POLITIZAREA ISTORIEI ROMNILOR

Pn in secolul al 18 lea continuitatea poporului romn la nord de Dunre

nu a fost pus la indoial.Inceputul politizrii istoriei romnilor s-a prous in
secolul al !" lea cn cronicarul ma#$iar Ist%an Zsamos&oz' intr-o
lucrare in !()* arat c romnii sunt urma+i ai coloni+tilor romani.Dup
infaptuirea ,nirii lui Mi$ai -iteazul in !".., i-a schimbat radical prerea
artnd c romnii nu mai sunt nici urmai ai romanilor,i c au fost muta/i la
sud de Dunre de Imparatul 0allienus.Ideile lui au fost preluate i de ali
cronicari unguri i de repreentani ai nobilimii maghiare, care erau ostili lui
!ihai, dar cu toate acestea nu toi erau ostili romnilor, do"ad c Nicolae
Ist%an11' 2 istoric +i iplomat al Imperatului Austriei Ruol1 al II lea,
considera ca naiunea romn nu +tir3e+te pri%ile#iile trai/ionale ale naiunii
maghiare din #ransil"ania.
$a !""" 2 Ioan Lucius in cronica sa publicat la Amsteram a"ea dubii
si reer"e cu pri"ire la romni , dar nu contesta continuitatea elementului
romanic la nord de Dunre, artnd c acesta a fost sporit printr-o imigrare
pro"ocat de bulgari de la sud la nord de Dunre .%ceast teorie a rmas
neobser"at aproape un secol pn cnd austriacul 4o$an 5$ristian En#el a
turnat-o in tipare noi creia i-a adugat si nuana peiorati" din teoria e&ilailor
si ru fctorilor lansat de istorio#ra1ia umanist polonez.
5ronicari sa+i din a doua 'umtate a secolului !6 adoptnd i ei teoria
umanista german au incercat s demonstree presupusa origine dacic a
poporului romn, confundnd pe aci cu #o/ii2 teorie com3tut cu argumente
de 5omitele sa+ilor -alentin 7ran& %on 7ran&enstein secolul 1(, dup care
aceast teorie a disprut cu totul in secolul 18.)u toate acestea , istoricii sai au
continuat s afirme *n lucrarile lor originea latin a romnilor.Istoricul sas care
a contribuit cel mai mult la rspandirea acestei idei *n afara mediului romnesc
a fost brao"eanul !artin +chmeitel care a predat ani la rand la ,ni"ersitatea
din -alle un curs de istoria #ransil"aniei, difund opiniile despre romanitatea
romnilor prin lucrrile tiparite in strintate. In secolul al !8 lea chiar i
scrierile espre secui , ca cea iezuit de la inceputul sec. al 18 lea, sublinia c
romnii din toate . cele ri nu sunt decat urma+i ai romanilor.
Szamas&oz' a fost combtut in epoc de crturarii sai , Laurentiu
Toppelnitus si 4o$annes Troster2 ultimul, autor al unei lucrari despre Dacia,
in care arta ca romnii sunt urma+i ai legiunilor romane i cei mai %ec$i
locuitori ai rii.Dup ce in secolul al !8 lea s-a ini/iat lupta pentru repturile
politice ale romnilor transil"neni prin episcopul Inoc$entiu Micu 9lein , s-a
lansat in aceast atmosfer, teoria imi#ra/ionatist e austriacul 7ranz
1
4osep$ Sulzer 2 la !68!-!68: in lucrarea sa pu3licat la -iena 2 ;Istoria
<aciei Transalpine= , in care contesta %ec$imea2 continuitatea +i
auto$tonia romnilor.
/l arta c romnii nu se trag din colonitii romani din Dacia, aceasta
fiind prsit de toata populaia odat cu retra#erea aurelian i c romnii
s-au format ca popor la sud de Dunre intr-un spa/iu neprecizat *ntre bulgari
i albanei, *n !oesia sau #racia de la care romnii au preluat influenele in
limb.
De la sud de Dunre romnii au imigrat apoi la nord de Dunre si in
#ransil"ania , la mi>locul secolului !* unde ii "or gsi stabilii pe un#uri +i
sa+i .Prin teoria sa Sultzer s1ia prerea unanim din tiina si cultura
european , care ii considera pe romni cei mai %ec$i locuitori ai Transil%aniei
i urmai ai romanilor lui #raian.+copul era politic , anularea ar#umentelor
istorice2 ale romnilor in lupta politic din #ransil"ania i >usti1icarea
pri%ile#iilor deinute de naiunea conducatoare, nobilimea maghiar , fruntaii
sailor i secuilor, precum si a statututului de ??tolera/i?? atribuit romnilor.
%ceasta teorie a fost com3tut de repreentanii Scolii Arelene care in
Suple@ Li3elus -ala$orum in !6)!, artau c romnii sunt cei mai %ec$i
locuitori ai #ransil"aniei si urma+i ai coloni+tilor lui #raian.%cest lucru era
confirmat si de repreentani ai naiunilor conductoare din #ransil"ania,Iosi1
al II lea imparat al Austriei !68.-!6). ii socotea pe romni cei mai %ec$i si
cei mai numero+i locuitori in Transil%anieiA
5ontele Tele&i pre+einte al 5ancelariei Aulice Transil%ane in
-iena arta i el in !6)! c romnii sunt locuitorii cei mai %ec$i ai
#ransil"aniei.
