Sunteți pe pagina 1din 13

VIAA I TRAIUL SFINENIEI SALE

PRINTELUI NOSTRU NIFON, PATRIARHUL ARIGRADULUI,


carele a strlucit !tre "ulte #ati"i $i is#ite ! ari%ra& $i ! ara 'u!te!easc,
scris &e (ir Ga)riil Pr*tul, a&ic "ai "arele S+eta%*rei ,S+-!tului 'u!te.
Blagoslovit fie Dumnezeu, Carele a dat nou a nelege Sfnta Scriptur i lucrurile ce s-au
fcut din nefiin n fiin, ca un dar mare al lui Dumnezeu, Cruia nimeni nu poate s-i numere
mrirea sau mulimea care n-are numr; cci cu ct vom mrturisi cinstea i mrirea Sfineniei
Sale, cu att mai mult se nmulete Deci s nu ne lenevim spre lucrurile cele !une, ci cu mare
nevoin s ne pzim ale umple, cci ne tocmesc o luptare neadormit, i s ne gtim spre
ascultare minunilor celor preanfrumuseate ale lui Dumnezeu; cci iat c nici pe noi nu ne-au
lepdat Sfinia Sa de prinii notri cei de demult i, ca s nu uitm viaa i minunile ce au fcut
ei, le-au artat n scrieri i traiul lor l-au nfrumuseat Drept aceea, acel dar, cum era dinti, aa i
acum nu se mai micoreaz, dup cuvntul ce a grit Dumnezeul nostru "isus #ristos ntr-acest
c$ip zicnd% &'u snt cu voi pn la sfritul veacului( )entru aceea nu se sc$im! nici n aceste
vremi de la cei ce-l cer cu tot dinadinsul, ci, spre lauda lui Dumnezeu *atl Cel Ceresc, iat i
acum i-ntotdeauna din destul se m!ogete cu preacuvioii i ngduitorii Si Cum s-ar zice
c se mpodo!ete ca cu nite pietre scumpe i cu mrgritare, sau ca cu o cunun mpletit cu
multe feluri de flori mirositoare +cestor pietre i mrgritare i flori se nc$ipuiete i printele
nostru ,icolae - c aa i-a fost numele sfiniei sale dup sfntul !otez, iar mai apoi, dac s-a
m!rcat n $aine clugreti, a fost c$emat ,ifon, care foarte s-a nevoit s petreac viaa cu
ngduina lui Dumnezeu -i s-a mplinit i asupra lui cuvntul pe care .-a zis Dumnezeu ctre
"eremia proorocul% &/ai nainte de a te fi nscut, te-am sfinit i, mai nainte de zmislirea ta, te-
am cunoscut ntru izrailiteni i te-am pus ntru prznuire( Drept aceea, iat, i Sfinia Sa s-a pus
astzi naintea noastr i ne c$eam spre prznuire, cci pe el l-a artat i l-a crescut la artare
ostrovul cel ludat, care se numete +pelapov, i care este tuturor vestit, c multe feluri de
izvoare preanelepte s-au revrsat din el i au fost de mare laud pentru sfinii prini, care din
acel ostrov muli s-au artat fctori de minuni -i acest sfnt i preanelept i nfrumuseat cu
cuvinte, sfinia sa, printele nostru ,ifon, s-a artat din acel ostrov De viaa i traiul lui ni se
apropie i cuvntul, ca s socotim cu deamnuntul i nceputul i sfritul, cci se cade i
rdcina i odraslele ce a crescut s le spunem i s le artm
)e tatl sfiniei sale l c$ema /anuil i pe porecl i se spunea #arip, iar pe mam o c$ema
/aria 'rau oameni de neam mare i de rudenie !oiereasc, izvornd cu averea i lauda i cu
lucruri !une din 0ara Dalmaiei 1Ser!ia2, nc fiind /anuil la moia lui slug credincioas n
curtea lui 3$eorg$ie, domnul Dalmaiei, i vtaf al copiilor din cas, a fost prt de /anea
#lapen, i-l !g n pucrie, vrnd s-l piarz 4, ce 5ale, c iat, fiind om drept a fost clevetit
de vr5mai ca s piar Dar Dumnezeu, Cel ce iz!vete toi drepii din moarte, cum zice i
Scriptura, a mntuit i pe acesta cu meteugul doamnei "rina din 0ara Dalmaiei, care-l trimise
pe el cu scrisoare la un frate al ei, pe care l c$ema *oma i care era voievod n ostrovul
)eloponesului "ar voievodul dac l-a vzut, ndat l-a primit cu mare cinste, i aa s-a mntuit
de moarte
6n acel ostrov, /anuil lu de soie pe o 5upneas ce se c$ema /aria, fat de !oieri mari
1vala$i din )elopones - nr2, cu care a fcut doi !iei i o fat -i mult s-a nevoit la viaa sa, cu
toat credina n toate !untile, i aa se pristvi cu pace "ar 5upneasa lui, /aria, cu multe
vrsri de lacrimi i 5ale a rmas pentru !r!atul ei, dup cum este o!iceiul firii omeneti; iar
pentru copiii ce-i rmseser avea mare dragoste, cci ei o mngiau de plngerea cea mult )e
cel mai mare dintre ei l-a dat la Domnul s slu5easc, pre ,icolae l-a dat la un dascl s nvee
carte, iar fata a oprit-o cu dnsa pentru mngiere
,icolae avea atta dar de nvtur, nct, n puin vreme i ntrecu pe cei ce erau cu
dnsul la nvtur, i era att de ascuit la minte, nct toat dsclia filosofic a str!tut-o cu
nelepciunea sa Dup aceea, a nimerit la un printe clugr pe care l c$ema "oasaf, dascl i
provide 1vztor cu du$ul2, de la care a nvat i mai !ine toat nvtura i de la care a
m!rcat i $aine clugreti, fiind numit ,ifon + petrecut puin timp la clugrul "oasaf,
mutndu-se apoi n alt latur, ca s vad i traiul sfinilor i al preacuvioilor prini, de la care
a adunat toate !untile, ca al!ina cea $arnic, care strnge toate florile cele !une, cele de
tre!uin i de cinste lui Dumnezeu, i domnilor, i oamenilor 6n acest c$ip s-a artat i sfinia
Sa cu nevoin i spre dorina lucrurilor !une% i oriunde auzea c se nevoiete cineva ntru
lucruri !une, ndat mergea acolo ca s vad lucruri desvrite -i niciodat nu a greit, nici
osteneala lui nu era n deert, dup cum zice apostolul )avel% &+ceea ce poftea aceea a i
do!ndit(
Cnd a auzit de un printe pe nume 7a$aria, care locuia n cetatea ,ardiei, om sufletesc i
plin de toate !untile, tiutor de carte greceasc i sloveneasc, care venise din Sfntul /unte,
de la mnstirea 8atopedului, ndat a venit la dnsul cu plecat smerenie i-i povesti toat taina
sa, rugndu-l s-i fie tat sufletesc "ar 7a$aria, vznd firea lui cea smerit, l-a luat la sine i l-a
fcut clugr desvrit Cci mai-nainte avusese numai nceptura clugriei de la fericitul
"oasaf; i nepregetnd, l-a i diaconit mitropolitul cetii ,ardiei, pe care l-a $irotonit fericitul i
marele ,icolae, patriar$ul "ustinianiei cel dinti i al tuturor !ulgarilor i sr!ilor i al +l!aniei
i al altor laturi, pe care l-a c$emat ispravnicul cetii .inardiei de la 0arigrad n 0ara 4$ridului
la "ustiniania cea mare; c n acea vreme i cetile i satele erau fugite de la !isericile
0arigradului, pentru al optulea So!or, pe care au vrut s-l fac la 9lorena latinii cei deeri de
minte "ar 7a$aria i ,ifon, puin vreme locuind acolo, au vrut s mearg n 0ara +lcudonului
/uli li se alturar i au purces de la "ustiniania, unii pe uscat, iar alii pe mare n vase, i au
sosit la o cetate mare pe nume Dracea, care este n 0ara +lcudonului +colo s-au suit n cetatea
Cruei, la ase mile deprtare de Dracea, i au mers la 3$eorg$ie, ispravnicul +l!aniei, cruia i se
spunea Sc$ender!eg, i i-a primit acesta cu mare !ucurie i cu dragoste, cci auzise mai nainte
de viaa lor; i $otr s-i fie lui du$ovnic, nvtor i ndrepttor tuturor oamenilor i tocmitor
mntuirii lor "ar pe ,ifon, cu !lagoslovenia ar$iereului cetii Cruei, l-a preoit, cci i pe acel
ar$iereu l-a $irotonisit tot fericitul ,icolae, patriar$ul
,u dup mult vreme a fost trimis, cu voia lui Dumnezeu, pentru mulimea pcatelor,
toiagul nvturii cel de fier, dup cuvntul proorocului, ca prin nvtura certrii s-i ntoarc
pe oameni iar ctre nelepciunea cea ntreag -i se ridicar turcii de la rsrit i cuprinser toate
laturile spre apus, tocmai pn la /area 4c$ianului i pn la +l!ania, i tot ce afla, tiau,
prdau i aprindeau Deci oamenii, vznd spaim ca aceea i groaz, fugeau ncotro puteau,
