1. Obiectul de studiu al geoeconomiei. Esenta. Sarcini.Metode.

geoeconomie=spatiu+gospodarie-se ocupa de felul cum sunt gospodarite spatiile,studiaza functionalitatea lor,studiaza diferentele spatiale,amplasarea lor durabila,si dezvoltarea lor echilibrata.factorii ce au contribuit la dezvoltarea Ge:colapsul sovietic-destramarea URSS,aprofundarea diviziunii muncii,integrarea ec, globalizarea, migratia internationala,particularitatile Ge-*e o stinta noua,*e o disciplina dspre spatiu si felul modul cum se opereaza cu spatiile*este o disciplina comple!a"mai multe aspecte, ec,demografic# *este o disciplina constructiva$Ge da rs la 2 intrebari:ce este puterea ec% si unde este materilaizata puterea ec%Ge- contribuie la dezvoltarea gindirii ec$&ractic Ge este o disciplina a tehnicilor de operare in spatiu$ Metode de studiere a Ge-met de analiza-prelucrarea materialului,statistica-analiza datelor statistice,comparativa, sociologica,de teren-analiza unui spatiu unde obtinem inf$din prima sursa,matematica-utilizarea coeficientilor matematici$scoli Ge:1scoala Ge-americana-dezvolta strategii de dominare si control al spatiului"sec '( SU)# 2.Scoala Ge-britanica-dezvolta strategia de control si dominare a coridoarelor si cailor de transport$3.Scoala Ge-rusa-dezvolta strategia de balanta a fortelor$ 4.Scoala Ge-italiana-are loc o e!tindere prin intermendiul tehnologiilor"zorile#$ 2. otiunile de ba!a ale geo$ a Spatiu g-ec-perimetru in care actioneaza anumite legitati ec*"i#i!iuna muncii- specializare* $ntegrare ec-colaborare reciproc avanta+oasa% Ec. de tran!itie-ec in trecere de la ec centralizata si planificata la ec de piata, au loc , procese d baza:privatizara, descentralizarea,democratizarea$ Geo finante-aceperirea spatiului cu finante de tranzitie"-#$ &ona ec. libera &E'-spatiu in care se creaza conditii pt amplificarea dezvoltarii ec si pt atragerea investitiilor,sunt niste modele locale de integrare ec$sunt spatii periferice,slab dezvoltate: &E'-transfrontaliere-(pe ambeel parti ale granitei#scopul lor e de a dezvolta periferiile granitelor pe ambele parti si sa minimalizeze granitele in spatiul dat$ &E'-interstatale"e! &rutul de +os: ./, Romania, Ucraina# &E' industriale-dezv ramurile industriei &E' cu ser#icii-de finantare, creditare ,bancare$ &E' portuare-in porturi"ta!e mici). Off-s**ore-"ceva in periferie in margine#aceste zone au ca scop retinerea capitalului din ramurile strategice ale statului,sunt mentinute companiile strategice$ +arcuri industriale-spatii unde statul se obliga sa asigure cu factori de productie"energie, mat$prima, transport#dar impune anumite conditii$,e*nopol-centre de intelectualizare a productiei-productia finala sunt tehnologiile noi, sunt , sfere-productiva,stiintifica,comunala$ -orporatie transnationala-agenti ec ce au capital statutar in citeva tari,sunt actorii ec-lor le revine rolul de de realizare a procesului globalizarii, controleaza 012 productia globala,sfera lor prioritara este industria,1(2sunt in 3 state$ 4apitalul financiar se estimeaza la 50(( trilioane -,dupa origine pot fi grupate in companii europene si americane$ prioritar controleaza industriile de virf"chimica, produc$ de masini#$ -oridor de transport-spatiu in care se ofera conditii de transport a marfurilor,bunurilor in baza de ta!e sau fara ta!e, e!ista ' tipuri-intre state vecine si intre magiese$ Economie inc*isa-nu prmite patrunderea capitalului strain si a marfurilor$ Ec desc*isa-permite$$$ Euro!ona-spatiu unde are loc relansarea economiei si sistemului in baza principiilor de piata si aderarea spatiului la integrarea europeana$ Ec tenebra- spatiu unde este mare cota activitatilor ec ilegale neimpozate-contrabanda$ 3. $naintasii conceptiei geo a lumii si aportul lor la reali!area ei. 1) .ernan /rodel 6renumit savant francz-7n baza no8iunii de 9autarhia spa8iilor mari9 a 7ntrodus no8iunea de 9lume economic: care este considerat: o lume unic: ce se caracterizeaz: printro unitate economic: unit: printr-un schimb comercial$2) Ed#ard 'utt-0ar1-globalizarea si integrarea au la baza perspctiva dezvoltarii geoeconomice$ 3)..'ist-interesele natiunii sunt interese temporare,bunastara omului depinde de schimbul de marfuri la nivel international$4)+iter "ra1erprioritatea de baza a statelor dezvoltate este forta de munca calificata ,care nu poate fi depasita in timp scurt$ 2) 3o*n Galbrait*- europa va fi o prioada indelungata centru de polarizare a lumii, datorita nivelului inalt de trai$4)Mars*al Goodman-tehnologiile aduc cele mai mari modificari ec$ 5).ransis .u1uian-luma trece prin citeva revolutii:rev stiintifica,tehnologica si biotehnologica si rv informationala$ 6)3ac1 7ttal8-relatiile de piata sunt formate in baza principiilor geoeconomice. 9)K. Haushofer considera c geopolitica e tot ce se poate ti astzi despre o ar, privit ca pies sau ca organism n angrenajul politic mondial 10) Fr. Ratzel Evoluia statului spune el, ncepe practic de la o zon central (nucleu): ezvoltarea statelor este n str!ns legtur cu n"lorirea politic a popoarelor, n msur n care aceasta cuprinde o e#tindere i o intensi"icare a raporturilor cu alte

state. 11) Lester Karl Turou$consider, c dac la s"ritul sec. %&% sistemele economice locale au "ost nlocuite cu cele naionale, apoi la s"!ritul sec. %% n locul acestora vine economia glo'al. 12)A. Mahan-c!nd un stat 'ene"iciaz de o poziie geogra"ic avantajoas de tip insular sau izolat (e#: (area )ritanie) "r a "i nevoie s "ac "a unor vecini puternici, poate s$i concentreze e"ortul spre a deveni o putere maritim deose'it, control!nd ast"el cile maritime importante, punctele strategice i teritoriale de peste mri 13) J. Cor ett acord n mod egal importan at!t strategiei maritime, c!t i celei continentale, in"luen!nd doctrina militar inter'elic i des"urarea *elui de al oilea +z'oi (ondial. 1!) Halfor" Ma#$%n"er concept de &%'ot al lu(%%)iar n concepia sa partea continental a Europei constituia &nsula ,umii, care controleaz de "apt ntreaga planet. 4. oile formatiuni geoeconomice. 2. E#olutia geospatiala a economiei mondiale. +oluri geo. /ezvoltarea socio-economica ;i politic: este indispensabil legata de spa8iu$ Spa8iul reprezint: o coordonata a dezvolt:rii, analiza c:ruia ar da r:spuns la una dintre 7ntreb:rile vitale pentru ;tiin8a ;i practica economic:: unde s: se produc: bunurile economice cu cheltuieli minime ;i efecte ma!ime$ <ntreaga istorie a omenirii poate fi redus: la o lupt: perpetu: pentru spa8iu$ =Goana> dup: spa8iu a fost o preocupare de baz: pentru to8i subiec8ii geopolitici ;i geoeconomici$ Spa8iul poate fi structurat din punct de vedere geopolitic, geoeconomic, iar elementele de baza ale acestuia sunt: statul, teritoriul economic, acvatoriul, zona economic:, enclava, coridoarele de transport etc$4ea mai important: unitate teritorial: 7n Geoeconomie ;i Geopolitic: o reprezint: statul$.+olurile: 1)polul european 9E-prima forma a U? este roma antica,in conditiile moderne ideea formarii polului european s-a conturat dupa al '-la razboi mondial-@$ 4ercel-A510-0state*A5BA-A' state*A55B-5state* prezent '0 state din 3C e!istente$este spatiul ce are directia e!tinderii spre est"marea Daltica, Eeagra#$ Fn cadrul polului european se contureaza citeva aspecte"probleme#*separatismul european"basciiGcatalonii# *separarea Ftaliei"EordGSud# *problema Germaniei *problema Hrantei"albi negri# *integrarea la inceput a lumii catolice iar la a ' etapa a lumii ortodo!e"elemente de discriminare# *dezvoltarea centrelor si saracia periferiilor *Iurcia trebuie sa fie in U? sau nu% "musulmani+crestini* cea mai scurta cale directa spre )sia# *Jazahstanul in U?% "3(2crestini# *Rusia in U?% *integrarea militara si ec$ *integrarea pe orizontala *.area Dritanie doreste sa iasa di U?$ integrarea europeana este cea mai durabila forma de dezv in etapa moderna$"integrare ec,sociala,militara 2)+olul 7merican- 7.,7-,state: SU)*4anada*.e!ic-A55B-reactie de rs la crearea U?$scopuri:*reactie de rs la e!tinderea U? spre est, *folosirea in comun a rsurselor nat ale 4anadei si umane ale .e!icului *folosirea in comun a pietei de desfacere$ *introducerea monedei unice ).?RK- 02din populatie$ 3)+olul asiatic-7SE7 -organizatia integrationista din )sia de est$A5B0-0state*A5B5-5state*'(((-A'state* '((B-A3state"A(A,-india# acest pol contine , mlrd de oameni-A ' din populatia Ierei$ Fnitial acest pol a fost creat cu scopul formarii unei balante de forta impotriva 4hinei si Laponiei ce dominau aceste spatii$ in prezent acest pol inglob cele mai potentiale state din )sia$in cadrul organizatiei e!ista problem :-*problema IaiManului-migratia populatiei inteligente in IaiMan$ *dezvoltarea ridicata a 4hinei in teritoriile de cimpie si +oasa in regiuni de munti$ *problema Nong-Jongului$ 4)O+E--a aparut in A5BA din initiativa )rabiei Sauditesi intruneste A, state mari e!portatoare de petrol$ Oiderul )rabia Saudita controleaza ' , din rzerve si rsurse globale de petrol$Fntruneste luma musulmana, scop-crearea pietei comune a petrolului$ controleaza 5(2din segmentul pietei energetice, dicteaza pretul$promoveaza drepturile musulmane$)u ec monofuncti-onala-5(2din &FD-format pe baza comertului cu petrol$)ceste tari pe linga comertul cu petrol dezvolta structuri si servicii bancare$ )rabia Saudita-are cel mai inalt &FD la cap de locuitor-,A-,'(((-"in SU) '5(((-#$in cadrul K&?4-e!ista citeva probleme:A#dominatia )rabiei Saudite si dispozitia pro americana a acestei tari '#aparitia si dsprin-derea PuMeitului de la FraQ cu sustinerea SU)"PuMeit concentreaza A'2din rezervele mondiale de gaz si petrol# ,#lumea musulmana in K&?4 este scindata in ' parti sunitii si siitii,3#apar conflicte de parta+ aresurselor naturale de gaz si petrol"granitele# 1#conflictul cu Fran ce pretinde sa fie recunoscuta cea de-a '-a putere in lumea musulmana$ B# e!ista o competitie ft dura intre tarile ce vb araba si tarile ce vb persiana$ )rabia Saudita- tara sfinta a musulmanilor$?cuador si Renesuela-sunt state enorm de bogate dar nu sunt musulmane$ 2)-S$-comunitatea statelor noi independente-s-a formt in urma destramarii URSS-A'state, ,state baltice din URSS nu s-au integrat avind aspiratii spre U?$ 4SF- sa fondat in A55( din initiativa a 3 state cele mai cointeresate:Rusia, Delorusia, Ucraina, Jazahstan$

