Definire

Importanta
Relatia dintre resursele naturale si dezvoltarea economica
Clasificare a resurselor naturale

DEFINIRE
Resursele naturale (doc Natiunilor Unite ) sunt acele substante si energii care
pot sa intre in circuitul economic la un moment dat sau pe o anumita treapta de
dezvoltare a societatii.
1. Caracter dinamic Ex.
a. apa la inceput folosita pt alimentatie, ulterior pt navigatie, mai
tarziu pt producerea de energie elctrica, apoi obtinerea de H2.
b. Petrolul cea mai veche intrebuintare era folosit in Antichitate in
constructii, apoi in E.M pt ungerea rotilor, in circuitul industrial in
sec XIX; Romania deschizatoare de drumuri 1856 Ro prima tara
care a inregistrat oficial o productie de petrol; in 1857 la Rifov,
langa Ploiesti s-a dat in folosinta prima instalatie de rafinare a
petrolului, realizata de un roman (Teodor Mehedinteanu); mai tarziu
combustibil pt motorul cu ardere interna; mai tarziu utilizarea
petrolului in ind. petrochimica.
2. C. de interdependenta ex
a. Resursele biosferei nu pot exista fara o resursa a hidrosferei/sau
extraatmosferica (energia solara); lipsa vegetatiei pe anumite
terenuri in panta conduce la degradarea unei resurse foarte imp
solul.
3. C. de dualitate privite strict ca apartententa la geosfere, resursele apartin
mediului fizico-geografic. Pe de alta parte, avand in vedere utilizarea si
valoarea economica putem spune ca ele sunt factori de productie, deci
intra in sfera socio-economica.
IMPORTANTA

Nu putem concepe viata socio-economica fara utilizarea resurselor naturale.

Astfel, nu putem avea energie fara a folosi combustibili fosili, surse ale
hidrosferei, minereuri radioactive etc.

Rolul resurselor naturale in alimentatia populatiei

Rolul resurselor naturale in calitatea mediului
Valorificarea unor resurse a determinat aparitia si dezvoltarea unor asezari
sau a unor regiuni industriale (Ex. Orasul Aurului (Africa de S)- cel mai
important centru economic din S Africii; exploatarea carbunelui Rin- Ruhr;
Ro-huila)

RELATIA DINTRE RESURSELE UMANE SI DEZVOLTAREA ECONOMICA

Inca de pe vremea romanilor, un om de stiinta, Columnella, atrage pt prima

oara atentia asupra acestei relatii. El a observat ca marirea efectivelor de
animale a determinat scaderea suprafetelor forestiere ( prin cresterea
suprafetelor de pasuni).
In secolul XVII, Thomas Malthus intr-o lucrare celebra numita Eseu asupra
populatiei, face o analiza intre cersterea demografica si consumul de alimente si
are o concluzie pesimista: daca se va continua crederea demografica in ritmul
care era atunci, omenirea nu va mai avea hrana necesara. In secolul XIX, tot un
german Karl Marx sustine ca resursele stau la baza cresterii economice, dar
utilizarea lor trebuie sa fie rationala. K.Marx care sustine refolosirea deseurilor.
In secolul XX, un moment foarte important este prima criza mondiala a
petrolului de la inceputul anilor `70 si probabil acel moment, 1973, se considera
momentul in care ia sfarsit consumul de resurse ieftine. 1973 2 USD/bb
(aproape 59,6l ) 20 USD.
Clubul de la Roma au intrat cei mai cunoscuti oameni de stiinta din toata
lumea; avea ca preocupare acel raport dintre resurse si dezvoltarea economica.
Lucrari ale Clubului de la Roma:
-