unii la mare, alii prin peterile munilor i ale pmntului 9ericiii prini, vznd lucruri ca
acestea, i aduser aminte de cuvntul apostolului )avel, care zice% &.sai loc mniei(, i de
cuvntul proorocului "saia, carele a zis% &)ii, oamenii mei, i intrai n cmara voastr i v
ascundei pn va trece mnia Domnului Dumnezeu( -i au lsat ei +l!ania i au venit pn la
marea cetate a 4$ridului Cnd au intrat n cetate, au aflat nuntrul ei o mnstire mare i vestit
a )reacinstitei 9ecioare, unde au petrecut cu mare mngiere
:mnnd vduv Biserica cea mare a "ustinaniei celei dinti, printele ,icolae,
patriar$ul, a trimis la sfinia sa, printele 7a$aria, mari rugciuni ca s ia crma sfintei Biserici,
iar sfinia sa nu vroia nici ntr-un c$ip 6ns, neavnd ce face, pentru rugciunea clerului i a
norodului, se fcu fr voie patriar$ul tuturor !ulgarilor, sr!ilor, ar!nailor i altor laturi -i a
stat n scaunul cel nalt ca o lumnare n sfenic, i a pstorit !ine Biserica cea mare a
"ustinianiei celei dinti, i i-a crmuit pe toi i i-a ndreptat cum se cade cu nvtura legii
cretineti, ce se cuvine ar$iereului ,u a fost lumin numai ntr-acea latur, ci toat lumea a
luminat, pentru ale crui !unti toi ludau pe *atl Cel Ceresc
,u trecu mult vreme i iar se ntmpl mpiedicarea i cuprinse scr! i ntristare mare
Biserica "ustinianiei, cci mpratul a trimis la 0arigrad pe /arco ;ilocarav de +mira s fie
patriar$ al "ustinianiei, scond din scaun pe 7a$aria /ergnd patriar$ul mpreun cu fiul su
cel sufletesc, ,ifon, ca s-i afle vina pentru care a fost scos din scaun, la 0arigrad s-a
m!olnvit, ntru care !oal i dete sufletul n minile Domnului, dup ce a fost ngri5it de
fericitul ,ifon, care cu mare 5ale l ngrop, lundu-i !lagoslovenie de la dnsul, cum se cade
Deci ,ifon ls 0arigradul i merse la Sfntul /unte, cci tare dorea sufletul lui s vieuiasc n
acel loc sfnt -i a mers la printele Daniil, care inea crma la Sfntul /unte, lund de la el
!lagoslovenie + mers la mnstirea lui #ariton 1Cutlumu - vec$e ctitorie vala$ - nr2 i a
um!lat pe la toate peterile i c$iliile i pe la toate sc$iturile cele mari i cele mici, care snt
mpre5urul Cariei, cernd rugciune i !lagoslovenie de la toi prinii cei sufleteti i
ndulcindu-se cu nvturile lor /ergnd n peter la Crit, a aflat nite clugri nevoindu-se cu
fapte !une i cu mult r!dare postind i a5unnd, care se $rneau numai din lucrul minilor lor,
i s-a alturat lor -i ,ifon se $rni i el din meteugul scrisului, cci scria foarte !ine i frumos,
aa petrecnd acolo cu dnii mult vreme De acolo a fost c$emat la /area .avr a Sfntului
+tanasie, desclectoriul Sfntului /unte +ton, unde a petrecut mai !ine de un an .a acea
mnstire cu mare !ucurie a fost primit i el se plec cu totul o!iceiului i tocmelii mnstirii,
fcndu-se dect toi mai mic; toat slu5!a cu dragoste o umplea, nct iei n toate laturile lauda
!untilor lui
Se ntmpl, n acea vreme, de rmase Biserica cea mare a Salonicului vduv de ar$iereu
-i ncercar cetenii mpreun cu clerul Bisericii pretutindeni, s afle undeva om care s poat
fi vrednic de un lucru ca acesta i care s poat da nvtur Bisericii i cetii "ar Dumnezeu,
Cel ce a zis% &S strluceasc lumina din ntuneric i lucrurile cele de tain aievea s se
descopere(, nu a vrut mai mult s fie ascuns cetatea care sta n vrful muntelui, ci au artat
aievea !untile printelui nostru ,ifon Dei se ndoia a primi cinstea ar$ieriei, pentru frica
greutii i lauda cea deart a acestei lumi, Sfntul ,ifon lu i fr de voie crma ar$ieriei,
imediat aprinzndu-se cu rvna cea !un spre nvtur i spre ndreptarea cea !un a Sfinilor
)rini i ncepu s se fereasc de nedrepti i s se nevoiasc n ascultarea sfintei liturg$ii, ntru
care aduc preoii pentru oameni 5ertf nesngeroas i cinstit lui Dumnezeu, mpreun cu sfinii
rugndu-se s ne mpreuneze lui #ristos De asemenea, zicea% &/ilostenia s nu lipseasc de la
voi, ci pururea s o avei ctre sraci i ctre vduve i ctre cei npstuii; ctre strini i ctre
cei din temni, ctre flmnzi i ctre cei goi, i tuturor celor lipsii s le dai din destul i
neoprit; pentru ca i voi pe acest pmnt s do!ndii nsutit mai mult, iar ntru 6mpria
Cerului viaa cea de veci, dup cum a zis Domnul nostru "isus #ristos; i s v ferii de toate
spurcciunile i vicleugurile, ca s fie cu voi toat sfinirea +a ntotdeauna avea nvtura
fr de lene, pn cnd i spre mai mare scaun i cinste vru Dumnezeu s-l nale +stfel, nu
trecu mult vreme de la nscunarea sa ca ar$iereu la Salonic, i se pristvi fericitul Simeon,
patriar$ul 0arigradului
Se adunar toi ar$iereii din epar$ia patriar$ului, ca s aleag om de cinste pentru acea
trea!, s ndrepteze Biserica lui Dumnezeu, i aleser pe fericitul ,ifon, ns nu oamenii ci
5udecata lui Dumnezeu Se nc$inar toate noroadele i mulumeau lui Dumnezeu pentru dnsul,
iar ar$iereii, $irotonindu-l cu cinstea ce i se cdea i punndu-l n scaunul patriar$al, i se
nc$inar toi cu cinstea ce i se cdea ca unui stpn, i lund !lagoslovenie de la dnsul, s-au
dus fiecare pe la locaurile lor cu mare !ucurie i veselie "ar sfinia sa, dac a luat crma
Bisericii, numaidect i-a c$emat pe toi, ca cu o trm!i, ctre lauda lui Dumnezeu i ctre
folosul a tot lucrul cel !un, ca s fereasc credina cea !un i s fie ntreag i aleas de neg$ina
ereticilor, de la care s-a ndeprtat toat sfinirea, cci n-a vrut s in nvtura apostolilor i a
sfinilor prini, ci s-au nc$ipuit cu totul evreilor, care n-au vrut s in proorociile sfinilor
prooroci i ale sfinilor patriar$i, fapt pentru care s-au i mpuinat de la ei toate minunile i toate
5ertfele, pentru aceea a venit asupra lor toat mnia lui Dumnezeu, cci cum este credina fr de
fapte moart, aa i faptele fr de credin snt moarte De aceea, nevoindu-se n toat vremea,
pe muli a ndreptat printele nostru ,ifon cu nvtura pe calea dreptii
Diavolul, cel ce nu iu!ete !inele, vznd atta ndreptare a pctoilor, care scpau din
meteugurile i vicleugul lui, nu putu r!da rana i sl!iciunea i-i ndemn pe oameni asupra
sfiniei sale, i a mpletit pizme viclene, astfel c l-a scos din scaunul patriar$al "at de ce se
ntunec Biserica lui Dumnezeu "eind Sfntul ,ifon din scaun, luda numele Domnului Ceresc
pentru lucrurile cte i se ntmplaser, i a mers la Sozopul 'lispontului, care era aproape de
mare +colo era i o mnstire a Sfntului "oan 6nainte-/ergtorul, unde a fost primit i unde a
trit mpreun cu clugrii via mai presus de firea omeneasc, pentru care a fost vestit i ludat
n toate laturile, nct veneau toi de pretutindeni la sfinia sa pentru a lua nvtur de folos
sufletelor lor, cci tuturor le tocmea mntuirea cea sufleteasc, i mergeau toi pe la casele lor
ndreptai i cu mare !ucurie ludnd pe Dumnezeu i pe Sfntul ,ifon )entru aceasta, cu
a5utorul lui Dumnezeu, iar a fost c$emat la scaunul sfiniei sale de tot norodul Deci iar a
strlucit luminat soarele cel neapus i nclzea pe toi cu veselia nvturii sfiniei sale
,u trecu ns mult vreme i iar nu putu r!da vr5maul diavol s vad lumina nvturii
sfiniei sale, i se aprinse cu pizm spre izgonirea sfntului +stfel, a ndemnat oamenii de au
mers i l-au prt la +mira, sultanul turcesc, care-l trimise la paz n cetatea 4$ridului +colo a
slluit la o !iseric a sfntului apostol i mai dinti mucenic -tefan ar$idiacon Dar nici acolo