Fntentile de formare a 4SF au fost durabile din considerent ca relatiile de prod$ a acestoa erau interdependente$&t perioada scurta de timp 4SF permitea sansa omiterii unei crize ec profunde dupa destramarea URSS$&ractica insa a demonstrat ca 4SF nu este durabila deoarece: lemente negative:A$procesele integrationiste decurg ft de anevoios, adeseori cu probleme de ordin pur ec$ '$in aceasta organizatie ca si in URSS domina Rusia ceea ce deran+eaza alte tari membre$,$in spatiul acestor tari continuie procesele de separare, ce sunt elemente de instabilitate ec$, politica si sociala$ 3$Rusia deseori trateaza tarile integrate ca spatii de periferie$ totusi au e!istat si elemente pozitive$ A$sa recurs la principii moderne de integrare,'$aceste tari controleaza spatii ft mari A B$ ,$au piata mare de desfacre a productiei-peste '0(mln$3$tarile membre ale 4SF au acces direct si indirect la resurse energetice$ -specte negative$Acriza ec in care s-au aprofundat aceste tari$'#dominarea Rusiei in toate sferele de activitate$ ,#resurs$ energetice se afla la distante mare ceea ce face dificitar accesul la ele$3#toate tarile membre ,cit si Rusia, duc lipsa de capital$ Fn '((B conferinta de la Falta a demonstrat ca 4SF sa autodizolvat, deoarece un sir de stat nu au dorit participarea lor la luQrarile 4SF$ astfel 4SF sa scindat inS?U si GU).$ SE9-spatiu ec unic-tarile fondatoare:Rusia, Delorusia,Ucraina Jazahstan$ a unit ma+oritate tarilor cu dispozitie pro rusa, ele au dezvoltat conceptia integrarii definitive intr-un spatiu unic$Fn cadrul S?U se contureaza citeva dileme:A#dilema dintre Rusia si Delorusia-in Rusia procesele democratice si de privatizare decurg ft alert"rapid#,pe cind in Delorusia-tranzitia si privatizarea decurg ft anevoios$'#Delorusia e ft dependenta si deran+ata de preturile si res$ energetice din Rusia ,#dilema dintre Rusia si Jazahstan, Jazahstan insista asupra crearii unui coridor de transport a res$ sale energetice spre U?,dar Rusia este rezervata la acest domeniu$G997M-Georgia, UzbeQistan,Ucraina,)zerbad+an,.oldova$idea formarii acestei organiz este una geniala a statelor cu dispozitie anti rusa$Oa , luni dupa formare UzbeQistan a parasit GUU).S GU).$intersele formarii: A#toate acest state erau intro dependenta de resursele energetice Ruse,'#toate aceste tari au pe teritoriul lor un sir de conflicte Tinghetate> subtil diri+ate de Rusia"GeorgiaS)bhazia,Kd+aria,Ksetia de sud,Soci care in trecut a fost teritoriu georgian,)zerbad+anS Jarabahu d munte"armeni musulmani#UcrainaS4rimea, .oldovaS Iransnistria$#toate aceste atri au intentia crearii un coridor energetic unic pt transportarea resurselor energetice din )zerbad+an"marea 4aspica, )zov, Eeagra#,#integrarea acestor state in U?$ 3#solutionar$ problemelor de mediu din bazinul marii Eegre$scurta evolutie GU). a demonstrat ca aceste state nu-si pot atinge scopurile fiind catalogata ca organizat cu grad redus de maturitate unde pe Aplan sunt interesele nationale "interventia Rusiei in Georgia-august'((C ,stoparea asigurarii cu gaz a R.-in A55B si '(A(# 4. Strategia geoeconomica. Strategii Ge-un manunchi de idei si viziuni de dezvoltare strategica a spatiilor$ Strategia este un plan de g7ndire, de planificare a activit:8ilor ;i ac8iunilor viitoare ;i urm:re;te scopul s: r:spund: la 7ntrebarea: 4e trebuie de f:cut ;i cum trebuie de f:cut$ Strategia Ge se dezvolta in baza principiilor si ec de piata ce are la baza teoriile:t$ec de piata* t$integrationista*t diviziunii muncii. strategiile .e sunt de / grupe: de lunga durata"1-A(ani# de scurta durata"3-1ani#$ Strategiile Ge: *pro vestice-de raliere la ec statelor U?$ *pro estice-de raliere la structurile estice"Rusia, )sia# $0trategii .e: *de rang national-au ca scop prioritatile de rang national* *de rang regional- cu prioritate de dezvolatre a intereselor regionale$ Una dintre strategiile geoeconomice de baz: la ora actual: este cea care vizeaz: activitatea schimburilor comerciale dintre na8iuni, care reprezint: rela8ia 9liberalism protec8ionism9A$ Oiberalismul presupune dezvoltarea comer8ului interna8ional f:r: restric8ii din partea statului$ <ns: comer8ul liber nu e!ist: 7n form: clasic:, dar cap:t: alte forme, cum ar fi zona liberului schimb, uniuni vamale, pie8e comune , uniuni economice, porturi maritime libere, uniuni comerciale, zone economice libere$'$ &rotec8ionismul este un concept geoeconomic, care presupune implicarea statului 7n efectuarea comer8ului e!terior printr-un set de m:suri ce vizeaz: protec8ia pie8ii na8ionale de concuren8ii str:ini$ 5. oua conceptie a ordinii mondiale. oua concepie a ordinii mondiale ec$ Krdinea economic: mondial: este un sistem comple! al ec mondiale, compus din starea economiillor naionalele$ Obiecti#ele: soluionarea echitabil: a problemelor ec-ce globale 7n interesul commun al umanit:ii, asigurarea stabilit:ii politice i ec-ce mondiale, lichidarea dictaturilor i discrimin:rilor$Fn prezent lumea se afla la o aetapa de rascruce, treptat se trece de la vechea ordine"lumea bipolara# in noua ordine"multipolara#$ &ina in ultimele decenii a sec UU lumea era controlata de SU) si URSS- state supraputere:suprafete ft mari, forta

demografica, resurse mari, de import internat, forta miliatara"maritime, terestra, aeriana, cosmica#$ Fncepind cu anii V5( au inceput sa pretinda mai multi: Ucraina, coreea de nord, Fran, creind dezordine$ )pare lumea multipolara, unde responsabil erau organiz cu cea m$mare reprezentativitate:KEU$ Fn prezent asistam la un sir de elemente a ordinii bipolare" Rusia si SU) care controleza conflictele dintre state#, chiar daca ma+orit statelor recunosc ordinea multipolara$ 6. -riterii de structrurare geo a lumii. 4onceptia lui Drodel-A)"upa ../rodel-structura geocentrica"asemanatoare structurii interne a pamint#-lumea este structurata in A$centru ec-$'1 state dezvoltate concentreaza AA2populatie si 3B2&FD total*'$semiperiferie -statele cu nivel mediu de dezv cuprinde , generatii de state industriale:A-state noi industriale"4orea de sud*IaiMan*Singapore, Noncong# care s-au industrializat rapid in 3( ani *a '-".alaesia, Hilipine# si a ,-".e!ic* Fndia*Drazilia#,$ periferice-sunt atasateSA(( state cel mai putin influiente"1( )frica G )sia# 2)Structura ramurala:ramuri ec:A$&ndustrie $energetica, metalurgica,constructoare de masini,chimica usoara si alimentara$ Se mai clasifica in ind$ ?!tractive si de prelucrare$ '$-gricultura:Hitotehnia"B(2# G zootehnia "predomina pt statele dzvoltate#,$1ransport-acvatic:maritim, fluvial* terestru:feroviar-' ,marfuri* auto-' ,pasageri* prin conducte* de energie si informatii* aerian$ 3)structura teritoriala(spatiala): imparte lumea in zone ec iar acestea ia raioane ecS A$comple# teritorial de productie-und se dezv '-, ramuri ec$ "Giurgiulesti# '$centru ec-localitate ce imbina cel mult ' activitati ec "Halesti#* ,$noduri ecdiversitate de activitati 4hisinau$ 4)structura sectoriala a ec:A.sector primar$agricultura si F e!tractiva* '.sector secundar-F de prelucrare2 3.sector tertiar-serviciile* 3$sector cuaternar$ producerea tehnologiilor licentiate. 2)structura functionala a ec$-producerea pasnica-5C2*prod militara$ :. 9nitati ta;onomice geoeconomice. Statul reprezint: un spa8iu organizat politic, economic ;i geografic care nu poate e!ista decWt pe o baz:teritorial: bine precizat: din punct de vedere geografic$ 7rial Ge-teritoriu ce cuprinde spatii mari,notiune ce vine din latina unde delimitarile spatiale lipsesc,granitele sunt mai mult de ordin natural, spatiile sunt putin definitivate$ &ona Ge-notiune ce vine din greaca-spatiu ce se caracterizeaza prin aceleasi particularitati Ge,are aceasi intensitate a indicilor si indicatorilor ec,gradul de valorificare a spatiilor este ft modest, spatiile sunt putin definitivate. +ro#incia-inglobeaza spatiul in raport cu centrul, este influientata de un centru, spatiu ce are evolutie ec, are o infrastructura creata ec,are loc o specializare a activitatilor ec"IoscanaFtalia, Dasarabia#$ <egiune Ge-spatiu ce are un grad redus de valorificare ec-are structuri naturale comune dar s-au format ca regiuni"spatii# integer, sunt spatii intre ' mari centre"poluri#"reg$)rcticaSU) G Rusia#. 7ncla#-un spatiu total delimitat de restul spatiul tarii$ anclav au statele cu statut colonial,pt tarile din vecinatate aceste spatii sunt definite ca e!clav, aceste spatii sporesc potentialul ec$ si prin intermediul lor se largeste sfera de influienta a statuluiG5ibraltar-. Dritanie,insule .arshal-SU),Frlanda de nord .$Dritanie#$ Euroregiune-spatiu definitivat prin integrarea ec$ europeana, ce nu tine cont de frontierele statelor,esente -creaza structuri ec$ comune,descentralizaza spatiile, dezvolta structuri de ocrotire a sanatatii mediului,are ca scop crearea unirii la nivelul provinciilor vechi ale ?uropei$ 1=. ,ipuri de di#i!iune a muncii.Mutatii geo in di#i!iunea internationala. -erintele di#i!iunii international a muncii. ,ipuri de di#i! a muncii: 4. iv. internationala- cind procesul de productie e orientat spre e!port" ' , sau C(2#, forma suprema de diviziune'. iv ramurala 6specializarea pe anumite categorii de ramuri, stat dezv-ramuri industriale,de procesare, st subdezv- agricult$$,$ iv interramurala- state dezv- proceasrea industriala, iar subdezv-ind$ e!tractiva$3. diviz episodica a muncii-specializ p-u per scurte de timp, oscilatiile de productie sint in depend de cond climatice, de anii favorab nefavor agricoli$1$ iv corporativa-component al corporatiilor transnationale care se dezv ft profund$ 4orporatiile au ca activ econom de baza industria"constr de masini, ind chimica#$ B iv.teritorial$$in cadrul spatiilor deosebim ' aspecte a div teritoriale, se observa in ind unde sint prezente resursele industriale si in agricultura cu conditii pt dezvoltarea activitatilor agricole$ /ivizun geoecon- specializ spatiilor ce imbina cele mai optime conditii p-u dezv activ econom$Modificarile in di# muncii: A$ Fn prezent marea ma+oritate a stateloe nu sint specializate in productia finala dar in elemente ale produsului final sau produsele ale produsuloui final$ '$ Specializarea fle!ibila prevede mica productie in serie, a unui asortiment bogat de marfuri care sint

mereu adaptate cererii pietei$ ,$ &roducerea produselor sau a pieselor comlimentare$ -erintele de apreciere a di# muncii: :trebuie sa e!iste cerere pe piata* sa e!iste resurse"naturale, umane#* productia sa fie competitiva "concurabila, calitativa#* semicostul productiei sa fie mic" ca sa avem de unde reduce pretul in caz de concurenta#* ' , din producttie sa fie destinata e!portului$ 11. .a!ele di# internationale a muncii. "i# geografica a muncii. Esenta ei. Etapele di# internationale a muncii: A$Etapa coloniala: sec A1-AB, sa accentuat in etapa crearii imperiilor coloniale, divizeaza agricultura de industrie, agricultura 6 colonii, industria 6 metropole "sa dezvoltat in special in ind e!tractive# '.Etapa e#pansiunii industr- sec UFU 6 incep sec UU$ Se dezvolta ind asimetrica$ Fndustria devine o activit de baz, ind e!tractive este deplasata spre periferii "in colonii# d-ce in metropole sau epuizat resursele, iar ind prelucratoare devine prioritate a metropolelor$ ,$Etapa de dezindustrializare(trans"ormare calitativa)$ mi+ sec UU ,sint transferate cu precadere ind de prelucrare$ , grupe de ramuri: poluante, energofage, consumatoare de materie prima sunt transferate in colonii iar in metropole devine prioritate sfera serviciilor si nanotehnologiile 3$Etapa moderna6 apar noi dimensiuni a diviziunii muncii$ 4ind capitalul, se deplaseaza din state dezvoltate in state subdezvoltate, unde sint conditii pt producerea marfurilor, iar in cele dezvoltate se dozvolta sferele dependente de programul tehnico-stiintific$ /iv geo- este specializarea spatiilor care imbina cele mai perfecte si optime conditii pt dezvoltarea activitatilor economice$ Fn agricultura prin div geo sau gormat briiile agricole- suprafete care inglobeaza cele mai mari spatii agricole$ /iv geo determina structura agriculturii si diversitatea activ econ agricole pri diversitatea de conditii$ 12. Etapele integrarii econ dupa /ela /elasa. $ntegrar econom- colaborare reciproc avanta+oasa intre statele si regiunile lumii$ &ractica a demonstrat ca statele ce se integreaza de regula au o dezv mai durabila, iar efectele crizelor sint simtite superficial$ Scopurile integrarii: utiliz in comun a resurs natur* a fortelor de munca, a pietelor de desfacere si a factorilor de productie$ Etapele dupa /ella belasa: A.etapa-"cel mai scazut nivel#- crearea zonelor de comer liber intre statele membre participante* se reduce considerabil rolul barierilor vamal, se elaboreaza niste practice proprii de functionare si activitate a comertului* ta!ele vamale se mentin, dar sunt mici, simbolice, /.etapa$ crearea unei piete comune- cind sint eliminate integral barierele comerc, iar flu!urile de marfuri circula liber 3.etapa-crearea si implimentarea unei monede unice, temporar circula si moneda nationala,are loc coordonarea in comun a politicii comerciale 5.etapa-armonizarea integrarii dintre regiuni si realizarea proces de globaliz$ 13. ,iputi geoeconomice de integrare$ $ntegrare- colaborare reciproc avanta+oasa intre statele si regiunile lumii, cea mai durabila forma de dezvoltare in etapa moderna$ Scopurile integrarii: utiliz in comun a resurs natur* a fortelor de munca, a pietelor de desfacere si a factorilor de productie$ ?!ista , tipuri de integrare: A$economicaurmareste prioritati pur economice, '$ militara- apararea intereselor comune ale partilor participante si reducerea cheltuielilor pt intretinerea armatei$ 14. 7spectele geo ale po!itiei geografice. otiuni noi geo. Semnificatiile geo ale po!itiei geografice. ,ipurile> esenta lor. 6oz "izico$geogra"ica 6 este localizarea spatiului fata de obiecte naturale "oceane, mari, munti, rauri, s$ a$# nu se modifica$- Econ$geogra"ica 6 localizarea unui obiect in raport cu obiecte economice "state, caile de transport, pietele de desfacere, s$ a$#se modifica in spatiu si timp$ $ 6olitico$ geogra"ica 6 localizarea unui obiect in raport cu organizatii internationale politice, economice, militare, fata de blocuri de stat-E)IK, marile puteri, focare de conflict$ 4riterii de determ a poz econ geograf:Anr de state vecine"rusia-3( state vecine#'state dezv vecine"polonia fata de germania#, supraf tarii 3iesirea la mare, ocean"motiv p-u care basarb de sud a fost luata de uQraina#$ Fn prezent apar notiuni noi: -pe teritoriale- spatiu de litoral din prea+ma tarilor care au iesire directa la mare, ocean, teritoriu integru, recunoscut prin drept international de KEU, ca teritoriu al tarii, prin interm lor tara are posibil de e!tindere geoecon, d-ce litoralul ofera: valorificare industr, utiliz resurs marii, utiliz resurselor energ din litoral sau fundul oceanului$ Fn viitor suprafata ocean, marilor va fi divizata ca suprafata continentelor$ /elimitarea suprafetelor acvatice trezesc probleme:conflic dintre Hranta si .$Dritanie"strimt minecii#* conflic dintre Iurcia si Romania" p-u marea neagra#$ ,ipuri de po!itii g?e dupa /arans1ii$ :A$pozitionare centrala- state care au pozitie centrala in cadrul continent"Germania, SU)# '$pozitionare peri"erica "Eoua Xelanda,4ili,)rgentina#-situate departe de tari dezvolt, marfurile patrunde greu ,.pozitionare de vecinatate- au avanta+e, sanse de realiz

econom$ "&olonia- Germania - prima a intrat in U?#3.pozitionare geoec.de tranzit "R$.oldova, Georgia- tari intre ' poluri de atractie geoecon#$ (ai e#ista: *pozition geo-industriala: "pozitinarea in apropierea res$ naturale# *pozitionarea geoec$ agricola"spatii invecinate cu zone cu diversitate mare de conditii nat si resurse# *pozitionare geoecologica-pozitionarea cu un sir de factori de risc ecologic"e!$R. -B atomo-centrale# *poziton geodemografica-Fn raport cu potentialul demografic al spatiilor vecine *pozitionare geopolitica "pozitionare favorabila in raport cu statele din vecinatete shi politicile lor#*poz geotransportabila"in raport cu caile de transport de importanta internationala# *poz georecretionala- in raport cu divers de res$ recreationale$ 12. +arametrii geospatiali ai spatiului. +arametri geospa@iali: 1)*%(ens%unea ter%tor%ulu% 4u c7t statul are o 7ntindere mai mare, cu atWt, de regul: varietatea ;i m:rimea resurselor naturale este mai mare* nr populatiei*diversit de cond climatice*diversit de activ econom,pozi8ia geografic: avanta+oas 7n raport cu vecinii sau alte state*2)#onf%+ura,%a -for(a) statulu% -ter%tor%ulu%). /epinde de cond istorice, de fact natural, fact politic, de instantele ec$ 4onfigura8ia reprezint: rezultatul unui 7ndelungat proces istoric politic 7n care au avut loc numeroase modific:ri teritor$ radiale$3)Front%erele6care desparte teritoriul unui stat, de teritoriul altor state$ /eosebim "r politice" delimit$ subiec8ii de drept interna8ional# ;i "rontiere maritime si terestre$ 4) distanta ce inglobeaza spatiul$ /ist este o bariera" Rusia pierde Siberia* in 4anada de la lucru pina acasa-'((Qm 14. Geoeconomia >>Spatiilor mariA. +olurile geo ale terei. -aracteristici geo. $.+olurile: 1)polul european 9E-prima forma a U? este roma antica,in conditiile moderne ideea formarii polului european s-a conturat dupa al '-la razboi mondial-@$ 4ercel-A510-0state*A5BA-A' state*A55B-5state* prezent '0 state din 3C e!istente$este spatiul ce are directia e!tinderii spre est"marea Daltica, Eeagra#$ Fn cadrul polului european se contureaza citeva aspecte"probleme#*separatismul european"basciiGcatalonii# *separarea Ftaliei"EordGSud# *problema Germaniei *problema Hrantei"albi negri# *integrarea la inceput a lumii catolice iar la a ' etapa a lumii ortodo!e"elemente de discriminare# *dezvoltarea centrelor si saracia periferiilor *Iurcia trebuie sa fie in U? sau nu% "musulmani+crestini* cea mai scurta cale directa spre )sia# *Jazahstanul in U?% "3(2crestini# *Rusia in U?% *integrarea militara si ec$ *integrarea pe orizontala *.area Dritanie doreste sa iasa di U?$ integrarea europeana este cea mai durabila forma de dezv in etapa moderna$"integrare ec,sociala,militara 2)+olul 7merican- 7.,7-,state: SU)*4anada*.e!ic-A55B-reactie de rs la crearea U?$scopuri:*reactie de rs la e!tinderea U? spre est, *folosirea in comun a rsurselor nat ale 4anadei si umane ale .e!icului *folosirea in comun a pietei de desfacere$ *introducerea monedei unice ).?RK- 02din populatie$ 3)+olul asiatic7SE7 -organizatia integrationista din )sia de est$A5B0-0state*A5B5-5state*'(((-A'state* '((BA3state"A(A,-india# acest pol contine , mlrd de oameni-A ' din populatia Ierei$ Fnitial acest pol a fost creat cu scopul formarii unei balante de forta impotriva 4hinei si Laponiei ce dominau aceste spatii$ in prezent acest pol inglob cele mai potentiale state din )sia$in cadrul organizatiei e!ista problem :-*problema IaiManului-migratia populatiei inteligente in IaiMan$ *dezvoltarea ridicata a 4hinei in teritoriile de cimpie si +oasa in regiuni de munti$ *problema Nong-Jongului$ 4)O+E--a aparut in A5BA din initiativa )rabiei Sauditesi intruneste A, state mari e!portatoare de petrol$ Oiderul )rabia Saudita controleaza ' , din rzerve si rsurse globale de petrol$Fntruneste luma musulmana, scop-crearea pietei comune a petrolului$ controleaza 5(2din segmentul pietei energetice, dicteaza pretul$promoveaza drepturile musulmane$)u ec monofuncti-onala-5(2din &FD-format pe baza comertului cu petrol$)ceste tari pe linga comertul cu petrol dezvolta structuri si servicii bancare$ )rabia Saudita-are cel mai inalt &FD la cap de locuitor-,A-,'(((-"in SU) '5(((-#$in cadrul K&?4e!ista citeva probleme:A#dominatia )rabiei Saudite si dispozitia pro americana a acestei tari '#aparitia si dsprin-derea PuMeitului de la FraQ cu sustinerea SU)"PuMeit concentreaza A'2din rezervele mondiale de gaz si petrol# ,#lumea musulmana in K&?4 este scindata in ' parti sunitii si siitii,3#apar conflicte de parta+ aresurselor naturale de gaz si petrol"granitele# 1#conflictul cu Fran ce pretinde sa fie recunoscuta cea de-a '-a putere in lumea musulmana$ B# e!ista o competitie ft dura intre tarile ce vb araba si tarile ce vb persiana$ )rabia Saudita- tara sfinta a musulmanilor$?cuador si Renesuela-sunt state enorm de bogate dar nu sunt musulmane$ 2)-S$-comunitatea statelor noi independente-s-a formt in urma destramarii URSS-A'state, ,state baltice din URSS nu s-au integrat avind aspiratii spre U?$ 4SF- sa fondat in A55( din initiativa a 3 state cele mai cointeresate:Rusia, Delorusia, Ucraina, Jazahstan$ Fntentile de formare a 4SF au fost durabile din considerent ca relatiile

