STATE NAIONALE IN SECOLUL al 19 lea

Micari de eliberare naional

In prima jumtate a secolului 19 naionalismul a avut un caracter romantic fiind
reprezentat de G.Mazzini Nicolae !lce"c# i $o#le" Mic%ele& care porneau de la ideea
c nimic nu poate fi nfptuit durabil fr apelul la istorie..Naionali"'#l ro'an&ic creia
i s-a adaugat ideea liberal n sec.al 19 lea considera statul naional ca fiind ideal pentru
dezvoltarea si modernizarea societii europene.
In "ecol#l 19 "#(ran#'i& "ecol#l naionali&ilor s-au afirmat ideologiile
nationale dar si actiunile care sa duca la transpunerea lor in practica.Primele miscari
nationale s-au declansat in zona Balcanilor care puneau in cauza prevederile Ac&#l#i )inal
de la *iena 1+1, .Balcanii zona care era un adevarat mozaic etnic dar care aveau ca
element de unitate religia ortodo!a.
In 1+-1 primii care au declansat lupta de eliberare nationala au fost grecii care au
organizat o rascoala anti-otomana condusa de "le!andru Ipsilanti cu sprijinul #usiei.In
ian#arie 1+-- grecii si-au proclamat independenta fapt ce a provocat reactia Imperiului
$toman prin masacrul a %&.&&& greci din Insula '(ios )pictat de *elacroi!+ fapt ce a
provocat interventia puterilor occidentale in favoarea grecilor.*e aceea Imperiul $toman
prin ,ratatul de la "drianopol din 1-%9 a fost nevoit sa recunoasca statul grec)constituit la
&. februarie 1-.&+./iscarea nationala s-a e!tins in perioada urmatoare aparand tot mai
multe societati secrete0 Carbonarii in Italia Co''#nero" in 1pania !#r.en"c%a)&en in
statele 2ermane /ra&ia in Tara 0o'anea"ca in 1+12 condusa de Ion G%ica 3icolae
Balcescu 'ristian ,ell.
To& in 1+23 "i4a (rocla'a& inde(enden&a !el5ia unde s-a declansat o revolutie
burg(eza si nationala impotriva (otararilor 'ongresului de la 4iena 1-15 care alipise
Belgia la $landa.
Con5re"#l !el5ian a (rocla'a& la 1 oc&o'brie 1+23 inde(enden&a &arii
rec#no"c#&a "i de Olanda in 1+29.
In Imperiul 6absburgic in timpul re6ol#&iei de la 1+1+ aspiratiile nationale au
imbracat mai multe forme0
1. o miscare de desprindere a natiunilor din Imperiu si de constituire a unor state
nationale
%. o miscare de reunire intr-un stat national a unor unitati statale separate in 2ermania
.. o miscare mi!ta de desprindere de sub dominatia straina si de reunire in Italia si
#omania
In 70INCI7ATELE 0OMANE dupa 1+1+ in centrul vietii politice s-a aflat ideea
in)a(&#irii #ni&a&ii na&ionale favorizata de situatia internationala creata dupa declansarea
razboi#l#i Cri'eii 1+,241+,8 la sfarsitul caruia Tra&a&#l de 7ace "4a inc%eia& la 7ari"
in )ebr#arie 9 'ar&ie 1+,8 unde 7nirea Principatelor #omane a devenit o problema
europeana .8a acest 'ongres marile puteri au decis con"#l&area ro'anilor cu privire la
7nire prin intermediul unor ad#nari ad4%oc care au fost convocate in 6ara an#l#i 1+,:
la Ia"i "i !#c#re"&i care "4a# (ron#n&a& (en&r# #nirea 7rinci(a&elor 0o'ane in&r4#n
"in5#r "&a& c# n#'ele de 0o'ania.
/arile Puteri intrunite intr-o Con)erin&a in&erna&ionala la 7ari" in 1+,+ au adoptat
o Con6en&ie care trasa un cadru incomplet pentru unirea celor % ,ari #omane 0
/oldova si ,ara #omaneasca.,recand peste prevederile acestei 'onventii romanii si-au
impus (ro(ria 6oin&a prin dubla ale5ere a l#i C#za *oda "i in Moldo6a "i a(oi la -1
ian#arie 1+,9 ca do'n "i in Tara 0o'anea"ca cand "4a# (#" bazele "&a&#l#i
ro'an 'odern.