Lucrarea Limitele cresterii , cunoscuta sub denumirea de Raportul

Meadows - analize a consumului de resurse; concluzie pesimista daca
nu se incetineste cresterea econonimca , economica mondiala se va
prabusi catre mijlocul secolului XXI datorita epuizarii unor resurse
naturale importante. Recomandarea era ca toate statele lumii sa
consume mai putine resurse.
Lucrarea Omenirea la Raspantie cu doi coordonatori Mesarovic,
Pestel; o abordare mai optimista, se recomanda cateva directii care ar
duce la un echilibru intre consumul de resurse si cresterea economica.
Recomandari:
o Numarul populatiei trebuie sa creasca intr-un ritm mai mic,
scazut
o Cresterea urbana trebuie sa fie mai lenta
o Sursele energetice conventionale: petrol,carbune,gaz natural; sa
fie treptat inlocuite cu energiile regenerabile: apelor, eoliana.
o Agricultura sa fie sustinuta de catre toate statele pentru
asigurarea necesarului de hrana
o Crizele economice aparute la nivel regional pot sa influenteze
economia globala
o Pentru rezolvarea acestora este necesara adoptarea unor solutii
la nivel global.
Urmatorii 200 ani sau Raportul Kahn. 1976 se face o impartire a
istoriei economice.
Dezv ec.

Curs II .
177
10 000
6
26-29 ani
mai verificare

era
industrial
a

Tranzitie de la soc.ind.la
post.ind
197
6

Era postind
2176

1987 Viitorul nostru comun (Rap. Brundtland) . - aduce in discutie problema

dezvoltarii durabile (cunoscuta sub expresia de dezvoltare sustenabila - );
estenta este urmatoarea:
-

Se mai numeste si principiul echitatii intre generatii

Dezv durabila presupune consumul de resurse naturale pentru a
satisface nevoile generatiilor prezente fara a pune in pericol acelasi
lucru pentru generatiile viitoare.

S-au dezvoltat o serie de teorii privind dezoltarea durabila umana, urbana

durabila, rurala durabila.
Un punct culminant 1992 Rio a fost emis un document: Agenda 21 , prin
care peste 100 sefi de stat se angajau sa puna in aplicare recomandarile din
raportul Brundtland. Aceasta conferinta a fost reluata la Johannesburg, unde s-au
reluat problemele de incalzire globala a atmosferei, pentru ca incalzirea globala
este datorata consumului de combustibili fosili (carbune,petrol).
In aceasta privinta avem de retinut
-

1990 se recomanda ca toate tarile sa pastreze in continuare acelasi

nivel al emisiilor de gaze cu efect de sera.
1995 Alianta statelor insulare sprijinita si de alte state neinsulare
(Bangld) sub nivelul marii, pericol sa dispara.
1997 Kyoto documentul s-a numit Protocolul de la Kyoto semnat la
nivel inalt si care pentru prima oara in istorie a exprimat angajamente
precise privind reducerea gazelor cu efect de sera. Prin acest protocol
nu si-au luat angajamente economii destul de puternice (China, India)
considerate tari in curs de dezvotare. Ca urmare, dupa cativa ani SUA
au refuzat sa mai respecte acest protocol, motivand libertatea Chinei. In
cativa ani PIB-ul Chinei il va depasi pe cel al SUA.
S-a facut o incercare in 2011, intrucat Kyoto a expirat in 2012,
Copenhaga; doua tari s-au opus cu tarie; au refuzat sa fie de acord cu
reducerea emisiilor legale.

Cu toate discutiile si documentele adoptate, consumul de resurse naturale este

in crestere, dar o crestere mult mai lenta in comparatie cu anii `70 - `80 - `90 .

