1

Autonomii locale n spaiul romnesc n sec. 9-13

n primul mileniu al erei cretine istoria romnilor a evoluat ntre mperiul Bizantin i popoarele
migratoare.La sfritul acestei perioade , Imperiul Bizantin a oferit romnilor modelul structurilor de stat i de
civilizaie.
n secolul 7 -9 forma de organizare specific romnilor a fost Obtea Steasc care la nceput se baza pe o
decizie colectiv Sfat sau Adunarea Satului.Cu timpul aceast decizie se individualizeaz i revine unor
conductori locali cu atribuii militare, juridice i sociale numii cnezi, juzi i voievozi.Satul a fost forma specific de
aezare a strmoilor notri dup cum scria Nicolae Iorga .Obtile s-au grupat cu timpul n uniuni de obti numite
de N.Iorga romanii populare sau democraii trneti din care s-au format cnezatele i voievodatele ca
formaiuni politice prestatale.Din unirea uniunilor de obti sau aezrilor rurale s-au format rile conduse de voievozi
sau duci cu funcii militare , administrative sau judectoreti. Puterea unora dintre ei s-a extins cu timpul peste mai
multe sate dintr-o arie delimitat geografic i politic.rile depindeau de un centru de putere direct prin intermediul
unei cpetenii militare, numit voievod (termen slav) sau duce (termen latin) comandant militar ( sef al ostirii).
Primii duci sunt atestai n Transilvania n sec.al 9 lea de cronica maghiar a lui Anonimus, Gesta
Hungarorum care amintete n sec.9 ducatele lui Gelu, Glad i Menumorut aflate n conflict cu
maghiarii.Cronica lui Anonimus dateaz din secolul 12 , dar se refer la evenimentele din sec.9.Aceste realiti
sunt confirmate indirect de cronica lui Nestor din se.12 care pstra amintirea faptului c la trecerea lor prin Carpaii
Pduroi spre Panonia, ungurii i-au gsit acolo pe romni i pe slavi.
Voievodatul lui Gelu avea reedina la Dbca n centrul Transilvaniei , Glad la Cuvin in Banat, iar
Menumorut la Biharea in Crisana.Anonimus mentiona ca numai Gelu era roman si a murit in lupta cu maghiarul
Tuhutum care a preluat conducerea voievodatului pentru el si urmasii sai in timp de peste un secol.
In sec 11 legenda Sf.Gerard menioneaza la conducerea Transilvaniei n locul lui Gelu pe Gyula cu
reedinta la Blgrad (Alba Iulia de azi).El a intrat in conflict cu regele maghiar tefan cel Sfant deoarece a refuzat
catolicismul ,care i ocup teritoriul n 1003.Tot Legenda Sf.Gerard l menioneaz n locul lui Glad din Banat pe
Ahtum cu reedinta la Morisena unde a construit o mnstire ortodox.El a intrat in conflict cu tefan cel Sfnt
deoarece s-a opus exportului de sare pe Mure spre Ungaria, fiind nfrnt i ucis iar teritoriul su fiind ocupat de
maghiari.Ocuparea Transilvaniei de maghiari a avut loc n sec.11-13 cnd Transilvania a devenit voievodat vasal
regelui Ungariei, avnd nsa autonomie de decizie juridic, administrativ i militar.Transilvania devenind
singura regiune ocupat de maghiari care a pstrat denumirea de voievodat iar deinatorii acestei funcii aveau titlu
identic cu al conductorilor rii Romnesti i Moldovei, acela de voievozi.
Pentru a-i consolida stpnirea n Transilvania , maghiarii au folosit mai multe mijloace :
1.Mijloace politice- au ncercat s nlocuiasc instituia tradiional romneasc a voievodatului cu alta de inspiraie
apusean principatul , de aceea in 1111 apare in documente Mercurius princeps Ultrasilvanus, funcie care nu se
tie dac s-a exercitat deoarece n anul 1176 apare in documente un voievod Leustachius Voyvoda , de aceea
Transivania de la 1176 chiar dac era voievodat vasal coroanei maghiare a pstrat ca instituie politic central
voievodatul pn n anul 1541.
