ATITUDINEA STATELOR DEMOCRATICE FA DE

REGIMURILE POLITICE TOTALITARE

Statele democratice au avut o atitudine , fata de regimurile politice
totalitare, care a fluctuat in timp, astfel dupa revolutia bolsevica i! Rusia
"#"$%statele democratice SUA , Marea Britanie,Franta, Japonia au intervenit
direct, trimitand trupe in razboiul civil din Rusia, sau indirect sprijinind opozitia
armata din Rusia.Motivele acestei interventii au fost generate de faptul ca
bolsevicii au inceract sa eporte revolutia lor si in alte tari atacand !olonia, a&oi
revolutia S&arta'ista e la (erli! "#") sau Re&*Sovietica a S+aturilor i!
U!,aria i! Martie "#"#% ur-ata e u! re,i- ultra!atio!alist co!s e
Mi'los .ort/0 i!stalat tot i! "#"#*.
Anticomunismul promovat de "talia fascista si #ermania nazista eplica
incercarea Angliei si Frantei de a ajunge la o intelegere cu aceste tari,
promovand fata de ele o politica conciliatorista.Un alt factor a fost
nemultumirea SUA fata de unele prevederi ale tratatului de pace !aris$
%ersailles, fapt ce eplica politica lor izolationista in plan etern, adica de
neinterventie in jocul diplomatic europen, favorizand dezvoltarea regimurilor
totalitare din &uropa.
Au +ost si i!cercari e li-itare a i!+lue!tei re,i-urilor totalitare &ri! '
$ initierea unor aliante si tratate internationale cum a fost Mica I!tele,ere
"#1" 2alia!ta re,io!ala i!tre Ro-a!ia% Ce3oslovacia si Iu,oslavia4
$ I!tele,erea (alca!ica "#56 2 i!tre Ro-a!ia% Grecia% Turcia si
Iu,oslavia(
$ Pactul (ria! 0 7ello, "#1) %
toate avand ca scop izolarea militara si diplomatica a unor state revizioniste
'#ermania , Bulgaria si Ungaria.
Un alt instrument al statelor democratice a fost crearea Le,ii 2Societatii 4
Natiu!ilor i! "#"# % avand ca scop asigurarea pacii internationale si sa
elimine razboiul ca instrument al relatiilor internationale, dar nu dispunea
de mijloacele necesare pentru a face respectate recomandarile Adunarii
Societatii )atiunilor dovada ' esecul embargoului impus "taliei in *+,-,
dupa ce atacase &tiopia .Abisinia( sau esecul recomandarii de neinterventie
in ra8boiul civil i! S&a!ia "#590"#5#, dintre republicani si trupele
generalului Franco, sprijinit masiv de statele fasciste.#ermania si "talia(.
/upa *+01 statele democtarice si$au dat seama de pericolul reprezentat
de URSS pentru libertatea si reconstructia democratica a &uropei.
"nca din *+02 Statele Unite ale Americii au initiat : &olitica e stavilire3 a
epansiunii comunismului in &uropa de vest si restul lumii, conceputa de
*
diplomatul american #eorge 4ennan , dar initiata de presedintele 5arr6
7ruman care a fost si :&ri-a reactie 8a lumii libere fata de totalitarismul
comunist.
Un :&ri- re8ultat3 al acestei politici a fost adoptarea de SUA a Pla!ului
Mars3all la 9 iu!ie "#6$% care prevedea sprijin economic si financiar
consistent pentru statele europene a caror economie fusese ruinata de al 9 lea
razboi mondial , sprijin de care au beneficiat doar statele din apusul &uropei ,
deoarece URSS a refuzat acest plan si a interzis si tarilor care erau in sfera sa
de influenta sa accepte acest plan.
Al doilea rezultat al acestei politici a fost crearea la 6 a&rilie "#6# a u!ei
alia!te &olitice si -ilitare 2NATO4% avand ca scop sa dea riposta URSS :
ului in caz de atac asupra &uropei de %est. Alia!ta i! care au +acut &arte
SUA % Ca!aa si "; state euro&e!e la i!+ii!tare i! "#6#.
7ot un rezultat al acestei politici au fost si razboaiele purtate de SUA si aliatii
lor in Coreea "#<;0 "#<5 si ra8boiul i! =iet!a- "#9" 0"#$<% dar numai
razboiul din ;orea a fost un succes pentru americani si aliatii lor.
!revederile pacii de la !aris :%ersailles au fost principala sursa de conflict
diplomatic dupa !RM .*+*<( , cel cu #ermania , obligata sa plateasca uriase
despagubiri de razboi, sa abandoneze orice pretentii coloniale si sa renunte
complet la propria armata.#ermania pierdea ' "5> i! teritoriu% "1> i!
&o&ulatie% 6)> i! -i!ereurile e +ier% "<> i! &rouctia a,ricola, la care
se adauga criza economica , inflatia galoanta si mai ales ocupara de catre
francezi a zonei demilitarizate a Ru=rului .*+9,(.
"n "talia comunistii declanseaza greve de proportii in *+9>."ntre anii *+9, :
*+9< s$a produs o crestere economica si a consumului . boom$ul economic
american(, din America patria laissez$faire$ului pornind si marea criza
economica din anii *+9+$*+,,.
Divi8area co!ti!e!tului Euro&ea! s0a &rous u&a "#6< cand s$au instaurat
regimuri comuniste in toate statele ocupate de Armata Rosie
.!olonia,;e=oslovacia, R/#,Ungaria, "ugoslavia, Albania si Romania(.
#ranita de vest a unor state comuniste ca 'R/#, Ungaia si ;e=oslovacia a fost
