Clasa a XI-a FACTORII GEOECOLOGICI

Factorii geoecologici sunt acei factori care determină şi influenţează caracteristicile mediului
înconjurător, sunt generaţi la suprafaţa Pământului şi influenţează repartiţia vieţuitoarelor

şi a omului pe planetă.
Mediul înconjurător , ca parte a mediului geografic ,este alcătuit din şase componente:
relief
aer
apă
sol
vieţuitoare
omul si activităţile sale.

Aceste componente ale mediului se grupează în trei categorii:

- factori abiotici: relief, aer, apă, sol
- factori biotici: vieţuitoarele şi relaţiile dintre ele
- factori antropici: omul şi activităţile sale

FACTORII ABIOTICI
- pot prezenta variaţii cu o anumită periodicitate ca urmare a alternanţei zi-noapte, a succesiunii
anotimpurilor, a mareelor, a direcţiei şi intensităţii vânturilor şi curenţilor oceanici.
1. Factorii cosmici
Soarele - principala sursă de lumină şi căldură a mediului înconjurător, iar prin procesele
termonucleare, câmpurile electromagnetice şi radiaţiile solare
influenţează toate procesele şi componentele mediului.

Radiaţia emisă de Soare este reprezentată prin:

- componenta luminoasă (lumina) care ajunge la suprafaţa

terestră şi prin procesul de fotosinteză, de ea depinde dezvoltarea
ecosistemelor,
- radiaţia ultravioletă filtrată de stratul de ozon,
- radiaţia calorică (infraroşie) determină variaţiile presiunii atmosferice şi circulaţia maselor de aer,
produce încălzirea scoarţei terestre.

Valorile radiaţiei solare sunt mai mari în zona ecuatorială şi se reduc treptat spre zona rece , unde
bilanţul radiativ este negativ. Explicaţi diversitatea radiaţiei solare pe Terra!

2. Factorii climatici
Lumina- intensitatea acesteia condiţionează existenţa organismelor vegetale şi animale , a
omului şi a activităţilor sale, toate plantele verzi au nevoie de lumină pentru desfăşurarea
fotosintezei, aceasta influenţează şi transpiraţia plantelor verzi asigurând
circulaţia substanţelor minerale spre frunze unde se elaborează hrana.
În funcţie de intensitatea luminii la care s-au adaptat organismele se
grupează în :
- fotofile: organisme care trăiesc în zona de stepă, de deşert, de sărături care
sunt iubitoare de lumină,
-ombrofile: organisme care se dezvoltă în condiţiile unei iluminări reduse.

Organisme fotofile Organisme umbrofile

Influenţa luminii în migraţia animalelor terestre şi acvatice.

 Temperatura- are un efect direct asupra vieţuitoarelor determinând distribuţia zonală a
acestora. Fiecare specie de plante are anumite praguri de temperatură care îi limitează arealul de
exemplu: plantele tropicale nu rezistă la îngheţ, plantele din zona temperată îşi pierd frunzele pentru
a rezista frigului. În funcţie de temperatură animalele îşi reglează ciclul de viaţă. Fiecare specie are
un prag termic inferior şi unul superior, aşa se explică distribuţia în latitudine a zonelor
biogeografice.
În funcţie de temperatură plantele se împart în patru grupe:

megaterme (adaptate la mezoterme (adaptate la microterme (adaptate la hechistoterme (adaptate

temperaturi de peste temperaturi de 15-20°C) temperaturi de 0-15°C) la temperaturi de sub
20°C) 5°C )

acestea sunt specifice acestea sunt specifice de exemplu :coniferele acestea sunt specifice
zonei tropicale : palmier, zonei zonei alpine: afin,
bananier, acaju, subtropicale:smochin, merişor, licheni, salcie
palisandru măslin, portocal pitică,etc.

