Fitness Aerob

Fitness este un cuvant relativ recent intrat in vocabularul nostru cotidian. Termenul fitness este definit ca fiind un complex de activitati, cu scopul de a fi in forma, cuprinzand musculatia, stretching si antrenamentul cardio. A fi in forma = A avea o conditie fizica buna Fitness-ul este definit de foarte multe ori ca fiind starea de bine, care asociaza o buna conditie fizica, cu un psihic puternic, motivat, cu o stare mentala si raspunsuri emotionale pozitive, generatoare ale aspectului fata de sine, cu integrare si interelatii sociale constante si generatoare de progres individual si implicit, al intregii societati. Pentru omul modern, fitness-ul trebuie sa devina un mod de viata. Fitness-ul si culturismul, ca si majoritatea sporturilor de intretinere corporala au la baza gimnastica. De-a lungul timpului, exercitiile practicate astazi in cadrul conceptului de fitness s-au numit gimnastica de intretinere, gimnastica de inviorare, gimnastica la locul de munca, gimnastica igienica, toate fiind componente ale gimnasticii de baza. Majoritatea oamenilor se sperie astazi de cuvantul gimnastica, asociindu-l cu ce vad la televizor, cu gimnastica de performanta, cu exercitiile la aparatele de gimnastica artistica. Din aceasta cauza era nevoie de un nou cuvant, unul mai prietenos. Astfel, medicii au introdus pentru prima data in randul publicului larg cuvantul fitness. Fitness-ul reprezinta un stil de viata activ, pe fondul unei stari de sanatate foarte bune si poate fi descompus in: 1.fitness fizic 2. fitness psihic, emotional 3. fitness mental, intelectual 4. fitness social 5.fitness estetic 6.fitness fiziologic, funtional

In cadrul conceptului fitness operam cu anumite notiuni cheie: a) aerobic exercitiul fizic bazat pe procesul de metabolizare al substantelor energetice corporale in prezenta oxigenului. b) anaerobic exercitiul fizic bazat pe procesul de metabolizare al substantelor energetice corporale in lipsa oxigenului.

c) compozitie corporala procentele relative cantitative ale muschilor, grasimii, oaselor si altor componente vitale ale organismului. d) exercitiul fizic activitate fizica desfasurata in scopul optimizarii conditiei fizice e) rezistenta cardiovasculara -capacitatea sistemului respirator si circulator de a asigura suportul energetic al organismului in timpul efortului f) sanatate o stare a organismului uman opusa starii de boala, incluzand si aspectele pozitive ale starii de bine g) stil de viata sanatos cunoasterea si practicarea exercitiilor fizice, a unei nutritii adecvate, a unor priceperi si deprinderi de combatere a stresului. h) boli hipokinetice boli degenerative ale organismului uman datorate lipsei de miscare (asociate sedentarismului) i) activitate fizica reprezinta activitatea produsa de musculatura scheletica a organismului, implicand o crestere semnificativa a cheltuielilor energetice ale acestuia. j) starea de bine o stare biologica si psihica pozitiva, putand fi obiectivizata prin calitatea vietii si sentimentul de bine general al eu-lui (corp, minte, spirit.) Repere conceptuale Fitness-ul aerob se refer la capacitatea sistemului cardio-vascular-respirator, de a capta i susine transportul i utilizarea oxigenului la esuturi i organe. Fitness-ul aerob (cardio-respirator) sau capacitatea aerob de efort reprezint un factor primordial al capacitii funcionale i al sntii. In literatura de specialitate posibilitatile aerobe ale individului denumesc termenul de rezistenta generala. Rezistenta generala este dupa: Holmann, W.: capacitatea omului de a presta lucru mecanic de durata cu o pondere considerabila, cu participarea integrala a sistemului muscular. Puica, I.(1994) : capacitatea organismului de a rezista la oboseala in timpul alimentarii suficiente cu oxigen respectiv intr-un echilibru stabil intre absobtie si consumul de oxigen. Demeter, A.(1981): acea forma a rezistentei in care energia necesara acoperirii cheltuielilor energetice se obtine din arderile realizate in prezenta oxigenului asigurat tesuturilor chiar in timpul efortului. Weineck, J.(1992) o imparte in trei subgrupe : rezistenta aeroba de scurta durata rezistanta aeroba de durata medie

rezistenta aeroba de lunga durata

O alt clasificare, care aduce inovaii deosebite, identificnd trei tipuri de rezisten de lung durat, corespunztoare diferitelor modaliti de intervenie a surselor energetice solicitate n producerea de energie de tip aerob, este urmtoarea: rezisten lung I (10-35 min) rezisten lung II (35-90 min) rezisten lung III (peste 90 min)

