Sunteți pe pagina 1din 25

GEOGRAFIA RESURSELOR NATURALE

-curs-

1. Definirea resurselor naturale:

Substantele si energiile care pot fi puse in valoare pe o anumita treapta de dezvoltare a societatii.

Termenul de “resursa” provine din limba franceza, “ressource” = mijloc de existenta.

De-a lungul timpului au existat cateva abordari diferite privind resursele naturale:

1. DETERMINISTA: care considera ca resursele naturale au rolul principal in dezvoltarea societatii; factorul uman rol secundar.

2. STRUCTURALIST VOLUNTARISTA (sec. XX): inverseaza rolurile, factorul uman este pe primul loc, resusele naturale avand rol secundar.

3. POSIBILISTA (dupa 1950): ambele resurse, naturale si antropice, sunt considerate la fel de importante si echilibrul uneia depinde de cealalta si invers.

CARACTERISTICI ale resurselor naturale:

cealalta si invers. CARACTERISTICI ale resurselor naturale: A. Au un character dual: pe de-o parte apartin

A. Au un character dual: pe de-o parte apartin mediului natural, pe de alta parte, datorita intrebuintarilor, apartin mediului social.

B. Dinamism: de-a lungul timpului o resursa cunoaste mai multe tipuri de valorificari (ex. apa: alimentatie, irigatii, energie electrica).

C. Interdependenta: un dezichilibru pentru o categorie de resurse poate induce un dezechilibru pt. altele (ex. defrisari alunecari de teren inundatii)

2. Raportul dintre resursele naturale si dezvoltarea societatii:

A aparut pentru prima oara in Antichitate cand un savant, Columnella, a observant ca se fac defrisari pentru a mari spatiul destinat pasunilor si a recomandat ca acestea sa fie controlate.

Mai tarziu, T.H. Malthus, intr-o carte celebra, “Eseu asupra populatiei”, ridica problema raportului dintre populatie si resursele alimentare. Apreciaza ca populatia creste in progresie geometrica, iar resursele alimentare in progresie aritmetica. Ca urmare, considera ca razboaiele si epidemiile sunt binevenite.

Karl Marx (sec. XIX) este primul care recomanda reciclarea deseurilor pt. a proteja resursele naturale.

Anul 1973 anul in care apare prima criza mondiala a petrolului. Acest moment a insemnat sfarsitul consumului de resurse ieftine (Clubul de Roma).

In acelasi an, 1973, apare un raport pesimist, reportul MEADOWS. Concluzia acestui raport este urmatoarea:

omenirea trebuie sa opreasca dezvoltarea economica, daca nu, sistemul se va prabusi catre anul 2100.

In 1974, Mesarovic si Pestel elaboreaza un raport mai optimist, numit “Omenirea la raspantie”, dezvoltarea economica trebuie sa tina cont de volumul resurselor naturale, trebuie introduse in circuitul economic resurse regenerabile; problema resursedezvoltare este una globala, iar rezolvarea se poate face numai prin politici globale.

In 1976 – Raportul Kahn, “Urmatorii 200 de ani” – considera ca societatea se afla la sfarsitul perioadei industrial si va intra intr-o perioada de tranzitie.

Anul 1987 – Brundtland, “Viitorul nostrum comun”, apare conceptul de dezvoltare durabila

Dezvoltare durabila = satisfacerea cerintelor generatiilor actuale fara a pune in pericol existent generatiilor viitoare principiul echitatii intre generatii.

Concluzie:

Resursele naturale au rol foarte important in dezvoltarea societatii, utilizarea lor trebuie sa fie cat mai eificienta si rationala.

3. Clasificarea resurselor naturale:

I.

Distributia spatiala:

-

Pe geosfere: ale atmosferei, litosferei, biosferei, hidrosferei. Toate au importanta lor.

II.

Gradul de cunoastere:

-

Resurse sigure economice: cele care sunt identificate, stim unde se afla, sunt masurate cantitativ si calitativ si pot fi exploatate economic, rentabil. In aceasta categorie mai este o sub-categorie: resurse economice exceptionale, care sunt masurate, dar nu sunt rentabile, pot fi exploatate prin acordarea de subventii.

-

Resurse probabile identificate, masurate, neexploatate din cauza costurilor.

-

Resurse posibile, care sunt doar identificate.

De-a lungul timpului se poate trece dintr-o categorie in alta (tehnologie mai buna, cerere, substituire).

in alta (tehnologie mai buna, cerere, substituire). III. Durata de asigurare a consumului: 1. Resurse

III. Durata de asigurare a consumului:

1. Resurse inepuizabile (energia solara, eoliana, energia apelor oceanice, energia geotermica)

2. Resurse epuizabile:

- Regenerabile (vegetatia, solul, apele continentale)

- Neregenerabile (combustibili fosili, minereuri)

RESURSELE ENERGETICE

Factori care conditioneaza dezvoltarea sistemelor energetice:

- Volumul limitat al resurselor de combustibili fosili;

- Distributia geografica a statelor cu resurse energetice importante si a statelor cu consumuri mari;

- Limite economice, sociale, politice;

- Poluarea mediului datorita consumului de combustibili fosili;

1. Volumul limitat al resurselor de combustibili fosili:

PETROL

- resurse sigure: 235 mld. Tone (2012)

- Asigurare: 53 ani (resurse sigure/consum mediu) - Asigurarea a crescut in ultimii ani (44 ani in 1990):

- Descoperirea de noi resurse, indeosebi in Venezuela si Canada;

- Pastrarea relativ constanta a consumului mondial +/- 4,5 mld. tone/an;

relativ constanta a consumului mondial +/- 4,5 mld. tone/an; GAZE NATURALE - Resurse sigure: 187000 mld.