Datorită sistemului locomotor animalele au posibilitatea de a se deplasa , adaptarea lor la

variaţiile termice fiind mult mai facilă.
După rezistenţa la variaţiile de temperatură animalele se clasifică în :

- euriterme( suportă variaţii mari de temperatură, de exemplu: vulpea, căprioara)

- stenoterme( sensibile la variaţii termice: foca, maimuţa)

 Precipitaţiile- sunt parte componentă a circuitului hidrologic, variaţiile cantităţii de
precipitaţii determină adaptări ale plantelor şi animalelor, asigură rezervele de apă din hidrosferă,
biosferă şi sol.
Umiditatea aerului şi a solului- cantitatea de vapori din atmosferă permite adaptarea unor
plante şi animale, acestea se grupează în următoarele categorii:
- organisme hidrofile (trăiesc în mediul acvatic: alge, moluşte, cetacee)
- organisme higrofile (trăiesc în medii cu umezeală excesivă: pipirig, rogoz, crocodil, hipopotam)
- organisme mezofile (trăiesc în zone cu umiditate ridicată a aerului şi solului: graminee,
salamandra)
- organisme xerofile (rezistente la secetă prelungită, prezintă adaptări , de exemplu: transformarea
frunzelor în spini, pentru reducerea suprafeţei de evaporare în cazul cactuşilor, acoperirea frunzelor
cu un strat de ceară în cazul portocalilor, lămâilor, dispariţia frunzelor , etc.

Vântul - contribuie la uniformizarea temperaturii şi umidităţii mediilor Terrei, reglează

transpiraţia, înmulţirea şi polenizarea plantelor. Înălţimea plantelor şi extinderea lor mai mult pe
orizontală în regiunile cu vânturi puternice şi frecvente din zona subpolară şi alpină, de exemplu:
mesteacănul pitic, jneapănul, ienupărul. Şi animalele sunt influenţate de acţiunea mecanică a
vântului apărând adaptări structurale şi comportamentale.
3. Factorii orografici( geomorfologici) - relieful impune anumite tipuri de mediu prin elementele
sale : altitudinile(cele joase permit dezvoltarea asezarilor si exploatarii agricole, cele inalte nu au rol
favorizant), fragmentare, pantă(cele mici sunt favorizante), alcătuire petrografică şi continutul de
resurse(impun un grad divers de favorabilitate activităţilor economice) , orientarea versanţilor.
 Altitudinea determină etajarea climei, care atrage după sine o structură pe verticală a florei,
faunei, şi solurilor, modul de orientare al versanţilor determină variaţii cantitative a radiaţiei solare,
a cantităţii de căldură, a indicelui de umiditate şi a gradului de intensitate a vântului. Pe pantele cu
expunere sudică sunt mai frecvente plantele xerofile comparativ cu versanţii nordici unde este mai
frecventă vegetaţia mezofilă sau higrofilă. Înclinarea pantelor influenţează caracterul biocenozelor şi
a microclimatelor.

Pestel2 20Q vegetaţie ierboasà alpmà Etajul vegetaţiei

de tundra alpina
2.200

- 2.200 jn^apàn, arbuşti şi ierburi montane Etajul jneapănului

1.600

1 300 - 1 600 molid şi br Etajul molidului

1.300

700 - 1.300 fag şi molid

Etajul fagului
500 - 700 fag
5 00
400 - 500 gorun şi fag
300 - 400 gorun Etajul stejarului
150 - 300 stejar şi gorun şi gorunului
0 - 1 5 0 stejar NIVELUL

4. Factorii hidrologici - apariţia şi menţinerea vieţii pe Terra a fost condiţionată de existenţa apei în
stare lichidă. Majoritatea plantelor terestre şi-au dezvoltat o varietate de rădăcini( pivotante,
ramificate, fasciculate) pentru a absorbi mai bine apa şi sărurile minerale.
Apa reprezintă elementul esenţial al materiei vii. Este important de cunoscut:
- regimul scurgerii râurilor - intervalele in care se produc revarsări / secarea albiilor;
- lacurile - importanţa pentru aşezări, navigaţie, alimentarea cu apă a localitatilor,
instalatiilor industriale etc;
- panzele de apa subterane - utilizate diferentiat: consum, tratament, industrie etc;
 - mările şi oceanele - asigură medii diferenţiate de viaţă pentru multe organisme, multe
dintre ele - cu valoare economică (pesti, alge, mamifere); resurse minerale si de combustibili;

Distribuita rezervelor de apa ale Pământului

Ruun 2°H>

Reiervd Apa dulce

de dpâ a
Pământului
de suprafaţa
(lichida)

