Sunteți pe pagina 1din 6

INSTITUTII CENTRALE IN SPATIUL ROMANESC

Dupa constituirea statelor medievale in sec. 14 regimul lor a evoluat spre


formula monarhica in tiparele generale ale monarhiei feudale, dar cu
trasaturi proprii determinate de specificul societatii romanesti. Constituirea
acestor state a insemnat si un transfer de putere politica din partea cnezilor
si voievozilor locali in favoarea conducatorului ales care isi asuma titlul de
mare voievod ,care sublinia functia militara a acestuia cit si intiietatea fata
sa de ceilalti voievozi.
1. Institutia centrala in Moldova si Tara Romaneasca a fost domnia
asumata de un mare voivod si domn, (acumula deci , atat functia politica
suprema , cat sip e cea militara ).
Dupa integrarea acestor tari in aria de civilizatie a Imperiului Bizantin,
odata cu infintarea primelor itropolii care erau dependente de !atriarhia
din Constantinopol, care au contribuit la consolidarea pozitiei marelui
voievod care era uns de mitroolit si care adopta odata cu coroana , si
titlul "de domn# care conserva semnificatia de !dominus# atribuit
imparatilor romani din perioada dominatului
!rin ungere domnii deveneau conducatori politici din " mila lui
Dumnezeu " care e$prima o afirmare de suveranitate e$terna in raport cu
puterile vecine , dar mai ales interna , fata de toti supusii , care era e$primat
si de formula "de sine statator#, "de sine stapanitor# sau "singur stapanitor#
de la grecescul " autocrator.#
Introducerea in titulatura domnului a cuvantului !Io" de la grecescul
Ioannes (cel ales de Dumnezeu) afirma sursa divina a puterii domnesti ,
calitate pe care domnii o obtin prin ceremonia religioasa a ungerii si
incoronarii , care le transfera harul divin si spri%inul divinitatii.
Atri#utele domniei erau foarte largi si acopereau toate domeniile
politicii interne si e$terne &
1. era rorietar de dret al intregului teritoriu al tarii si caruia toti
locuitorii ii datorau ascultare in calitate de supusi '
(. in calitate de mare voievod , el detinea rero$ativele militare ca
sef al ostirii ' el convoca )%oastea cea mare !
*. rero$ativele administrative, pentru ca el numea dregatorii si
conducea sfatul domnesc'
4. rero$ativele &udiciare , deoarece reprezenta instanta suprema
de %udecata' avea dreptul de confiscare a proprietatii boieresti si de
aplicare a pedepsei capitale in cazuri de tradare(viclenie, infidelitate)
+. rero$ativele le$islative' el era unic legiuitor'
,.rero$ativele funciare' el avea drept de reemtiune asupra
intregului fond funciar al tarii.
-. rero$ative fiscale ' percepea birul destinat cheltuielilor de aparare
sau rascumpararii pacii prin tributul impus de puterile straine
. .domnul decidea olitica e(terna a tarii, declara razboi , incheia
pacea, el era aparator al bisericii, colabora cu ierarhia ecleziastica.
Succesiunea la tron era electiv ereditara, adica fie era ales de boieri
sau area /dunare a 0arii, fie tronul se transmitea ereditar cum a procedat
Basarab I cu fiul sau 1icolae /le$andru intemeind dinastia Basarabilor , iar
in oldova Dinastia usatinilor.
Dupa instaurarea dominatiei otomane in anul 1)*1, domnii au
inceput sa fie numiti direct de Poarta fara consultarea boierimii, procedeu
care s2a generalizat in sec. al 1- lea , astfel ca numirea domnitorului a
devenit un simplu act administrativ al !ortii, domnul depunand omagiul si
%uramant de credinta sultanului.
+in a doua &umatate a secolului al 1, lea' domnia a inceput sa nu mai
fie un atribut e(clusiv al vointei divine, ea dein-and de vointa sultanului .
/stfel ca domnia a devenit din acest moment o functie administrativa, iar
domnul un inalt dregator al !ortii, ocupand un anumit loc in ierarhia
administrativa otomana.
In secolul al 1. lea' domnitorii ca si rinciii Transilvaniei fie erau
alesi de starile rivile$iate in momentele de libetate a tarii, fie erau
numiti direct de Poarta dar si unii si altii trebuiau confirmati de sultan.