GAZE NATURALE

- Resurse sigure: 187000 mld. tone metri cubi (2012)

- Asigurare: 55 ani - Asigurarea a scazut in ultimii ani (64 ani in 1990):

- Marirea deosebita a consumurilor in tarile dezvoltate (gazele naturale castiga teren in fata petrolului, sunt mult mai usor de exploatat, de transportat si de depozitat);

- Poluare mult mai redusa;

- Nedescoperirea unor mari zacaminte;

CARBUNE

-

Resurse sigure: 860 mld. tone (2012)

-

Asigurare: 110 ani (2012) - Asigurarea a scazut (1990 peste 200 de ani):

-

Cresterea consumului indeosebi in China si India (China consuma jumatate din productia mondiala de carbine);

-

Scaderea resurselor sigure;

 

2.

Distributia geografica:

PETROL:

I.

Orientul Mijlociu, ½ din resursele mondiale (ponderea este in scadere – 2/4 in 1980):

-

Arabia Saudita (II in lume) 16%

-

Iran 9%

-

Irak 9%

-

Kuwait 7%

-

Emiratele Arabe Unite 6%

II.

Venezuela (I in lume) 18%

Tarile OPEC - ¾ din resursele de petrol (12 state membre: Arabia Saudita, Iran, Irak, Kuwait, Emirate, Qatar, Libia, Algeria, Nigeria, Angola, Venezuela si Ecuador). Indonezia si Gabon nu mai fac parte din OPEC. Norvegia si Rusia nu sunt membre OPEC.

Consum:

-

SUA 20% (2% din resurse)

-

China 13% (1% din resurse)

-

Japonia 5%

Urmari:

-

Aparitia unor fluxuri comerciale foarte intense (petrolul este in present cea mai comercializata marfa)

-

Interesul marilor puteri economice si militare pentru tarile cu resurse importante

-

Datorita acestei discrepante -> aparitia marilor crize petroliere

Prima criza 1973-1974 2 USD/bbl, tarile membre OPEC maresc preturile

A doua criza 1979-1980 - Iran (a cunoscut revolutia religioasa, era al cincilea producator)

A treia criza 1990-1991 oriental mijlociu, Irak invadeaza Kuwait, august 1990 avea cele mai mari resurse de petrol)

A patra criza 1993 SUA invadeaza Irak, >100 USD/bbl

GAZE NATURALE:

I. Orientul Mijlociu 43%, Iran (I) 18%, Qatar (III) 13%

II. Federatia Rusa (II) aprox. 18%

III. Turkmenistan (IV) 9%

II. Federatia Rusa (II) aprox. 18% III. Turkmenistan (IV) 9% Consum: - - - Urmari: -

Consum:

-

-

-

Urmari:

-

SUA 22%

UE 15%

Japonia, China 10%

Un comert intens (prin conducte sau metaniere)

CARBUNE:

Exista un oarecare echilibru intre repartitie si resurse.

I. SUA 27% resurse, 15% consum

II. Federatia Rusa 18% resurse, 5% consum

III. China 13%resurse, 50% consum

Urmari:

-

Comertul cu carbune este mult mai redus comparativ cu petrolul si gazele naturale.

3.

Limite sociale, economice, politice:

I.

Limite economice:

-

Cresterea preturilor determina multe state sa isi reduca importurile. Ex.: India a redus importul de petrol cu circa 25% in timpul crizei din 1990-1991.

-

Reactia opiniei publice fata de anumite surse de energie.

-

Reactia negativa fata de energia nucleara (Cernobil, Fukushima), ponderea energiei nucleare in balanta energetica este in scadere.

-

Reactia negativa fata de constructiile hidroenergetice (ex.: barajele impiedica migratia pestilor)

-

Reactia negativa fata de energia eoliana (ex.: degradarea estetica a peisajelor)

III.

Limite politice:

-

Situatiile de embargo impuse de marile puteri unor tari cu resurse importante (ex.: SUA si UE asupra Libiei)

-

Pozitia de forta a Rusiei datorita gazului natural

4.

Poluarea mediului:

Consum -> gaze cu efect de sera -> incalzirea globala

I.

1990: Comitetul International pt. Modificari Climatice recomanda tuturor tarilor sa pastreze nivelul emisiilor de gaze cu efect de sera la momentul 1990 reducerea consumului

II.

1992:

RIO s-au angajat toate tarile, insa fara rezultat

III.

1995:

BERLIN apare Alianta Statelor Insulare reuseste ca in 1997 la Kyoto sa se semneze

“Protocolul de la Kyoto”, prin care tarile dezvoltate se angajeaza ferm sa reduca emisiile pana la nivelul

anului 2012.

-

Apare problema comertului cu drept de poluare

IV.

2011:

Se incearca innoirea documentului la Copenhaga, dar nu se reuseste datorita opozitiei SUA si

Chinei

-

UE hotaraste singura reducerea pana in 2020 un sfert din energies a vina din surse regenerabile.

 
RESURSELE ENERGETICE:

RESURSELE ENERGETICE:

PETROLUL:

- O roca sedimentara formata din materie organica in conditii permanente de subsidenta si sedimentare.

*(subsidenta = tasarea continua a scoartei terestre)

- Principalele ere de formare: Mezozoic si Neozoic.

- Repartitia resurselor de petrol a fost puternic influentata de factorii geologici.

*(de pe sem. I: rolul factorilor fizico-geografici in dezvoltarea industriei)

Repartitie:

ASIA:

- Cele mai mari resurse de petrol aceasta situatie este datorata indeosebi Orientului Mijlociu, unde se detaseaza net 5 state, incepand cu:

Arabia Saudita:

unde gasim cel mai mare zacamant din domeniul terestru, Ghawar (partea central estica a Arabiei Saudite) de aici merge spre export spre: est - Golful Persic, vest Marea Rosie, unde este preluat de petroliere spre diferite destinatii.

