GHID METODOLOGIC DE ÎNVĂȚARE ON-LINE LA DISCIPLINA GEOGRAFIE

RESURSELE NATURALE ȘI VALORIFICAREA ACESTORA

Salut! Eu sunt Domnul Geo și vreau să îți arăt cât

de frumoasă poate fi învățarea on-line, prin
Geografie, la clasa a VI – a. Haide să pornim
împreună pe drumul cunoașterii.

1. EXPLOREAZĂ

Analizând fotografia alăturată,

identificați resursele naturale de
suprafață, pe care le cunoașteți:
__________________________________
__________________________________
__________________________________
__________________________________

Grupează resursele identificate în resurse epuizabile și resurse inepuizabile:

Resursele
naturale

Epuizabile Inepuizabile
 GHID METODOLOGIC DE ÎNVĂȚARE ON-LINE LA DISCIPLINA GEOGRAFIE

Resursele naturale reprezintă totalitatea zăcămintelor de minerale și de minereuri,

a terenurilor cultivabile, a pădurilor și apelor de care dispune un anumit teritoriu.
Resursele naturale sunt substanțe care apar în mod natural dar în forma lor relativ
nemodificată. O materie este considerată o resursă naturală atunci când activitățile primare
asociate cu aceasta sunt extragerea și purificarea, ele fiind opuse creației.
Resursele naturale ale pământului sunt esenţiale pentru supravieţuirea şi dezvoltarea
populaţiei umane. Unele dintre aceste resurse, precum mineralele, speciile şi habitatele, sunt
finite - odată ce acestea au fost epuizate sau distruse, dispar pentru totdeauna. Altele, cum ar fi
aerul, apa şi pădurile, sunt regenerabile - deşi ne bazăm, în general, pe sistemele naturale ale
pământului să le creeze din nou, să le reînnoiască şi să le purifice pentru noi. Deşi multe efecte
ale exploatării excesive sunt resimţite la nivel local, interdependenţa în creştere a naţiunilor şi a
comerţului internaţional de resurse naturale fac din gestionarea acestora o problemă globală.
La momentul actual, întreaga omenire consumă an de an mai mult decât pot produce
ecosistemele planetei. Consumă mai mult teren agrar şi de păşune, mai mult spaţiu piscicol, mai
multă pădure decât are practic la dispoziţie. Totodată emană mai multe emisii de CO2 decât pot
absorbi pădurile şi oceanele pământului.
Dacă ar fi să facem un calcul, populaţia globului ar avea nevoie, în acest moment, de mai
mult decât de o singură planetă, mai precis de 1,75 de planete. Dacă toată omenirea ar trăi ca în
Germnaia, ar fi nevoie chiar de 3 planete. Şi dacă toţi oamenii globului ar avea acelaşi necesar de
energie ca cetăţenii SUA, ar fi nevoie de 5 planete pentru a asigura aceste nevoi.
În Germania, situaţia este cauzată de emisiile ridicate de carbon generate de circulaţia auto,
producerea curentul electric şi agricultura industrială precum şi de folosirea unor suprafeţe prea
mari de teren.
Să nu uităm că şi populaţia pământului este în continuă creştere: dacă în 1970 ea se cifra la
aproximativ 3,7 miliarde de oameni, astăzi atinge deja peste 7,7 miliarde. Cei mai mulţi oameni
trăiesc, în prezent, în China şi India.
Utilizarea unor resurse naturale are impact major asupra mediului, acestea fiind denumite
resurse poluante (cărbuni, gaze naturale, petrol), iar altele au un impact mai mic, fiind denumite
resurse nepoluante (hidroenergia, energia eoliană, energia solară, energia geotermală).
 GHID METODOLOGIC DE ÎNVĂȚARE ON-LINE LA DISCIPLINA GEOGRAFIE

2. APROFUNDEAZĂ

Resursele naturale oferite de planeta noastră sunt foarte diverse, unele dintre ele fiind
cunoscute şi exploatate de mult timp, iar pentru altele cunoaşterea şi valorificarea lor este de dată
mai recentă . În funcţie de locul în care se află resursele naturalese pot clasifica astfel:
⮴ Resurse solice ( resursele hidrosferei, resursele pedosferei, resursele biosferei);

⮴ Resurse subsolice( resursele litosferei);

⮴ Resurse atmosferice şi extraatmosferice;

I. Resursele solice
1. Resursele hidrosferei:
⮴ Apele oceanice:
- energia mareomotrică (este folosită forţa mareelor în centrale speciale pentru
obţinerea curentului electric);
- noduli polimetalici, săruri, fauna marină (peşti, crustacee, etc), alge, etc.
⮴ Apele continentale:
- hidroenergia( obţinerea energiei electrice în hidrocentrale).
- apa potabilă : folosită pentru alimentarea populaţiei, industriei, irigaţii, ferme
zootehnice;

Cea mai mare hidrocentrală din lume are o capacitate

instalată de 22.500 MW şi poate asigura, de exemplu, de
două ori şi jumătate întreagul consum de electricitate al
României, dacă funcţionează la maximum. Construcţia
barajului şi a hidrocentralei a costat 22,5 miliarde de
dolari, China ridicând barajul atât din considerente de
mândrie naţională, dar şi pentru a-şi asigura energia
electrică de care are din ce în ce mai multă nevoie şi
pentru a atenua efectele inundaţiilor frecvente pe care la
provoacă Yangtze, cel mai mare fluviu al ţării.