+in sec. al 1/ lea odata cu instaurarea regimului turco0fanariot in
oldova in anul 1.11 si 0ara 3omaneasca in anul 1.1,' domnia
amanteana ractic s0a desfiintat, domnii fiind numiti dintre grecii din
cartierul 4anar , fara asentimentul tarii.
+omniile fanariote erau scurte (( 5 * ani) iar domnii erau degradati
la nivelul unor functionari ai Portii, imediat dupa marele Dragoman, fiind
asimilati unui pa67 cu 1,( sau * tuiuri.
In afara de fidelitate fa87 de !oart7 trebuiau sa plateasca o suma de
mare de bani pentru ocuparea tronului ./celeasi sume se plateau si pentru
confirmarea sau prelungirea domniei care dupa unele aprecieri , mai mult de
%umatate din venitul 97rilor 3omane, erau preluate de !oarta , numai prin
prelungirea domniei.
Princiala functie a statului 1n secolul fanariot a fost cea fiscala , fapt
ce a dus la o crestere e$cesiva a fiscalitatii .:ecolul fanariot a fost si secolul
$enerali-arii venalitatii , adica al vanzarii chiar in sistemul de licitatie a
dregatoriilor, ;n conditiile in care detinerea unei dregatorii echivala cu
innobilarea , adica intrarea in randurile boierilor, fapt ce a favorizat
ascensiunea social7 , a oamenilor care acumulasera capital banesc , dar care
prin nastere nu apartineau boierimii.
4anario8ii au reformat institu8iile cu caracter social, edilitar sau
invatam2ntul' cum a facut Ale(andru Isilanti' domn al 0arii 3omanesti
1..*0 1./3 si 1.4,0 1.4.' dar si al Moldovei 1./,0 1.//, care s2a
preocupat de reorganizarea /cademiei Domnesti de la :fantul :ava. Datorita
numeroaselor fenomene ne$ative care s2a produs in secolul fanariot si
anume domniile scurte, cele , ra-#oaie intre arile !uteri vecine, cand
0arile 3omane au fost teatru de razboi, au suferit ocupatia militar7 str7in7
si ierderi de teritorii , la care s2au adaugat epidemii de ciuma si foamete
care ;nso8esc r7zboaiele 6i fiscalitatea e$cesiva , tote acestea au f7cut ca
acest secol s7 fie perceput ;ntr2o manier7 negative fa87 de epocile
anterioare.
<n conducerea 87rii domnul era a%utat de Sfatul +omnesc care ;l
consilia pe domn ,6i era compus la ;nceput din mari boieri ca mari
proprietari de p7m=nt 6i apoi din boieri cu dreg7torii bine precizate .:fatul
domnesc ;l asista pe domn la sfat de %udecat7 la tratativele cu puterile vecine
, iar actele domniei nu erau valabile dac7 lipsea consim87m=ntul marilor
boieri din sfat.
>n rol important l2a avut 6i cancelaria domneasc5 , ;n fruntea c7reia
s2a aflat Marele Lo$of5t' apoi prerogativele %udec7tore6ti apar8ineau
Marelui 6ornic, iar gestiunea veniturilor domniei , Marelui 6istiernic.
De activitatea diplomatic7, primirea solilor str7ini 6i ceremonialul
primirii lor r7spundea Marele Postelnic ;n 0ara 3om=neasc7 6i Marele
Portar sau U7ar ;n oldova.<n a doua &um5tate a secolului 1) au ;nceput
s7 fie elimina8i #oierii f5r5 dre$5torii , iar de la sfarsitul secolului 1,,
:fatul Domnesc a luat o denumire turceasc7 de +ivan .