Istoricul ungur -uszti Anras tot la !6)! scria c nici o naiune nu are
limba atat de aproapiat de cea "eche romn ,ca natiunea %ala$ilor, ceea ce e
un semn sigur i care nu poate inela ,c ei sunt in #ransil"ania urmaii "echilor
colonii romane.
#ot in secolul al !8 lea istoricul maghiar Ben&o 4ozse1 in cartea sa din
!668 arta c dup abandonarea Daciei traiane, au rmas pe loc muli romani
impreun cu dacii indigeni..
Ideile lui Sulzer au fost imbraiate si de alti istorici ,ca austriecii
IA5AEer 2 4o$n 5$ristian En#el si maghiarul Bola Marton , care artau c
lipsa iz%oarelor istorice despre romni, echi"aleaa insui cu lipsa
romnilor .In replica *n"atul sas Mic$ael Le3rec$t *n timpul rscoalei lui
Corea la !68D arta c romnii ca urmai ai romanilor , sunt cei mai "echi
locuitori ai acestei regiuni.
In !686 istoricul en#lez Euar 0i33on autor al unei celebre istorii a
Imperiului 0oman arta c in Dacia dup retragerea aurelian au rmas o
parte insemnat a locuitorilor ei , care a"eau mai mare team de emigrare decat
de stapnitorul got .Netemeinicia a1irma/iei lui Sulzer a fost reliefat
prompt de reprezentan/ii Scolii Arelene i de marele sla%ist Paul 4osep$
1
Sc$a1ari& care la !8DD arta c 22"alahii de la nord si de la sud de Dunare au
toi aceeasi origine ,e"olund din amestecul tracilor si geto-dacilor cu romnii 22.
Dup instaurarea ualismului austro-un#ar in !8"62 Ro3ert Roesler
reacteaz ??<acii +i Romanii?? !8"8 2 +i in !86! lucrarea 3??Stuii
Romnesti 5ercetri asupra istoriei %ec$i a romnilor?? unde reia teoria
imi#ra/ionist a lui Sulzer pe care o de"olt i sistematiea cu argumente
de orin istoric si 1ilolo#ic pentru a contesta permanena romnilor *n "atra lor
strmoeasc ,de aceea teoria imi#ra/ionista se "a numi de acum *nainte
;=Roesleriana4dup numele celui care a sustinut-o tiinific .
Ieile e 3az ale acesteia erau 5
1.acii au 1ost e@termina/i in urma rz3oaielor cu romanii lui Traian
:AToponimia <aciei ar 1i isprut 2 in aceast cauz
*A5ei !"( ani ct a urat stpnirea romana in <acia nu au 1ost su1icien/i
pentru En1ptuirea romanizriiA
DAAurelian ar 1i mutat la su e <unare toat popula/ia
(ARomanii s-au 1ormat ca popor la su e <unre e une au preluat
in1luen/ele En lim3a si crein/a ortoo@ 2 aucn En acest sens ca
ar#umente F
aG lipsa elementelor #ermanice in lim3a romn
3G e@isten/a unor elemente le@icale comune En lim3ile romn +i al3anez
cG asemnarea intre ialectele aco- romn si maceo-romn
"ARomnii ar 1i un popor e pstori nomazi
6AN-ar 1i +tiri care s-i mentioneze pe romni la nor e <unare inainte e
secolul !*
%ceast teorie a fost combtut e Bo#an Petriceicu Caseu, apoi cu
argumente istorice de A< Henopol in !88D in lucrarea sa 4Teoria lui
Roeslar4. +tudii asupra staruinei romnilor *n Dacia #raiana./l impreun
cu <imitrie Onciul autor al lucrarii 64Scrieri istorice ;=!88( a combtut
aceast teorie cu argumente de ordin logic i istoric , ca apoi mai triu
in"estigaiilor tiinifice conduse de mari istorici i ling"iti ca 5
1. -asile Pr%an 7 322Inceputurile "ietii romne la gurile Dunarii4 181. si
3229etica 64 181:
1.NAIor#a 7 6Istoria romnilor 64 *n 1; "olume
..0$eor#$e IABrtianu 4< enigm i un miracol istoric poporul romn5 18.(4
:.Ale@anru Rosetti 6Istoria limbii romne4
=.5onstantin 5A0iurescu 2 5onstantin <aico%iciu 2 Emil Petro%ici2 5Atin
<r#an +i Aurelian Sacero/eanu au adus do"ei concrete , tot mai numeroase
care au in1irmat teoria imi#ra/ionist. Pe aceeai poiie s-au situat i mari
istorici strini 5 engleul Euar 0i33on2 #ermanul T$eoor Mommssen 2
americanii 4A4un#2 5APatsc$2 Paul Mec&enric& si spaniolul LAComo , care
consider c romnii sunt urma+i ai aco-romanilor i s-au format ca popor *n
<acia Traiana.
.
: