Globalizarea Mondializarea - nu este un fenomen nou, vine din anglo-saxon "globa".

Pentru prima dat noiunea a fost tlmcit de Osfalt Spingle, care la nceputul sec. XX a introdus noiunea de globalizare. Michael Luconova n anii mijlocului sec XX a explicat esenele sociologice ale globalizrii (lumea = sat global). T. Levitt a tlmcit esenele ec. ale G n anii 80' ai sec. XX. G devenind o noiune larg rspndit n lexiconul ec. Economitii au dezvoltat ideea, conceptul "lumea fr frontiere". Esenele profunde i deviza G este gndete global dar acioneaz local.G are ca scop promo-varea produselor locale la nivel global. G este un proces care practic nu poate fi stopat. Este deja n plin desfurare i fiecare ar, spaiu are posibilitatea nsuirii dividendendelor din procesul G. Totui statel mari au mai multe posibiliti de valorificare a dividendelor ec. dect statele mici. G nu e compatibil cu ideea de stat naional, deoarece prin G treptat statele naionale vor disprea.G are 2 et.:1) Regionalizarea-crearea spaiilor mari ec. la nivel de regiuni mari geografice (Europa Unit, SUA Unit) 2) G propriu zisarmonizarea relaiilor dintre marile regiuni geografice. Efectele ec ale G: crarea unui sistem unic ec n baza sistemului ec de pia, crearea unui sistem unic de informaii (internet),crearea unui sistem unic de transport( este mai dificil) crearea unui sistem unic financiar ($ ). Premisele globalizrii: intergrarea ec.- treptat statele trec de la interesele naionale la interesele comune, internaionlalizarea vieii ec.-standarde unice la nivel internaional,aprfundarea diviziunii muncii, dezvoltarea tegnologiilor informaionale, destrmarea definitiv a sistemului socialist. Omogenizarea lumii, standardizarea vieii, n ultemele decenii n rind cu noiunea de globalizare e utilizat noiunea de glocalizare-ce prevede scoaterea produsului local la nivel global. Aspecte pozitive ale G:schimb de experien va cpta dreptul la libera circulare, se vor crea sisteme unice de gospodrire, se vor implimenta pe larg tehnologiile noi (rapid i eficient), se vor crea standerte unice pe pia (venit=ch), se vor reduce discrepanele dintre nivelul de trai, va avea loc apropierea modului sandardelor de via(populatie urbana= rurala). Aspecte negative ale G: apare riscul disparitiei statelor nationale,exista riscul catastrofelor ecologice si tehnologice (corporatiile produc deseuri pe care le suporta tara gazda), cresterea criminalitatii nationale in special ec. (crima Chisinaucriminal peste o ora la Paris), se va intensifica terorismul international,dispar traditiile si valorile nationale, se diversifica consumul,apar diferite forme de insecuritate(ec., sociala) datorita

disparitiei granitelor. Antiglobalistii:miscarea antiglobalista a aparut in Europa, este un fenomen neformal, se manifesta sporadic,adeseori chiar vehement si intens. Prima data a parut in asa numita "lume francofona". Pt prima data s-au manifestat in Franta prin intermediul organiz. "atac" In prezent exista peste 500 organiz. antiglobaliste de diferit rang si manifestare. Antiglobalistii sunt doar partial impotriva globalizarii, vazind in ea mai multe aspecte negative decit pozitive.Antiglobal.constituie elemente conservative, nationalistii-elemente reactionare din societate.G ca proces este m. mult vazuta de lumea musulmana ca cea de-a 2 colonizare, de aceea cel mai mult se opune G lumea musulmana, organizatiile fundamentalistice islamice. In lume dintre cele peste 500 organiz.antiglobaliste toate trateaza diferit efectele si asectele G. Consecinte ale G-acomodarea sist ec. la standarte nationale, valorificarea maxima si eficienta a resurselor locale,dezv. infrastructurii moderne ec., concentrarea activitatilor ec in spatiile locale,ar extinde diversitatea de utilizare a resurselor de energie. etape:1 et-startul G este apreciat la inceputul sec XX,etapa ce sa dezvoltat sub semnul Marii Britanii, caracterizindu-se prin formarea pietei mondiale, circularea fortei de munca si capitalului. 2et-a doua jum a sec XX- caracterizata prin semnul SUA,caracterizata prin integrarea pietelor,finantelor, tehnologiilor, computerizarea si dezv. tehnologiilor digitale, suprematia SUA. tema6:Localizarea Ge: factori de amplasare:1)factorul naturalin amplasarea ectivitatii ec. in dependenta de:-diversitatea resurselor naturale;diversitatea conditiilor climatice; resurse acvatice;flora/ fauna; 2)factorul ec.:nivel de dezv. ec;nivel de dezv. a fortelor de munca; nivelul capitalului;calificarea foretelor de munca ele vor determina cantitatea si calitatea/competivitatea marfii.3)factor social :organizarea fortelor de munca; 4)factor demografic:forte de munca masculine industria metalurgica, feminine-usoara; forte de munca tinere- ind. extractiva. Principii de amplasare:1)localizarea spre mater.prima(la 1unitate de predus-se consuma10unit de mat prima) 2)localizarea spre resurse energetice; 3)localiz. spre consumator- pt ramurile ce produc produse destinate consum. (ind. alimentara) 4)amplas.spre forta de munca calificata(ind construct. de masini) 5)amplasarea spre resurse acvatice(1t celuloza-60t apa) 6)amplas. spre caile de transport-pt a redistribui productia din zonele de productie in zonlele de consum. teoriile(conceptiile de localizare) Ge:pe parcursul evolutiei si dezv Ge au fost dezvoltate peste 20 conceptii si teorii in domeniul localizarii:

1)conceptia lui Mish-bit-conceptia ciclurilor de productie producerea presupune 2 cicluri:*de obtinere a resurselor;*de producere a produselor finite.El mentiona ca localizarea acestor 2 cicluri are loc pe categorii de state:state subdezvoltate-ciclul extracti state dezvoltate-ciclu de productie. Aceasta conceptie a dominat localizarea pina la sfirsitul se XX. factorul de baza al amplasarii industriei sunt caile de transport.Tot el accentuat ca caile de transport creaza o independenta acentrelor industriale fata de materia prima si sursele de desfacere. Transportul asigur redistribuia rapid din zone de producie n cel de consum. Numai transp. asigur o conexiune a spaiului cu mrfuri i mat. prime. 3)concep lui Af.Weber-a dominat a 2 jum a secXX i el a clasificat factorii de localizare n: factori generali i specifici. El definete c localiz. trbuie fcut n funcie de prezena forei de munc calificat. n aceast et. se dezv. rapid industriile de vrf ce depind de progresul tehnico-tiinific. 4)concep lui W.Cristailer-n ultimele 2 decenii a sec XX pina n prezent. Este o negaie total a concept. lui Weber. Nu treb de inut cont de prezena forei de munc dar de prezena pieelor de desfacere foa de munc fiind mobil-ca dovad este migraia internaional ce include anual peste 120mln. Localizarea ramurii industriale-Ge:energetica (inima economii-)ramura strategic. cea mai dinamic, de baz. electroenergetica se produce la centrale: CTE-60%, CHE-21%, CAE-16%, surse de energie netradiional 3-4%. CTE initial erau amplasate unde era prezent crbunele(mat prim). der sa observat c n rezultatul transportrii se perdeau 1/6%. CTE ce funcionau pe baza crbune inferior-au rmas, CTE ce funcionau pe baza crbune superior eu fost transferate spre periferia oraelor. CTE ce functioneaz pe baza pcurii sau gazului sunt amp;aste n ora. n transferarea CTE din bazinele de crbune n ora s-a urmrit scopul utilizrii nu doar a energiei electrice, dar i termice fapt pt care a crescut eficiena cu 200%. Aspecte pozitive a CTE: se construiesc rapid 2-4 ani. pot fi acomodate n funcie de necesitatea, se folosete i energia termic. Aspect negative CTE: polueaz mediul, consum cantiti mari res. energetice i ap, la fiecare 2 ani trebuiec reconstruite, consum mult combustibil tradiional(crbune, gaz) CHE:montane-sunt mai rentabile, de cmpie :mici si mari-cea mai mare Itai pu(Norvegia produce 90% din energie la CHEde cimpie) Aspecte pozitive:nu poluiaza , aspecte negative:necesita ft multe resurse de capital,se construiesc in 10-15 ani,productia de energie este ft inegala pe parcursul anului-primavara se rpoduce mult,iarna-

putina. se inundeaza ft mari suprafete de apa(soluri),sufera mult navigatia, se recupereaza ft greu:10-15 ani investitii+20 ani recuperarea ch, sufera ft mult flora si fauna. CAE-cel mai mult produce energie atomo electrica Lituania-93%, prima CAEObinsk-1957, in prezent sunt peste 200 CAE in lume. Strategii de constructie 2:*CAE mari-Japonia;*CAE mici-Franta(peste 60CAE);*CAE subterane-Franta.Toate CAE sunt amplasate spre consumator, acolo unde exista lipsa de energie, si in apropiere de apa(apa-raceste). Aspecte pozitive:folosesc ft putin combustibil;produce cea mai ieftina energie;se construieste in 4 ani. Aspecte negative:risc ft mare; deseuri radiocative(RM ofera coridor de transport a deseurilor radioactive); consuma cantitati ft mare de de apa;Germania este unica tara care a conservat toate CAE. Balanta mondiala de energie:coraportul dintre tipurile de energie utilizate de omenire. in balanta deosebim citevai etape:1etapa lemnului-80%era asigurata de lemne; 2etapa carbunelui-sec XVIII;3etapa petrolului-prima jum. a sec XX60%din energie; 4etapa gazului-anii 70-80 sec XX-40%; 5etapa surselor netraditionale, etapa atomica. Criza energetica: esenta crizei este insuficienta de energie in raport cu necesitatile umane. Motive ale crize energ:a crescut ft mult consumul de energie, limitarea resurselor energetice, omenirea sa axat doar pe consumul resurselor energetice traditionale. Prima criza energetica-1974-preturile la energie si combustibil s-au dublat(pt statele Europene s-au triplat).Pina in prezent este ft simtita criza energetica datorita tendintei de crestere a preturilor.Criza energ a perecliatat dezv. ec. in ultimii 50 ani. Solutii-utilizarea surselor netraditionale,economisirea, implimentarea tehnologiilor econome si eficiente in consumul de energie, utilizarea bioenergiei. Securitate energetica -de la momentul aparitiei statelor, majoritatea au implimentat conceptul de securitate energ.-ce prevede aprovizionarea statelor cu energie si combustibil din citevai surse. Securitatea energ. este un element al statelor mature(mai ales din Europa)- asigurarea din citevai surse: cu gaze naturale, energie electrica si petrol. Securi-tate energ.prevede reducerea gradului de dependenta energ. a spatiului. RM-96%-Federatia Rusa.dependenta RM se explica: 1lipsa acestor resurse energetice;2lipsa resurselor de asigurare (de gaz);3retelele de distribuire de gaz sunt proprietate a Rusiei. Industria metalurgica:este o ramura ft veche, asigura productia unei diversitati mare de metale,acestei ramuri ii reine 1/6 din volumul de productie,2/3-siderurgia, este o ramura ft poluanta. Amplasare:*spre materia prima (1t metal se consuma ~10t mat.