Adun5rile de St5ri reprezinta o institu8ie care a fost semnalat7 din
secolul 1), ele purt=nd numele de Marea Adunare a 95rii' care se
compunea din marii boieri , clerul ;nalt, boierimea mic7 6i mi%locie 6i
curteni.?a nu era o institu8ie permanent7 fiind convocat7 sporadic, rar
convocat7 ;n probleme fiscale sau administrative, av=nd uneori rolul de a
sanc8iona alegerea domnului , era consultat7 la adoptarea declara8iilor de

r7zboi ;mpotriva turcilor sau ;ncheierea p7cii cu ei, care reprezint7
m7suri de politic7 e$tern7, ca 6i la stabilirea cuantumului obliga8iilor b7ne6ti,
fa87 de !oart7 sau adoptarea reformelor , e$emplu reformele lui Constantin
Mavrocordat :1.*, ; 1.*4 <
/ceast7 adunare a starilor.6i2a definitivat atribu8iile ;n vremea lui
atei Basarab , c=nd s2au conturat deosebirile ;ntre :fat si Divanul
Domnesc, :oborul sau fe8ele biserice6ti si /dunarea a 0oat7 9ara , care
cuprindea reprezentan8ii st7rilor privilegiate
3olul arii /dunari a 0arii a sc7zut foarte mult ;n secolul fanariot ,
iar o7tirea a fost c=iar desfiin8at5 , legat7 ;n principal de disparitia functei
e$terne a 97rilor 3om=ne care nu mai avea dreptul la o politic7 e$tern7
proprie.
Ultima ale$ere a unui domn de c5tre Adunarea Tarii a avut loc
1n 1.>?, iar ultima reuniune a acesteia , dedicat7 desfiin87rii 6erbiei a avut
loc ;n 1.*4 ;n oldova./ceast7 institu8ie v2a renaste ;ntre anii 1/>101/*/
sub numele de Adunarea O#7teasc5.
Armata curindea " oastea cea mic7# format7 din membrii claselor
privilegiate 6i " oastea cea mare " format7 din ;ntreaga populatie apt7 de
serviciul militar.
+u5 instaurarea re$imului domina8iei otomane 1n 1)*1 " oastea
cea mare# convocat7 , iar ;n secolul fanariot o6tirea a fost desfiin8at7 .
>n rol important l2au avut cet78ile de la hotare 6i din interiorul 87rii
Administratia se realiza ;n 9ara 3om=neasc7 prin dre$5torii locali ;n
cadrul %ude8elor 6i a tinuturilor ;n oldova.Biserica ;n 9ara 3om=neasc7
ca 6i celelalte institu8ii a urmat modelul bizantin, rima ar=ieiscoie
devenit5 aoi mitroolie a fost creat5 de Patriar=ia din Constantinool
la 6icina 1n +o#ro$ea 1n 13/).Biseria a avut rol in domeniile &social,
cultural, %uridic.
@n mai 1>)4 s0a inau$urat rima mitroolie ortodo(5 la Curtea de
Ar$e7 deendent5 tot de Mitroolia din Constantinool cu mitropoli8i
numi8i de acolo.itropolitul era 6eful bisericii, el era principala figur7 ;n
:fatul Domnesc 6i 8inea locul domnului ;n caz de vacan87 a tronului, al
doilea demnitar in stat si sfetnic al domnului.
Prima mitroolie 1n Moldova a fost creat5 de Petru Mu7at 1>/, 0
1>/. la Suceava recunoscut5 de Patriar=ia din Constantinool a#ia 1n
1*?1 ; 1*?3 ( domnitor Ale(andru cel Aun).C=nd itropolitul 97rii
3om=ne6ti era ;mputernicit de !atriarhia din Constantinopol s72i ;ndrume pe
credincio6ii ortodoc6i din teritoriile st7p=nite de regatul maghiar , respectiv
din 0ransilvania, el primea titlul de " E(ar= al laiurilor"
Mitroolitul il incorona si un$ea cu mir e domn si era
su#ordonat domnului.Asista la scaunul de udecata al domnului.
3. TRANSIL6ANIA 2 dup7 ocuparea acesteia de maghiari la ;nceputul
secolului al 1* lea 6i2a p7strat individualitatea ;n structura social7, ;n plan
economic , politic 6i administrative ( respectiv 87rile 6i districtele
rom=ne6ti ) , dar 6i in situatia confesionala , respectiv ortodo(ismul
Conducerea rovinciei se baza pe colaborarea st7rilor sau na8iunilor
privilegiate , nobilimea maghiar7, patriciatul s7sesc, frunta6ii secuilor.