n-a sc$im!at sfntul luptarea sa, n care era deprins, adic cu a5unul, rugciunea i cu alte fapte
!une, ci nc mai vrtos se nevoia s mplineasc toat rnduiala sa )entru acest lucru, cu
ndrznire vom zice c iei vestea !untilor sale peste tot pmntul, nct se auzi i n 0ara
:omneasc Domnul :adu 8oievod l aduse i-l vzu cu oc$ii si i-l pricepu !r!at desvrit,
i la c$ip i la cuvinte ca s vin n ara lui, c-l poftete ara foarte tare, iar sfntul zice%
&Doamne, mria ta, vezi nsui goana ce o am eu de la vr5maii cei adevrai ai lui Dumnezeu,
dar eu cum voi putea veni n ara ta<( "ar domnitorul zise% &,u purta gri5a aceasta, ci o las s
fie asupra mea( Sfntul patriar$ zise% &Cum tii f=( 6ndat trimise :adu 8od la mprie de
ceru pe acest mare pstor i i se mplini voia, cci i-l dete sultanul *rimise ndat de aduse
sfntul n ara sa, i i-a dat toate pe mn zicndu-i% &'u s domnesc, iar tu s ne ndreptezi i s
ne nvei .egea lui Dumnezeu, i s fii tat i pstor mie i tuturor oamenilor i solitor la
Dumnezeu( "ar sfntul afl turma neplecat i neasculttoare i Biserica rzvrtit i cu
o!iceiuri rele i nesocotite C$em pe toi egumenii de la toate mnstirile 0rii >ngro-8la$iei
i tot clerul Bisericii i fcu so!or mare mpreun cu domnul i cu toi !oierii, cu preoi i cu
mireni, slo!ozind izvoare de nvtur limpede i necurmat, i le spunea din Sfnta Scriptur,
nvndu-i pe toi i adpndu-i din apa milei credinei celei adevrate -i le gria din pravil de
lege, de tocmirea Bisericii i de dumnezeietile slu5!e, de domnie i de !oierie, de mnstiri i de
!iserici, i de alte rnduieli *ocmi apoi toate o!iceiurile pe pravil i pe aezmntul sfinilor
apostoli; $irotoni i doi episcopi, dndu-le i epar$ie $otrt, care ct va !irui, i-i nv cum
vor purta gri5 i cum vor pate oile cele cuvnttoare, care le snt date n seam, astfel nct s
se ndrepteze toat ara de la ar$ierie "ar domnitorul i zise% &0ie, doamne, se cade s ndreptezi
pe cei strm!i cu 5udecat tare i nfricoat, dar dreapt, dup cuvntul lui Dumnezeu, Carele a
zis ctre /oise, ngduitorul Su, i ctre toi feciorii lui "zrael% "at, v-am dat legea mea i
5udecata i ndreptarea n minile voastre ce nu-s farnice nici a mic, nici a mare, nici a vduv,
nici a venetic, nici pre cel srac s nu-l miluieti cu 5udecata, nici de cel !ogat s te ruinezi i
s-i frniceti, c 5udecata este a lui Dumnezeu, iar n Sfnta 'vang$elie zice% nu 5udecai n
frnicie, ci 5udecai cu dreptate -i iar a zis Domnul izraelitenilor% &De vei pzi legea /ea i
vei um!la dup poruncile /ele i le vei face, v voi da ploaie n vremea ei i pmntul va da
roada sa i pomii poamele lor, i v va prisosi vin nc i pn n vremea arturii i pinea o vei
mnca cu saiu i vei locui n ara voastr cu !iruin i cu trie mare, i voi da pace n ea i oti
nu vor trece prin ea, i vei !irui pe toi vr5maii votri i vor cdea naintea voastr, iar cinci
de-ai votri vor !irui ?@@ de vr5mai, i voi cuta pe voi cu mil, !lagoslovindu-v, i v voi
nmuli i voi pune legea mea pe voi i eu v voi fi vou Dumnezeu, iar voi vei fi /ie oamenii
/ei "ar de nu vei asculta, nici vei face poruncile /ele, nici v vei pleca, pune-voi pe voi
secet i lips i smnturile voastre le vei semna n zadar, iar osteneala voastr o vor mnca
vr5maii votri, i voi ntoarce faa /ea de la voi i vei cdea voi naintea vr5mailor votri, i
le vei fi ro!i, i v vor stpni ei, i vei pieri nefiind gonii de nimenea; i voi face de v va fi
cerul ca de fier i pmntul ca de aram, iar toat virtutea voastr se va pune n zadar, i
pmntul nu va da roada sa, nici pomii nu vor face poame, i voi trimite asupra voastr fiare
sl!atice de pe pmnt, de v vor mnca i v vor mpuina i pe voi i pe do!itoacele voastre, i
va fi ara voastr pustie, iar dac v vei dezlipi de /ine i 'u m voi deprta de voi(, aa
griete Domnul +cestea i multe alte nvturi ca acestea i nva din Sfnta Scriptur, de
asemenea zicnd% &"ar !eia i curvia cu totul s se lepede de la voi, c a zis apostolul% &"ar nunta
este curat i patul nespurcat, iar curvarilor i preacurvarilor le va 5udeca Dumnezeu( )entru
curvie se nec lumea cea dinti, iar mai apoi i Sodomul cu A orae se prpdi i arse cu foc i
piatr pucioas, c acolo se art capul spurcciunii celei mari Deci, frailor, fugii de curvie i
de toat necuria, cum zice apostolul )avel, i um!lai dup curie, ca s vedei pre Dumnezeu;
acestea zic vou s le pzii, dac v este voia s motenii 6mpria cea Cereasc(
)izmaul diavol, vznd nvturi folositoare de suflet ca aceasta, nu a putut r!da i a
fcut multe meteuguri i vicleuguri, ca s goneasc pe fericitul ,ifon din 0ara )anoniei 6n
c$ipul acesta a fcut% &4, vai i amar, i zise domnul :adu 8od mpreun cu !oierii, iei din
ara noastr, c viaa, traiul i nvturile tale noi nu le putem r!da, c strici o!iceiurile
noastre( "ar sfntul ,ifon, auzind aa nite cuvinte ne!une i tur!ate ca acestea, se mir i zise%
&,u aa, doamne, nu aa, ci te ndrepteaz dup legea lui Dumnezeu, i pre tine i pre !oieri, ca
nu cumva s pornii i s aducei mnia lui Dumnezeu asupra voastr i n ara voastr, deoarece
vd c fr-de-legile voastre curnd se vor slo!ozi peste voi; iar mie nimic nu-mi este de acestea
ce-mi zicei voi, c puterea i tria mea este legea cea fr de pri$an i fr frnicie griesc
naintea mriei tale i a tuturor !oierilor; c pe sora ta o ai mritat dup Bogdan fr lege, cci el
avea femeie cu lege i o a lsat fr de nici o vin, i a luat pe sora ta; astfel, el este curvar, iar
sora ta ca o preacurv Desparte-i i d !r!atului pe femeia sa i potolete mnia lui Dumnezeu
mai nainte de a se porni peste voi +ceste cuvinte foarte aar i mniar pe domnitor, care
ndat goni pe sfntul dinaintea sa i porunci s nu-l !age nimeni n seam, nici s-l socoteasc,
nici s-l cinsteasc "ar dumnezeiescul ,ifon nimic nu deznd5dui, ci-i punea nd5dea n
Dumnezeu, dup cum zice proorocul% &,u v nd5duii spre domni, nici spre fiii omeneti(
Dumnezeu a trimis cor!ul s-l $rneasc pe "lie proorocul, ai5derea a pzit cu !ucate pe Daniil
proorocul cu +vacum; n acest c$ip l-a pzit i pe sfntul ,ifon, c i veni n a5utor un cocon de
!oieri, pe care-l c$ema ,eagoe, i care era mai mare peste vntori +a fcu Dumnezeu din
cele amare dulci i din cele pizmae cu prieteug, c aducea !ucate pentru $rana sfntului, i
aievea i ntr-ascuns, cu ndemnarea lui Dumnezeu "ar fericitul ,ifon l ntrea cu nvturile
sale, ca s creasc i s se nale n toate faptele cele !une i s se ridice n noroc !un i s fie
plcut naintea lui Dumnezeu i a oamenilor
:adu 8od tot inea pizm nesc$im!at asupra sfntului i nu putea folosi la nimic, nici cu
fric, nici cu alte amgiri, pn ce se plec iar sfntului cu smerenie i-l c$em n tain, zicndu-
i aceste cuvinte amgitoare% &)rinte, iart-ne, sfinia ta, i ai sfinia ta iertciune pentru noi, s-i
dm avuie ct-i va tre!ui, i s nu ai prere rea nici pre mine, nici pre !oieri, iar pentru
nsurarea lui Bogdan ns nu te amesteca, cci el a luat !lagoslovenie de la ali ar$ierei; iar tu
mergi cu pace oriunde vei vrea i roag pe Dumnezeu pentru mine, i unde vei locui, eu tot voi
purta gri5 pentru $rana ta, i ce-i va tre!ui i voi trimite( +tunci rspunse sfntul cu
ndrzneal i ca unui om prost i zise% &4, :adule, :adule, tu i prietenii ti cu multe rugciuni