Detine cel mai mare zacamant de petrol al lumii, Sisafanya, cel mai mare exportator al lumii. Iran:

- Are cele mai mari zacaminte in partea vestica, zacaminte terestre, mai mici ca dimensiuni, dar foarte numeroase: Marun, Ahwaz.

Irak:

- Zacaminte terestre la extremitati: nord- Kirkuk, sud- Rumaila Kuwait (buretele cu petrol):

- Al doilea zacamant al lumii, Burgan. Emiratele Arabe Unite:

- Zacamant submarine, complex (are un volum mare de gaze naturale), Zakum.

Doua state din regiunea marii Caspice:

Kazahstan:

- Doua zacaminte foarte mari, unul terestru la est de Marea Caspica Tengiz, un zacamant submarine in partea Nordica a Marii Caspice, Kashagan. Azerbaidjan:

- Zacaminte submarine in Marea Caspica est de Baku (pana la al Doilea Razboi Mondial a fost principalul furnizor pt. URSS)

Doilea Razboi Mondial a fost principalul furnizor pt. URSS) Altele: Indonezia: - Cea mai veche producatoare

Altele:

Indonezia:

- Cea mai veche producatoare din Asia

- Prezenta exploatarilor terestre si submarine din insulele Sulawesi, Sumatra, Kalimantan

- A fost membru fondator a OPEC

China:

- Cel mai mare zacamant este terestru partea central nordica - Daqing

- exploatari submarine in N-E golful Bo Hai

India:

- partea nord-estica, statul Assam

- nord-vest, statul Gujarat, golful Cambay

AMERICA:

America de Sud:

Venezuela:

- cea mai cunoscuta regiune in N-V Laguna Maracaibo exploatari terestre si marine

- descoperirile din ultimii ani in bazinul fluviului Orinoco – “Orinoco Oil Belt” (Orinoco Heavy Oil)

Brazilia:

- exploatari submarine Campos Basin

- in partea de uscat statul Amazonas (in nord)

Columbia:

- zacamant terestru Trinidad, Cusiana

Argentina:

- exploatari foarte vechi, prezente in “Tara de Foc”, extremitatea sudica, sudul Patagoniei, regiunea Comodoro Rivadavia,

- exploatari submarine in Golful San Jorge

America de Nord:

Canada:

- regiuni vechi, privincia Alberta, regiunea Edmonton

- provincia Athabaska

SUA:

Alberta, regiunea Edmonton - provincia Athabaska SUA: - a IIIa producatoare mondiala, importurile depasesc

- a IIIa producatoare mondiala, importurile depasesc productia interna

- patru regiuni foarte importante:

1.

2.

3.

4.

Golful Mexic: exploatari terestre si submarine: Texas si Louisiana

Mid Continent: Oklahoma si Arkansas

Vest: California, New Mexico, Wyoming

Alaska: in nordul peninsulei, resurse prezente in apropierea golfului Prudhoe (Bay)

Mexic:

- Pen. Yucatan

- Mai la nord exploatari submarine, Golful Campeche

- Este un principal furnizor pt. SUA

AFRICA:

Africa de Nord:

Egipt:

- Cea mai veche producatoare de petrol din Africa

- Peninsula Sinai, exploatari din platoul continental al golfului Suez, la vest de Nil (in nord) o regiune depresionara

Libia:

- considerate cu cele mai mari reserve de petrol din Africa

- N-V (spre Algeria) Zelten; Partea centrala Raguba

- In ambele situatii, petrolul este dus prin conducte spre Marea Mediterana

Algeria:

- Hassi Me Saoud

Regiunea de la Golful Guineea:

Nigeria:

- In sud Delta Nger

- Partea cetral-estica: Imo River

- Cel mai mare exportator African, membru OPEC

Gabon:

- A fost membru OPEC, resursele s-au epuizat

Angola:

- cel mai nou membru OPEC

- exclava Cabinda

Sudanul de Sud:

- cel mai nou membru OPEC - exclava Cabinda Sudanul de Sud: - Desprinderea a fost

- Desprinderea a fost generate de descoperirea petrolului

- Podisul Darfur

EUROPA:

Trei tari cu resurse si productii importante:

Federatia Rusa:

- Cele mai mari resurse din Europa

- A IIa producatoare mondiala dupa Arabia Saudita

- Un mare exportator, nu apartine OPEC

- In partea europeana:

- Volga-Ural:

-> Petrolul este descoperit dupa cel de Al Doilea Razboi Mondial

-> regiunea este denumita al II-lea Baku

-> cel mai mare zacamant Republica Tatarstan- Romaskino

- nord de Caucaz: -> Republica Cecenia Groznîi

- Marea Neagra: -> Tuapse

- bazinul inferior al fluviului Peciora

- In partea asiatica:

- Siberia (V): cele mai mari resurse, al III-lea Baku

- cel mai mare zacamant, bazinul fluviului Obi Samotlor

- Pen. Iamal; Marea Kara (ins. Novaia Zemlia); Insula Sahalin

Norvegia:

- Marea Nordului

- A fost favorizata de conditiile geologice

- Trei campuri petrolifere foarte mari:

Ekofisk centru 200km vest de Stavanger

Oseberg si Gulfaks (ambele la vest de Bergen)

Marea Britanie:

- Marea Nordului

- A fost favorizata de conditiile geologice

- Est de Scotia: Cod, Magnus

- Est Ins. Shetland Brent

- Descoperiri si exploatari recente in Marea Irlandei

Alte tari:

Germania:

- Marea Nordului Mittel Plane

Italia :

- partea sudica Ins. Sicilia

Romania:

Plane Italia : - partea sudica – Ins. Sicilia Romania: - 1856: prima productie inregistrata statistic

- 1856: prima productie inregistrata statistic

- 1857: prima rafinarie

- 1938: cea ai mare producatoare din perioada interbelica, 8,7 mil. Tone

- 1973: 14 mil. Tone

- Regiunea Subcarpatica

- Dupa al Doilea Razboi Mondial partea E a Campiei Romane, Campia de Vest, Pod. Getic si platoul continental al Marii Negre (1988)

Se impun doua modalitati:

Transportul petrolului:

- Maritime

- Prin conducte

*(se desfasoara peste 90% din aceasta activitate)

Transportul maritim:

- De mare importanta, mari producatori in anumite regiuni si importatori in altele

Avantaje:

- Costuri mici (cel mai ieftin transport)

- Posibilitatea de a transporta un volum mare (peste 300000 tdw tona deadweight)

Dezavantaje:

- Riscuri de poluare

- Este necesara realizarea unei instalatii speciale pt. navele de mare tonaj (avanport)

- In Eu. cele mai cunoscute avanporturi: Rotterdam Europort

Rutele si porturile:

port = un complex de instalatii situate pe uscat si pe apa, sunt posibile operatii de incarcare, descarcare, depozitare, prelucrare, aprovizionare, reparatii.

depozitare, prelucrare, aprovizionare, reparatii. In functie de ponderea traficului cu petrol se disting

In functie de ponderea traficului cu petrol se disting porturi petroliere (peste 75%), prezente in zonele de export.

- Ras Tannurah Arabia Saudita

- Mina Al Ahmadi Kuwait

- Kharq Iran

- Novorosiisk Rusia

Unde are procentaje mai mici (50%-75%), putem vorbi de porturi dominant petroliere:

- Milazzo Italia

- Skikda Algeria

Porturi mixte (mai putin de 50%)

- Constanta

In functie de pozitia geografica sunt mai multe tipuri de porturi:

A) Front de mare (la mare deschisa) Constanta

B) De golf

C) De stramtori Singapore, Gibraltar

D) De delta Sulina, New Orleans

E) De insule Colombo (Sri Lanka)

F) De fiord Bergen

Rutele maritime:

1.

Plecari din zona Golfului Persic -> destinatii:

-

America si Europa, prin canalul Suez

-

Spre Asia de Est (China, Japonia) si Asia de Sud (India)

-

Spre Africa

2.

Regiunea Marii Caraibilor:

-

SUA de la Oc. Atlantic, de la Oc. Pacific

-

Europa

-

Brazilia, Argentina

3.

Golful Guineea:

-

America

-

Europa

4.

Africa de Nord:

-

Europa Transportul prin conducte:

Reteaua mondiala: cea mai mare densitate in America de Nord, urmata de Europa.

I. America de Nord:

SUA detin cea mai lunga retea de conducte:

- Houston est - spre New York, Philadelphia, Baltimore

- Oklahoma

 
 nord – Marile Lacuri – Chicago, Detroit, Pittsburgh)  Vest – Denver, Salt Lake

nord Marile Lacuri Chicago, Detroit, Pittsburgh)

Vest Denver, Salt Lake City

- Prudhoe Bay (nord), Alaska Portul Valdez (sud) 1300km

Canada:

-

Edmonton (Alberta):

Est Toronto

Vest Vancouver (Columbia Britanica) Seattle

II.

Europa:

Cea mai lunga conducta din lume, “Drujba” – 5000km (Federatia Rusa Volga, Ural Reg. Tatarstan Belarus; din Belarus catre Ucraina, Ungaria, Cehia si Slovacia; - Polonia, Germania de Est)

Zona Marii Mediterane:

- Trieste (Italia) -> Ingolstadt (Germania)

- Lavera Fos (Marsilia, Franta) -> Strasbourg -> Karlsruhe (Germania)

Regiunea Marii Caspice:

- Baku -> portul rusesc Novorosiisk

- Tengiz Baku sud spre Georgia sudul Turciei, portul Ceyhan *un proiect nerealizat: Novorosiisk Constanta vest spre Serbia Trieste; Novorosiisk Burgas Grecia, Alexandropolis

III.

Africa:

-

In principal conductele din Libia si Algeria;

-

Hassi Mesaoud Skikda (Algeria)

IV.

Asia:

-

Arabia Saudita, Ghawar Yanbo (Marea Rosie)

-

Irak, Kirkuk Tripoli (Liban)

Prelucrarea petrolului

Irak, Kirkuk – Tripoli (Liban) Prelucrarea petrolului Capacitatea de prelucrare depaseste cu mult productia

Capacitatea de prelucrare depaseste cu mult productia mondiala.

Romania:

-

Peste 30 mil. tone anual, in conditiile in care productia actuala este cu putin peste 4 mil. in anii 1972-1973 aveam jumatate din aceasta capacitate.

Amplasament:

I.

Rafinarii situate in sau in apropierea zonelor de productie:

-

Romania: 3 rafinarii in Ploiesti

-

SUA: Oklahoma, Dallas (Texas)

-

Federatia Rusa: Ufa, Samara

-

Iran: Shiraz

II.

Rafinarii situate in porturile de import:

-

Europa: Rotterdam, Le Havre (Franta), Genova (Italia)

-

SUA: -vest- Los Angeles, San Francisco, San Diego

-

Japonia: Tokyo, Yokohama

III.