de prod$ a acestoa erau interdependente$&t perioada scurta de timp 4SF permitea sansa omiterii unei crize ec profunde dupa destramarea URSS$&ractica insa a demonstrat ca 4SF nu este durabila deoarece: lemente negative:A$procesele integrationiste decurg ft de anevoios, adeseori cu probleme de ordin pur ec$ '$in aceasta organizatie ca si in URSS domina Rusia ceea ce deran+eaza alte tari membre$,$in spatiul acestor tari continuie procesele de separare, ce sunt elemente de instabilitate ec$, politica si sociala$ 3$Rusia deseori trateaza tarile integrate ca spatii de periferie$ totusi au e!istat si elemente pozitive$ A$sa recurs la principii moderne de integrare,'$aceste tari controleaza spatii ft mari A B$ ,$au piata mare de desfacre a productiei-peste '0(mln$3$tarile membre ale 4SF au acces direct si indirect la resurse energetice$ )specte negative-Acriza ec in care s-au aprofundat aceste tari$'#dominarea Rusiei in toate sferele de activitate$ ,#resurs$ energetice se afla la distante mare ceea ce face dificitar accesul la ele$3#toate tarile membre ,cit si Rusia, duc lipsa de capital$ Fn '((B conferinta de la Falta a demonstrat ca 4SF sa autodizolvat, deoarece un sir de stat nu au dorit participarea lor la luQrarile 4SF$ astfel 4SF sa scindat inS?U si GU).$ SE9-spatiu ec unic-tarile fondatoare:Rusia, Delorusia,Ucraina Jazahstan$ a unit ma+oritate tarilor cu dispozitie pro rusa, ele au dezvoltat conceptia integrarii definitive intr-un spatiu unic$Fn cadrul S?U se contureaza citeva dileme:A#dilema dintre Rusia si Delorusia-in Rusia procesele democratice si de privatizare decurg ft alert"rapid#,pe cind in Delorusia-tranzitia si privatizarea decurg ft anevoios$'#Delorusia e ft dependenta si deran+ata de preturile si res$ energetice din Rusia ,#dilema dintre Rusia si Jazahstan, Jazahstan insista asupra crearii unui coridor de transport a res$ sale energetice spre U?,dar Rusia este rezervata la acest domeniu$G997M-Georgia, UzbeQistan,Ucraina,)zerbad+an,.oldova$idea formarii acestei organiz este una geniala a statelor cu dispozitie anti rusa$Oa , luni dupa formare UzbeQistan a parasit GUU).S GU).$intersele formarii: A#toate acest state erau intro dependenta de resursele energetice Ruse,'#toate aceste tari au pe teritoriul lor un sir de conflicte Tinghetate> subtil diri+ate de Rusia"GeorgiaS)bhazia,Kd+aria,Ksetia de sud,Soci care in trecut a fost teritoriu georgian,)zerbad+anS Jarabahu d munte"armeni musulmani#UcrainaS4rimea, .oldovaS Iransnistria$#toate aceste atri au intentia crearii un coridor energetic unic pt transportarea resurselor energetice din )zerbad+an"marea 4aspica, )zov, Eeagra#,#integrarea acestor state in U?$ 3#solutionar$ problemelor de mediu din bazinul marii Eegre$scurta evolutie GU). a demonstrat ca aceste state nu-si pot atinge scopurile fiind catalogata ca organizat cu grad redus de maturitate unde pe Aplan sunt interesele nationale $ 15. ,ransformarile geo in spatiile postsocialiste. 4SF-comunitatea statelor noi independente-s-a format in urma destramarii URSS-A'state, ,state baltice din URSS nu s-au integrat avind aspiratii spre U?$ 4SF- sa fondat in A55( din initiativa a 3 state cele mai cointeresate:Rusia, Delorusia, Ucraina, Jazahstan$ Fntentile de formare a 4SF au fost durabile din considerent ca relatiile de prod$ a acestoa erau interdependente$&t perioada scurta de timp 4SF permitea sansa omiterii unei crize ec profunde dupa destramarea URSS$&ractica insa a demonstrat ca 4SF nu este durabila deoarece: A$procesele integrationiste decurg ft de anevoios, adeseori cu probleme de ordin pur ec$ '$in aceasta organizatie ca si in URSS domina Rusia ceea ce deran+eaza alte tari membre$,$in spatiul acestor tari continuie procesele de separare, ce sunt elemente de instabilitate ec$, politica si sociala$ 3$Rusia deseori trateaza tarile integrate ca spatii de periferie$ totusi au e!istat si elemente pozitive$ A$sa recurs la principii moderne de integrare,'$aceste tari controleaza spatii ft mari A B$ ,$au piata mare de desfacre a productiei-peste '0(mln$3$tarile membre ale 4SF au acces direct si indirect la resurse energetice$ )specte negative-Acriza ec in care s-au aprofundat aceste tari$'#dominarea Rusiei in toate sferele de activitate$ ,#resurs$ energetice se afla la distante mare ceea ce face dificitar accesul la ele$3#toate tarile membre ,cit si Rusia, duc lipsa de capital$ Fn '((B conferinta de la Falta a demonstrat ca 4SF sa autodizolvat, deoarece un sir de stat nu au dorit participarea lor la luQrarile 4SF$ astfel 4SF sa scindat inS?U si GU).$ SE9-spatiu ec unictarile fondatoare:Rusia, Delorusia,Ucraina Jazahstan$ a unit ma+oritate tarilor cu dispozitie pro rusa, ele au dezvoltat conceptia integrarii definitive intr-un spatiu unic$Fn cadrul S?U se contureaza citeva dileme:A#dilema dintre Rusia si Delorusia-in Rusia procesele democratice si de privatizare decurg ft alert"rapid#,pe cind in Delorusia-tranzitia si privatizarea decurg ft anevoios$'#Delorusia e ft dependenta si deran+ata de preturile si res$ energetice din Rusia ,#dilema dintre Rusia si Jazahstan, Jazahstan insista asupra crearii unui coridor de transport a res$ sale energetice spre U?,dar Rusia este rezervata la acest domeniu.G997M-Georgia, UzbeQistan,Ucraina,)zerbad+an,.oldova$idea formarii acestei organiz este una geniala a statelor cu dispozitie anti rusa$Oa , luni dupa formare

UzbeQistan a parasit GUU).S GU).$intersele formarii: A#toate acest state erau intro dependenta de resursele energetice Ruse,'#toate aceste tari au pe teritoriul lor un sir de conflicte Tinghetate> subtil diri+ate de Rusia"GeorgiaS)bhazia,Kd+aria,Ksetia de sud,Soci care in trecut a fost teritoriu georgian,)zerbad+anS Jarabahu d munte"armeni musulmani#UcrainaS4rimea, .oldovaS Iransnistria$#toate aceste atri au intentia crearii un coridor energetic unic pt transportarea resurselor energetice din )zerbad+an"marea 4aspica, )zov, Eeagra#,#integrarea acestor state in U?$ 3#solutionar$ problemelor de mediu din bazinul marii Eegre$scurta evolutie GU). a demonstrat ca aceste state nu-si pot atinge scopurile fiind catalogata ca organizat cu grad redus de maturitate unde pe Aplan sunt interesele nationale "interventia Rusiei in Georgia-august'((C ,stoparea asigurarii cu gaz a R.-in A55B si '(A(#$ 16.Globali!area prin prisma de!#olatrii geo. Globali!area nu este un fenomen nou, vine din anglo-sa!on: 9globa9$&entru prima dat: noiunea a fost t:lm:cit: de Ksfalt Spingle, care la 7nceputul sec$ UU a introdus noiunea de globalizare$ .ichael Ouconova 7n anii mi+locului sec UU a e!plicat esenele sociologice ale globaliz:rii "lumea = sat global#$ I$ Oevitt a t:lm:cit esenele ec$ ale Glob 7n anii C(Y ai sec$ UU$ Glob devenind o noiune larg r:sp7ndit: 7n le!iconul ec$ ?conomitii au dezvoltat ideea, conceptul 9lumea f:r: frontiere9$ ?senele profunde i deviza G este g7ndete global dar acioneaz: local$G are ca scop promovarea produselor locale la nivel global$ G nu e compatibil: cu ideea de stat naional, deoarece prin G treptat statele naionale vor disp:rea$G are 2 etape.:1) <egionali-!area-crearea spaiilor mari ec$ la nivel de regiuni mari geografice "?uropa Unit:, SU) Unit:# 2) G propriu !isB-armonizarea relaiilor dintre marile regiuni geografice$ Efectele ec ale G: crarea unui sistem unic ec 7n baza sistemului ec de pia:, crearea unui sistem unic de informaii "internet#,crearea unui sistem unic de transportcrearea unui sistem unic financiar $+remisele globali!Brii: intergrarea ec$- treptat statele trec de la interesele naionale la interesele comune, internaionlalizarea vieii ec$-standarde unice la nivel internaional,aprfundarea diviziunii muncii, dezvoltarea tegnologiilor informaionale, destr:marea definitiv: a sistemului socialist. Cn ultemele decenii Dn rind cu noiunea de globali!are e utili!at: noiunea de glocali!are-ce prevede scoaterea produsului local la nivel global$ 7specte po!iti#e ale G:schimb de e!perien: va c:p:ta dreptul la libera circulare, se vor crea sisteme unice de gospod:rire, se vor implimenta pe larg tehnologiile noi "rapid i eficient#, se vor crea standerte unice pe pia: "venit=ch#, se vor reduce discrepanele dintre nivelul de trai, va avea loc apropierea modului sandardelor de via:"populatie urbana= rurala#$ 7specte negati#e ale G: apare riscul disparitiei statelor nationale,e!ista riscul catastrofelor ecologice si tehnologice "corporatiile produc deseuri pe care le suporta tara gazda#, cresterea criminalitatii nationale in special ec$ "crima 4hisinau-criminal peste o ora la &aris#, se va intensifica terorismul international,dispar traditiile si valorile nationale, se diversifica consumul,apar diferite forme de insecuritate"ec$, sociala# datorita disparitiei granitelor. 7ntiglobalistii:miscarea antiglobalista a aparut in ?uropa, este un fenomen neformal, se manifesta sporadic,adeseori chiar vehement si intens$ &rima data a parut in asa numita 9lume francofona9$ &t prima data s-au manifestat in Hranta prin intermediul organiz$ 9atac9 Fn prezent e!ista peste 1(( organiz$ 1:..actorii si principiile de amplasare geo. Esenta lor. .actori de amplasare:A#"actorul natural-in amplasarea ectivitatii ec$ in dependenta de:-diversitatea resurselor naturale*diversitatea conditiilor climatice* resurse acvatice*flora fauna are omai mare influentra asupra activ agricole si mai putin asupra celor industriale$* '#"actorul ec-depinde de: nivel de dezv$ec* nivel de dezv$ a fortelor de munca* nivelul capitalului*calificarea foretelor de munca ele vor determina cantitatea si calitatea competivitatea marfii$,#"actor social 6depinde de organizarea fortelor de munca* 3)"actor demogra"ic:forte de munca masculine industria metalurgica, feminineusoara* forte de munca tinere- ind$ e!tractiva$ +rincipii de amplasare:A#localizarea spre mater$prima"la Aunitate de predus-se consumaA(unit de mat prima# '#localizarea spre resurse energetice* ,#localiz$ spre consumator- pt ramurile ce produc produse destinate consum$ "ind$ alimentara# 3#amplas$spre forta de munca calificata"ind construct$ de masini# 1#amplasarea spre resurse acvatice"At celuloza-B(t apa# B#amplas$ spre caile de transport-pt a redistribui productia din zonele de productie in zonlele de consum$

2=. ,eorii de amplasare geo. Esenta lor. ,eoriile(conceptiile de locali!are) Ge:pe parcursul evolutiei si dezv Ge au fost dezvoltate peste '( conceptii si teorii in domeniul localizarii: A)conceptia lui (as7'it7-conceptia ciclurilor de productie -producerea presupune ' cicluri:*de obtinere a resurselor**de producere a produselor finite$?l mentiona ca localizarea acestor ' cicluri are loc pe categorii de state:state subdezvoltate-ciclul e!tracti state dezvoltate-ciclu de productie$ )ceasta conceptie a dominat localizarea pina la sfirsitul se UU$'#conceptia lui 1iunin-factorul de baza al amplasarii industriei sunt caile de transport$Iot el a accentuat ca caile de transport creaza o independenta a centrelor industriale fata de materia prima si sursele de desfacere$ Iransportul asigur: redistribuia rapid: din zone de producie 7n cel de consum$ Eumai transp$ asigur: o cone!iune a spaiului cu m:rfuri i mat$ prime$ ,#concep lui -".8e'er-a dominat a ' +um a secUU i el a clasificat factorii de localizare 7n: factori generali i specifici$ ?l definete c: localiz$ trbuie f:cut: 7n funcie de prezena forei de munc: calificat:$ <n aceast: et$ se dezv$ rapid industriile de v7rf ce depind de progresul tehnico-tiinific$ 3#concep lui 8.*ristailer-7n ultimele ' decenii a sec UU pina 7n prezent$ ?ste o negaie total: a concept$ lui @eber$ Eu trebuie de inut cont de prezena forei de munc: dar de prezena pieelor de desfacere foa de munc: fiind mobil:-ca dovad: este migraia internaional: ce include anual peste A'(mln$ 'A$ 7mplasarea sferei ser#iciilor. +rincipii geoeconomice de amplasare. ,ransformBri geoeconomice. -)ceasta nu cunoaste o perioada indelungata si o practica a localizarii in spatiu$ &-u prima data a e!plicat lucid localizarea serviciilor in spatiu ) 4hristaZler: localizarea serviilor este important ca aceasta sa se faca in raport cu , elemente: A#pozitonarea centrata: determinata de , elemente:prezenta administratiei, prezenta retelelor de transport diversificate, prezenta infrasturcturii comerciale dezvoltate '#localizarea serviiilor in spatiul"perimetrul#tarii de localizare$ se face prin retele: crearea retelelor zonale"filiale#*- raionale-la nivel de oras*-rurale- la nivel de stat$ 22. +rincipiile geoeconomice de amplasare a tipurilor de centrale electrice. ,ransformBri geoeconomice.4entrale: 4I?-B(2, 4N?-'A2, 4)?-AB2, energie netradiional: ,-32$ 4I? initial erau amplasate unde era prezent c:rbunele,dar sa observat c: 7n rezultatul transport:rii se perdeau AB2$ 4I? ce funcionau pe baza c:rbune superior eu fost transferate spre periferia oraelor$ 4I? ce functioneaz: pe baza p:curii sau gazului sunt amplaste 7n ora, fapt pt care a crescut eficiena cu '((2$ )specte pozitive a 4I?: se construiesc rapid '-3 ani$ pot fi acomodate 7n funcie de necesitatea, se folosete i energia termic:$ )spect negative 4I?: polueaz: mediul, consum: cantit:i mari res$ energetice i ap:, la fiecare ' ani trebuiec reconstruite, consum: mult combustibil tradiional"c:rbune, gaz# 4N?:montane-sunt mai rentabile, de c7mpie :mici si maricea mai mare Ftaipu"Eorvegia produce 5(2 din energie la 4N?de cimpie# )specte pozitive:nu polueaza , aspecte negative: necesita ft multe resurse de capital,se construiesc in A(-A1 ani , sufera mult navigatia, cheltuielile se recupereaza ft greu$ 4)?-cel mai mult produce energie atomo electrica Oituania-5,2, in prezent sunt peste '(( 4)? in lume$ Ioate 4)? sunt amplasate spre consumator, acolo unde e!ista lipsa de energie, si in apropiere de apa"apa-raceste#$ )specte pozitive:folosesc ft putin combustibil*produce cea mai ieftina energie*se constr in 3 ani$ )specte negative:risc ft mare* deseuri radiocative* consuma cantitati ft mare de de apa*Germania este unica tara care a conservat toate 4)?$ 23. /alan@a mondialB de combustibil Ei energie. ModificBri geoeconomice. /alanta mondiala de energie:coraportul dintre tipurile de energie utilizate de omenire$ in balanta deosebim citevai etape:Aetapa lemnului-C(2era asigurata de lemne* 'etapa carbunelui-sec URFFF*,etapa petroluluiprima +um$ a sec UU-B(2din energie* 3etapa gazului-anii 0(-C( sec UU-3(2* 1etapa surselor netraditionale, etapa atomica$ 24. -ri!a energeticB. -au!e a declanEBrii Ei cBi de solu@. Securitatea Ei stabilitatea energeticB. ?senta crizei este insuficienta de energie in raport cu necesitatile umane$ .otive:a crescut ft mult consumul de energie, limitarea resurselor energetice, omenirea sa a!at doar pe consumul resurselor energetice traditionale$$ Solutii-utilizarea surselor netradit, economisirea, implimentarea tehnologiilor econome in consumul de energie, utilizarea bio-energiei$ Securitate energetica prevede aprovizionarea statelor cu energie si combustibil din citeva surse$ Securitatea energ$ este un element al statelor mature"mai ales din ?uropa#- asigurarea din citeva surse: cu gaze naturale, energie electrica si petrol$ Securi-tate energ$prevede reducerea gradului de dependenta energ$ a spatiului$ R.-5B2-Hederatia Rusa$dependenta R. se e!plica: Alipsa acestor

resurse energetice*'lipsa resurselor de asigurare "de gaz#*,retelele de distribuire de gaz sunt proprietate a Rusiei 22. +rincipii geoeconomice de amplasare a ramurilor industriei metalurgice. ,ransformBri geoeconomice Dn amplasare. $ndustria metalurgica:este o ramura ft veche, asigura productia unei diversitati mare de metale,acestei ramuri ii reine A B din volumul de productie,' ,-siderurgia, este o ramura ft poluanta$ )mplasare:*spre materia prima "At metal se consuma SA(t mat$ prima 9carbune9#*spre surse de energie "carbune co! sau surse de energie electrica ieftina#*spre forta de munca masculina$ deosebim:[metalurgice-produc fonta,otel*[combinate metalurgice-produc fonta, otel si laminate"tevi, fisii de metal#, pe linga sectiile de baza sunt si sectii auziliare, colectare a gazului SK', materiale de constr$ 24. +rincipii geoeconomice de amplasare a ramurilor construc@iilor de maEini. ,ransformBrile geoeconomice. se caracterizeaz: prin: A#cele mai mari investiii capitale"prezent: 7n state dezvoltate# '# produce cele mai scumpe produse ,#produce cea mai mare diversitate de producie "peste 3((mii denumiri de maini# 3#sunt ocupate cele mai calificate fore de munc: 1#are cel mai 7nalt grad de monopolizare B#este profund dependent: de progresul tehnico-tiinific$ .actorii de ampl: A# localizarea spre fora de munc: calificat: '#materia prim: "metal# sau industria metalurgic: ,# centrele tiinifice sau spre consumator$ Fndustria chimic: preia deeuri din metalurgic:* F chimic: furniz C(2cauciuc pentru F$contr maini* F metalurgic: - ' , metal furniz p-u F$constr de maini---- ramuri interdendente$ 25. +rincipii geoeconomice de amplasare a ramurilor industriei c*imice. ,ransformBri geoeconomice. $ndustria c*imica-cea mai noua ramura industriala,lucreaza in baza deseurilor, utilizeaza cea mai mare diversitate de materii prime$Oa nivel global industria chimica e!tractiva este prezenta in state subdezvoltate, cea de prelucrare in statele dezvoltate$ &olueaza ft mult cu compusi chimici to!ici pt mediul incon+urator$ )mplasarea:A$spre consumator"zonele agric#: ingrasaminte,acizi, medicamente*'$spre resurse de apa-celuloza, mase plastice* ,$spre materia primaprelucrarea petrolului, productia fibrelor sintetice*3$spre forta de munca calificata$ 26. +rincipii geoeconomice de amplasare a industriei uEoare. F uoar: e o ramur: a produiei obiectelor de consum, are o structur: comple!: "diversitate ft$ mare de ramuri,#, folosete ' , produse din agricultur:$ 'ocali!are: *spre consumator"piaa de desfacere*spre fora de munc: femenin:*[ localizate 7n zonele agricole$ /up: m:rimea lor"locuri ce munc:# intrepr industriei uoare se clasific:: [ mari"C((-A(((# combinatul Iiraspol* [ mi+locii",((-0((# ind covoarelor, bl:nurilor, 7nc:lamintii [ mici"A((-'((# Fnd de tricota+e de confecii* [ ultramici"'(-A((# ind de confecii pt barbai femei copii$ <n cadrul ind uoare sunt eficiente toate 3, 7ntreprinderile mici fiind cele mai viabile$ Fnd uoar:+ind metalurgic:-se intentioneaza de a crea o balanta de ocupare a fortei de munca"femei barbati#$Fnd usoara+ind$ chimica-sunt interconec-tate* A , din mat prima din ind chimica e utilizata de ind usoara$ 2:. +rincipii Ei particularitB@i geoeconomice de amplasare a industriei alimentare. ,ransformBrile geoeconopmice. $ndustria alimentara-o ramura de dezvoltare a statelor dezv$Fnd alimentara a fost dezvoltata in statele in care productia proaspata lipseste mai mult de noua luni$ asigura mai mult de '(2 din &FD"Klanda,R.# Fnd$ alimentara e dependenta 5(2 de agricult$ 'ocali!are:*spre consumator-produse alimentare care chiar si in forma prelucrata au un termen de valabilitate de '-, zile* *spre zonele agricole "materia prima#-se face din citevai considerente: Areducerea pierderilor, 'sa evite ch de transport, ,sa se pastreze calitatea produselor procesate$ /aca industrica conservelor e localizata in oras atunci consumul de apa si deseuri in oras creste de ' ori$ *Fnd$alimentara in spatiile rurale-folosirea fortei de munca ieftine ce se elibereaza din agricultura sau sunt anga+ate sezonier$ Un rol deosebit 7l au deeurile ce sunt o materie oriim: de fura+ concentrat pt zootehnie$ 3=. ,ransformBrile geoeconomice Dn de!#oltarea agriculturii. )gricultura-4ea mai veche indeletnicire, in A(( de state este activitate de baza$\ din populatia globului se ocupa cu agricult* o ramura ft feminizata, d-ce mecanizarea a eliberat forta de munca masculina* munca sezoniera, un rol hotaritor in solutionarea problemei alimentare$-aile de de!#olt ale agricult: intensi#a: sa pornit la mi+loc sec UU* suprafetele agricole nu se maresc* se dezvolta prin mecanizare" dar nu poate inlocui total omul#, selectia unor soiuri mai productive, irigarea* chimizarea* tehnolog$ E;tensi#a- pina la mi+loc sec UU* supafet agricole se maresc prin defrisare, destelenire"arare#, desecare"mlastinilor, iazurilor# ,ipuri de agricult: 1)de sub!istenta- pentru asigurarea necesitatilor proprii, asemanata