Deoarece rom=nii fuseser7 e$clu6i prin diplomele regale din 1*,, ale
lui @udovic I ca apoi sistemului s7 fie des7v=r6it prin >nio20rium2
1ationum la 14*-.4runta6ii rom=nilor ini8ial au f7cut parte din st7rile
privilegiate, particip=nd 6i ei la /dun7rile Ab6te6ti sau Congrega8iile
nobiliare p=n7 ;n 1*++ ( ultima lor participare la aceast7 adunare a st7rilor
privilegiate ).
Cu toate acestea rom=nii mai pastreaz7 o vreme o autonomie 6i o
organizare proprie sub conducerea cnezilor 6i voievozilor rom=ni ;n 87rile
de margine & Ba8eg, 47g7ra6 , aramure6 sau districte rom=ne6ti ca Banat
sau Carand.Dar cu timpul aceste autonomii rom=ne6ti au fost restr=nse iar
nobilii 6i treptat rom=nii au fost treptat maghiariza8i 6i trecu8i la catolicism
sau elimina8i cei care au preferat s726i p7streze credin8a ortodo$7.
Dup7 ocupare, 0ransilvania a fost integrat7 ;n structura regatului
maghiar , cunosc=nd o organizare de tip occidental.
@a nivel local s2au infiin8at comitate unde erau adun7ri ( ale st7rilor
privilegiate) , ale nobilimii, iar ;n zonele locuite de sa6i 6i de secui s2au
;nfiin8at saune secuie7ti 7i s5se7ti.
<n plus sa6ii mai aveau districte dup7 modelul celor rom=ne6ti 6i o
adunare politic7 6i teritorial7 numit7 Universitatea sa7ilor , a c7rui
autonomie a fost confirmata la sf=r6itul secolului al 1+ lea.
@a nivelul voievodatului s2au constituit Con$re$a8ii $enerale ale
no#ilimii care rezolvau problemele %udiciare , iar din secolul 1+ devin
Adun5ri de St5ri No#iliare.Doievodul era reprezentantul regalitatii , iar
mentinerea acestei func8ii reflecta autonomia 0ransilvaniei 6i p7strarea
individualit78ii acesteia ;n cadrul regatului ungar.
+in 1)*1 Transilvania a devenit rinciat autonom sub
suzeranitatea !or8ii , voievodul disp7r=nd fiind ;nlocuit cu rinciele, care
conducea provincia cu spri%inul Consiliului !rinciar, care ii era subordonat
!rincipelui, principele av=nd atribu8ii largi ;n politica e$tern7 deoarece
;ncheia pacea , declara r7zboi, acredita reprezentan8ii diplomatici
.Congrega8iile Eenerale ale nobilimii, au fost ;nlocuite cu o Adunare a
Privile$iatelor numita +iet5 care alegea !rincipele fapt legiferat de +ieta
de la Clu& 1n 1)*>.
Ins5 Princiele ca 7i domnii din 9ara Rom2neasc5 7i Moldova era
confrmat de Poart5.
Dieta se ;ntrunea periodic , dezb7tea problemele de politic7 e$tern7,
devenind un factor permanent 6i cu un statut bine precizat.
:e men8in 6i autonomiile secuie6ti 6i s7se6ti numite scaune.
+in 1,41 Transilvania devine rovincie a Imeriului Ba#s#ur$ic
prin Diploma @eopoldin7 din 4 dec., ca apoi prin !acea de la CarloFitz s7
treac7 oficial sub st7p=nirea /ustriei, c=nd organizarea administrativ7 a
provinciei se mentine in linii mari . <mp7ratului /ustriei conducea
0ransilvania prin intermediul unui Cuvernator ales de +iet5.
A institu8ie administrativ7 care s2a organizat 1n 1,4> Cu#erniul local
( format din 1( consilieri ) avea la Diena un corespondent care se numea
Cancelaria aulic5 format7 dintr2un cancelar 6i , consilieri.
<n secolul al 1. ;n 0ransilvania s2a produs un element nou religios
c=nd o parte a rom=nilor cu promisiunea c7 vor fi asimilati catolicilor 6i vor
avea acelea6i drepturi ca 6i catolicii, s2au unit cu Biserica 3omei, fapt
consacrat de Diplomele @eopoldine din anii 1,GG2 1-H1 c=nd s2a creat
#iserica $reco0catolic5 sau unit5 cu Roma, a doua #iseric5 rom2n5
din Transilvania.