Rafinarii situate in porturile de export:

-

Aruba (Antilele Olandeze Venezuela)

-

Curacao

-

Orientul Mijlociu: Abadan (Iran), Ras Tannurah (Arabia Saudita)

IV.

Rafinarii prezente in apropierea marilor centre consumatoare:

-

Beijing

-

Gonfreville (Paris, Franta)

-

Shellhaven (Tamisa, UK)

- Federatia Rusa: Krasnoiarsk (Lacul Baikal), Sankt Petersburg

GAZELE NATURALE

Distributia rezervelor:

Distributia rezervelor:

EUROPA:

1.

Federatia Rusa:

-

Cele mai mari resurse din Europa, al III-lea loc in lume

Siberia de Vest, bazinul fl. Obi, Yamburg, Urengoi (Novy Urengoy cel mai mare zacamant)

-

-

Lacul Baikal: Krasnoiarsk, bazinul fluviului Lena

-

Peninsula Kamceatka, Insula Sahalin

-

Spatiul cuprins intre raul Volga si Muntii Ural, regiunea Orenburg

-

Bazinul fluviului Peciora

-

Caucazul Nordic

2.

Olanda:

-

Partea de nord-est Groningen

3.

Marea Nordului:

-

Norvegia

-

Marea Britanie

4.

Ucraina

5.

Romania

-

Primele exploatari apar in 1908 la Sărmăşel

-

Se gaseste in domuri gazeifere

6.

Italia:

-

Partea Nordica a Italiei Lombardia

7.

Germania:

-

Brandenburg

ASIA:

1.

Iran:

-

Cea mai mare detinatoare de gaze naturale din lume

-

Pars cel mai mare zacamant care apartine atat Iranului (nord) cat si Qatarului (sud)

2.

Qatar

3.

Emiratele Arabe Unite Zakum

4.

Turkmenistan (IV) regiunea Fergana

5.

Indonezia (vezi petrol)

6.

China:

-

Provincial Sichuan

-

Insula Hainan

-

Podisul Tibet

AMERICA:

I.

America de Nord:

 

1.

SUA:

-

Cea mai mare producatoare

-

Estul regiunii Appalachi (Penn)

-

Regiunea situate in apropierea Marilor Lacuri (Michigan, Ohio)

-

Centru - Arkansas

 

-

Sud Texas, Louisiana

Vest Colorado, Utah, Wyoming

Cel mai mare consummator mondial de gaze naturale

Sud – Texas, Louisiana Vest – Colorado, Utah, Wyoming Cel mai mare consummator mondial de gaze

-

-

2.

Canada:

 

-

Provincial Alberta

-

Provincial Columbia Britanica

Delta fluviului Mckenzie

-

-

Arhipelagul Elizabeth

 

-

Peste ¾ din productie pleaca spre SUA

3.

Mexic:

-

Veracruz

 

-

Tobasco

II.

America de Sud:

1.

Venezuela:

-

Regiunea Laguna Maracaibo

2.

Argentina

-

Bazinul Rio Salado

 

AFRICA:

1. Algeria:

- 70%

- Hassi R'Mel Maroc Spania - Portugalia; Italia; Golful Guineea Nigeria (Warri);

AUSTRALIA:

- Insula Tasmania

- Regiunea stramtorii Bass

- Est Queensland

ENERGIA APELOR

1. Energia apelor curgatoare:

Este dependenta de unii factori naturali:

- conditiile climatice ne referim indeosebi la precipitatii

- Relief panta, fragmentare, latimea vaii (profil longitudinal si transversal)

- Factorul geologic gradul de permeabilitate al rocilor Avantaje:

- Pret de cost foarte scazut

- Grad de poluare foarte redus

- Se poate imbunatati navigatia

- Apa lacurilor poate fi utilizata si in alte scopuri

- Obictivele hidro-energetice devin si atractii turistice

Dezavantaje:

hidro-energetice devin si atractii turistice Dezavantaje: - Investiti foarte mari - Se produc modificari importante

- Investiti foarte mari

- Se produc modificari importante in mediul natural si antropic (se influenteaza evolutia deltelor scade cantitatea de aluviuni, este impiedicata migratia unor specii de pesti, se produc defrisari masive si de asemenea se modifica nivelul de baza al apelor care se varsa in lacul de acumulare, disparitia unor orase, stramutarea populatiei)

Primele hidrocentrale apar la sfarsitul secolului XIX prima in lume pe teritoriul Angliei. Sec. XX a insemnat perioada de varf a constructiei de hidrocentrale, apar central de mare putere 1936 Hoover (Colorado) Grand Coulee (Columbia).

Aparitia de hidrocentrale mari in URSS, America de Sud Brazilia; In ultimii ani se detaseaza China.

Ca repartitie a nivelului de potential mare:

Continente: Asia, Africa, America de Sud;

- Zahir, Enisei, Parana, Brahmaputra, Zambezi, Colorado, Columbia

Ca valorificare:

Continente: Europa si America de Nord (cel mai mare potential), Africa (cel mai mic)

Sunt tari care isi asigura o mare parte din electricitate din energia hidro.: Norvegia si Paraguay (100%), Brazilia peste 80%, Canada peste 60%, Romania 25%;

*la nivel mondial ofera 16% din energia electrica;

Tendinte actuale in valorificarea potentialului hidroenergetic

1.

Realizarea unor hidrocentrale de putere foarte mare, peste 2000MV.

ASIA:

I.

China:

-

“Trei Defilee”- Chang Jiang 22000 MV

-

Xiloudu Chang Jiang 12000 MV

II.

Federatia Rusa:

-

Saian Susenskoc Enisei 6000 MV

-

Krasnoiarsk Angara

III.

Turcia

-

Ataturk Eufrat

AMERICA DE SUD:

I.

-

-

II.