cu agricult primitiva, dependenta de cond climatice, recolte mici, nu e!ista schimb de marfuri, A(2 din productie merg spre comercializare. 2)traditionala- cu traditii si e!perienta de cultivare, se mai numeste agricult coloniala ,) comerciala- toata prod este destinata pietei, unde preturile sint stabilite in functie de / si S, tehnologii mai avansate, independ de cond climatice, se dezvolta in cele mai optime conditii$ 31Organi!area teritorialB a agriculturii. -oncep@ia lui ,unin Organi!area spatiala a agriculturii dupa ,iunin: tiunin a eplicat ca productia agricola este subordonata consumului urban$ Fn raza de A(( Qm de la oras sint evidentiate , zone agricole: A#suburbana- '1-,( Qm, zona care acopera necesitatile pietii urbane cu produse agricole proaspete$ K zona agricola ft eficienta economic, rar cind surplusul agricol este supus conservarii$ )ici se dezvolta predominant legumicultura si pomicultura, se pot obtine '-, recolte pe an, conteaza mai mult pe forta de munca libera din zona interurbana$ Se dezvolta si zootehnia p-u lapte a vitelor si avicultura$ '# intermediara-3(-B1 Qm de la oras- aici sint imbinate agricult cu spatiile de agrement$ &e linga activit agricole din zona suburbana se dezvolta si pomicultura, silvicultura, aditional se dezvolta si forme e!tensive de agricultura$ ,#zona e!terna- B1-A(( Qm- sint cultivate plantele cu inalt grad de transportabilitate "culturi cerealiere si tehnice#, care necesita o cantit mai mica de forta de munca, lucrarile agricole sint mecanizate, pe linga fitotehnie se practica si zootehnia e!tensiva"animale p-u carne# 32-7$> F<e#olu@ia #erdeA Etapele esen@a. ,ransformBrile geoeconomice. 4)F- comple!ul agro-industrial are sopul de a 9crea9 relatii intre agricultura si industirie cu scopul de dezvoltare, astfel incit intustria asigura agricultura cu tehnica performanta, iar agricultura asigura industrie cu materie prima si brate de munca antrenate sezonier in agricultura$ <e#olutia #erde- o activit multilaterala, promovata la nivel global$ ) inceput in mi+l sec UU, realizata prin intermed KEU cu o organizatie speciala- H)UE- solutionarea problemei alimetare in statele subdezvolt ale africii si )siei$ 4unoaste ' etape:A a avut loc implementarea plantelor de cultura inalt productive selectate, aceasta masura a avut succes partial, din motivele: in agricult statelor subdezv dominau gospod agricole care nu puteau sa cumpere plantele de cultura selectate* plantele de cultura selectate nu erau adaptate cond climat din zona$ 'a cuprins statele dezvolt ale ?uropei, avnd ' scopuri: de a reforma relatiile agricole vechi" mosieresti# pe relatii noi, bazate pe gsopod de fermieri* crearea comple!elor agroindustriale-4)F, urmarinduse scopul de a crea o infrastuctura intre ramuri industr si agricole, unde industr trebuia sa asigure cu masini si produse chimice, iar agricult sa asigure cu materii prime ramurile industr, in asa mod sa inceput o integrare in prifunzime dintre agric si industr$ 33Sistemele de comunica@ie ale ,errei. odurile de comunica@ie interna@ionalB. ,ransporturile refl direct gradul de functionalitate a spatiilor*refl gradul de cone!iune*refl gradul de asigurarea cu resurse si piete de desfacere*asigura distribuirea marfurilor de la producator la consumator$"e!#oltarea Iransp$ depinde de:gradul de dezvoltare al tarii* conditiile climatic*pozitia ec-geografica*relief*bara+ul de valorificare al spatiului$ otiunile: 1.retea de transport-lungimea totala a cailor de transport a unui spatiu,regiuni,tari$2.trafic de marfuri-transportarea marfii intr-o unitate de timp la unitate distant"Qm#$&e masura dezv traficul de incarcaturi s-a dublat$Fn spatiile transoceanice ' , le revine traficului acvatic*tarile ce nu au acces la spatiile acvatice, ' , ii revine traficului feroviar$3.,rafic de pasageri- totalitatea pasagerilor transportati intr-o unitate timp la o unitate distanta$) devenit o forma mai ampla in ultimii 1(ani si a fost in crestere datorita dezvoltarii spatiilor urbane,mobilitatii spatiale$4. od de transport-localitatea din care caile de transport au ' si mai multe directii$ 2. -entru de transport-localitate din care caile de transp au doar ' directii"Soldanesti#$4.7utoband-cai de transp auto unde sensuri de miscare e de la 3-AB,acoperite cu asfalt$&rimul a fost realizat in Ftalia si Germania pt a conecta principalele orase mari$ $$n sec GG omenirea a incercat sa conecte!e prin suprafetele ac#atice un sir de tari si teritorii: 1.<ein-Main-"uare-a conectat peste A( state din ?uropa, inclusive o parte din ele nu au iesire la mare ocean* a conectat 3 mari ale ?uropei,a creat unica cale acvatica din ?ur Eordica in ?u Sudic 2. "unarea-Marea eagra- a impulsionat traficul de marfuri pe riul /unare si a sporit accesibilitateaa deplasarii prin tot spatiul dunarean,scurtind distanta cu B((Qm,si timpul cu A' ore$)re o lungime de ,BQm si a dat posibilitatea sporirii rolulului economic al &ortului din 4onstanta$ 3.Sue!-cea mai scurta cale artificiala din .area .editerana spre Kceanul Fndian*deschis in ACB5,areAC(Qm,adincimea A1-'(m$/etine primul loc in lume dupa capacittea de transportare, ii

revine '(2 din toate transportarile de petrol si A12 din marfurile transportate$Irecerea din ?uropa spre Fndia se face in C-A'ore, se asiura o miscare a navelor in ' directii concomitent$ Fn prezent canalul nu satisface cerintele modern si va fi reconst$ ) fost construit de .$Dritanie$"pe uscat 5( zile ar lua tranportar# 4.+anama-a inceput sa fie construit de .$Dritanie,dar a fost finisat de SU),din A5(, fiind proprietate a SU)$&rin canal se asigura legatura dintre proturile SU) la )tlantic si &acific$ Oungimea lui e 5(Qm$/eplasarea min-3ore,ma!-0ore$/eplasarea are loc intr-o singura directive prin intermediul portelor unde navele sunt trase cu a+utorul locomotivelor impotriva apelor ori in directia lor$"3B zile pe uscat#$2.Hil-construit de Germania la mi+l sec UU asigurind trecerea din .are Eordului in .$Daltica fara a ocoli /anemarca$ 4.Euro-tunel-cea mai mare realizare tehnica a sec UU fiind o idee lansata inca de Eapoleon$?ste o cale de ransp dubla auto si feroviar*s-a reusit conectarea .$Dratanii la reteaua de transp a ?uropei*pea pa trecerea se face in '-, ore,prin tunel '(-,(min$,astfel distant dintre Oondra si &aris fiind realizata in ,ore Fn prezent se insista asupra dezv unui sistem de comunicatii a viitorului Tcalea matasii>ce ar conecta peste A(( state din ?urasi /ublarea caii de transport feroviar cu o cale de transp auto* 4onstructia unei cai de transp transsiberiana$ 5.-analul Iolga-"unare-unicul care uneste apele marii )zov si .$Eegre cu m$4aspica$Unicul canal ce ofera accesibilitate si cone!iune la zacamintele de petrol din )sia mi+locie$ 34.+rioritB@ile Ei de!a#antaJele geoeconomice ale sistemelor de transport ale ,errei. ,ransporturile ac#atice:cele mai vechi tipuri de transport* a#antaJe: cele mai ieftine tipuri de transport*au cea mai mare capacitate de transportare$de!a#antaJe:viteza mica"B(-0(#* conecteaza doar spaiile ce au iesire la mare ocean*creeaza un risc foarte mare mediilor$ ,ransportul fero#iar: prima cale AC'B-terestra Oiverpool-.nchester, .$Dritanie$ Fn prezent peste A1( state dispun de retele,doar 1(2 din caile feroviare sunt electricifcate$Fn dezvoltarea transportului feroviar e!ista o problema:caile ferate sunt de ecartament diferit:ingust pana la A(13mm "Fndia, 4uba#,normal A'((-A,((mm,largit-de la A3((mm-Statele soviet 7specte positi#e:transportul terestru de baza*' , din transportul de marfuri*cel mai ieftin mi+oc de transport terestru*are o capacitate mare de transportare$ egati#:este impracticabil in spatial montane")fganistan unica tara fara cai feroviare#*ocupa spatii mari de teren agricol,deaceea se practica contruirea cailor ferate pe piloni*ecartamentul ,ransportul auto: &ozitiv:' , din transportul de pasageri* cel mai manevrabil tip de transport$Eegativ: polueaza"B(2 din emisiile de gaze#*este scump*este riscant"annual isi pierd viata mai mult de 3-1mln oameni#*retelele auto ocupa spatii ft mari in detrimental agriculturii$ ,ransportul aerian:+o!iti#:conecteaza cele mai indepartate puncte de pe glob*dezv cele mai mari viteze*cele mai calitative servicii de transport* egati#:cel mai scump*prezinta risc ft mare$ ,ransportul prin conducte:+:asigura cu gaze si petrol tarile care nu dispun de aceste resurse, efectuiaza o interconectare intre state, este tendinta de a minimiza diferentele dintre state, negati#: creaza o dependenta a unor state de altele$ si unele state se folosesc de resursele lor pt a influienta alte state si pentru a dicta preturile$ 32.&onele Economice 'ibere. -aracteristica geoeconomicB. ,ipuri. -lasificarea lor> di#ersitatea. !ona ec. libera &E'-spatiu in care se creaza conditii pt amplificarea dezvoltarii ec si pt atragerea investitiilor$sunt niste modele locale de integrare ec$sunt spatii periferice, slab dezvoltate >.&E'transfrontaliere-(pe ambel parti ale granitei#scopul lor e de a dezvolta periferiile granitelor pe ambele parti si sa minimalizeze granitele in spatiul dat$ &E'-interstatale"e! &rutul de +os: ./, Romania, Ucraina# &E' industriale-dezv ramurile industriei &E' cu ser#icii-de finantare, creditare ,bancare X?O portuare-in porturi"ta!e mici) Off-s**ore-"ceva in periferie in margine#aceste zone au ca scop retinerea capitalului din ramurile strategice ale statului,sunt mentinute companiile strategice$ 34.-orpora@iile transna@ionale. Strategia geoeconomicB de de!#oltare a lor. ,ipuri de filiale a corpora@iilor transna@ionale. -orporatie transnationala-agenti ec ce au capital statutar in citeva tari$sunt actorii ec-lor le revine rolul de de realizare a procesului globalizarii$ controleaza 012 productia globala, sfera lor prioritara este industria,1(2 sunt in 3 state$ 4apitalul financiar se stimaza la 50(( trilioane -$dupa origine pot