prima "carbune")*spre surse de energie(carbune cox sau surse de energie electrica ieftina)*spre forta de munca masculina. deosebim:#metalurgice-produc fonta,otel;#combinate metalurgice-produc fonta, otel si laminate(tevi, fisii de metal), pe linga sectiile de baza sunt si sectii auziliare, colectare a gazului SO2, materiale de constructie. Industria chimica-cea mai noua ramura industriala~ 100ani,nu produce deseuri,lucreaza in baza deseurilor, utilizeaza cea mai mare diversitate de materii prime naturale, minerale, grasimi(chiar si singe).La nivel global industria chimica extractiva este prezenta in state subdezvoltate, cea de prelucrare in statele dezvoltate.Poluiaza ft mult cu compusi chimici toxici pt mediul inconjurator. Amplasarea:*spre consumator-(zonele agricole)-ingrasaminte,acizi(transportarea lor cere conditii speciale) medicamente;*spre resurse de apaceluloza, mase plastice;*spre ateria prima-prelucrarea petrolului, productia fibrelor sintetice;*spre forta de munxca calificata. (factorul ecologic) Industria constructoare de masini-se caracterizeaz prin: 1)cele mai mari investiii capitale(prezent n state dezvoltate) 2) produce cele mai scumpe produse 3)produce cea mai mare diversitate de producie (peste 400mii denumiri de maini) 4)sunt ocupate cele mai calificate fore de munc(~500mln persoane, n Germania din 4 -1 lucreaz n construcia de maini) 5)are cle mai nalt grad de monopolizare i concentrare teritorial (10 minopoluri i primele 5 state din luma asigur peste 50% din volumul mondial al priduciei de maini) 6)este profund dependent de progresul tehnico-tiinific, inovaiile din tiin i tehnic. Factorii de amplasare: 1) localizarea spre fora de munc calificat 2)materia prim (metal) sau industria metalurgic 3) centrele tiinifice (industria de calculatoare, televizoare radio, maini de buctrie sau spre consumator. Industria chimic-deeuri-metalurgic, I chimic-80%cauciuc- I contr maini; I metalurgic - 2/3 metal - I constr de mainiaceste ramuri sunt interdependente. Industria uoar: industrializarea a aprut de la i uoar din momentul manufacturilor. n prezent i uoar revine 1/6 din volumul produciei industriale, cu o pondere scznd. I uoar e o ramur a produiei obiectelor de consum, are o structur complex (diversitate ft. mare de ramuri, 90% e asigurat de industria textila), I uoar-o ramur tradiionala MBritanieindustria lnii, China-i mtasii naturale. I uoar folosete 2/3 produse din agricultur. Localizare: *spre consumator(piaa de desfacere-# producie nclminte, nbrcaminte, covoare;*spre

fora de munc femenin;# localizate n zonele agricole(de prelucrare primar a lnii, bumbac, mtase, prin ele se folosete scopul utilizrii forei de munc antrenat sezonier n agricultur. Dup mrimea lor(locuri ce munc) # industriei uoare se clasific: # mari(800-1000) combinatul Tiraspol; # mijlocii(300400-700) ind covoarelor, blnurilor, nclamintii # mici(100-200) Ind de tricotaje de confecii; # ultramici(20-40~100) ind de confecii pt barbai femei copii. n cadrul ind uoare sunt eficiente toate 4, ntreprinderile mici fiind cele mai viabile, deoarece se acomodeaz rapid cerinelor si exigenelor pieii, ele folosesc o cantitate mic de capital, ft uor sunt reutilate ft rapid se acomodeaz noului fason de producere, ft uor se duce evidena calitii produselor, controlul. Ind uoar+ind metalurgic-se intentioneaza de a crea o balanta de ocupare a fortei de munca(femei/barbati).Ind usoara+ind. chimica-sunt interconectate; 1/3 din mat prima din ind chimica e utilizata de ind usoara. Industria alimentara-o ramura de dezvoltare a statelor dezbv. (Africa cocos, smokine tot anul).Ind alimentara a fost dezvoltata in statele in care productia proaspata lipseste mai mult de noua luni, cu precadere a fost dezvoltata in statele Europei. In ultimii 20 ani sa dezv ind ciocolatei, a cofetariei, vinului. Ind alimentara asigura mai mult de 20% din PIB(Olanda RM) Ind. alimentara e dependenta de agricultura-90%. Localizare:*spre consumatorproduse alimentare care chiar si in forma prelucrata auun termen de valabilitate de 2-3 zile; *spre zonele agricole (materia prima)se face din citevai considerente:1reducerea pierderilor, 2sa evite ch de transport, 3sa se pastreze calitatea produselor procesate (ind de conserve, a zaharului,a vinului). O buna parte de materii prime nu sunt transporatbile de acea imbutelierea se face in spatiile unde se cultiva. Daca industrica conservelor e localizata in oras atunci consumul de apa si deseuri in oras creste de 2 ori. *Ind.alimentarain spatiile rurale-folosirea fortei de munca ieftine ce se elibereaza din agricultura sau sunt angajate sezonier. ciclul de productii al ind. conservelor si ind. alimentare este de 3-6 luni.