Clasificarea resurselor naturale

1. Criteriul spatial
- Resursele naturale sunt prezente in spatiul extraatmosferic (enrg) si in
atmosfera (azot, eng eoliana)

2. Litosfera
- Resurele energetice
o Combustibilii fosili
o Minereuri radioactive
o Energia geotermica
- Minerale
- Solul
3. Hidrosfera
- Resurse in apele continentale
- Resurse in apele oceanice
4. Biosfera
II.
Gradul de cunoastere
1. Resurse sigure (rezerve sigure)- acele rezerve care sunt identificate,
masurate si exploatabile economic (cu un pret de cost rentabil pentru
exploatare).
2. Resurse probabile - ele sunt cunoscute, sunt identificate, sunt masurate,
dar nu pot fi exploatate economic intr-un anumit moment, pentru ca pretul
ar fi prea mare.
3. Resurse posibile cele identificate geologic estimate cantitativ si
neexploatabile economic.
Problema este ca progresul tehnic poate sa treaca aceste resurse dintr-o
categorie in alta sau nevoia de resurse. Daca primele se epuizeaza se trece la
exploatare, dar cu pret mai mare.

III.
Durata de utilizare
1. Resurse inebuizabile . ex. Energia solara; energia eoliana, energia
mareelor, a curentilor oceanici, a valurilor; care sunt considerate
inepuizabile intrucat toate pleaca de la energia solara.
2. Resurse epuizabile
- Regenerabile Ex. Biomasa se poate reface; apa curgatoare.
- Neregenerabile ex. Combustibilii fosili, minereuri; fara de care nu
putem vorbi de viata economica.

Resursele energetice
In prezent considerate ca fiind cele mai importante pentru economia
mondiala pentru ca fara energie nu putem face nimic.
In prezent nu se mai pune accent pe marimea consumului de energie, ci pe
eficienta consumului.
In prezent dezvoltarea sistemelor energetice este conditionata de cativa
factori de mare importanta.
1. Volumul limitat al resurselor de combustibili fosili- care participa peste
2/3 la productia de energie primara. (petrolul, gazele si carbunii raman
cele mai imp resurse)
Resursele sigure (2011) la acesti combustibili fosili se prezentau astfel
-

Petrol 234 Mld.T. P/C (productie/consum mondial) -durata de utilizare

. => asigurare la cca. 58 ani- durata utilizare la nivel mondial.
Gaze naturale = 204 000 Mld. M3. P/C. = 64 ani.
Carbune = 860 Mld. T P/c = 112 ani.

Consumul de petrol se mentine relativ contant dupa anul 2000 cu foarte mici
variatii. Consumul de gaze naturale si carbune este in crestere, ceea ce a
micsorat durata de utilizare.
In ultimii ani rezervele sigure de petrol au crescut substantial datorita
descoperirilor din Venezuela si Canada.
2. Repartitia geografica a marilor detinatori de rezerve si a marilor
consumatori
Orientul Mijlociu detine aproape jumatate din resursele sigure de petrol (in urma
cu 10 ani se tinea 2/3- 2001) 5 state:
-

Arabia Saudia- prima

Iran
Irak
Kuwait
Emiratele Arabe Unite.

Venezuela a devenit prima detinatoare de rezerve sigure si Canada a treia la

mijloc fiind Arabia Saudita.
Marile producatoare de petrol sunt: Arabia Saudita- discuta primul loc cu Rusia de
la an la an, urmata de SUA.
SUA consuma cam 20% din productia mondiala urmate de China si Japonia.
Acelasi Orient Mijlociu detine circa 40% din rezervele mondiale din gaze
naturale datorita in special Iranului si Qatarului. Federatia Rusa, cea mai mare
detinatoare de rezerve sigure la gaze naturale are aproape un sfert din totalul
aceuia. Trei state care au mai mult de jumatate din rezervele toatale naturale. In
UE. Cu reQatarului. Federatia Rusa, cea mai mare detinatoare de rezerve sigure la
gaze naturale are aproape un sfert din totalul aceuia. Trei state care au mai mult
de jumatate din rezervele toatale naturale. In UE. Cu rezerve neinsemnate, este
un foarte mare consumator. UE dependenta de Federatia Rusa la gaze naturale.
SUA cele mai mari rezerve de carbune: 26%.
F. Rusa = 14-15%.
China = cea mai mare consumatoare si producatoare, dar cu rezerve mai mici
13%.