Indiferent de starea de agregare apa are roluri

multiple :
Apa înmagazinată în ----
-de termoreglare, gheţari ţi zipadă Api înmagazinaţi in atmosferă

Precipitată Evapotraneplraţlo

- de sinteză şi transport a substanţelor nutritive, - Evapo raţie

Scurgere de
Scurgerea către rîuri auprafaţi
a apoi provenita din
xftpoxii
Naporaţie
participant activ la procesele vitale.
1 mag alinată.
Api înmagazinaţi
în oceane

5. Factorii edafici - includ stratul superficial al litosferei şi materia organică. Solul este substratul
hrănitor pentru asociaţiile vegatale şi faunistice, fiind alcătuit din particule anorganice provenite din
alterarea rocilor şi particule organice rezultate din descompunerea resturilor vegetale şi animale.

Compoziţia chimică, conţinutul ionic, structura şi textura solului determină o repartiţie

neuniformă a plantelor şi organismelor unor animale.
După conţinutul în ioni de hidrogen din solurile pe care se dezvoltă se pot deosebi:
- plante oxifile , care cresc pe soluri slab acide: afin, cartof, porumb
- plante neutrofile, care cresc pe soluri cu reacţie ionică neutră: tutun, grâu,
- plante bazifile , care cresc pe soluri bogate în carbonaţi sau sulfat de calciu: stejarul pufos, păpădia
Nivelul de aciditate al solului în sistemele agricole are un efect fundamental pentru
dezvoltarea plantelor şi pentru capacitatea nutritivă.
Importanţa solurilor pentru faună decurge atât din structura lor fizică, cât şi a vegetaţiei
fixate pe acestea. În funcţie de modul cum îşi desfăşoară viaţa unele animale preferă solurile dure,
de exemplu : şopârlele, gasteropodele, iar altele trăiesc în mediul subteran: cârtiţa, râmele.
Aeraţia solului favorizează oxigenarea acestuia, penetrarea apei din infiltraţie, eliminarea
excesului de dioxid de carbon, viaţa microorganismelor şi a faunei din sol. Animalele se hrănesc cu
vegetaţia care se dezvoltă pe solul cu o anumită compoziţie chimică sau textură. Temperatura şi
umiditatea solului determină germinaţia, dezvoltarea şi repartiţia plantelor şi animalelor, iar textura
solului favorizează oxigenarea acestuia, infiltrarea apei, eliminarea excesului de dioxid de carbon.
 FACTORII BIOTICI

Factorii biotici au un rol hotărâtor în existenţa biosferei şi reprezintă totalitatea relaţiilor care
apar între organismele vii care trăiesc într-un ecosistem. Factorii biotici se definesc prin relaţii
reciproce dintre plante- relaţii fitogene, dintre animale- relaţii zoogene, dintre plante şi animale-
relaţii biocenotice.
Relaţiile fitogene - pot fi de dependenţă directă sau de concurenţă.
Relaţiile de parazitism presupun o interacţiune între două organisme , una dintre ele este parazitul,
iar cealaltă gazdă.

Vâscul este considerată plantă semiparazită care preia substanţele

nutritive de la arboreal gazdă.

Relaţiile de cooperare- apar atunci când unele organisme vegetale

sau animale sunt utilizate drept adăpost de către alte organism ce
aparţin de specii diferite. De exemplu :polenizarea plantelor cu
ajutorul insectelor.
Relaţiile de simbioză- sunt asocieri durabile între două organisme
de specii diferite care se avantajează reciproc, de exemplu:
relaţiile dintre plantele superioare şi ciuperci.
Relaţiile de competiţie - apar între plante pentru ocuparea spaţiului, asigurarea cantităţii de lumină.
Relaţiile zoogene- în cadrul organismelor animale se disting următoarele tipuri de relaţii:

a) Relaţii de comensualism - apar în cazul în care două specii

convieţuiesc pe acelaşi teritoriu, împart aceeaşi hrană şi
una oferă adăpost celeilalte, de exemplu: coralii oferă
 GHID METODOLOGIC DE ÎNVĂŢARE ON-LINE LA DISCIPLINA GEOGRAFIE

adăpost peştilor, iar peştii clovni sunt singurii peşti cunoscuţi care pot trăi între tentaculele
anemonei. În mod normal tentaculele urzică peştii dar aceştia secretă un mucus la suprafaţa pielii
care păcălesc tentaculele dându-le impresia că se ating între ele.