Uni)icarea ITALIEI s-a infaptuit prin mai multe etape si mijloace0 razboi#l
ac&i#ni re6ol#&ionare calea di(lo'a&ica .Initiativa 7nificarii Italiei a apartinut
statului 7ie'on& cond#" de *ic&or E'an#el al II lea ; 1+1941+:+ <c# sprijinul
nationalistilor italieni .Ar&izan#l unificarii Italiei a fost Ca'il Ca6o#r care din 1+,-
a devenit (ri' 'ini"&r# al "&a&#l#i 7ie'on& .
In (ri'a e&a(a 7ie'on&#l a declara& razboi i'(o&ri6a A#"&riei cu sprijinul
9rantei care a fost infrant in luptele de la Ma5en&a "i Sol)erino iar pacea care s-a
inc(eiat a dus la eliberarea 8ombardiei de catre Piemont 4enetia a ramas tot la
"ustria iar 9ranta castiga 3issa si 1avoia.
In a do#a e&a(a s-au declansat doua actiuni revolutionare 0 prima cand d#ca&ele
italiene 0 7ar'a To"cana "i 0o'a5ina au inlaturat vec(iul regim si s-au unit cu
Piemont." doua actiune revolutionara a fost o re6ol#&ie na&ionala declansata in Sicilia
care apartinea de regatul 3eapole cand 2iusepe 2aribaldi cu 1&&& de voluntari a
eliberat Sicilia "i a(oi Nea(ole pe care le-a unit cu 7ie'on& in 1+81.
3oul stat italian care cuprindea cea mai mare parte a teritoriului italiean l-a proclamat
ca re5e (e *ic&or E'an#el al II lea dar ramanea in afara acestui stat 4enetia si 1tatul
Papal aparat de francezi de aceea in 1-:: cand Prusia a declarat razboi "ustriei
Italia s-a aliat cu Prusia iar in urma victoriei asupra "ustriei I&alia ob&ine "i *ene&ia.
Uni)icarea I&aliei "4a inc%eia& in 1+:3 cand trupele franceze s-au retras din #oma
care a fost atunci proclamata capitala statului italian.
Uni)icarea GE0MANIE a fost mai intai pregatita pe plan economic printr-o
#ni#ne 6a'ala =oll6erein initiata de 7r#"ia in 1+-+ la care au aderat cea mai mare
parte a statelor germane."ustria dorea ca unificarea statelor germane sa se faca sub
autoritatea ei de aceea unificarea statelor germane a fost dominata de rivalitatea dintre
"ustria si Prusia.7nificarea 2ermaniei a fost sustinuta de cancelar#l !i"'arc. si s-a
realizat in urma a 2 razboaie ini&ia&e de 7r#"ia.
7ri'#l razboi in 1+81 i'(o&ri6a >ane'arcei in alianta cu "ustria pentru eliberarea
>#ca&elor Sc%lle"?i5 "i @oll"&ein razboi in urma caruia *anemarca a fost infranta si
cele doua ducate au fost impartite intre Prusia si "ustria.
Al doilea razboi declan"a& de 7r#"ia in 1+88 a )o"& i'(o&ri6a A#"&riei care a fost
infranta la Sado6a in i#lie 1+88 iar prin pacea care s-a inc(eiat in a#5#"& 1+88 la
7ra5a "ustria a fost e!clusa din 'onferinta germana iar statele germanice din nord
au fost puse sub autoritatea Prusiei formand Con)edera&ia Ger'ana de Nord din care
nu faceau parte statele din sud care erau sustinute de 9ranta.
*e aceea cel de4al &reilea razboi declan"a& de 7r#"ia a )o"& i'(o&ri6a /ran&ei
1+:3 9 1+:1 cand armatele au suferit o infrangere umilitoare la Sedan cand statele din
sud au intrat in 'onfederatie inc(eindu-se in 1+:1 Uni)icarea Ger'aniei.