3. Limite de ordin economic, social si politic

-

Limite de ordin economic

Cresterea preturilor petrol si gaze naturale- incapacitatea unor state
de a putea realiza importurile necesare
Limite de ordin social
Pozitia populatiei fata de anumite surse de energie
o Pozitia fata de energia nucleara (Japonia Fok)
o SUA-Marea Britanie . reactie instaliatie eoliene.
o Tarile calde baraje hidroenergetice- considerandu-le focare de
infectie.
Limite de ordin politic
Interesele marilor puteri pentru statele cu rezerve importante.

4. Poluarea mediului
Consumul de carbune este principalul factor de poluare al mediului, dar
China si SUA, cei mai mari consumatori de carbune nu vor sa
renunte/diminueze aceasta sursa energetica ca urmare, protocolul de la
K si intalnirea de la Copenhaga au ramas fara rezultate complete

Repartitia principalelor rezerve de petrol

Orientul Mijlociu principala
Peste 40% din care
1.

2.

3.
4.
5.

Arabia Saudita cele mai mari rezerve din regiune . pana in 2011 a fost
prima.
- Ghawar (t) terestru considerat in prezent cel mai mare din lume
- Safanyah (s) cel mai mare al zacamintelor
In mediu submarin s n. Off-shore.
Iran domina terestru
- Ghaon Saran
- Abu Jari .
Partea vestica a Iranului, spre litoralul cu Golful Persic
Irak
- N Kirkuk (t)
- S- Rumaila (T)
Kuwait Burgan (t)- buretele de petrol al lumii ; adancimea mica la care
se afla zacamintele.
Emiratele Arabe Unite Zakum (s)

China
-

(S) Bo Hai (vitel-in Moldova)

(t) DAQING.

(S)- Golf Cambay.

(T) Andrha Pradesh.

India

Kazahstan
-

(t) Tengiz (la M.Caspica)- f multe companii s-au luptat pt a obtine

exploatarea.
- (s) Kashagan
Din timpul Uniunii Sovietice transport - Baku; -> Novorosisk.
- Baku => CEyhan
Proiect- petrolul de la Baku sa fie adus la Constanta => Italia Trieste.

Federatia Rusa

Novorosisk => Burgas -> Albania in portul Lore .

Azerbaidjan
-

(s) Marea Caspica (primul Baku)

America de S
1. Venezuela din 2011 ar fi cea mai mare detinatoare de resurse sigure de
petrol.
- t+s pana in regiunea Laguna Maracaibo .
- (t) Est = Bazinul Orinoco petrol mai slab calitate.
Petrol f usor 0,7 0,8 g/cm3
Petrol usor 0,8- 0,9
Petrol greu > 0,9.
2. Brazilia
- (s)- Campos Basili
- (t)- Amazonas; Bahia.
3. Argentina
- Partea cea mai Sudica - Tara de Foc Iulius Oppal
- Comodoro Rivadavia.
4. Columbia
- Cu Siana (t)
- Trinidad (t)
America de N
1. Canada
- Arhipelagul Arctic Insula Elisabeth .
- In N Canadei Delta MCKENZIE .
2. Prov SASKATCHEWAN ; Ontario .
SUA
1.
2.
3.
4.

Peninsula Alaska (s) Prudhoe Bay

Sud G Mexic .(t+s) = TEXAS - Louisiana
Zona Centrala Oklahoma si Kansas .
Zona Vestica California si New Mexico
- Cel mai mare consumator (cca 20% din totalul mondial) desi detine
doar 2% din rezervele mondiale .

Zacaminte spre epuizare in Mexic

-

(t) Pen Yucatan.

Golf Campeche .

Africa
Africa de nord
-

Libia Zelten, Raguba - petrol (N)

Algeria - Hassi Mesaoud petrol (in N)
Egipt Pen. Sinai, V de Nil, El Alamei N.

Golful Guineea
-

Nigeria (t) Bazinul Imo River (partea central-estica); zacaminte

submarine in fata Deltei Nigerului. Prezenta Gabonului membru
OPEC,
Angola (s) exclava Cabinda

Pod. Dafur (t) serviciu financiar din partea Chinei; petrolul merge pana la
Marea Rosie.