m-ai adus n ara voastr i m-ai pus s v nv legea lui Dumnezeu Deci dac v-am nvat
ceva ru i nelegiuit, spunei voi i mrturisii frdelegile mele, iar de facei voi frdelege, cum
i la artare i aievea v vedei i v arat faptele voastre, cci m gonii fr de dreptate din ara
voastr, fiindc v-am spus adevrul; eu ns m voi duce dup cuvntul vostru, iar voi rmnei
n pcatul vostru, iar pre mine m vei cuta, dar nu m vei afla, ci vei muri n pcatul vostru i
nu va fi cine s v a5ute n acea vreme( -i zicnd aa, iei din ar i veni la locul care-i porunci
Domnul; trecnd prin /acedonia i prin *$ulelia, merse n Sfntul /unte +ton, ca s petreac
acolo, n locul care e fgduit clugrilor Cnd a5unse acolo, ndat se prinse de loca n sfnta
i marea mnstire a 8atopedului, clugrii de acolo do!ndind astfel pre cel ce-l 5eluiau,
!ucurndu-se i mulumind lui Dumnezeu pentru acest lucru +uzind, toi din acel Sfnt /unte
mergeau la acea mnstire ca la un izvor curgtor de via, de la care toi primeau !utur de
veselie trupeasc i sufleteasc
Sfntul a vieuit n acea mnstire mai mult de un an, vreme n care pe doi din fraii care
merseser cu el i trimise ctre Dumnezeu, iar pre al treilea l ls s mearg n cetatea
Salonicului, i-l ntri prin rugciunile sale, ca s se sfineasc cu sfritul mucenicilor +cesta a
ptimit acolo multe munci i sfri pentru lege, do!ndind cunun n trei vie, cu postul, cu
ascultarea i cu munca, iar mult ptimaul su trup, al lui /acarie - cci aa l c$ema - a fost
ngropat n Salonic, iar sufletul dnuiete acum cu ngerii n cer Dumnezeiescul ,ifon pricepu
c i sfritul su este aproape i se !ucura sufletete i se veselea lund cu sine pe poslunicul
care mai rmsese, pre "oasaf, a trecut muntele i a mers la mnstirea Dionisiatului i se sta!ili
acolo, cci i mai nainte locuise acolo, iar Dumnezeu a vrut s-i svreasc sfntul viaa
acolo Ct petrecea acolo n toate era ntocmai ca ceilali frai, i cu mncarea, i cu postul, i cu
osteneala, astfel c le era altor frai ruine de smerenia i de nevoina lui; c era tuturor c$ip de
nvtur i la toate slu5!ele le a5uta, la moar mergea de mcina i la mag$erni a5uta, i la
magupie de asemenea, i la alte posluanii, atta ct puteau ostenelile lui, cum i eu l-am vzut
fcnd lucruri ca acestea Despre smerenia sa cea mult i despre ostenelile lui nu spun numai
fraii din acea mnstire, ci i alii din alte mnstiri dimpre5ur; toi mrturisesc c era nevoitor
spre slu5!e i spre spovedanii, spre pocin i spre curie, pe toi i certa i i nva zicnd%
&amar, frailor i prinilor, celuia ce-l va afla moartea nepocit, c n iad nu este pocin; pe
muli i-a scos pocina tocmai din gura diavolului, pe muli dintre pgni, turci, armeni, papistai
i de alte eresuri, i-au ntors de i-au !otezat i i-au uns cu sfntul mir i i-au adus la credina cea
adevrat a pravoslaviei; iar pre ci miei a miluit i sraci, i pe ci a scos din ro!ie, zic c
aceia nu au numr, aa era de milostiv i !un tuturor, i drept Dumnezeu a proslvit pe cel ce .-
a proslvit, i l-a c$emat la Sine(
Cunoscnd sfntul cu adevrat trecerea sa din aceast lume, i se !ucur sufletul foarte i
ndat c$em pe toi fraii i le spuse de vremea petrecaniei sale; i !lagoslovi pe toi i se iert
cu toi, artnd tuturor dragoste, i nu pizm, i ctre cei care-i fcuser lui ru i necaz, iar pe
cei care erau !lestemai i iert i i dezleg ca un adevrat ucenic al lui #ristos, cu al Crui *rup
i Snge se i mprti +stfel i-a dat sufletul n minile Domnului i ce era din pmnt
pmntului a lsat, cci cu multe cntri de la toi clugrii din toate mnstirile /untelui +ton
s-a ngropat trupul lui cu mare cinste n luna august, ziua a dousprezecea, cnd era cursul anilor
de la zidirea lumii B@?C +stfel a apus zarea de dinainte a tot oc$iul, rmnnd ntre toi fraii
plngere i tnguire fr de mngiere, cci nu era nici unul dintr-nii care s nu fi vrsat
lacrimi pentru lipsirea printelui i nvtorului celui !un a toat lumea
"oasaf, poslunicul lui ,ifon, ls toat 5alea i ntristarea, nevoindu-se s umple porunca
printelui su, i merse numaidect n 0arigrad i tocmi poruncile sfntului foarte !ine, ptimind
acolo multe munci pentru lege; iar apoi l arser n foc turcii, nvrednicindu-se i el cetei
mucenicilor, aa cum mrturisise Sfntul ,ifon mai nainte
,u a trecut mult vreme de la plecarea Sfntului din 0ara )anoniei, i a czut ig$emonul
:adu ntr-o !oal groaznic i cumplit, i alte ruti multe l ncon5urar, i nu se mai uurau
nevoile, ci de ce mergea, de aceea i se mai ngreunau gri5ile Se scornir n ar ruti i glcevi,
iar n Biseric netocmire -i aa sfri :adu 8od ntru nite ntmplri rele ca acestea Dar mai
nainte de sfritul su el cut pre sfntul, cum zisese el, i nu-l afl, ci era sufletul lui plin de
fric i de cutremur; atunci pricepur toi c se mplinesc cuvintele sfntului, care zisese mai
nainte de :adu 8od i de 0ara /unteneasc "ar trupul lui :adu l ngropar n mormntul pe
care-l fcuse n tinda !isericii n mnstirea din Dealu, unde este $ramul Sfntului ,icolae,
fctorul de minuni, care o zidise din temelie n timpul domniei, din piatr cioplit, iar stlpii
uilor i ferestrele erau din marmur, cum se vede i acum, !iseric frumoas i minunat; iar de
zugrvit nu a mai apucat s o zugrveasc, ci se zugrvi mai trziu din porunca lui ,eagoe 8od
cu vopsele i cu aur Deci, dup moartea lui :adu, !oierii nu se puteau nvoi pe cine vor pune
domn, cci unii ziceau s fie acesta, alii acela, i era glceav i ceart ntre dnii, dup
cuvntul 'vang$eliei, care zice% cnd se va mpri casa, atunci se va pustii +a fiind ei
mprii, au ridicat cazn asupra lor, pentru pcatele lor, cum zisese Sfntul ,ifon, i puser
domn n scaunul rii pe /i$nea, feciorul Dracei +rmaul +pucnd domnia, ndat se dez!rc
lupul de pielea oii i i astup urec$ile ca aspida i ca vasiliscul, iar arcul i-l ncord i gti
sgei de sgeta, i sa!ia i-o fulgera, i mna i-o ntrea spre rni, i prinse pe toi !oierii cei
mari i alei, muncindu-i cu multe munci cumplite i le lua toat avuia, i se culca cu 5upnesele
lor i cu fetele lor naintea oc$ilor lor >nora le-a tiat nasurile i !uzele, pe alii i-a spnzurat i
pre alii i-a necat; iar el se m!ogea i cretea ca c$edrul pn la cer i-i mplinea toat voia
sa
)e un neam care era mai ales i temtor de Dumnezeu, al crui nume de moie era
Banovii, adic Basara!etii, /i$nea cu multe amgeli i grele 5urminte se lega c nu-i va
omor pe !oierii din acel neam, nici nu le va face vreo nevoie; i fcu cri de 5urmnt i de
afurisanie, ns n toate zilele spa groapa i cugeta cum va putea face s piard i neamul lor, ca
s nu se mai pomeneasc n 0ara )anoniei Dar rugciunea sfntului ,ifon nu-l slo!ozea nici
nu-l lsa s le fac vreun ru, astfel c toate meteugurile lui /i$nea, cele viclene ca nite
pian5eni, se stricau 6ndemnat fiind de rutatea firii lui, c$em pe Stoican, sfetnicul lui cel mai
mare, i intr numai cu dnsul n pivnia domneasc, scondu-i pe pivniceri afar Dar, cu voia
lui Dumnezeu, rmase acolo un copil din neamul Basara!etilor, care, vzndu-l pe nedreptul
domnitor c intr n pivni, se nfrico i, de groaz, neavnd unde fugi, intr ntr-o !ute seac
i se ascunse Cum intrar n pivni, domnul i Stoican, ncepur a se sftui cum i n ce c$ip
vor face ca s piard pe acel neam al Basara!etilor, gndindu-se c n pivni nu este nimeni s-