-

III.

-

Brazilia:

Taipu Parana 14000 MV

Tucurui Tocantins peste 8000 MV

Venezuela:

Guri Caroni 10000 MV

Argentina:

Yacireta Parana

– Caroni – 10000 MV Argentina: Yacireta – Parana AMERICA DE NORD: I. - - II.

AMERICA DE NORD:

I.

-

-

II. Canada:

La Grand II

-

SUA:

Grand Coulee I,II,III fl. Columbia

John Day Hoover fl. Colorado

EUROPA:

- Doua pe Volga Volgograd si Samara

- Dunare Portile de Fier I

Ideea de a realiza o hidrocentrala pe Dunare a fost lansata la inceputul sec. XX. In 1956 are loc la Belgrad conferinta CAER, decid constructia a 4 hidrocentrale: Portile de Fier I si II, Turnu Magurele Nicopole, Cernavoda.

Portile de Fier I:

- Construita in perioada 1964- 1971, deschisa in 1972

- Este prevazuta cu 12 turbine, peste 2100MV

- Partea romaneasca a fost realizata in intregime la Resita, este de cadere mijlocie. H=30m; L baraj 330m + 2 ecluze

- Circulatia este scutita de taxe

Exista hidrocentrale cu:

- Cadere mica <15m

- Cadere mijlocie >15-50m

- Cadere mare >50m

Portile de Fier II:

-

Putere mai mica, nu este o hidrocentrala de cadere, ci de debit, cca. 400MV

2.

-

-

-

-

Realizarea unor hidrocentrale de cadere mare:

Se gasesc in zone montane

Apa este captata si ajunge prin conducte la hidrocentrale

Cele mai spectaculoase in zona Alpilor, Grand Dixence 1700m

In Romania: Ciunget 800m, pe Lotru Lacul Vidra, pe Bistrita Izvorul Muntelui

3.

-

-

-

4.

-

-

-

Realizarea unor hidrocentrale de varf:

Functioneaza cand cererea de energie este foarte mare

Au doua lacuri de acumulare

Marea Britanie, SUA, Japonia

Au doua lacuri de acumulare Marea Britanie, SUA, Japonia Realizarea de hidrocentrale de mica putere: Nu

Realizarea de hidrocentrale de mica putere:

Nu au lac de acumulare

Sunt destinate pentru alimentarea zonelor rurale

China 70%

2. Energia apelor oceanice:

Este data de energia mareelor, valurilor, curentilor oceanici sau de miscarile apelor oceanice si de diferenta de temperature si salinitate. Cea mai pusa in valoare este energia mareelor. Este eficienta daca amplitudinea mareelor depaseste

5m.

La nivel mondial sunt mai multe regiuni favorabile:

- Tarmurile Europei de Vest

- Tarmurile S-E ale Canadei: G. Fundy 19m

- Tarmurile G. Alaska

- Tarmurile Argentinei

- Litoralul Nordic al Rusiei

- V Coreei de Sud

Realizari:

- La Rance (Franta) 24 turbine x 10MV

- Kislaia Guba Marea Alba

- Shiwa Lake (Coreea de Sud) 254MV

Exista proiecte in numeroase tari:

- Marea Britanie 7 estuarul Severn

- SUA 2 G. Alaska

- Argentina G. San Jose

- Rusia G. Mezen

- Coreea de Sud

- India Gujarat G. Cambay

Energia valurilor si a curentilor oceanici:

- Experimental: Japonia, Marea Britanie, SUA

Energia data de diferenta de temperatura:

- Franta 1930 Matanzas in Cuba

- Abidjan Coasta de Fildes

- SUA Hawaii

- Japonia

Diferenta de salinitate

- Norvegia

Resursele de uraniu:

Diferenta de salinitate - Norvegia Resursele de uraniu: ENERGIA NUCLEARA Uraniul este un minereu radioactive present

ENERGIA NUCLEARA

Uraniul este un minereu radioactive present sub forma a trei izotopi: U234 (instabil si nerecuperabil), U235 (cel mai important), U238.

Unatural = U235 0,7% + U238 99,3%

Uimbogatit = U235 3,5%

In urma reactiei de fisiune, prin spargerea atomilor de uraniu rezulta o foarte mare cantitate de

energie.

Repartitia principalelor resurse de uraniu:

Resursele de uraniu sunt apreciate dupa mai multe criterii:

1. Resursele economice - peste 80USD/kg = 4,5 mil. tone

2. Resurse probabile 80-130USD/kg = 5,5 mil. tone

3. Resurse posibile 130-260 USD/kg = 24,4 mil. tone

Detinatoare de uraniu:

1.

Australia:

-

31% din totalul mondial de resurse prima pe plan mondial

-

-

-

-

2.

-

-

-

-

3.

-

-

-

-

-

-

4.

-

-

-

5.

-

-

6.

-

-

7.

-

-

8.

-

-

9.