Europa

Federatia Rusa pe primul loc & Arabia Saudita

Siberia de V (al Treilea Baku)-cele mai mari zacaminte din Rusia
Samotlor
Spatiul dintre Volga M. Ural (al Doilea Baku): Romaskino (Rep.
Tatarstan)
Regiunea Nordica a Bazinului Peciora.
Baz. Marii Negre
Caucazul de N
Norvegia (Ekofisck, Oseberg) & Marea Britanie (Brent, Magnus- E de
Scotia; Ins. Shetland; M. Irlandei) rezerve din M. Nordului
Romania 1856 prima tara cu inregistrare statistica, un an mai tarziu
prima rafinarie langa Ploiesti (Rafov)- exploatarea de tip industrial
incepe trei ani mai tarziu 1859 Titusville (SUA)
Societati straine, - apar alte regiuni de exploatare Pod. Getic, Subctii
Getici, Cp V,Cp,V, Platoul Marii Negre.
Romania 1938 (A doua producatoare din Europa) peste 8 mil tone .
Romania 1974 > 14 mil. T. cea mai mare productie a Romaniei.
Italia zacaminte submarine in platoul continental al Il Sicilia;
zacaminte terestre in partea N. Cp.Padului.
Germania
Olanda
Danemarca

Australia
-

Platoul Continental al Il. Tasmania

Queensland

Transportul petrolului
-

doua modalitati principale

a. transportul maritim
b. transportul prin conducte.
prin cele doua moduri se transporta cam 90 % din vol. Petrolului care
intra in circuitul comercial.

Transportul Maritim.
-

Dpdv istoric: prima nava pt transportul petrolului realizata in

Germania, Hamburg , sec XIX, iar primul tanc petrolier realizat in anii
`50 de catre Japonia.
Acest mod de transport prezinta ca avantaje:
o Se pot transporta cantitati mari. (tanc = 200 000= 400 000 tone
deadweight-tdu)
Romania a avut 4 tancuri , si pt ele s-a construit Portul Constanta- SAgigea
Costurile sunt reduse
Nu pot transporta decat petrol.
Navele de mare tonaj necesita instalatii speciale pt a putea acosta.
Poluarea apelor in caz de accidente.
Porturile si rutele maritime

Port = complex de instalatii pe uscat si pe apa prin care se permite

incarcarea/descarcarea, depozitarea, uneori prelucrarea marfurilor.
Porturile maritime pt petrol pot fi foarte mari. In acest caz a fost necesara
contruirea unor instalatii cu mult in fata portului propriu-zis. Asemenea instalati
avantporturi (Rotterdam- Europort).; porturile de la Golful Persic Kharq (Iran);
Rasat Tannurahh (Arabia Saudita); Mina al Ahmadi (Kub)
Rutele maritime:

- Regiunea G. Persic
Directiile sunt spre: Europa si America de N . prin canalul
Directia: Asia de S si de E- India, China, Japonia.
Directie: spre porturile Africane de la Oc.Indian.

Marii Caraibelor
Porturile Atlantice ale SUA.
Porturile pacifice ale SUA (canalul Panama)
Catre Europa
Mai putin importanta: Brazilia si Argentina .

Golful Guineea
-

Directia spre America

Directia spre Europa

Nordul Africii
-

Porturile Europei Sudice.