Complexul hidroenergetic Trei Defilee, pe fluviul Chang Jiang (Yangtze), din China
2. Resursele pedosferei:
⮴ soluri fertile – ţări cu suprafeţe mari de câmpie;
 GHID METODOLOGIC DE ÎNVĂȚARE ON-LINE LA DISCIPLINA GEOGRAFIE

3. Resursele biosferei:
⮴ pădurile – lemnul reprezentând atât sursă de încălzire, cât și prelucrat în obiecte
de mobilier, construcții, rechizite, hârtie. Cele mai împădurite țări de pe Glob
sunt Rusia, Brazilia, Canada și S.U.A.
⮴ păşunile - mai ales ţările cu întinse zone montane.

⮴ fauna cinegetică şi piscicolă.

Suprafața împădurită din totalul suprafeței statelor de pe Glob

(procente la nivelul anului 2017)

II. Resursele subsolice:

⮴ combustibilii fosili ( cărbunii, petrolul, gazele naturale) - folosiţi în

termocentrale (energie electrică şi termică), combustibili pentru maşini, materie
primă pentru industrie (industria chimică);
- cărbuni: Germania, S.U.A., China;
- petrol: Peninsula Arabia (țările din zona Golfului Persic), Canada, Rusia,
Venezuela.
- gaze naturale: Canada, S.U.A., Rusia, Arabia Saudită, Algeria, Iran, etc.
Rezervele mondiale de petrol

⮴ minereu de fier ( utilizat în industria siderurgică şi construcţii de maşini):

China, Brazilia, Indiam Federaţia Rusă.
⮴ Minereuri neferoase (cupru, zinc, aur, argint, bauxită, staniu, crom, etc)
 GHID METODOLOGIC DE ÎNVĂȚARE ON-LINE LA DISCIPLINA GEOGRAFIE

⮴ Alte resurse: roci de construcţie ( marmură: Grecia, Italia), sare, săruri de

potasiu( Germania), uraniu (Federaţia Rusă), etc.
⮴ Energia geotermală – foloseşte căldura internă a Pământului pentru obţinerea
energiei termice( încălzirea apei)
Rezervele de–minereu
folosit mai ales în Islanda dar şi în alte ţări.
de fier

III. Resurse atmosferice şi extraatmosferice

1. Resursele atmosferei
▪ Gazele atmosferice: azot, oxigen, metan, dioxid de carbon, etc, folosite în
industria chimică.
▪ Energia eoliană: transformă forţa vântului în energie electrică.
2. Resursele extraatmosferice:
▪ Energia solară: transformată în energie electrică în centralele solare .
Acest gen de resurse, la care se adaugă şi energia geotermală, intră în categoria resurselor
nepoluante, inepuizabile – resursele viitorului.
Pe lângă aceste resurse s-au identifcat noi combustibili:
hidrogen, biogaz, biodiesel etc.

3. APLICĂ
1. Analizați harta de mai jos și cu ajutorul atlasului geografic sau a hărții politice a Lumii,
identificați statele din care se exploatează petrol, cărbuni, minereu de fier, aur și lemn.
 GHID METODOLOGIC DE ÎNVĂȚARE ON-LINE LA DISCIPLINA GEOGRAFIE

⮴ Petrol__________________________________________________________________

⮴ Cărbuni________________________________________________________________

⮴ Minereu de fier __________________________________________________________

⮴ Aur ___________________________________________________________________

⮴ Lemn __________________________________________________________________

2. Asociați sursele de energie cu centralele de producere a energiei electrice:

4. SCHIȚA LECȚIEI
 GHID METODOLOGIC DE ÎNVĂȚARE ON-LINE LA DISCIPLINA GEOGRAFIE

Resurse de suprafață: apa, solul, lemnul.

Resurse subsolice:
1) Combustibilii substante care prin ardere degajă energie
resurse epuizabile
a) Petrolul
se prelucrează în rafinării
produse obținute păcura
motorina folosite în producerea de căldura, energie
benzina electrică și pentru autovehicule

state mari producătoare: din Orientul Mijlociu, Rusia, Golful Mexic, Marea
Nordului
b) Gazele naturale în asociere cu petrolul (gaze asociate)
în stare pură (gaz metan)
utilizare combustibil încălzirea locuintelor
centrale electrice
industria chimică
state mari producătoare: din Orientul Mijlociu, Rusia, Canada, SUA, Olanda
c) Cărbunii
dupa capacitatea calorică carbuni superiori (antracitul, huila)
inferiori (lignitul, carbunele brun, turba)
utilizare combustibil
industria chimica
state mari producatoare: SUA,Rusia,China
d) Uraniul (combustibil nuclear)
utilizare atomocentrale
state mari producatoare: Canada, SUA, Rusia
2) Minereurile de fier
utilizare: industria siderurgica
produse: fonta si otelul folosite in industria constructoare de masini
state mari producatoare: China, Brazilia, Australia
3) Minereurile neferoase : cupru, plumb, zinc, bauxite, aur, argint
ex. cupru utilizare: industria electronica si electrotehnica
mari producatoare: China, SUA, Canada
bauxita se obtine: alumina aluminiul (in industria constructoare de
masini
si industria electronica si electrotehnica)
mari producatoare: Australia, Jamaica, Guineea
4) Sarea
utilizare alimentatie
industria chimica
mari producatoare: SUA, China, Rusia
5) Rocile de constructii nisipuri si pietrisuri
granit
argila
marmura ex. Italia (Carrara), Grecia, Romania (Ruschita)
utilizare constructia si amenajarea cladirilor
industria materialelor de constructii
Resurse atmosferice: energia eoliană, gaze atmosferice, energia solară.