-zahar, conserve. Localzare scop de aproduce dupa tehnologii traditionale(vin RM. sampanie-Franta) Un rol deosebit l au deeurile ce sunt o materie oriim de furaj concentrat pt zootehnie. IV. Modificari geoecon in amplasaarea agricult AgriculturaCea mai veche indeletnicire, in 100 de state este activitate de baza. In Africa fromeaza 90% din PIB, din populatia globului se ocupa cu agricult; o ramura ft feminizata, d-ce mecanizarea a eliberat forta de munca masculina; munca sezoniera, detine un

rol ft mare in dezvolt econom, 2/3 din ramuri se asigura cu mate prima din agricult; agricult ramine o ramura slab productive( eficienta muncii e ft redusa); in perspective agricult ii revine un rol hotaritor in solutionarea problemei alimentare.Caile de dezvolt ale agricult: intensiva: sa pornit la mijloc sec XX, au practicato state dezvolt; suprafetele agricole nu se maresc; se dezvolta prin mecanizare( dar nu poate inlocui total omul), dezvoltare prin electrificare (motoare electrice), dezvolt prin selectia unor soiuri mai productive, mai rezistente; ameliorarea solurilor; irigarea (asigura 2 sau 3 recolte pe an si independent de regimul hidric); chimizarea agriculturii(utiliz ingrasamitelor chimice si lupta cu daunatorii); tehnologizarea agriculturii. Extensiva- pina la mijloc sec XX; supafet agricole se maresc prin defrisare, destelenire(arare), desecare(mlastinilor, iazurilor) Tipuri de agricult: 1)de subzistenta- pentru asigurarea necesitatilor proprii, asemanata cu agricult primitiva, dependenta de cond climatice, recolte mici, nu exista schimb de marfuri, 10% din productie merg spre comercializare. 2)traditionala- mai avansata, cu traditii si experienta de cultivare, se mai numeste agricult coloniala 3) comerciala- toata prod este destinata pietei, unde preturile sint stabilite in functie de D si S, tehnologii mai avansate, mecanizate, independenta de cond climatice, se dezvolta in cele mai optime conditii.Organizarea spatiala a agriculturii dupa Tiunin: tiunin a eplicat ca productia agricola este subordonata consumului urban. In raza de 100 km de la oras sint evidentiate 3 zone agricole: 1)suburbana- 25-30 km, zona care acopera necesitatile pietii urbane cu produse agricole proaspete. O zona agricola ft eficienta economic, rar cind surplusul agricol este supus conservarii. Aici se dezvolta predominant legumicultura si pomicultura, se pot obtine 2-3 recolte pe an, conteaza mai mult pe forta de munca libera din zona interurbana. Se dezvolta si zootehnia p-u lapte a vitelor si avicultura. 2) intermediara-40-65 km de la oras- aici sint imbinate agricult cu spatiile de agrement. Pe linga activit agricole din zona suburbana se dezvolta si pomicultura, silvicultura, aditional se dezvolta si forme extensive de agricultura. 3)zona externa- 65100 km- sint cultivate plantele cu inalt grad de transportabilitate (culturi cerealiere si tehnice), care necesita o cantit mai mica de forta de munca, lucrarile agricole sint mecanizate, pe linga fitotehnie se practica si zootehnia extensiva(animale p-u carne) Reforme si relatiile agricole- in agricult mondiala sint practicate o diversitate mare de relatii agricole: relatii primitive-relatii sclavagiste-feudale-capitaliste. In etapa capitalista sau conturat

citeva forme de relatii agricole: 1)relatii prusace agricolebazate pe gospodarii mari, mosieresti, care depasesc 400-600 ha, au eficicienta redusa, se foloseste munca salariata agricola. Nu se folosesc pe deplin mijloacele si factorii de dezvoltare agricoli. Polonia a fost unica tara cu trecut socialist, dar care a pastrat relatii capitaliste, nu a avut colhozuri. 