Este folosita pt prima oara in SUA spre sfarsitul sec XIX pentru petrolul brut iar pentru
produse rafinate incepand cu sec XX. Lungimea retelelor este de cca 4milioane km. Cea mai mare
parte fiind in America de Nord urmata de Europa. America de Nord Alaska North Slope care este
utilizata pentru transport petrol SUA . Prudoe Bay -pana in partea sudica a pen Alaska portul
Valdez 1300km.
Rezervele cunoscute de mult au inceput sa fie exploatate datorita crizelor petrolului.
Reteaua foarte densa dn interiorul SUA:

Golf Mexic Houston

est
N.Y
Phi
Balt.
o Dallas
Est
Nord
M. Lacuri
o Ocklahoma
Vest
Nord
Edmonton
Est
Toronto- Montr
Vest
Vancouver
Seattle
In Europa reteaua densa din Vest avand ca puncte de plecare in general porturile M. Medit,
M.Nord,Oc.Atl.
Laverafos Strasbourg Germania (marile rafinarii de la Karlsruhe)
Trieste Ingolstadt (Germania) mare conducta
Wilhelmhaven => Koln.
Nantes -> est (interiorul Frantei)
Lehavre => sud (Fr.)

Drujba sau conducta prietenia. Punctul de plecare este din spatiul Volga-Ural -> Belarus(Mozr)
-

o
o
o

Polonia , partea estica a Germaniei

Ungaria, Slovacia

Samotlor = Krasnoiarsk 25.06.1993

Baku= Novorosiisk
Tengiz traverzand M.Caspica pana la Baku.

Novorosiisk -> Constanta (cea mai mare capacitate de depozitare din baz M.Negre) => Trieste.

Burgas -> Port albanez Vlore

-

Baku Portul turcesc Ceyhan

Dupa preluarea Rompetrol de catre K.

Asia

Orientul Mijlociu
Ghawar = cel mai mare zacamant terstru .
-> M.Rosie -> Yanbo
-> G. Persic -> Portul Ras At Tannurah
-> Kirkuk -> M.Medi Portul din Liban-> Tripoli
-> Stat El Arab (1980 1988)
-> Atyrau (Tenkiz si Kashagann) -> peste 2000 km . partea NV a Chinei.
-> Sahalin (Rusia) -> Vladivostok
I II III

Africa
-

Reteaua din Africa de N -> Algeria Hassi Mesaould -> Portul Arzew
Edjeleh -> Tripoli
Sudanul de Sud -> M. Rosie

Prelucrarea petrolului

a.

Capacitatea de prelucrare depaseste cu mult productia mondiala. Ca repartitie a acestei

capacitati se detaseaza net SUA cea mai mare capacitate, urmata de China, Japonia, Fed.
Rusa si apoi State din UE, in frunte cu Germania.
Localizare:
In apropierea zonelor de exploatare. Ex. Marile rafinarii UFA , PERM (Rusia)- pe langa VolgaUral; Baton Rouge Louisiana, New Orleans , Golf Mexic.
Romania Ploiesti, Suplacu de Barcau (Bihor), Darmanesti (Bacau).

b.

In importante porturi de import

Rotterdam, S Marea Britanie Dunkerque, Hamburg, Romania - Midia-Navodari, ItaliaGenova.
c. La capatul unor conducte de transport Sankt Petersburg, SUA New York, Boston.
d. Rafinarii amplasate in apropierea unor mari centre consumatoare
Beijing
Gonfreville (apropiere Paris)
Chicago
e. Situate de-a lungul unor conducte magistrale.
Sarmia (Canada)
Vancouver
Denver (SUA)

Gaze naturale (gaz metan si gaz de sonda)

Avantaje in comparatie cu petrolul:

Poluare mai redusa dupa intrebuintare

mult mai usor de transportat si distribuit

exploatare mai usoara si cu preturi mai mici

pentru gazul metan puterea calorica este superioara
utilizare superioara si in industria chimica

Repartitia principalelor rezerve de gaze naturale:

Asia
-

Iran (s) Pars

Qatar (s) North Field

Asia Centrala
-

Turkemenistan, Uzbekistan
Kazahstan
- Bazin Precaspic
Azerbaidjan
Indonezia Ins. Jawa, Kalimantan, I-la Sulawesi
Malaezia important furnizor pt Japonia
China - > partea central-nordica si sudica

Asia resurse mari, dar mai putin valorificate datorita abundentei petrolului din Orientul
Mijociu

America