i aud Dup ce sfrir sfatul, c$emar pe pivniceri cernd s le dea vin s !ea, de unde va fi
mai !un, apoi ieir din pivni veseli, gndind c nimeni nu a auzit sfatul lor viclean Dup
dnii iei pe furi i copilul, nespunnd nimnui nimic, ci cutndu-i trea!a i slu5!a lui, pn
afl vreme i prile5 de spuse prinilor i neamului su celui mare toate lucrurile i vicleugurile
domnitorului +uzind acetia aa i cunoscnd c snt adevrate cuvintele copilului, s-au adunat
i s-au sftuit +poi, lund avuie i oameni ct putur, au trecut Dunrea de cealalt parte,
scpnd astfel cu toii de cursa lui /i$nea 8od, clctorul de 5urmnt, cci era Dumnezeu i
rugciunile sfntului ,ifon cu dnii "ar zvpiatul domnitor, auzind de pri!egia lor, de prere
de ru i se sc$im! firea, iar !ucuria i se ntoarse n ntristare i i art mnia i urgia ce avea
pe dnii, arzndu-le curile i casele i c$inuind cu munci grele pe ci a aflat din acel neam, pe
unii c$iar omorndu-i + risipit din temelie mnstirea zidit de Basara!eti pe rul Bistria, iar
!iserica Sfinilor +postoli, zidit de ,eagoe, socotitorul sfntului ,ifon, pentru a fi ngroparea
morilor, o a sfrmat, tind i pomii i scondu-i din rdcini -i a ridicat mare prigoan asupra
acelui neam !lagoslovit, iar tuturor preoilor de prin satele lor le-a tiat nasurile, spre !at5ocura
Bisericii, i se gndea s-i ard pe toi egumenii de prin toate mnstirile i multe alte ruti s
fac Dar Dumnezeu, Cel vztor de inimi i de cugete, nu a vrut s lase s cad drepii n
minile c$inuitorilor, ci-i mntui de moartea cea cumplit Deci acei !oieri drepi merser la
mprie i spuser sultanului toate rutile lui /i$nea 8od +uzind sultanul aa i nelegnd
c snt cuvintele lor adevrate, a fcut sfat mpreun cu dnii, pentru a socoti n ce c$ip vor
putea face ca s goneasc pe /i$nea din scaunul 0rii )anoniei i s pun n loc pe 8lad, fratele
lui :adu 8od +stfel, zise sultanul ctre dnii% &"at, eu vi-l dau pe el n minile voastre i pe
voi n minile lui, iar pe Dumnezeu n mi5locul vostru Deci, de vei face voi lui vreun vicleug,
sau de v va face el vou, Dumnezeu s v piard de pe faa pmntului cu tot neamul(
)rinznd /i$nea de veste c 8lad 8od vine cu a5utor de la turci, i se fcu fric i fugi n
0ara >ngureasc, mplinind proorocia fericitului ,ifon "ar 8lad 8od se aez n tronul rii,
fiind primit cu mare !ucurie de toat ara 6n 0ara >ngureasc /i$nea 8od a czut n eresul
$ulei Du$ului Sfnt i a mpletit mrea5 viclean asupra tnrului 8lad 8od, venind cu armata
ungureasc asupra lui Dar oastea romneasc !irui pre oastea clctorului i $ulitorului /i$nea,
care n acea lupt a fost rnit de moarte
8lad 8od, lsndu-se ispitit de nelegiuitul Bogdan, a nclcat 5urmntul fcut la Dunre
i s-a lepdat de Basara!eti, pe care vru c$iar s-i omoare +flnd neamul cel drept al
Basara!etilor de intenia lui 8lad, trecur din nou Dunrea i merser la /e$met paa i-i
povestir toate cum se fcuser /e$met s-a mniat foarte tare cnd a auzit acestea i, lund
oaste, a plecat n 0ara :omneasc s-i rz!une pe Basara!eti C$iar el cu sa!ia sa i tie capul
lui 8lad 8od, ridicnd n tronul rii pe ,eagoe Basara!
,eagoe a fcut 5udecat i dreptate ntre oameni i l-a pus pe /acarie mitropolit a toat
0ara :omneasc, )laiului i Severinului, cu !lagoslovenia lui )a$omie, )atriar$ul 0arigradului
Deci n acea vreme s-a potolit ara i s-a mpcat de glceav i Biserica s-a veselit, c aa a5uta
ruga Sfntului ,ifon
6ntocmai ca mpratului *eodosie cel /ic, care a mutat moatele Sfntului "oan #risostom
n 0arigrad, i lui ,eagoe i-a venit cuget i gnd !un dumnezeiesc i a trimis dintre !oierii si
credincioi cu cri la Sfntul /unte al +tonului s aduc moatele Sfiniei Sale ,ifon
)atriar$ul, ca s cureasc i s tmduiasc greala lui :adu 8od i a altora, care i fcuser
ru sfiniei sale Cnd au a5uns !oierii la mnstirea Dionisiatului s-au nc$inat n !iseric, cum
este o!iceiul cretinesc, i, lund !lagoslovenie de la prini, au dat cartea domnitorului n mna
egumenului i a !trnilor S-au mirat toi de acel lucru mare i de cererea domnitorului, dar n
nici un c$ip nu au ndrznit a cuteza s dea moatele sfntului, nici nu vroiau s lase pre cineva
s se apropie i s destupe mormntul sfntului
Sluga cea credincioas a lui ,eagoe merse la prini i le zise% &Sfini prini, s nu v fie
fric de aceasta, ci s ne iertai c noi nd5duim ctre credina stpnului nostru care o are ctre
sfinia sa -i nimeni nu va avea nici o prime5die(
8znd ei atta credin, ziser% &9acei cum v este voia=( Sluga cea mai mare, pe care o
c$ema Danciul !ogat, c$emnd credina pe care o avea domnitorul su ctre fericitul ,ifon,
lepd toat frica i ncepu s sape, pn a5unse la moatele sfntului; le scoase afar i le !g
ntr-un sicriu cu miroseal !un
Clugri de la toate mnstirile s-au adunat i au venit s se nc$ine sfntului +u srutat
moatele, mulumind lui Dumnezeu, Celui ce a proslvit pe ro!ul Su, i zicnd% &9ericit
pomenirea ta, ,ifone, ndrepttorul prinilor i nvtorul a toat lumea=( +ici a artat
Dumnezeu i minuni, c vindec pre un clugr care era de muli ani mut, pre altul de durerea
capului, pre altul de friguri i pre muli alii de multe alte feluri de !oli i tmdui
De cum au intrat n 0ara :omneasc cu sfintele moate, au fcut tire domnului ,eagoe
8od, care a adunat tot clerul Bisericii i toi !oierii, ateptnd pe printele su cel sufletesc Cu
credina sufletului i a inimii, domnitorul a cuprins sicriul cu moatele sfntului n !rae i le-a
srutat cu lacrimi i cu mult veselie, mpreun cu tot norodul cretinesc +u dus, apoi, sicriul i
l-au pus deasupra mormntului lui :adu 8od, rugndu-se toat noaptea, mpreun cu ,eagoe
8od, sfiniei sale pentru iertarea pcatului lui :adu 8od, care fr dreptate a lepdat pre
Sfntul de la sine i l-a gonit din ar
-i - mare minune= - spre sfritul utreniei, vrnd Dumnezeu s arate aievea iertarea
pcatului lui :adu 8od i al altora, care fcuser nevoie i scr! sfntului, a vzut singur
,eagoe 8od descoperire ca aceasta de la Dumnezeu% s-au rupt scoa!ele cele de fier i
acopermntul mormntului lui :adu 8od i degra! s-au desfcut marmurile, iar dinluntrul
s-a ivit trupul lui :adu groaznic i ntunecat, plin de puroi i de putoare S-a desc$is i sicriul
sfntului ,ifon i a izvort de la sfntul izvor de ap, care a splat tot trupul lui :adu 8od,
artndu-l luminat +poi toate ncuietorile i pietrele singure s-au nc$is i s-au artat lui ,eagoe
i a fcut mare mulumire
/ulte alte minuni a mai fcut Dumnezeu cu moatele preacuviosului Su, cci toi cei ce
mergeau la dnsul i c$emau numele sfiniei sale n a5utor, toat vindecarea i sntatea
do!ndeau de la dnsul 4 asemenea minune a mai fcut sfntul c$iar cu ,eagoe 8od, cruia i
se art i-i spuse% &9tul meu ,eagoe, ia aminte i vezi c toi m socotesc sfnt, cci snt cu
darul cel !un al Du$ului Sfnt, i toi srut cu credin moatele mele, afar de cutare !oier 1i-i
spuse numele2, care nu are credin ctre mine i nici nu srut moatele mele( Sculndu-se
,eagoe i lund aminte la toi cei ce se nc$inau cu evlavie i srutau moatele sfntului ,ifon,
o!serv cu meteug, fr s !age cineva de seam
8znd ,eagoe 8od attea minuni ale sfntului ,ifon a dat porunc s se fac un sicriu
din argint curat, suflat cu aur i nfrumuseat cu mrgritare i pietre scumpe, iar pe capacul