fi grupate in companii europene si americane$ prioritar controleaza industriile de virf"chimica, produc$de masini# Un rol deosebit 7n amplasarea industriei o au noile sisteme globale - corpora8ii transna8ionale "4$I$E$#$ 4$I$E$ reprezint: marile uniuni productive, financiare sau valutare, care activeaz: 7n dou: sau mai multe state, ceea ce-i permite de elabora o politic: de redistribuire a resurselor ;i tehnologiilor, 7n scopul e!tinderii pozi8iilor sale 7n cadrul economiei mondiale ;i ob8inerea profitului ma!imal$ /in punct de vedere structural, 4$I$E$ include =compania-mam:> "de baz:# ;i filiale sale str:ine$Eu e!ist: o sistem: global: bine determinat: de amplasare a acestora, dar sunt bine eviden8iate metode prioritare: A$)mplasarea are loc 7n statele cu poten8ial de resurse diferit ca structur: ;i produc8ie$ '$<n amplasare se 8ine cont de posibilitatea de a coordona cu activitatea economic: a filialelor din sediu central$ Cn dependen@B de func@ia alocatB filialelor> -.,. . se clasificB Dn: A$Hiliale releu 6 cele ce reproduc la scar: mic: profilul de produc8ie a societ:8ii mame$ '$Hiliale ateliere 6 care difer: complet profilul sau a avut loc integrarea pe vertical:$ Sunt clasificate dupB cota de participare a capitalului: A$ 4$I$E$ mi!te cu participarea capitalului str:in ;i a celui autohton '$ 4$I$E$ str:ine sau filiale$ -reEterea -.,. . are loc prin intermediul integrBrii pe douB cBi: A$ori!ontalB> pe baza absorbirii pe plan interna8ional ;i na8ional a firmelor "General .otors Hord# '$#erticalB> prin achizi8ionarea de noi 7ntreprinderi cu activit:8i 7n amonte ;i 7n aval, cu activit:8i complementare celei de baz:, caracteristic: 7n special celor americane$ 35.Sistemele de transport ale #iitorului. Esen@a lor geoeconomicB. $.Sisteme de comunicatii ale #iitorului:4aile de tranposrt modern au ca scop de a uni cat mai multe state si a le conecta inter-statal si sa minimalizeze izolutionismul spatiilor$ 1.-alea Sa*ara de Iest-trebuie sa strabata toata Sahara,de la .editerana la GKlful Guineea$2.-alea Matasii-cea mai scurta cale terestra din 4hina in ?urop,trece pe teritori a 3(state, aproape ,( nu au iesir la mare3.-alea Hair-4apetoMn-mai mult A((((Qm,va conecta aproape '( state din )frica 4.$n etapa moderna se resimte necesitatea conectarii 7fricii cu 7sia si statele arabe$Se intentioneaza constructia unui pod peste .$Rosie,ce ar face mai durabila cone!iunea dintre lumea araba si )fricana$Ra avea apro! A((Qm$2.Magistrala 7sia-7merica de ord-va fi construita de la Singapore la San Hrancisco$R fi unica cale care va conecta ' poluri geoec$4alea va fi dubla auto si feroviara$ )ceasta cale va fi conectata cu strintoarea Dering cu lungimea de ,(Qm$4.<usia are in plan constructia:4aii auto .oscova-Rladivostoc* 4aii ferate &olar-Siberian de la .urmansQ -.agadan*4onectare insulelor Jurile$5.Magistrala de transport Europa de Iest-7frica de la Gibraltar pina la )le!andria$ 4ontactul terestru intre ?uropa si )frica este ft anevoios si traficul modern nu asigura necesitatile$ Fn asa mod va apropia ?uropa de Rest de )frica$ Fn etapa de perspectiva se contureaza citeva proiecte in constructia ga!oductelor care ar minimali!a deficitul de ga!e naturale:A$Eorth Stream-Rusia-ocoleste toate statele de tranzitie, spatiul national al statelor europene* '$South Stream-prin aceasta conducta res$ energetice vor fi transferate din Jazahstan la marea )driatica,cel mai promitator proiect deoarece res$din Jazahstan sunt ft mari iar distantele sunt de ' ori mai mici ,$Iranspetrol-va conecta partea )siatica a Rusiei cu orasul Eahotca$&rin aceasta conducta se urmareste transferarea gazelor rusesti pe piata4hinei$ 3$Jazahstanul a lansat un proiect de constr a unei conducte de petrol dintr Jazahstan si Iurcia$ 1Rusia si Jazahstanul au un proiect comun de constr a conductei petroliere ".area 4aspica Sla portul EovorosiisQ# Fn conte!tul itnegrarii europeene atit U?,cit si RU,Iurcia intentioneaza sa constr o cale auto pt a ocoloi m$Eeagra$4ele mai cointeres sunt Ru si Iu$)ceasta ar oferi: conectarea durabila a turciei cu ?uropa si in reg$Dalcanica* ar oferi o sansa larga a traficului de marfuri dintre statele date si Rusia$Fn ultimul deceniu se face tot mai larg promovat proiectul unei cai de transport transbalcanice"auto si ferov#$Statele balcanice ramin ft isolate datorita trecutului istoric$ U? intentioneaza de a finanta si sustine e!tinderea caii de transport feroviare europene$ 36.-Bile de transport euroasiatice. Iransportul ;i c:ile de comunica8ie ocup: un loc central 7n cadrul activit:8iilor economice$ ?le reprezint:un adev:rat =sistem vascular> al economiei mondiale$ .arile fluvii istorice, traseele oceanice, c:ile feroviare ;iauto-magistralele sistemul informa8ional mondial formeaz: carcasul comunica8ional al &lanetei ;i creeaz:fundamentul dialogului 7ntre civiliza8iile umane$ &rin

intermediul acestora se realizeaz: deplasarea 7n spa8iu abunurilor sau a oamenilor 7n scopul satisfacerii nevoilor materiale ;i spirituale ale societ:8ii omene;ti$ Sistemulde transport comunica8ional asigur: leg:tura 7ntre materia prim: 6 produc8ie 6 consum, 7ntre re;edin8: ;i locul demunc:, 7ntre generatorul de informa8ie ;i receptorul acesteia$ Fn etapa de perspectiva se contureaza citeva proiecte in constructia ga!oductelor care ar minimali!a deficitul de ga!e naturale:1. ort* Stream-Rusia-ocoleste toate statele de tranzitie, spatiul national al statelor europene* 2.Sout* Stream-prin aceasta conducta res$ energetice vor fi transferate din Jazahstan la marea )driatica,cel mai promitator proiect deoarece res$din Jazahstan sunt ft mari iar distantele sunt de ' ori mai mici 3.,ranspetrol-va conecta partea )siatica a Rusiei cu orasul Eahotca$&rin aceasta conducta se urmareste transferarea gazelor rusesti pe piata4hinei$ 4.Ha!a*stanul a lansat un proiect de constr a unei conducte de petrol dintr Jazahstan si Iurcia$ 2<usia si Ha!a*stanul au un proiect comun de constr a conductei petroliere ".area 4aspica Sla portul EovorosiisQ# Fn conte!tul itnegrarii europeene atit U?,cit si RU,Iurcia intentioneaza sa constr o cale auto pt a ocoloi m$Eeagra$4ele mai cointeres sunt Ru si Iu$)ceasta ar oferi: conectarea durabila a turciei cu ?uropa si in reg$Dalcanica* ar oferi o sansa larga a traficului de marfuri dintre statele date si Rusia$Fn ultimul deceniu se face tot mai larg promovat proiectul unei cai de transport transbalcanice"auto si ferov#$Statele balcanice ramin ft isolate datorita trecutului istoric$ U? intentioneaza de a finanta si sustine e!tinderea caii de transport feroviare europene$ 3:.9niunea EuropeanB K e#olu@ia geoeconomicB. 9E-prima forma a U? este roma antica,in conditiile moderne ideea formarii polului european s-a conturat dupa al '-la razboi mondial-@$ 4ercel-A510-0state*A5BA-A' state*A55B-5state* prezent '0 state din 3C e!istente$este spatiul ce are directia e!tinderii spre est"marea Daltica, Eeagra#$ Fn cadrul polului european se contureaza citeva aspecte"probleme#*separatismul european"basciiGcatalonii# *separarea Ftaliei"EordGSud# *problma Germaniei *problma Hrantei"albi negri# *integrarea la inceput a lumii catolic iar la a ' etapa a lumii ortodo!e"elemente de discriminare# *deosebim centru si periferie *Iurcia trebuie sa fie in U? sau nu% "musulmani+crestini* cea mai scurta cale directa spre )sia# *Jazahstanul in U?% "3(2crestini# *Rusia in U?% *integrarea militara si ec$ *integrarea pe orizontala *.area Dritanie doreste sa iasa di U?$ integrarea uropeana este ceam mai durabila forma de dezv in etapa moderna$"integrare ec,sociala,militara# integrarea ec ofera , prioritati de baza:acces la resurse naturale,la forta de munca,piata de desf$ integrarea mititara-apara interesele comune si reduce ch pt intretinerea armatei-E)IK$ 4=. 7.,7 K esen@a> e#olu@ia> caracteristici geoeconomice> . 7.,7-,state: SU)*4anada*.e!ic-A55B-reactie de rs la crearea U?$scopuri:*reactie de rs la e!tinderea U? spre est, *folosirea in comun a rsurselor nat ale 4anadei si .e!icului *folosirea in comun a pietei de desfacere$ *introducerea monedei unice ).?RK- 02din populatie$ Fdeea integr:rii economico 6 politice a SU), 4anada ;i .e!icului a 7nceput s: fie transpus: 7n via8: 7n anii 0( a sec$ UU$ <nceputul este formarea a unei uniuni energetice$ <n A5CC a fost isc:lit acordul de formare a unei zone economice libere SU) ;i 4anada ce a fost ca un r:spuns la procesele integra8ioniste din ?uropa$ Kbiectivul principal a E)HI) a fost lichidarea barierelor vamale 7n comer8 7ntre ele$ Lum:tate din ele au fost lichidate 7n A553, celelalte 7ntr-o perioad: de A3 ani$ ?a reprezint: o comunitate interna8ional: de comer8 liber bazat: pe drepturile interna8ionale$ Obiecti#ele 7.,7: Oichidarea barierelor vamale ;i stimularea circula8iei libere a m:rfurilor ;i serviciilor* 4rearea condi8iilor p u o concuren8: transparent: 7n X$4$O$* )tragerea investi8iilor 7n statele membre* 4rearea unei protec8ii efective asupra propriet:8ii intelectuale* 4rearea mecanismelor pentru implementarea acordului ;i hot:rWrea problemelor de conflict* 4rearea unei baze legislative p u o cooperare mai larg: 7n viitor* 41.-S$ K e#olu@ia geoeconomicB. +roblemele Ei perspecti#ele integrBrii economice. G997M Ei alia@ii <usiei Dn cadrul -S$. -S$-comunitatea statelor noi independente-s-a formt in urma destramarii URSS-A'state$4SF- sa fondat in A55( din initiativa a 3 state cele mai cointeresate:Rusia, Delorusia, Ucraina, Jazahstan$ Fntentiile de formare a 4SF au fost durabile deoarece relatiile de prod$ a acestora erau