Eforturile care au la baza productia de energie aeroba, sunt considerate de majoritatea specialistilor ,eforturi de rezistenta de durata lunga, RDL,rezistenta specifica probelor sportive care dureaza peste 8 minute si energia necesara obtinandu-se prin descompunerea glicogenului in prezenta O2. Cu cat cantitatea de O2 absorbita in unitatea de timp este mai mare si performantele obtinute sunt mai bune. CARACTERISTICILE RDL a) debit cardiac 30-40 l/min b) ventilatie de 120-140 l/min c) frecventa cardiac de 120-160 batai/min d) cantitatea de O2 de 4-4.5 l/min absorbita CLASIFICARE RDL RDL I efortul dureaza pana la 30 minute si predomina metabolismul glucozei RDL II efortul dureaza intre 30-90 minute si se desfasoara pe baza metabolizari lipidelor RDL III efortul dureaza peste 90 minute, iar principal sursa de energie o reprezint lipidele. FACTORII DETERMINANI AI REZISTENEI AEROBE Rezistenta aeroba presupune realizarea energogenezei in prezenta O2, care este prezent in tesuturi chiar in timpul desfasurarii efortului. O2 participa la resinteza ATP si rolul sau consta in consumul maxim de O2/minut, fiind determinat de urmatorii factori: 1.Factori dimensionali - mrimea organelor care compun sistemul de transport i de captare, adic mrimea plmnilor, dimensiunile suprafeei de difuziune alveolo-capilar i

capilaro- tisular, mrimea patului capilar pulmonar i dimensiunea total a sistemului cardiovascular: volum sanguin total, cantitatea totala de hemoglobinei din sange, dimensiunile patului capilar total si volumul cardiac. Cel mai important este volumul cardiac care pentru un adult sanatos este de 650-700ml si pentru un sportiv este de 1100-1200ml si apoi hemoglobin totala. 2. Factori biochimici. Rezistenta depinde de capacitatea musculaturii active de a furniza energia necesara unui lucru muscular intens, timp indelungat, pe calea fosforilarii oxidative. Pentru eforturile de rezisten, biochimia modern subliniaz calitile fibrei musculare lente (fibre roii), care conine un numr crescut de mitocondrii de talie mare, cu capacitate oxidativ ridicat, dispuse de a utiliza oxigenul. Compoziia sngelui, bogat n eritrocite (globule roii), purttoare de oxigen, este favorizant efortului de rezisten, hemoglobina care fixeaz oxigenul asigur o bun oxigenare a esuturilor. Pe parcursul procesului de antrenament, comportamentul specific i individualizat al frecvenei cardiace n relaie cu absorbia de oxigen se modific paralel cu creterea capacitii de efort aerob, n sensul deplasrii spre valori mai sczute ale frecvenei cardiace la un consum de oxigen constant i uniform. Capacitatea organismului de a utiliza oxigenul este determinat i de o alt serie de factori cu efecte limitative sau favorizante. 3.Factori functionali a. Capacitatea functionala a sistemului ventilator este descrisa prin : ventilatia voluntara maxima (VO2max) sau capacitatea respiratorie maximareprezinta volumul maxim de aer inspirat sau expirat /minut.La tinerii sanatosi valoarea normala a ventilatiei voluntare maxime variaza intre 120- 150l/min. si depinde de varsta,de dimensiunea corporala si sex. ventilatia din timpul determinarii VO2max. b. Capacitatea functionala a sistemului cardiovascular este descrisa prin : debitul cardiac maxim (40-45l/min) debitul sistolic : 40-50 ml/min in repaus 200-250 ml/min. in efort de rezistenta. peste 6l/min la sportivii care realizaeza consum maxim de O2.