-

-

-

-

-

-

nu detine centrale nucleare

a III-a ca productie

principalii importatori China, Japonia, India

cele mai importante zacaminte -> “Centura australiana” – Ranger in nord, Olimpic Dam in sud

Kazahstan:

17% resurse a II-a pe plan mondial, nu detine centrale nucleare

Prima la productie

Principalii beneficiari: Rusia, Japonia si tarile din Europa

Localizare: regiunea la est de Marea Caspica, bazinul Sîr-Daria, nordul+estul tarii

Canada:

12% resurse a III-a

A II-a producatoare

Cele mai mari rezerve se afla in provincial Saskatchewan

cea mai mare mina, McArthur River - Cliff Lake

provincial Ontario Eliot Lake, Blind River

exporta foarte mult in SUA si Europa

Niger:

A IV-a ca producatoare

Regiuni: nord-est - Arlit, Takriza

Exporta spre Europa si SUA

Namibia:

Nu are central nucleare

Regiuni: Muntii Rossing

Republica Africa de Sud:

Singura din Africa detinatoare de central nucleare

Regiuni: bazinul fl. Vaal

SUA:

Regiuni: vest - Wyoming, Utah, Dakota de Nord, sud Texas

A dominat productia de uraniu intre 1950-1980, in prezent este cel mai mare importator

Brazilia:

Dispune de central nucleare

Reesurse prezente in 3 state: Minas Gerais, Bahia, Ceara

Federatia Rusa:

in 3 state: Minas Gerais, Bahia, Ceara Federatia Rusa: partea europeana: Karelia Partea asiatica: Novosibirsk,

partea europeana: Karelia

Partea asiatica: Novosibirsk, Kemerevo, Trransbaikal, Yakuţia (bazinul fl. Enisei)

De importanta secundara:

Africa: Malawi

America de Sud: Argentina

Europa: Cehia, Spania, Romania

Asia: Uzbekistan, Mongolia

Productia mondiala anuala de uraniu a fost, in 2013, de 58000 tone

Centralele nuclearo-electrice

Acestea asigura la ora actuala cca. 13% din energia electrica mondiala.

Avantaje:

- pot functiona indiferent de anotimp

- sunt necesare cantitati mici de combustibil

- necesita putina forta de munca

- randament foarte mare

Dezavantaje:

- poluare (in cazul unor accidente

- depozitarea deseurilor radioactive

Prima reactie de fisiune care a fost controlata a avut loc in 1942 la Chicago de catre doi fizicieni, Enrico Fermi si Leo Szilard. A urmat, la scurt timp, prima punere in practica sub forma celor doua bombe aruncate asupra Japoniei.

A urmat utiizarea energiei nucleare la propulsarea de nave.

Prima utilizare in scopuri economice:

- 1954, URSS Obninsk

- In scurt timp Marea Britanie Calder Hall, 1956

- In scurt timp Marea Britanie – Calder Hall, 1956 - 1960 – prezente pe plan

- 1960 prezente pe plan mondial 29 reactoare

- Perioada de crestere incepe dupa 1980

- 2013 435 reactoare

Repartitia geografica:

1. Europa

2. America de Nord

3. Asia

4. America de Sud

5. Africa

La nivel de state:

- SUA 104 reactoare

- Franta 59 reactoare

- Japonia - 51 reactoare

- Federatia Rusa 32 reactoare

-

China

In

total gasim reactoare in 30+1 (Taiwan) state.

Tipologie:

Uraniu imbogatit agent moderator grafit, dioxid de carbon, apa

Uraniu natural agent moderator apa grea (CANDU)

Participarea energiei nucleare la productia de electricitate (3 state depasesc 50%)

1.

Franta 75%

2. Slovacia 54%

3. Belgia 51%

- Aproape de 50% - Ucraina si Ungaria = 46%

- Romania 20%

Programul nuclear romanesc:

In privinta uraniului descoperit de catre germani inaintea celui de al Doilea Razboi Mondial in Muntii Apuseni, la Băiţa, in apropiere de orasul Ştei, fost D. Petru Groza. Nu au apucat sa il exploateze, beneficiarii fiind sovieticii care exploateaza minereurile din 1952 pana in 1965 gratuit.

Ca regiuni urnifere in Muntii Apuseni, amintim:

- Muntii Banatului – in apropiere de Oraviţa (cunoscut pentru infiintarea primului teatru si pentru prima cale ferata din Romania, Baziaş – Oraviţa – 1854-1856)

- Grupa Nordica a Carpatilor Orientali, in jud. Suceava la Crucea singura functionala din Romania, pana la Feldioara (in jud. Brasov), unde se obtine dioxidul de uraniu (U3O8), iar de aici mai departe pana la Mioveni, unde se produce combustibilul propriu-zis.

Productia este suficienta pentru Cernavoda, 90 tone. Apa grea (deuteriu) se produce langa Dr. Turnu- Severin, combinatul ROMAG, tehnologie si conceptie 100% romanesti, capacitate anuala 330 exedentara. Romania dispune de stocuri de apa grea considerata calitativ cea mai pura pe plan mondial, depasind-o pe cea din Canada si India.

pura pe plan mondial, depasind-o pe cea din Canada si India. Anul 1968 este foarte important,

Anul 1968 este foarte important, pentru ca in acel an se hotaraste ca Romania sa devina independenta si solutia aleasa este aceea de a construi centrale nucleare.

Urmeaza tratative cu URSS pentru aceste constructii, primul proiect pentru o centrala nucleara a fost cel de la Stroieşti, pe Valea Oltului, la nord de Slatina, cu un reactor sovietic.

Romania a decis sa semneze cu Canada in 1978, pentru reactorul de tip CANDU.

Proiectul -> s-a hotarat amplasarea la Cernavoda (debitul mare al Dunarii, seismicitate redusa in Dobrogea) -> 5 reactoare a 700MV; primul reactor trebuia sa intre in functiune in 1986, nu s-a putut din lipsa resurselor financiare si ambitiei Romaniei de a folosi produse autohtone. Termenul de punere in functiune a fost inarziat cu 10 ani, 1996; al doilea intra in circuitul energetic in 2007, celelalte sunt in conservare. Problema majora resursele financiare; participarea celor doua reactoare = 20% din energia electrica.

ENERGIA EOLIANA

Este derivata din energia solara. Se apreciaza ca aproape 20% din energia solara care ajunge in atmosfera este generata de diferenta de presiune care apare datorita diferentei de temperatura. Potentialul eolian valorificabil este la viteze mai mari de 5 m/s.