b) Relaţii de mutualism- apar atunci când ambii parteneri profită de pe urma convieţuirii şi sunt
obligatoriu dependenţi unul faţă de celălalt, de exemplu termitele adăpostesc în intestin specii de
bacterii care fac posibilă digerarea.

c) Relaţii de concurenţă- apar atunci când două specii au nevoie de aceeaşi hrană şi acelaşi adăpost,
acestea sunt frecvente în cazul insectelor, păsărilor.
d) Relaţii de parazitism - apare când unele specii sunt exploatate de altele, de exemplu: tenia
bovină.

Competiţia reprezintă concurenţa între organismele care

utilizează aceeaşi resursă de hrană , cu consecinţe care constau
în adaptare(migraţii), delimitarea teritoriului, reglarea

Relaţiile biocenotice - reprezintă acţiunile exercitate de specii faunistice asupra vegetaţiei sau invers
,acestea influenţând astfel distribuţia organismelor în mediul înconjurător. Datorită sistemului
locomotor animalele au posibilitatea să transporte seminţe sau părţi din plante modificând astfel
repartiţia acestora, iar unele plante nu se pot dezvolta în absenţa unor specii faunistice.
GHID METODOLOGIC DE INVAŢARE ON-LINE LA DISCIPLINA GEOGRAFIE
 GHID METODOLOGIC DE ÎNVĂŢARE ON-LINE LA DISCIPLINA GEOGRAFIE

FACTORII ANTROPICI

Factorii antropici- sunt influenţaţi de activitatea de transformarea a omului asupra

mediului. Acesti factori se manifestă prin elemente majore, elemente ale acestora sau fenomene si
procese ale antroposferei: agricultura intensivă(accent pe chimizare,mecanizare,irigaţii),agricultura
extensivă(defrişări, desţelenirea stepei şi silvostepei), defrisarea, industria (a impus modificari in
mediu prin: exploatarea zacamintelor, realizarea de baraje, platforme, diguri, introducerea in mediu
a unui volum mare de noxe, deseuri lichide si solide).

Aminteşte-ţi de la lecţiile de istorie: ce schimbare importantă a avut loc în Neolitic?

Cum s-a modificat modul de viaţă al oamenilor? Cum trăiau oamenii înainte de această perioadă?

"¿f Hrănirea populaţiei umane necesită creşterea suprafeţelor agricole, îmbogăţirea solului prin
îngrăşăminte artificiale şi distrugerea dăunătorilor cu pesticide. Consecinţele negative ale
intensificării agriculturii au fost tăierea pădurilor (defrişare) şi poluarea solului şi a apelor.
Folosirea, pe cât posibil, a unor îngrăşăminte naturale şi a prădătorilor naturali în locul pesticidelor,
pentru combaterea dăunătorilor, sunt exemple de metode ce pot fi utilizate în cadrul unei agriculturi

ecologice.
\
Creşterea consumului a generat supraexploatarea resurselor naturale, prin defrişare,
vânătoare, fie legală, fie ilegală (braconaj), pescuit şi păşunat excesiv. Vânarea excesivă a dus

la dispariţia multor specii de vertebrate (bourul din Europa, pasărea dodo din insula Mauritius).
Multe alte specii de vieţuitoare sunt azi ameninţate cu dispariţia.

Ce măsuri pot fi luate pentru a

împiedica dispariţia unor specii de
plante şi animale?
 GHID METODOLOGIC DE ÎNVĂŢARE ON-LINE LA DISCIPLINA GEOGRAFIE

Colonizarea altor teritorii de către oameni are influenţe mari asupra ecosistemelor naturale.
Oamenii introduc specii străine de vieţuitoare, care nu au duşmani naturali în noile teritorii şi, de
aceea, se înmulţesc necontrolat. Ele interacţionează cu speciile locale şi, adesea, duc la declinul sau
chiar dispariţia lor, perturbând echilibrul natural al ecosistemelor. De exemplu, în România, ţestoasa
cu tâmple roşii, originară din America, a fost adusă ca animal de companie. Unele exemplare scapă
din captivitate şi se înmulţesc în natură. Fiind mai agresive şi lipsite de duşmani naturali, concurează
pentru hrană cu ţestoasele de baltă, iar numărul acestora din urmă scade.