2) relatii americane agricole- au la baza gospodariide fermieri, unde muncesc si sint interesati toti mebrii familiei, sint cele mai eficiente, folosesc rational factorii de productie. Totodata limitele gospodariilor de fermierinsint foarte diferite de lao tara la alta: 25-100 km europa, 180-250 Sua. 3) relatii socialiste agricolecolhozurile si sofhozurile. Colhoz- gospod agricola colectiva, fiecare avea cota de pamint, dar nu-si cunostea locul, pamintul era considerat proprietatea celor care muncesc, dar in realitate nu era astfel. Pe linga plata in bani, colhoznicii primeau si plata in natura. Sofhoz-gospodarie de stat, pamintul era propriet statului, iar lucratorii primeau salariu p-u munca prestata si procurau prod agricole din salariu. In china sofhoz= brigada agricola, unde in agricult pe linga forme socialiste se practica si forme agricole de piata.Reformele agricole sint masuri luate de catre stat cu scopul de a reforma relatiile agricole si de a eficientiza si rationaliza productivitat agricola. Reformele agrare urmaresc urmatoarele scopuri: prin ele se urmareste redistribuirea fondului funciar, implemetarea relatiilor noi agricole eficiente, si impliment noilor tipuri de gospod agricole, implement tehnolog si formelor rationale de activit agricola. Revolutia verde- o activit multilaterala, promovata la nivel global. A inceput in mijl sec XX, realizata prin intermed ONU cu o organizatie speciala- FAUN- solutionarea problemei alimetare in statele subdezvolt ale africii si Asiei. Cunoaste 2 etape:1 a avut loc implementarea plantelor de cultura inalt productiveselectate, aceasta masura a avut succes partial, din motivele: in agricult statelor subdezv dominau gospod agricole care nu puteau sa cumpere plantele de cultura selectate; plantele de cultura selectate nu erau adaptate cond climat din zona. 2a cuprins statele dezvolt ale Europei, avnd 2 scopuri: de a reforma relatiile agricole vechi( mosieresti) pe relatii noi, bazate pe gsopod de fermieri; crearea complexelor agroindustriale, urmarinduse scopul de a crea o infrastuctura intre ramuri industr si agricole, unde industr trebuia sa asigure cu masini si produse chimice, iar agricult sa asigure cu materii prime ramurile industr, in asa mod sa inceput o integrare in prifunzime dintre agric si industr. Reforma agricola in statele socialiste are ca scop distrugerea

relatiilor socialiste si implement relatiilor de piata, are loc privatizarea agricult, iar principala forma agricola este ferma. In statele socialiste reforma a avut citeva dificultati: pamintul nu a devenit obiect al comercializarii ci se transmitea prin mostenire; populatia nu dorea sa ia in proprietate pamintul; au fost distruse traditiile de cultivare a pamintului; lipsa investitiilor straine, tehnologiilor moderne.In ultimul timp agricult sa transformat din agricult productivista(bazata pe obtinerea recoltelor inalte fara a urmari efectele asupra mediului) in agricult ecologica( are ca scop mentinerea unui echilibru intre productivit si sanatatea omului si calitatea mediului).Problemele agriculturii: aparitia hazardurilor, secetele indelungate, desertizarea (extinderea deserturilor in zonele temperate), feminizarea, productiv muncii redusa, utiliz tehnicilor si tehnolog ce nu corespund standardelor moderne, pastrarea produselor agricole si lipsa unei industrii adecvate de conservare. Amplasarea geoecon a sferei serviciilor- aceasta nu cunoaste o perioada indelungata si o practica a localizarii in spatiu. P-u prima data a explicat lucid localizarea serviciilor in spatiu A Christayler: localizarea serviilor este important ca aceasta sa se faca in raport cu 3 elemente: 1)pozitonarea centrata: determinata de 3 elemente:prezenta administratiei, prezenta retelelor de transport diversificate, prezenta infrasturcturii comerciale dezvoltate 2)localizarea serviiilor in spatiul(perimetrul)tarii de localizare. se face prin retele: crearea retelelor zonale(filiale);- raionale-la nivel de oras;rurale- la nivel de stat. Tema7:Transporturile1.Transporturile refl direct gradul de functionalitate a spatiilor;refl gradul de conexiune;refl gradul de asigurarea cu resurse si piete de desfacere;asigura distribuirea marfurilor de la producator la consumator.Dezvoltarea Transp. depinde de:gradul de dezvoltare al tarii;conditiile climatic;pozitia ec-geografica;relief;barajul de valorificare al spatiului.Notiunile: 1.retea de transport-lungimea totala a cailor de transport a unui spatiu,regiuni,tari.2.trafic de marfuri-transportarea marfii intr-o unitate de timp la unitate distant(km).Pe masura dezv traficul de incarcaturi s-a dublat.In spatiile transoceanice 2/3 le revine traficului acvatic;tarile ce nu au acces la spatiile acvatice, 2/3 ii revine traficului feroviar.3.Trafic de pasageri- totalitatea pasagerilor transportati intr-o unitate timp la o unitate distanta.A devenit o forma mai ampla in ultimii 50ani si a fost in crestere datorita dezvoltarii spatiilor urbane,mobilitatii spatiale.4.Nod de transport-localitatea din care caile de transport au 2 si mai multe directii. 5. Centru de transport-localitate din care caile de