Zone favorabile:

- Regiunile vestice ale continentelor

- Regiunile litorale sau in apropierea tarmurilor

- Nordul Canadei

- Nordul Europei

Potentialul eolian, teoretic, este de 5 ori mai mare fata de consumul actual de energie electrica.

Avantaje:

- Nepoluanta

- Inepuizabila

Dezavantaje:

- Intermitenta vanturilor

- Diferente intre zonele cu potential mare si cele cu consumuri ridicate de energie (nordul Canadei are cel mai mare potential)

- Pretul de cost materialele sunt foarte scumpe (material usoare rezistente la vant)

sunt foarte scumpe (material usoare rezistente la vant) Valorificare: Explodeaza dupa primele crize ale petrolului

Valorificare:

Explodeaza dupa primele crize ale petrolului (1970). Inainte de 1970 doar 10MV Dupa cele 2 crize mari din 1970, multe tari se orienteaaza catre energia eoliana.

In 2013, la nivel mondial 318000 M, cea mai rapida crestere dintre toate sursele de energie electrica.

Repartitie geografica pe continente:

Europa aproape 40% din capacitatea mondiala (in special in UE)

Asia 36% - China si India

America de Nord - SUA, mai putin Canada

America de Sud - Brazilia

Australia

Africa

Repartitie geografica pe tari:

China

SUA

Germania

India

Spania

China:

-

Cea mai dinamica crestere un sfert din totalul mondial 92000MV (2013)

-

Inner Mongolia

-

Xijiang

-

Gansu

-

Hubei

-

Cu toata capacitatea aceasta foarte mare, energia eoliana acopera doar 2% din energia electrica

SUA:

-

A dominat aceasta ramura pana in anii 1990

-

Peste 60000MV, valorificare in cca. 30 state, dar numai 5 din acestea sunt mai avansate, detinand peste 80% din capacitatea totala.

-

Texas

-

Iowa

-

California

-

Minnesota

-

Washington

-

Aceste instalatii eoliene asigura doar 1% din energia electrica.

Germania:

-

Cca. 40000MV 6% cota de participare

Land-urile nordice au cea mai mare valorificare

-

-

Schleswig Holstein (nord)

- Schleswig – Holstein (nord)

-

Brandenburg (nord-est)

-

Saxonia Inferioara

India:

-

A optat tarziu 1994, datorita dificultatilor financiare pt. cumpararea de petrol si gaze naturale

-

A avut o crestere rapida peste 25000MV

-

Statul Tamil Nadu (sud)

-

Statul Gujarat

-

Karnataka

-

Mare exportatoare de instalatii eoliene

-

Acopera 4% din energia electrica

Spania:

- A doua in Europa dupa Germania 22000MV 16% din energia electrica

- Nord-vest: Aragon, Galicia, Navarra, Castilia-Leon

Alte tari cu realizari notabile:

Marea Britanie: cel mai mare potential teoretic, valorificare mai redusa 10000MV; in Tara Galilor si Scotia

Danemarca: cea mai avansata pentru instalatii Off Shore; 26% din energia electrica

Franta

Italia

Portugalia

Romania: 2300MV, incepand cu 2010:

- Reg. Dobrogea

- Cel mai mare parc eolian Fântanele-Cogealac, jud. Constanta; investitie a cehilor CEZ

- Jud. Tulcea

- Jud. Vaslui

- Jud. Timis

- Jud. Caras-Severin

- Toate investitiile sunt straine

- Problema principala este cea a transportului

Canada:

- Potential imens, valorificat mai putin 7000MV

- Ontario

- Quebec

- Alberta

ENERGIA GEOTERMICA

7000MV - Ontario - Quebec - Alberta ENERGIA GEOTERMICA Este generata de caldura interna a pamantului

Este generata de caldura interna a pamantului si de procesele radioactive din interiorul pamantului.

Cand s-a constat: sec. XV, o data cu primele exploatari carbonifere.

La nivel mondial cresterea temperaturii 1°C/33m, aceasta valoare = gradient geotermic

Daca valoare depaseste aceasta medie, avem de a face cu existenta campurilor geotermale.

a.

In regiunile cu subductie puternica:

-

Cercul de Foc al Pacificului

-

Regiunea Antilelor

b.

Rift:

-

Dorsala medie Atlantica (Islanda)

-

Santul tectonic din estul Africii

-

Masivul Central Francez

c.

Falii:

-

Insulele Hawaii

Valorificare:

1.

Centrale conventionale:

-

Utilizeaza vapori cu temperature mai mari de 175C

2.

Central binare:

-

Care folosesc un lichid colportor pentan

-

Folosesc temperature mai mici, acesta preia caldura de la 90C, are un punct de fierbere de peste

100C

La inceputul sec. XX, 1904, Larderello (Toscana) este captata energia experimental, central propriu-zisa functioneaza din 1911.

La ora actuala, 24 de state valorifica energia geotermica, in unele din ele ponderea este destul de insemnata:

- Islanda 30%

- Filipine 27%

- Salvador 26%

- Nicaragua 20%

1. SUA detine primul loc la valorificarea energiei geotermale, in principal in California – “The Geysers”, Nevada, Hawaii, Alaska

2. Filipine: Laguna, insula Luzon

3. Indonezia: ins. Jawa, Sumatra, Sulawesi

4. Mexic: Cerro Prieto, Guadalajara (vest)

5. Noua Zeelanda: in 1958 a IIa central, Wairaky

6. Italia: Toscana, central noi in regiunea Latium (Lazio)

(vest) 5. Noua Zeelanda: in 1958 a IIa central, Wairaky 6. Italia: Toscana, central noi in