puternic militarizata cu mii de ?m de sarma g=impata si posturi de observatie.
Un simbol al divizarii &uropei a fost zidul (erli!ului riicat i! "#9" de
autoritatile comuniste din R/# la presiunea URSS.7ot in *+-* s$a declansat si
Cri8a Rac3etelor Cuba!e8e provocata de URSS care a instalat rac=ete
nucleare in ;uba provocand riposta energica a presedintelui Jo=n Fitzerald
4enned6 asasinat ulterior in "#95 , vinovatul de aceasta criza fiind )ic=ita
5rusciov , dar si de infrangerea revolutiei anticomuniste din U!,aria "#<9.
&rodarea sistemului comunist s$a produs treptat inca din *+0+ cand
"ugoslavia a fost prima tara comunista care si$a manifestat independenta fata
de Moscova."n *+1, s$au declansat primele miscari antisovietice in R/# la
Berlin , care au fost inabusite.I! "#<9 s0a ecla!sat revolutia i! Polo!ia si
9
revolutia anticomunista din Ungaria inabusita de trupele sovietice din ordinal lui
5rusciov.
I! "#9) s0a ecla!sat -iscarea re+o-atoare a!tico-u!isa i!
Ce3oslovacia inabusita de trupele sovietice si cele ale unor tari membre ale
7ratatului de la %arsovia , alianta militara a statelor comuniste in frute cu URSS,
create in *+11.
@a invadarea ;e=oslovaciei au participat si trupe din R/# ,Ungaria ,
Bulgaria si !olonia .Romania a fost singura tara care a re+u8at sa participe cu
trupe la inabusirea acestei miscari."ntre anii "#$;0 "#)# s0a &rous si
+ali-e!tul eco!o-ic al siste-ului co-u!ist care nu putea sa satisfaca nevoile
de baza ale populatiei si sa renunte la represiune impotriva adversarilor
sistemului comunist.
"mpotriva sistemului comunist s$a declansat o puternica miscare de
desidenta, deoarece opozantii regimului comunist fiind persecutati de autoritati ,
au adevenit adevarate simboluri internationale ale luptei pentru drepturile
omului'
$%aclav 5avel in ;e=oslovacia
$BronislaA #ereme? : din !olonia
$Adam Mic=ni? : din !olonia
Aventura URSS din ra8boiul i! A+,a!ista! "#$# 0"#)) , revolta muncitorilor
polonezi si apartia primului sindicat liber in lumea comunista, numit
Soliaritatea din !olonia, in noiembrie *+<> au marcat inceputul sfarsitului
regimurilor comuniste.
Re+or-ele lui Mi3ail Gorbaciov u&a "#)< au accelerat si ele
prabusirea regimurilor comuniste."n unele tari, !olonia si Ungaria, caderea
regimului comunist s$a produs in urma unor negocieri intre partidele comuniste
aflate la putere si fortele de opozitie , facandu$se trecerea la pluralism politic si
democratie.
"n alte tari ca ;e=oslovacia si R/# inlaturarea liderilor comunisti s$a
produs in urma unor mari manifestatii de strada.Singura tara in care caderea
comunismului s$a facut prin varsare de sange a fost Romania.
Co-u!is-ul s0a &rabusit si i! URSS% ca! statul a is&arut o+icial i! "##"*
,
Statul e re&t% statul totalitar si &roble-atica
re&turilor o-ului
Aceasta problematica dateaza din antic=itate cand au aparut primele
coduri de legi.7eoria drepturilor omului a aparut in secolul ") !u-it
E&oca Lu-i!ilor% cand au fost elaborate primele documente'
$ Declaratia e I!e&e!e!ta i! 6 iulie "$$9, adoptata de
revolutia americana
$ Declaratia Dre&turilor O-ului si Cetate!ilor 19 au,ust "$)#,
adoptata de revolutia franceza.
Aceste documente au fost apoi dezvoltate dupa *+01, cand
Brganizatia )atiunilor Unite .B)U( a a doptat la "; ece-brie "#6)
Declaratia U!iversala a Dre&turilor O-ului% iar in &uropa in "#<; s$a
adoptat Co!ve!tia Euro&ea!a a Dre&turilor O-ului.
Se disting mai multe tipuri de drepturi si libertati cetatenesti'
". C?Dre&turile civile : aparute inca din &poca @uminilor cum a fost
libertatea persoanei, a constiintei, a cuvantului, libertatea de eprimare
$ dreptul de participare la guvernare, drepturi consemnate in cele
doua declaratii din secolul *< din &poca @uminilor
1 Dre&turi &olitice@
$ dreptul la vot .sec.*+(
5 Dre&turi sociale'$ aparute tot in secolul al *+ lea
$ dreptul la ocrotirea sanatatii,
$ dreptul la educatie
$ dreptul la ocrotire sociala
Statul de drept este inseparabil de problematica drepturilor omului
si democratie.Statul totalitar instaurat si condus prin violenta si teroare a
incalcat sistematic drepturile omului ,ajungandu$se la adevarate crime
impotriva umanitatii'
".in al doilea Razboi Mondial s$a produs drama .olocaustului ,
eterminarea evreilor
1.Gula,ul sovietic
5.Ge!ociul impotriva unor popoare ca' polonezi, rusi, sarbi, tigani.
;u eceptia nazismului toate regimurile totalitare s$au instaurat
prin violenta, toate au promovat o politica antidemocatica, iar educatia si
invatamantul au fost subordonate educatiei tineretului in spiritul
atasamentului fata de regim.

0