8a 1+ ian#arie 1+:1 re5ele 7r#"iei /rederic Aill%el' I s-a proclamat ca i'(ara& al
Ger'aniei in Sala O5linzilor de la *er"aille" cand 2emania ane!a si doua provincii
franceze Al"acia "i Lorena.>#(a 1+:1 ideea na&ionala si-a sc(imbat esenta in state ca
9ranta si 2ermania ea fiind e!acerbata ajungandu-se uneori pana la "o6ini"' "i
Beno)obie.
In alte state indeosebi popoarele care luptau pentru constituirea statelor nationale
sau desavarsirea unitatii lor nationale polonezii romanii ce(ii slovacii si slavii sudici
na&ionali"'#l "i4a (a"&ra& )or'a ro'an&ica "i liberala.
/entinerea imperiilor multinationale la sfarsitul secolului 19 si inceputul sec.%& a
facut ca lupta nationala sa devina &o& 'ai &en"iona&a.8a inceputul sec.%& multe natiuni din
centru si sud estul ;uropei se aflau inca in granitele acestor imperii 0 #us "ustro- 7ngar
2eman si $toman.
"lte natiuni desi isi constituisera state nationale nu-si desavarsisera unitatea
nationala statala indeosebi romanii si iugoslavii.
In an#l 191- "4a declan"a& (ri'#l razboi !alcanic in&re Grecia Serbia "i !#l5aria
impotriva I'(eri#l#i O&o'an pentru eliberarea de sub stapanire otomana a tuturor
teritoriilor balcanice.3eintelegerile aparute intre invingatori privind impartirea acestor
teritorii au dus la al doilea razboi balcanic in 1912 cand fostele aliate ale Bulgariei
2recia si 1erbia au declansat razboi Bulgariei la care a participat si #omania .
7acea "4a inc%eia& la !#c#re"i in an#l 1912 cand 0o'ania a ob&in#& "#d#l
>obro5ei; Cadrila&er#l<.
8a sfarsitul acestor razboaie se constituia si "&a&#l na&ional albanez.
7ri'#l 0azboi Mondial a fost si #l&i'#l ac& in formarea statelor nationale in
;uropa deoarece a invins (rinci(i#l a#&ode&er'inarii lansat de presedintele american
A.Aeadro? Ail"on la Con)erin&a 7acii de la 7ari" 1919419-3 ."plicarea acestui
principiu a permis constituirea a noi state nationale in urma dezmembrarii Imperiilor
"ustro <7ngar si #us.
Prin de"&ra'area I'(eri#l#i A#"&ro4Un5ar se formau noi state 07ngaria "ustria
'e(oslovacia Polonia iar slavii sudici s-au unit in jurul 1erbiei formand #egatul 1arbo-
'roato-1loven care din anul 19-9 si-a luat numele de I#5o"la6ia.Prin destramarea
Imperiul #us au aparut noi state08etonia 8ituania ;stonia si 9inlanda .
#omanii si-au desavarsit unitatea nationala prin #nirea !a"arabiei c# 0o'ania la
-: 'ar&ieC9 a(rilie 191+ a(oi #nirea !#co6inei c# 0o'ania la 1,C-+ noie'brie 191+
iar la 1 dece'brie 191+ #nirea Tran"il6aniei c# 0o'ania.
*upa primul #azboi /ondial nationalismul a luat o )or'a radicala a #l&ra4
na&ionali"'#l#i care a stat la baza ideolo5iilor )a"ci"&e instaurandu-se regimuri totalitare
in multe state europene care au promovat o (oli&ica re6izioni"&a care a condus la
declansarea celui de-al doilea #azboi /ondial.1pre sfarsitul acestui razboi se desc(idea in
;uropa calea realizarilor e)ec&i6e pe linia unei 6ii&oare #ni&a&i e#ro(ene sustinuta si de
numeroase 'i"cari de rezi"&en&a din tarile ocupate de trupele germane in cel de-al doilea
razboi mondial cum a fost =L#(&a din /ran&a D sau grupul numit =7ar&id#l de ac&i#ne in
I&aliaE .