transp au doar 2 directii(Soldanesti).6.Autoband-cai de transp auto unde sensuri de miscare e de la 4-16,acoperite cu asfalt.Primul a fost realizat in Italia si Germania pt a conecta principalele orase mari.Tendinte si strategii:1.constructia magistralelor de transport-ofera sansa de a dezv cai de transp complexe cu citeva sensuri de miscare;2.constructia cailor de transp transcontinentale ce conecteaza cele mai indepartate puncte de pe continent.Daca in a doua jum sec XX se dezv numai caile de transp feroviare,in present suntem la etapa cand tarile dezvolta si cai de transp continentale auto.3conteinizarea transporturilor-proces ce asigura transportarea rapida a marfurilor. incarcarea si descarcarea acestora,precum si transp marfurilor atit pe apa cit si pe uscat. 4.electrificarea transportului si folosirea energiei electrice ca o sursa mai ieftina si eficienta in transp.Deja 80% din transport terestru si anume ferviar este electrificat.2.Transporturile acvatice:cele mai vechi tipuri de transport; avantaje: cele mai ieftine tipuri de transport;au cea mai mare capacitate de transportare.dezavantaje:viteza mica(6070); conecteaza doar spaiile ce au iesire la mare/ ocean;creeaza un risc foarte mare mediilor.In sec XX omenirea a incercat sa conecteze prin suprafetele acvatice un sir de tari si teritorii: 1.Rein-Main-Duare-a conectat peste 10 state din Europa, inclusive o parte din ele nu au iesire la mare/ocean; a conectat 4 mari ale Europei,a creat unica cale acvatica din Eur Nordica in Eu Sudic2. Dunarea-Marea Neagra- a impulsionat traficul de marfuri pe riul Dunare si a sporit accesibilitateaa deplasarii prin tot spatiul dunarean,scurtind distanta cu 600km,si timpul cu 12 ore.Are o lungime de 36km si a dat posibilitatea sporirii rolulului economic al Portului din Constanta. 3.Suez-cea mai scurta cale artificiala din Marea Mediterana spre Oceanul Indian;deschis in 1869,are180km,adincimea 1520m.Detine primul loc in lume dupa capacittea de transportare, ii revine 20% din toate transportarile de petrol si 15% din marfurile transportate.Trecerea din Europa spre India se face in 8-12ore, se asiura o miscare a navelor in 2 directii concomitent. In prezent canalul nu satisface cerintele modern si va fi reconst. A fost construit de M.Britanie.(pe uscat 90 zile ar lua tranportar) 4.Panama-a inceput sa fie construit de M.Britanie,dar a fost finisat de SUA,din 1903 fiind proprietate a SUA.Prin canal se asigura legatura dintre proturile SUA la Atlantic si Pacific. Lungimea lui e 90km.Deplasarea min-4ore,max-7ore.Deplasarea are loc intr-o singura directive prin intermediul portelor unde navele sunt trase cu ajutorul locomotivelor impotriva apelor ori in

directia lor.(46 zile pe uscat).5.Kil-construit de Germania la mijl sec XX asigurind trecerea din Mare Nordului in M.Baltica fara a ocoli Danemarca. 6.Euro-tunel-cea mai mare realizare tehnica a sec XX fiind o idee lansata inca de Napoleon.Este o cale de ransp dubla auto si feroviar;s-a reusit conectarea M.Bratanii la reteaua de transp a Europei;pea pa trecerea se face in 2-3 ore,prin tunel 2030min.,astfel distant dintre Londra si Paris fiind realizata in 3ore In prezent se insista asupra dezv unui sistem de comunicatii a viitorului calea matasiice ar conecta peste 100 state din Eurasi Dublarea caii de transport feroviar cu o cale de transp auto; Constructia unei cai de transp trans-siberiana.7.Canalul VolgaDunare-unicul care uneste apele marii Azov si M.Negre cu m.Caspica.Unicul canal ce ofera accesibilitate si conexiune la zacamintele de petrol din Asia mijlocie. Transportul feroviar: prima cale 1826-terestra Liverpool-Mnchester, M.Britanie. In prezent peste 150 state dispun de retele,doar 50% din caile feroviare sunt electricifcate.In dezvoltarea transportului feroviar exista o problema:caile ferate sunt de ecartament diferit:ingust pana la 1054mm(India, Cuba),normal 1200-1300mm,largit-de la 1400mm-Statele soviet Aspecte positive:transportul terestru de baza;2/3 din transportul de marfuri;cel mai ieftin mijoc de transport terestru;are o capacitate mare de transportare. Negativ:este impracticabil in spatial montane(Afganistan unica tara fara cai feroviare);ocupa spatii mari de teren agricol,deaceea se practica contruirea cailor ferate pe piloni;ecartamentul.Transportul auto: Pozitiv:2/3 din transportul de pasageri; cel mai manevrabil tip de transport.Negativ: polueaza(60% din emisiile de gaze);este scump;este riscant(annual isi pierd viata mai mult de 4-5mln oameni);retelele auto ocupa spatii ft mari in detrimental agriculturii.Transportul prin conducte:cele mai mari conducte de pe glob:1.Prietenia4 conducte de petrol;scopul a asigura cu petrol tarile sovietice. 