acestuia a poruncit s fie pictat c$ipul sfntului, iar la picioarele acestuia s fie el pictat rugndu-
se n genunc$i *rimise aceast racl cu mare cinste la mnstirea Dionisiatului, prin sfinia sa
c$iar mitropolitul ,eofit i prin !oierii si credincioi
-i dac-l duser la mnstire, clugrii de acolo deter lui ,eagoe poclon capul sfntului i
o mn, i !lagoslovenie de la prinii cei sfini care se aflau n mnstire, ca s fie de sfinire i
de a5utor Domnului "ar el primi acele daruri cu mare !ucurie, ca i /oise proorocul *a!lele
.egii vec$i i le purta tot cu sine pe unde mergea, i n curte i n !iseric, iar pe cale le purta n
caret, ca i "zrael c$ivotul .egii
"ar n /untele +tonului, pe groapa sfntului, zidi !iseric frumoas n numele sfntului
,ifon, iar mnstirea o au m!ogit cu mult avuie i multe zidiri nalte au fcut "ar mnstirea
lui #ariton, care ndeo!te se c$eam Dotlomu, care o au nceput a o zidi din temelie :adu
8od, a desvrit-o ,eagoe 8od i cu toate frumuseile i podoa!ele au mpodo!it-o
dinluntru i dinafar, iar mpre5ur au ngrdit-o cu zid, i au fcut !iserica sfntului ,icolae
fctorul de minuni cu turle, c$ilii i trapezrie, pivni i magupie, mag$erni, grdin, i
poart mic i mare, !olni i osptrie, i do$irie, 5itni i vistierie i alte case de toat
tre!uina "ar !iserica i c$iliile le-au umplut de frumusee i le-au acoperit Biserica i tinda au
acoperit-o tot cu plum!, i au pus la ferestre sticle i au trnosit-o cu !lagoslovenia ar$iereului i
a protosului i a altor egumeni de la alte mnstiri, i fcu cinste mare tuturor, i-i drui cu daruri
mari, i se duser care i-ncotro pe la locurile lor cu mare !ucurie mulumind lui Dumnezeu
+i5derea fcu o pristanite n +scalun la mare s fie de cor!ieri, i o cora!ie mare, alta mic cu
tot ce tre!uiete, i au zidit cu zid mpre5ur, i au fcut o cul cu arme, i cu tunuri s fie de paz,
i alte meto$uri cu de toate au zidit i au fcut i !ine le-a tocmit, din care are mnstirea mult
venit, i au pus numele ei .avra cea mare a rii /unteneti "ar .avra Sfntului +tanasie i
toat !iserica cea mare cu altarul i cu tinzile le-a nnoit, i au mpreunat plum!ul cel vec$i cu
altul nou, i au acoperit-o toat de iznoav, i toat clisernia au zidit din temelie, i au fcut vase
de aur i de argint pentru tre!uina !isericii, i zavese cusute cu fir de aur preanfrumuseate au
dat, i au fcut i mertic mare cte E@@@@ de talere pe an "ar n .avra "virului a sfntului
'ftimie fctorul de minuni, pe sus, pe ziduri au adus ap cu urloiul ca de la dou mile de loc de
departe, i cu mult !ogie au m!ogit-o "ar cinstita lui doamn Despina au dat zaves cusut
tot cu fir de aur i prea nfrumuseat, s o pun naintea sfintei i fctoarei de minuni icoane,
n care este scris c$ipul )reacuratei 9ecioare i /aicii lui Dumnezeu /aria, care se c$eam
)ortria, care au venit pe mare la acea mnstire cu mare minune, cum se afl scris pe dnsa "ar
la mnstirea )antocrator au fcut mari zidituri ca i la "virul, i au druit multe daruri n .avra
cea mare, a #ilandarului, aducnd ap tot ca la "virului "ar n ludata mnstire 8atoped tocmi
s se dea mil n fiecare an, ca i la .avra sfntului +tanasie, i au pus la fctoarea de minuni
icoan a )recistei un mr de aur cu mrgritar i cu pietre scumpe, i zidi i pivnia mare din
temelie; i au mpodo!it i n marea mnstire ;iropotam, c au fcut o trapezrie din temelie i
pivni "ar la sfntul )avel au zidit o cul din temelie, s fie de stra5 Ce s mai nmulim
cuvintele, spuind toate mnstirile pre rnd, c toate mnstirile din sfntul /unte al +t$onului
le-a m!ogit cu !ani, cu sate, i do!itoace nc le-au dat, i multe ziduri au fcut i fu ctitor
mare a toat Sfetagora "ar la !iserica cea mare so!orniceasc din 0arigrad au adunat tot
plum!ul cel vec$i i au cumprat altul nou nc mai mult, i au acoperit-o toat de iznoav, i
toate c$iliile din )atriar$ie le-au nnoit, i )atriar$ia cu !ani i cu multe daruri o au m!ogit -i
sfntul munte Sinai cu toate vasele !isericii i cu alte daruri multe le-au m!ogit, i au fcut i
mertic mare "ar sfnta cetate a "erusalimului, Sionul, care este mama Bisericilor, ai5derea o au
druit i o au m!ogit, dimpreun cu toate !isericile dimpre5urul ei; i alte mnstiri de la
:srit toate ai5derea; i n mgura /isiei, mnstirea 4reiscului, unde snt moatele sfntului
3rigorie fctorul de minuni, tinda !isericii au zidit-o i au acoperit-o cu plum!, i pe tronul cu
moate au fcut un cerdcel de piatr, i l-au zugrvit frumos i l-au poleit; iar pe tronul cu
moatele au pus un covor de mtase cusut tot cu fir de aur; i la meto$ul aceleiai mnstiri, care
se c$eam /enorlina au zidit o cas mare s fie pentru odi$na mnstirii, n care se fcea toate
slu5!ele ce tre!uia "ar n 'leda o sfnt mnstire, anume /eteora, au m!ogit-o cu multe
daruri i multe ziduri au fcut +i5derea i n )et$lagonia o mnstire anume *rescavi o au
m!ogit; i n /ac$idonia mnstirea de la rsrit pn la apus, i de la miaz-zi pn la
miaz-noapte, toate sfintele !iserici le $rnea, i mult mil pretutindenea da i mai vrtos pe cei
ce se nstrinau prin pustii i prin peteri i prin sc$ituri fr de nici o scumpete i $rnea, i nu
numai cretinilor fu mum, ci i pgnilor, i fu tuturor tat milostiv, asemnndu-se Domnului
Celui Ceresc, care strlucete soarele Su, i plou i pe cei !uni i pe cei ri, cum arat Sfnta
'vang$elie -i mai vrtos n 0ara /unteneasc mari i minunate mnstiri au fcut i
ar$imandria sfntului i purttorului de Dumnezeu )rintelui nostru ,icodim, care se c$eam
*ismana, cu $ramul +dormirii )reacuratei ,sctoare de Dumnezeu i pururea 9ecioarei /aria
"ar la mnstirea din ,ucet unde este $ramul sfntului i marelui mucenic 3$eorg$e, multe au
nnoit i pre fctoarea de minuni icoan a sfntului mucenic nsui ,eagoe 8od a !tut cu
cuioare un mr de aur curat mpodo!it cu mrgritar i cu pietre scumpe -i au adus icoana cea
fctoare de minuni din 0arigrad pe care era nsemnat c$ipul Domnului nostru "isus #ristos
+totiitorul, care mai nainte o n5ung$iase un ovrei cu $angerul, i cum o 5ung$ie, ndat iei
izvor de snge din locul acela, nct stropi i $ainele acelui ovrei "ar el de fric nu vzu c-i
snt $ainele stropite de snge, ci numai vzu sngele ce era pe icoan -i aa fiind el cuprins de
spaim, arunc icoana ntr-o fntn care era n pivni Deci, iei afar ca i cum n-ar fi tiut de
acea minune nimica, dar ndat-l ntmpinar nite oameni, i l ntre!ar ce va s fie aceasta "ar
el fu nevoit s mrturiseasc minunea i alergar toi mpreun la fntn, i scoaser icoana
afar; iar sngele tot izvora din arma $angeriului att ct i apa se fcuse roie de snge 4, mari
snt minunile *ale, Doamne "isuse #ristoase Dumnezeul nostru= Care lucru dac vzu acel
ovrei, crezu n #ristos 9iul lui Dumnezeu i se !otez el cu toat casa lui; ai5derea i ali ovrei
muli, care vzur cu oc$ii lor acea minune mare "ar mutarea acestei icoane din 0arigrad n 0ara
:omneasc aa fu% c se art n vis Domnului ,eagoe 8od aceast sfnt icoan i-i zise s o
mute din 0arigrad n ara sa, care lucru se fcu "ar :adu 8od mult se nevoise mai nainte s o
aduc n ara sa, ca i alte sfinte i dumnezeieti icoane i moate sfinte, ce lui nici cum nu i s-au
dat "ar cnd a fost voia lui Dumnezeu, i dumnezeiescul lucru s-au svrit, i s-au mutat )re