Defrişarea duce la eroziunea solurilor, creşterea riscului inundaţiilor, dispariţia multor

vieţuitoare şi extinderea deşerturilor. Tăierea pădurilor distruge mediul de viaţă al multor animale,
putând duce la dispariţia unor specii.Tăierea copacilor, deşi necesară, trebuie compensată eficient
prin plantarea unor păduri noi şi prin protejarea pădurilor seculare.

Efectele activităţii umane asupra mediului.

Aminteşte-ţi de la lecţiile de istorie: ce schimbare importantă a avut loc în Neolitic?

Cum s-a modificat modul de viaţă al oamenilor? Cum trăiau oamenii înainte de această perioadă?

Societatea umană actuală, puternic industrializată şi urbanizată, se confruntă azi cu o

problemă de mare amploare:
❖ poluarea cursurilor naturale de apă, de către apele uzate menajere şi industriale
❖ poluarea solurilor, prin depozitarea necorespunzătoare a deşeurilor
 GHID METODOLOGIC DE ÎNVĂŢARE ON-LINE LA DISCIPLINA GEOGRAFIE

poluarea aerului, prin gazele rezultate din arderea combustibililor fosili (cărbune, petrol),
ceea ce contribuie la schimbări climatice globale.

Observă interiorul locuinţei tale.

Câte dintre obiectele care te înconjoară sunt din plastic?

Plasticul reprezintă o gamă diversă de materiale, obţinute din petrol şi gaze naturale,
începând cu sfârşitul secolului al XIX-lea. Plasticul e nelipsit în societatea modernă, dar este
deosebit de dăunător mediului, fiindcă este adesea depozitat în mod neadecvat sau aruncat la
întâmplare şi se descompune extrem de greu, în timp foarte îndelungat. Apele (atât râurile şi
lacurile, cât şi oceanele) sunt pline de plastic, pe care animalele îl confundă cu hrana, îl înghit şi
mor.
Propune două măsuri care ar putea duce la

reducerea consumului de plastic de către oameni.

"¿T Pe lângă plastic, oamenii produc anual o cantitate impresionantă de deşeuri care conţin resturi
de mâncare, hârtie şi carton, metale, textile, sticlă şi alte produse,
unele extrem de poluante. Unele dintre ele se descompun foarte lent şi, dacă sunt depozitate
neadecvat, contribuie la poluarea mediului şi afectează sănătatea oamenilor. Este necesară
schimbarea comportamentului oamenilor, pentru a reduce, a reutiliza, a colecta selectiv şi a recicla
deşeurile.
GHID METODOLOGIC DE ÎNVĂŢARE ON-LINE LA DISCIPLINA GEOGRAFIE
 GHID METODOLOGIC DE ÎNVĂŢARE ON-LINE LA DISCIPLINA GEOGRAFIE

Proiect.
Influenţa omului asupra mediului poate avea şi aspecte pozitive. Documentaţi-vă din
diferite surse şi realizaţi un poster pe această temă. Puteţi avea în vedere unul sau mai multe dintre
următoarele aspecte:
• salvarea unor specii ameninţate, prin creşterea animalelor în captivitate şi eliberarea lor în
natură.
• protecţia speciilor autohtone
• controlul incendiilor naturale
• reîmpădurirea.
 GHID METODOLOGIC DE ÎNVĂŢARE ON-LINE LA DISCIPLINA GEOGRAFIE

Bibliografie:
• Geografie- Probleme fundamentale ale Lumii contemporane,manual pentru Clasa a
XI-a, George Erdeli, Nicolae Ilinca,Elena Matei, Silviu Costache, Cătălina Şerban, Ed.
Economică Preuniversitaria, 2016;
• www.scoaladingradina.ro
• www.ro.wikipedia.org
• www.scolipentruunviitorverde.ro