2.Conducta de gaz Soiuz-scop conectarea Siberiei de Vest cu Europa de Vest ajungind pina la Franta.In etapa moderna au fost lansate citeva proiecte:1.North-Stream ce concteaza portul Viborg Rusia cu Portul Hamburg.S-a contruit in 5 ani de GazProm Rusia si Basf-Germ.Are rationamentele:de a ocoli Ucraina si Polonia in transportar gazelor spre Europa;Rusia tinde de a realize gazele naturale la preturi europeene;Rusia tinde sa minimalizez patrunderea pe piata europeeana a Norvegiei si M.Britanii.; Rusia tinde sa cimenteze un parteneriat de lung durat cu Germania.Gazoductul South Stream-apartineUE,avind 2

versiuni: 1.prin nordul marii Negre de tranzitare a gazului natural;prin regiunea caucaziana si Ucraina;2.prin tranzitarea Turciei.Transportul aerian:Pozitiv:conecteaza cele mai indepartate puncte de pe glob;dezv cele mai mari viteze;cele mai calitative servicii de transport;Negativ:cel mai scump;prezinta risc ft mare..Sisteme de comunicatii ale viitorului:Caile de tranposrt modern au ca scop de a uni cat mai multe state si a le conecta inter-statal si sa minimalizeze izolutionismul spatiilor. 1.Calea Sahara de Vest-trebuie sa strabata toata Sahara,de la Mediterana la GOlful Guineea.2.Calea Matasii-cea mai scurta cale terestra din China in Europ,trece pe teritori a 40state, aproape 30 nu au iesir la mare3.Calea Kair-Capetown-mai mult 10000km,va conecta aproape 20 state din Africa 4.In etapa moderna se resimte necesitatea conectarii Africii cu Asia si statele arabe.Se intentioneaza constructia unui pod peste M.Rosie,ce ar face mai durabila conexiunea dintre lumea araba si Africana.Va avea aprox 100km.5.Magistrala Asia-America de Nord-va fi construita de la Singapore la San Francisco.V fi unica cale care va conecta 2 poluri geoec.Calea va fi dubla auto si feroviara. Aceasta cale va fi conectata cu strintoarea Bering cu lungimea de 30km.6.Rusia are in plan constructia:Caii auto Moscova-Vladivostoc; Caii ferate Polar-Siberian de la Murmansk -Magadan;Conectare insulelor Kurile.7.Magistrala de transport Europa de Vest-Africa de la Gibraltar pina la Alexandria. Contactul terestru intre Europa si Africa este ft anevoios si traficul modern nu asigura necesitatile. In asa mod va apropia Europa de Vest de Africa. In etapa de perspectiva se contureaza citeva proiecte in constructia gazoductelor care ar minimaliza deficitul de gaze naturale:1.North Stream-Rusiaocoleste toate statele de tranzitie, spatiul national al statelor europene; 2.South Stream-prin aceasta conducta res. energetice vor fi transferate din Kazahstan la marea Adriatica,cel mai promitator proiect deoarece res.din Kazahstan sunt ft mari iar distantele sunt de 2 ori mai mici 3.Transpetrol-va conecta partea Asiatica a Rusiei cu orasul Nahotca.Prin aceasta conducta se urmareste transferarea gazelor rusesti pe piataChinei. 4.Kazahstanul a lansat un proiect de constr a unei conducte de petrol dintr Kazahstan si Turcia. 5Rusia si Kazahstanul au un proiect comun de constr a conductei petroliere (Marea Caspica ~la portul Novorosiisk) In contextul itnegrarii europeene atit UE,cit si RU,Turcia intentioneaza sa constr o cale auto pt a ocoloi m.Neagra.Cele mai cointeres sunt Ru si Tu.Aceasta ar oferi: conectarea durabila a turciei cu Europa si in reg.Balcanica;