care cu mare !ucurie i mulumire o atepta ,eagoe 8od i cu mult c$eltuial au adus-o, i cu
dragoste au primit-o i i-au fcut cununa tot de aur curat i au mpodo!it-o cu mrgritar ales i
cu alte feluri de pietre scumpe -i sparse mitropolia din +rge din temelie i zidi n locul ei alt
sfnt !iseric din piatr cioplit i netezit i spat cu flori; i au fcut n mi5locul tinzii
!isericii ?F stlpi nali tot de piatr cioplit i nvrtii foarte frumos i minunai, care
nc$ipuiesc pe cei ?F apostoli; i sfntul altar deasupra prestolului l fcu minunat cu turlioare
vrsate; iar ferestrele !isericii i ale altarului tot sco!ite i rz!tute prin piatr cu mare meteug
le fcu; i la mi5loc o ocoli cu un !ru de piatr mpletit n trei vie i cioplit cu flori; i au poleit
!iserica, cu altarul i tinda, nc$ipuind Sfnta i nedesprita *reime "ar acopermntul tot cu
plum!, amestecat cu cositor; i crucile pe turle tot poleite cu aur, i turlele tot cioplite cu flori i
unele fcute sucite i mpre5urul !oltelor fcute tot steme de piatr cioplit cu meteug i poleite
cu aur -i fcu un cerdcel dinaintea !isericii pe patru stlpi i zugrvit i nvlit i acela cu
plum! -i fcu scara !isericii tot de piatr sco!it, cu flori i cu ?F trepte asemnndu-se celor
?F seminii ale lui "srael i pardosi toat !iserica cu marmur al! i o mpodo!i pe dinuntru i
pe dinafar foarte frumos i toate sco!iturle pietrelor dinafar le vopsi cu lazur al!astru i florile
le polei cu aur -i aa vom spune cu adevrat, c nu este aa de mare i so!ornic precum
Sionul, carele l fcu Solomon, nici ca Sfnta Sofia, care o fcu marele mprat "ustinian, dar cu
frumuseea este mai pre deasupra acelora
-i cum zise )reasfinia sa ,ifon patriar$ul nc lui :adu 8od, c se va muta mitropolia
din +rge n *rgovite, ci :adu 8od nu s-a nvrednici a o muta, iar cu ,eagoe 8od s-au
mplinit cuvntul )reasfiniei sale i a lui !lagoslovenie% deci zidi mitropolia n *rgovite mare
i frumoas cu G turle i toate rotunde, nct se satur oc$ii tuturor de vederea ei, i nc mai zidi
i o alt !iseric n *rgovite din temelie cu $ramul sfntului i marelui mucenic 3$eorg$e, cu
clopotni nalt spre tind "ar la mnstirea Cozia, de care am povestit, au nnoit !iserica cea
vec$e i au pus icoane preafrumoase; c acea mnstire avea locuri fr glceav i alese de
petrecerea clugreasc deprtat de lume i plin de toate !untile; cu muni mari i cu vi
ngrdit i ocolit cu un ru mare, i izvoare mari i multe mpre5urul ei, i are toat $rana
clugreasc, poieni i livezi, nuci i ali pomi roditori fr de numr, i tot pmntul mpre5urul
ei este pmnt roditor; pe care i noi l-am vzut cu oc$ii notri i am zis% pmntul cel fgduit
Deci porunci ,eagoe 8od i pofti toi ar$imandriii din muntele cel sfnt al +t$onului,
dimpreun cu toi egumenii de la toate mnstirile, i scrise i cri "ar 3avriil protosul, dac
vzu cartea i scrisoarea Domnului, aci i c$em pe toi egumenii de la toate mnstirile cele
mari% de la .avr, de la 8atoped, de la "vir, de la #ilandar, de la ;eropotam, de la Caracal, de la
!iserica lui +limpie, de la #aritonul Cotlomuz, care este lavr romneasc, de la !iserica lui
9ilotei, de la ;inof, de la 7ografu, care este lavr !ulgreasc, de la Simensca, de la Do$iar, de
la lavra ruseasc, de la )antocrator, de la Constamonit, de la sfntul )avel, i de la 4$isat, de la
!iserica sfntului 3rigore i de la Simonpetra +ceti egumeni toi venir la ,eagoe 8od n
0ara :omneasc, dimpreun cu 3avriil protosul, carele fu zis mai nainte Deci c$em Domnul
i pe *eolipt arigrdeanul, patriar$ul a toat lumea i cu dnsul patru mitropolii% de la Sere, de
la Sardica, de la /idia, i de la /elic$in, i venir i ei, i-i primi Domnul cu mare cinste, i
c$em i pe toi egumenii din ara sa i pe tot clirosul -i merser dimpreun cu ,eagoe,
ig$emonul )anoniei i cu /acarie, mitropolitul rii la mnstirea cea nou i minunat de la
+rge, i fcur vecernie i coliv spre lauda +dormirii )reacuratei ,sctoare de Dumnezeu, i
dete de luar toi oamenii din coliv, dup o!icei +poi fcu cin ca s se odi$neasc oamenii,
ludnd pre Dumnezeu "ar dup cin tocar i fcur !denie 1priveg$ere2 toat noaptea i se
rugau lui Dumnezeu cu cntri i rugciuni "ar ali oameni ziceau toi% &3ospodi pomilui=( i
sfrir !denia cnd se vrs zorile Deci dac trecu ceas de zi n luna lui august n ?A zile,
traser clopotele, ca s mearg patriar$ul cu mitropoliii i cu tot clirosul dimpreun, s
trnoseasc !iserica "ar prestolul n altar l tocmi i-l aez nsui ,eagoe 8od cu minile sale
spre sfinire, i aez i fctoarele de minuni icoane ale )antocratorului i a )recistei n !iseric
la locul lor, mpodo!ite tot cu aur i cu pietre scumpe; ai5derea puse i alte sfinte icoane n
!iseric, i n tind printre stlpi; i cele din tind erau cu dou fee, i pe deasupra cu !olte
spate cu meteug i poleite; i era acele icoane toate ferecate cu argint curat i poleite cu aur,
ntre care era i c$ipul sfntului ,ifon ferecat tot cu aur, i cu pietre scumpe nfrumuseat, atta
de minunat, ct nu poate mintea omului s nc$ipuiasc i s spun Deci, dac trnosir !iserica
i aezar toate lucrurile i le sfinir, se odi$nir puintel -i iar merser la !iseric domnul
,eagoe 8od i doamna lui Despina, i cu toi !oierii, fiind i patriar$ul cu mitropoliii i cu toi
egumenii i clirosul n !iseric "ar dac sfrir dumnezeiasca liturg$ie, fcu domnul osp
mare i veselie tuturor oamenilor, i-i drui pre toi, pre cei mari i pre cei mici, pre sraci i pre
vduve, pre miei i pre neputernici, i tuturor ct li se cdea mil le dete
"ar slu5!a care se fcuse fericitului ,ifon se !lagoslovi de *eolipt patriar$ul i de tot
so!orul -i puser pre Hir "osif s fie ar$imandrit ntr-acea mnstire nou i-l !lagoslovir s
fac liturg$ie cu !ederni -i !lagoslovenie se ddu de Hir *eolipt patriar$ul i de tot so!orul,
cum i mai nainte se dduse i se fcuse la *ismana cu !lagoslovenia lui 9ilotei patriar$ul -i
tocmi s fie aceste mnstiri amndou cinstite ntr-un c$ip, i ar$imandrii i scaune mai mari
dect toate mnstirile rii /unteneti; i se fcu lucrul acesta cu mare legmnt i cu groaznic
!lestem "ar mitropolia s-a mutat de la +rge la *rgovite -i cum zise mai nainte sfntul
,ifon, acum se umplu de *eolipt, patriar$ul 0arigradului, i de /acarie mitropolitul, i de
,eagoe 8od domnul >ngro-8la$iei, i de toi !oierii cei mari i cei mici i de tot sfntul so!or
-i aa se tocmi ca de-acum niciodat n veci s nu mai fie mitropolie n +rge, ci s fie
mnstire i ar$imandrie, iar n *rgovite s fie mitropolie stttoare cum s-au aezat; i se
fcur aceste lucruri ca mare opreal i !lestem, ca s nu se mai clteasc nici s se mute n veci
nici de patriar$, nici de mitropolit, nici de domn, nici de !oieri, niciodat +cestea toate se
aezar cnd fu cursul anilor B@FA, luna lui august n ?B zile, n zilele credinciosului domn "o
,eagoe 8od, i acelui *eolipt, patriar$ul 0arigradului, i a lui /acarie, mitropolitul >ngro-
8la$iei, spre slava lui Dumnezeu i spre frumuseea i lauda a toat 0ara /unteneasc Drept
aceea nlar laud domnului i !oierilor i cuvinte de cinste i la toat curtea lui i tuturor
oamenilor rii Deci !unul i iu!itorul de #ristos domnul ,eagoe 8od le fcu mare cinste i-i
drui cu multe daruri i-i ls de se duser toi pre la locurile lor
"ar mnstirea cea nou din +rge o ngrdi mpre5ur cu ziduri i nluntru curii fcu