interdependente$&t perioada scurta de timp 4SF permitea sansa omiterii unei crize ec profunde dupa destramarea URSS$&ractica insa a demonstrat ca 4SF nu este durabila deoarece:A$procesele integrationiste decurg ft anevoios, adeseori cu probleme de ordin pur ec$ '$in aceasta organizatie ca si in URSS domina Rusia ceea ce deran+eaza alte tari membre$,$in spatiul acestor tari continuie procesele de separare$ 3$Rusia trateaza tarile integrate ca spatii de periferie$ Elemente po!iti#e$ A$sa recurs la principii moderne de integrare,'$aceste tari controleaza spatii ft mari A B$ ,$au piata mare de desfacre a productiei-peste '0(mln$3$tarile membre ale 4SF au acces direct si indirect la resurse energetice$ 7specte negati#e$Acriza ec in care s-au aprofundat aceste tari$'#dominarea Rusiei in toate sferele de activitate$ ,#resurs$ energetice se afla la distante mari$3#toate tarile membre ,cit si Rusia, duc lipsa de capital$ Fn '((B la conferinta de la Falta 4SF s-a scindat in S?U si GU).$ SE9-spatiu ec unic-tarile fondatoare:Rusia, Delorusia,Ucraina Jazahstan$ a unit ma+oritate tarilor cu dispozitie pro rusa$ Fn cadrul S?U se contureaza citeva dileme:A#dilema dintre Rusia si Delorusia-in Rusia procesele democratice si de privatizare decurg ft alert"rapid#,pe cind in Delorusia-tranzitia si privatizarea decurg ft anevoios$'#Delorusia e ft dependenta si deran+ata de preturile si res$ energetice din Rusia ,#dilema dintre Rusia si Jazahstan, Jazahstan insista asupra crearii unui coridor de transport a res$ sale energetice spre U?,dar Rusia este rezervata la acest domeniu$G997M-Georgia,UzbeQistan,Ucraina, )zerbad+an,.oldova$Scopurile formarii: A#toate acest state erau intro dependenta de resursele energetice Ruse,'#toate au pe teritoriul lor un sir de conflicte Tinghetate> subtil diri+ate de Rusia"UcrainaS4rimea#* ,#integrarea acestor state in U?$ 3#solutionar$ problemelor de mediu din bazinul marii Eegre$Scurta evolutie GU). a demonstrat ca aceste state nu-si pot atinge scopurile fiind catalogata ca organizatie cu grad redus de maturitate unde pe Aplan sunt interesele nationale "interventia Rusiei in Georgia-august'((C#$ 42.-olaborarea transfrontalierB. Etapele colaborBrii transfrontaliere. 4ooperarea transfrontalier: 6 colaborarea cu aspect economic, care are drept scop eliminarea barierilor impuse de frontiere, libera circula8ie a individului ;i crearea unui sistem economic favorabil$ ?uroregiunile - o form: specific: de cooperare transfrontalier:$ <n U? actualmente e!ist: circa 01 astfel de regiuni de bun: vecin:tate ;i cooperare regional:$ ?nclava sau e!clav: - termen utilizat 7n geopolitic: ;i geoeconomie, semnificWnd teritoriul sau o parte a teritoriului unui stat, izolat din toate p:r8ile de teritoriul altui stat sau de c:tre apele neutre$ <n rela8ia cu teritoriul c:ruia 7i apar8ine se nume;te e!clav:$ 43.ModalitB@i Ei cBi posibile de integrare a <M Dn 9E. Fntegrarea 7n U? cere 7ndeplinirea unor anumite criterii economice si financiare de admitere$ $ /in aceasta cauza, este necesara elaborarea unui concept general al managementului structural si macroeconomic 7n R. care sa fie unit la standardele legislative europene$&am7ntul"fertilitate, calitatea acestuia# reprezinta un element de importanta strategica$ R. este foarte saraca 7n resurse minerale utile$ /eaceea modelul geoeconomic al relatiilor e!terne trebuie sa aiba 7n calitate de element central atragerea investitiilor pentru crearea si dezvoltarea industriilor tehnologic avansate si a serviciilor, mai ales a celor de transport si financiare internationale$ X?O, tehnopolisurile, zonele off-shore, colaborarea transfrontaliera etc$ 6 gama de posibilitati este foarte larga$ Reteaua relativ densa de transport terestru are un nivel de dezvoltare situat aproape de media europeana$ 4alitatea serviciilor de transport intern si tranzit va spori 7nsa considerabil daca va fi modernizata reteaua cailor ferate$ Ieritoriul Republicii .oldova este traversat de c7teva artere de transport care asigura legatura raioanelor economice de vest ale Rusiei si Ucrainei cu tarile ?uropei 4entrale si ale &eninsulei Dalcanice$ #$ <n vederea intensific:rii rela8iilor economice cu statele U?, in A553 a fost semnat )cordul de &arteneriat ;i 4ooperare ")&4# 7ntre R$ .oldova ;i statele U?$ <n prezent rela8iile economice cu aceast: grupare sunt definite de &lanul de )c8iuni Republica .oldova-U?$ )cest document are ca prevederi de baz: facilitarea investi8iilor ;i comer8ului, sus8inerea reformelor structurale ;i crearea condi8iilor necesare pentru stabilirea unei Xone de Oiber Schimb 7ntre U? ;i R.$ &rincipalii parteneri ai R$ .oldova 7n cadrul U? sunt: Germania, Ftalia, Hran8a, )ustria$ R$ .oldova e!port: 7n cantit:8i mari 7n U? articole de 7mbr:c:minte ;i 7nc:l8:minte fabricate 7n lohn, piei de bovine brute ;i depilate, semin8e de floarea-soarelui, miez de nuc:, orz, suc de fructe concentrat, te!tile, porumb, iar importul 8ine de produse ale industriei constructoare de ma;ini ;i 4himic:$

$ntegrarea europeeana are la ba!a cite#a prioritati:in U? sunt tari dezvoltate*Ue poate oferi o stabilitate de dezvoltare sociala si ec*/oar U? poate oferi sansele la investire a capitalului*/oa in U? avem sansa de a creste competitivitatea marfurilor* /oar in U? este posibila o democratizarea a societatii si crearea unei structuri durabile de piata*U? obliga sa devenim un stat integrat militar"E)IK#$ 44.7#antaJele Ei riscurile de cooperare geoeconomicB Dn cadrul -S$ a <epublicii Moldo#a. Relatiile econ$e!terne au o importanta mare asupra econ$nation$ )vanta+ele constau in precizarea diferita a R. comparativ cu ma+orarea statelor 4SF$4onditiile tehnice,e!istenta unei retele de transport,comunicatii cu statele comunitare$R. importeaza in special combustibil si energie electrica$ $ntegrarea -S$ #ine cu un sir de riscuri:Scurta e!istenta a 4SF a demonstrat ca 4SF este mai mult o structura politica de loialitate decit ec*&ractic 4SF nu are functionalitate,procesele integrationaliste decurg ft anevoios* Rusia a monopolizat dominarea acestei organizatii*Ioate statele din4SF au acelasi nivel de organizare si dezvoltare ca si R.*Rusia este lipsita de capital si resurse ca si R.*&iata rusa este mult mai mica"A3(mln# decit piata U?51((mln# pt marfurile moldovenesti$ 42.7spectele #ulnerabile geoeconomice ale su#eranitB@iii <M. )ctualmente R. este recunoscuta de ma+oritatea statelor lumii ca subiect de drept international,suveranitatea nu este una deplina,deoarece nusi e!ercita puterea asupra Iransnistriei separatist"AA$C2 din terit# la care se adauga si prezenta unor baze militare rusesti$ Se stie ca drumul R. spre afirmare nu a fost obtinut usor sic a independent a fost platita cu pretul unui razb$civil,soma+ului si emigrari massive,blocadei economice din partea fed$ruse 44.,e*nopolusurile K particularitB@ile geoeconomice. Structura. ,e*nopolusuri-centre de intelectualizare a productiei unde productia finala sunt tehnologiile noi$ Fn tehnopol sunt , sfere-productiva,stiintifica,comunala$ &rima zona stiintific 6 tehnologica din lume a aparut in anii V1( in 4alifornia TSilecon @ales>$ )ici se afla cea mai mare zona de productie a tehnicii avia 6 rachetare din lume$ 4el mai mare parc stiintifico 6 tehnologic din .area Dritanie s-a format pe linga universitatea Jembrid+ si este specializat in producerea opticii electronice si tehnologiilor informationale$ &rincipalele tehnopolisuri din Germania se afla linga orasul .unhen 6 specializat in microelectrnica si orasul Neidelberg 6 specializat in biotehnologie$ Fn Laponia zonele stiintifico 6 tehnologiile informationale, electronica si telecomunicatiile$ Iehnopolul, incluzWnd zonele industriale, ;tiin8ifice ;i de cercetare ;i cele locuite, se amplaseaz: 7n locuri cuun mediu confortabil pentru trai, cu posibilit:8i culturale ;i recrea8ionale$ Iehnopolul trebuie s: fie amplasat 7napropierea ora;ului de baz:, care s:-i asigure serviciile comunale$ K condi8ie obligatorie o constituie prezen8a aeroportului sau a unei sta8ii de cale ferat: e!pres$ 45. 7SE7 Kesen@a> e#olu@ia geoeconomicB. <n regiunea )sia - &acific dup: cel de al '-lea r:zboi mondial s-a pus baza form:rii unui nou centru geoeconomic mondial, ce dispune de un mare poten8ial economic, tehnologic ;i demografic$ &uterile principale economice ;i militare din regiunea dat: sunt Laponia ;i 4hina, iar dintre statele mai mici: 4oreea de Sud, IhaiMan, Singapore, )ustralia ;i Eoua Xeeland:$ $ <n acest scop au fost fondate dou: organiza8ii: )socia8ia Ea8iunilor )siei de Sud ?st ")S?)E# ;i )socia8ia Sud - )siatic: pentru cooperare Regional: ")S4)R#$ K problem: ma+or: geoeconomic: 7n regiune devine cea energetic:$ /intre regiunile atractive din apropiere bogate resurse energetice sunt: .area 4aspic:, )sia 4entral:, Eordul Siberiei"Rusia#$ ?ste posibil ca 7n viitor Rusia s: +oace un rol important 7n procesele integra8ioniste din regiunea )sia - &acific 7n domeniul energetic$ <n aceste 8:ri sunt create condi8ii favorabile pentru atragerea investi8iilor str:ine, fiind determinate la rWndul s:u de costul mic pentru arenda p:mWntului ;i for8a de munc: ieftin:$ Un alt factor de dezvoltare economic: a regiunii este legat de crearea marilor centre financiare 7n care sunt concentrate un important capital investi8ional ;i comercial "Nong Jong, Singapore#$ K alt: for8: economic:, militar: ;i politic: din regiunea )sia-&acific este 4hina "Republica &opular: 4hinez:#,Oa unii indicatori economici 4hina ocup: primele locuri 7n lume$ ?a de8ine primul loc 7n lume la producerea$ $4hina 7i revine '(2 din e!portul mondial de 7mbr:c:minte ;i A(2 din e!portul de radioaparatur:$ Succesul dezvolt:rii economice a acestor state se datoreaz: urm:toarelor 7mpre+ur:ri$ A$ ?le au reu;it s: cucereasc: pia8a e!tern: la unele m:rfuri ;i s: sporeasc: brusc produc8ia de e!port$

'$ Oa baza competivit:8ii produc8ia acestor state au stat tehnologiile performante, bra8ele calificate de munc:, disciplina 7nalt: de produc8ie spiritul inovativ, capacitatea de a produce m:rfuri de calitate 7nalt: cu cheltuieli minime$ ,$ 4re;terea economic: rapid: a acestor state se datoreaz: ;i utiliz:rii pe larg a investi8iilor str:ine, crearea 7ntreprinderilor cu capital mi!t ;i a X$?$O$ 46.+roblema alimentarB. 7specte geoeconomice. -Bi de solu@ionare. problema alimentara este una social-economica si politica$ -au!ele aparitiei problemei alimentare sunt: - specializarea ingusta in cultura plantelor a tarilor slab dezvoltare* -reducerea suprafetelor de terenuri agricole, cauzata de presiunea demografica* -caracterul e!tensiv al agriculturii in tarile slab dezvoltate, productivitatea ei fiind mai scazuta decit in tarile puternic dezvoltate$ Iotusi, pe parcursul anilorV5( ai secolului trecut, in plan mondial s-au evidentiat unele tendinte positive in rezolvarea problemei alimentare$ Revolutia verde in tarile asiatice a favorizat solutionarea problemei, mai ales in cele mai populate state, precum Fndia, Dangladesh$ Fn schimb, in tarile din )frica aceasta nu s-a reusit din cauza secetelor prelungite$ .odificarile pe plan mondial in structura suprafetelor cultivate e!prima o tendinta de crestere a suprafetelor ocupate cu culture intensive$ )stfel, s-au dublat suprafetele cultivate de soia, floarea soarelui, cu orez si porumb$ Sunt relevante modificarile survenite in suprafetele cultivate cu cereale, culture ce reprezinta baza alimentatiei mondiale si a dezvoltarii sectotului zootehnic$ Iendinta de utilizare intensive a fondului funciar mondial a devenit tt mai pregnanta$ Iarile dezvoltate detin cele mai ridicate ponderi in structura urmatoarelor culture: griu, cartofi, struguri, iar in tarile in curs de dezvoltare 6 in suprafetele cultivate cu orez, porumb, soia, iuta, cafea, ceai, cacao$ 4oncentrarea suprafetelor cu cereale si oleaginoase in tarile dezvoltate face ca aceasta sa dispuna de alimente de baza ale omenirii, cantitatile obtinute depasindu-le substantial nevoile$Fn ultimele decenii cantitatea de hrana produsa a crescut foarte mult, astfel incit populatia afectata de foamete s-a redus la mai putin de C(( milioane$ /ar, sa nu uitam ca odata cu cresterea numarului populatiei necesarul de hrana va fi mai mare$ 4:. -oncep@ia geoeconomicB de structurare a lumii a lui .. /roudel. Esen@a ei. Structura geocentrica"asemanatoare structurii interne a pamintului#-lumea este structurata in centru ec$*semiperiferie si periferie$ centru ec-'1 state,concentreaza AA2populatie si 3B2&FD total* semiperiferie-statele cu nivel mediu de dezv, , generatii de state industriale:A-state noi industriale"4orea de sud*IaiMan*Singapore# care s-au industrializat rapid in 3( ani *a '-".alaesia, Hilipine# si a ,-".e!ic* Fndia*Drazilia# periferie-sunt atasateSA(( state cel mai putin influiente"1( )frica G )sia#$