ar oferi o sansa larga a traficului de marfuri dintre statele date si Rusia.In ultimul deceniu se face tot mai larg promovat proiectul unei cai de transport transbalcanice(auto si ferov).Statele balcanice ramin ft isolate datorita trecutului istoric. UE intentioneaza de a finanta si sustine extinderea caii de transport feroviare europene.Probleme de dezvoltare a sistemelor de transport:Diversificarea redusa a sistemelor de transp(daca este auto,nu este feroviar); este izolationismul national si regional;Dezvoltarea vitezelo mici pea pa si feroviare(75%cai ferate nu sunt electrific) ;accesibilitatea redusa a transp feroviar siauto;penetrarea redusa a granitelor cu sisteme de transp; 40%din timpul transportrii internat sunt date vamii; 40%din platile in transport. Marfii sunt platite neformal(mita). Tema 8: Republica Moldova-supraf 33,7 mii km2,populatia- 4,1 mln(cu transnistria), 3,6 fara; densitatea- 111 pers/km2, anul trecut erau 128 pers/km2; intinderea- de la N la Sud- 450 km, de la E la V- 150 km; 2/3 din granite-cu ukraina,1/3 cu romania(UE); Relatiile cu vecinii- tensionate; Problemele din relatiile cu vecinul din vest-romania: identificarea nationala(moldoveni si nu romani, identificarea limbii(limba moldoveneasca), granita dintre state desparte aceeasi natiune, Romania ramine rezervata in semnarea tratatului privind granitele constructia portului Giurgiulesti( apartine RM) in raport cu portul Galati (apartine RO); dilema in constructia celui de-al patrulea reactor de la Cernavoda, unde RM a ramas rezervata.Problemele relatiilor moldo-ucrainene:1.portul Giurgiulesti.Uk ramine rezervata pentru a oferi spatiu de extindere a infrastructurii protuare;2.RM dispune de 24 baze de dihna pe litoralul m.Negre-ce sunt proprietate md in spatiul Uk.Kiev pune conditii ft aspre de taxare a acestor teritorii,astfel functioneaza doar 7 dintre ele;3.Calea ferata Odesa-Rein ce trece prin teritoriu de aprox 40km a spatiului RM,RM ramine foarte rezervata in oferirea coridorului de transport al marfurilor ucrainene.Astfel Uk planifica constructia unei cai de transport directe (Odesa-Rein); 4.Termocentrala de la Cuciurgan a fost construita in periferia granitei moldo ucrainene,iar prin raza vinturilor polueaza cel mai mult sptaiul ucrainean; 5.Problema caii auto Kiev-Odesa trece prin teritoriul RM si intersecteaza paminturile satului Palanca.Uk insista de a nationaliza peste 200ha ale satului Palancasi soseaua Kiev-Odesa ce este in spatiul moldovenesc.Exista o dilema in functionalitatea punctelor frontiere din spatius.Palanca: -conflictul transistrean unde pe parcursul a 20 ani Kiev a

demonstrat ca pretinde ca si Moscova la aceste teritorii;-dilema barajului de la Novodnestrovsk urma sa mai fie construita o noua hidrocentrala,ce a fost constr in spatiul moldovenesc dar este administrata de Uk.RM insista ca in cazul finisarii productia sa fie folosita 50 la 90%;-crearea euro zonelor pe teritoriul Nistru unde Camenca si Ribnita sa fie considerate unitati teritoriale ale Chisinaului si nu ale Tiraspolului. Pina in 1990 capitala RM era Tiraspol,estul pina in 1990 avind o situatie economica mai favorabila. Intreprinderile unionale erau amplasate in Transinstria. RM este o tara tampon intre marile puteri din Blcani si Europa de est.Rm este unica tara latina ce inainteaza cel mai multi in lumea slava.RM se afla la intersectia dintre 3 mari puteri:Estice(Rusia),Vestice(UE),Turcia. In perioada de istorie Rusia permanent a manifestat o lipsa de respect fata de tarile mici si natiunile mici.RM este cea mai mare natiune din Balcani 30mln.Spatiul romanesc desparte slavii de est cu slavii de vest,pozitie ce a creat un sir de probleme. 2integrarea est vest europeana a RM.In scurta perioada de existenta a tarii noi am manifestat un dualism atit sub aspect ec cit si politic.Anturajul politic a expus intentii de integrare atit in structurile UE cit si in cadrul integrarii euro asiatice CSI.Integrarea europeeana are la baza citeva prioritati:in UE sunt tari dezvoltate;Ue poate oferi o stabilitate de dezvoltare sociala si ec;Doar UE poate oferi sansele la investire a capitalului;Doa in UE avem sansa de a creste competitivitatea marfurilor; Doar in UE este posibila o democratizarea a societatii si crearea unei structuri durabile de piata;UE obliga sa devenim un stat integrat militar(NATO). Integrarea CSI vine cu un sir de riscuri:Scurta existenta a CSI a demonstrat ca CSI este mai mult o structura politica de loialitate decit ec;Practic CSI nu are functionalitate,procesele integrationaliste decurg ft anevoios; Rusia a monopolizat dominarea acestei organizatii;Toate statele dinCSI au acelasi nivel de organizare si dezvoltare ca si RM;Rusia este lipsita de capital si resurse ca si RM;Piata rusa este mult mai mica(140mln) decit piata UE9500mln) pt marfurile moldovenesti.