multe c$ilii clugreti i o nfrumuse cu tot felul de tre!uin, fcu trapezrie i mag$erni,
magupie i povarn de olovin pivni, i clopotni nalt, i puse clopote mari, i o fcu
asemenea raiului lui Dumnezeu, iar n mi5loc era acea cas dumnezeiasc, stnd ca i pomul
acela al vieii, ns nu aa c dintr-acela mncar strmoii notri poama morii, iar dintr-acesta
se mnnc Dttorul-de-via *rup i Snge al Domnului nostru "isus #ristos, Carele se 5ung$ie
n toate zilele ntru iertarea pcatelor i n viaa de veci +cestea fcu !unul credincios domn "o
,eagoe 8od 9ericit s fie pomenirea lui, i ntotdeauna cretea i se nmuleau !untile lui,
n inima acestui !un domn; i alctuise slu5!a i rugciunile dreptului i fericitului ,ifon,
printele i spri5initorul su "ar rugciunile lui l pzeau cu pace n domnia sa, i pe toi
vr5maii i supunea su! picioarele lui; i cum nla pre +vraam rugciunea i dragostea i
credina lui /el$isedec, i cum ntrir rugciunile lui Samuil proorocul i ar$iereul pre David
asupra lui 3oliaf, aa i acum a5utar rugciunile sfntului ,ifon lui ,eagoe 8od "ar fericitul
,ifon i atunci i acum tot este cu noi nevzut, dei dnuiete n cer cu ngerii "ar cei ce
locuiesc pe pmnt i c$eam sfntul lui nume, nu se lipsesc de a5utorul lui i credem c i dup
moarte triete, dup cuvntul Domnului nostru "isus #ristos Carele zice% &Cel ce va crede n
/ine, mcar de va i muri, va nvia( "ar acesta din naterea sa fu ro!ul drept al 6mpratului
Ceresc, pstor iar nu argat, sfnt sfinilor i Bisericii trm!i cu glas mare, care c$eam toat
)ravoslavia spre nelegerea cea dumnezeiasc care rsun tare i zice% &9ii omeneti, pn cnd
vei fi cu inimi grele, pn cnd vei iu!i cele dearte i vei crede minciunile( S tii c au
minunat Domnul pre cuviosul Su 4, frumuseea pustnicilor i crmaciul cel !un al pustnicilor,
carele eti nceptor neglcevitor de cele dumnezeieti i spri5inire cald mprailor i domnilor
celor !inecredincioi, i a5utor gra!nic, carele supui su! picioarele lor pe toi vr5maii i
pizmaii, i frngi coarnele tuturor $ulitorilor eretici, care snt uri lui Dumnezeu, i dai pace i
linite a toat lumea dumnezeietilor !iserici i oamenilor cretini i pstorilor care ndrepteaz
dreptul i adevratul cuvnt al lui Dumnezeu; ai5derea d-mi i mie spenie 1mntuire2, celui
ce am scris dumnezeiasca ta via, din netiina i nenvtura mea, ns cu preasfintele tale
rugciuni, c te-am auzit cu urec$ile mele din sfnta i fericita ta gur, i de ali !r!ai
credincioi auzite, care i eu nsumi le-am vzut +cestea le-am dat oamenilor, ca s cnte i s
laude desvrit dumnezeiasca-i patim i frumuseea mririi tale, ntru slava lui Dumnezeu, ca
i noi toi s ne nvrednicim milei i !unei ntmplri a Domnului nostru "isus #ristos, Cruia "
se cuvine toat slava, cinstea i nc$inciunea, cu al .ui fr de nceput *at i cu )rea!unul i
Sfntul 9ctorul-de-via Du$, acum i pururea i n vecii vecilor +min
Proslvirea sfntului ierarh Nifon patriarhul arigradului s-a savarsit la 11 august, 1517,
la Curtea de Arge, zi in are s-a randuit si po!enirea sa" Aeasta a fost pri!a proslvire a
unui sfnt #n ara $o!neas"

S-ar putea să vă placă și

  • Introducere in Literatura Romana
    Introducere in Literatura Romana
    Document754 pagini
    Introducere in Literatura Romana
    Eliza Arustei
    100% (9)
  • Realism Ul
    Realism Ul
    Document4 pagini
    Realism Ul
    Dragoş-Ionel Ţilică
    Încă nu există evaluări
  • Cerere Inscriere Concurs National - Concurs Judetean 2018
    Cerere Inscriere Concurs National - Concurs Judetean 2018
    Document3 pagini
    Cerere Inscriere Concurs National - Concurs Judetean 2018
    gennie88
    Încă nu există evaluări
  • Rozalia
    Rozalia
    Document2 pagini
    Rozalia
    Dragoş-Ionel Ţilică
    Încă nu există evaluări
  • Cere Camin
    Cere Camin
    Document1 pagină
    Cere Camin
    Sergiu Brinza
    Încă nu există evaluări
  • 6 Figuri de Stil
    6 Figuri de Stil
    Document5 pagini
    6 Figuri de Stil
    andreeandrei8
    100% (1)
  • Orar Litere
    Orar Litere
    Document6 pagini
    Orar Litere
    Dragoş-Ionel Ţilică
    Încă nu există evaluări
  • Poezii - George Bacovia
    Poezii - George Bacovia
    Document24 pagini
    Poezii - George Bacovia
    catalindinu68
    Încă nu există evaluări
  • Curs 7
    Curs 7
    Document45 pagini
    Curs 7
    Dragoş-Ionel Ţilică
    Încă nu există evaluări
  • Curs 11
    Curs 11
    Document53 pagini
    Curs 11
    Dragoş-Ionel Ţilică
    Încă nu există evaluări
  • Singura Abilitate de Afaceri Care Vă Garantează Venituri Excelente
    Singura Abilitate de Afaceri Care Vă Garantează Venituri Excelente
    Document6 pagini
    Singura Abilitate de Afaceri Care Vă Garantează Venituri Excelente
    Dragoş-Ionel Ţilică
    Încă nu există evaluări
  • Creanga Fantasticul
    Creanga Fantasticul
    Document3 pagini
    Creanga Fantasticul
    Dragoş-Ionel Ţilică
    100% (1)
  • Iluminismul Romanesc1
    Iluminismul Romanesc1
    Document2 pagini
    Iluminismul Romanesc1
    Dragoş-Ionel Ţilică
    Încă nu există evaluări
  • Curs 5
    Curs 5
    Document47 pagini
    Curs 5
    ionicuta
    Încă nu există evaluări
  • Viata Lumii
    Viata Lumii
    Document5 pagini
    Viata Lumii
    Dragoş-Ionel Ţilică
    100% (1)
  • Iluminismul Romanesc1
    Iluminismul Romanesc1
    Document2 pagini
    Iluminismul Romanesc1
    Dragoş-Ionel Ţilică
    Încă nu există evaluări
  • Tipariturile Lui Coresi
    Tipariturile Lui Coresi
    Document3 pagini
    Tipariturile Lui Coresi
    Dragoş-Ionel Ţilică
    Încă nu există evaluări
  • Tema - Astia Cu Scrierile Lor
    Tema - Astia Cu Scrierile Lor
    Document4 pagini
    Tema - Astia Cu Scrierile Lor
    Dragoş-Ionel Ţilică
    Încă nu există evaluări
  • Tipariturile Lui Coresi
    Tipariturile Lui Coresi
    Document3 pagini
    Tipariturile Lui Coresi
    Dragoş-Ionel Ţilică
    Încă nu există evaluări
  • Viata Lumii
    Viata Lumii
    Document5 pagini
    Viata Lumii
    Dragoş-Ionel Ţilică
    100% (1)
  • Andrada
    Andrada
    Document2 pagini
    Andrada
    Dragoş-Ionel Ţilică
    Încă nu există evaluări
  • Curs 1
    Curs 1
    Document48 pagini
    Curs 1
    Dragoş-Ionel Ţilică
    Încă nu există evaluări
  • Andrada
    Andrada
    Document2 pagini
    Andrada
    Dragoş-Ionel Ţilică
    Încă nu există evaluări
  • 111 Heliade Radulescu 02
    111 Heliade Radulescu 02
    Document5 pagini
    111 Heliade Radulescu 02
    ellen20
    Încă nu există evaluări
  • Grecia. Muzica
    Grecia. Muzica
    Document14 pagini
    Grecia. Muzica
    Eliza Bratu
    Încă nu există evaluări
  • Istoria Limbii Si Dialectologie
    Istoria Limbii Si Dialectologie
    Document129 pagini
    Istoria Limbii Si Dialectologie
    Eliza Bratu
    Încă nu există evaluări
  • Rest Uri
    Rest Uri
    Document2 pagini
    Rest Uri
    Dragoş-Ionel Ţilică
    Încă nu există evaluări
  • Curs 14
    Curs 14
    Document23 pagini
    Curs 14
    Dragoş-Ionel Ţilică
    Încă nu există evaluări
  • Cocoa Ne
    Cocoa Ne
    Document10 pagini
    Cocoa Ne
    Dragoş-Ionel Ţilică
    Încă nu există evaluări