2.Mijloace religioase n 1111 apare primul episcop catolic Simion Ultasivanus cu reedina la Blgrad (Alba Iulia
de azi).
3.Mijloace administrative n teritoriile ocupate de maghiari , in plan local, maghiarii au introdus instituii politico-
administrative numite comitate conduse de un comite numit de regele maghiar. Primul comitat Bihorul 1111; apoi
Crasna i Dbca 1164; Cluj , Alba i Timi 1175; iar la inceputul sec.13 ultimele comitate :Arad , Zarand si Trnava.
4.Mijloace etnice maghiarii colonizeaz in Transilvania pe secui i sai si teutoni:
a) Pe secui in sec 11 in Bihor, apoi in zonaTrnavelor , apoi in Subcarpaii Rsriteni (unde se afla i azi) cu misiunea
de a apra trectorile Carpailor Orientali.
b)pe sai n a doua jumatate a sec.12 in prile sudice ale Transilvaniei in zona Oratie, Sibiu, Trnavelor, ara Brsei
, ei fiind creatorii tradiiei urbane (orae):Sibiu, Sighioara, Braov, Bistria, orae care se bucurau de autonomie fiind
conduse de un consiliu format din jurai i coordonat de primar.In 1204 saii au beneficiat de Bula de Aur
(Andreanum) dat de Andrei al 2 lea prin care se preciza c teritoriul din zona Sibiului nu putea fi nstrinat, saii
avnd dreptul sa protesteze. Ei obineau i dreptul de a folosi Pdurea Romnilor i Pecenegilor mpreun cu
acetia.
Att secuii ct i saii aveau n teritoriul lor o organizaie administrativ:
- secuii scaune secuiesti, conduse de un capitan si un jude
- sasii scaune sasesti si districte dupa modelul celor romanesti conduse de 2 juzi.
c) Teutonii au fost colonizai tot de Andrei al 2 lea in ara Brsei ntre anii 1211- 1225 cu scopul de a opri
expansiunea cumanilor i a crea premisele expansiunii maghiare la rsrit (Moldova) i la sud de Carpai (Tara
Romneasc).Romnii totusi au rmas majoritari in Transilvania continundu-si viaa in districe romneti conduse
de cnezi si juzi cu atribuii juridice si administrative, unde juraii povenii din cnezi si preoi romani cercetau si ddeau
sentine potrivit dreptului romnesc numit Ius Valachicus.
2
Din a 2 jumatate a sec.13 voievozii romni din Transilvania ncep s aib curte separat , cancelarie, aparat
administrativ i armat.
In rile de margine cu populaie compact romneasc supravieuiesc autonomiile romnesti numite ri:
ara Fgraului atestat in 1222, ara Brsei atestat tot n 1222, ara Haegului atestat in 1247
(n Diploma Ioaniilor), ara Maramureului atestat n 1299, toate cu importante funcii de aprare a granielor ,
astfel in schimbul serviciilor militare fa de maghiari ele i pstrau autonomia.Tocmai din aceste autonomii
romneti cum a fost Fgaraul la 1290 1291- Negru Vod , apoi Maramureul 1347 Drago Vod si 1359
Bogdan Vod , vor porni iniiativele de formare a statelor romneti extracarpatice- ara Romneasc i Moldova.
Au fost i unii voievozi ai Transilvaniei care au ncercat la sfritul sec.13 i nceputul sec.14 s i asume
prerogative sporite respectiv : Roland Bora 1282 -1284-1285 i 1288 1294 , Ladislau Kan 1294-1315.Primul ,
adic Roland Bora a convocat prima Adunare Obteasc (Congregaie General) la Deva unde au participat
nobili din cele 7 comitate - clerul nalt, orenii i reprezentanii rnimii libere. Ultima adunare a nobilimii la
care a participat i elita politic romnesc a fost cea din 1355 , deoarece din 1366 regele Ludovic I (1342-1382)
prin diplomele sale condiiona calitatea de nobil de apartenena la religia catolic definitivnd sistemul de guvernare
al Transilvaniei bazat pe recunoaterea unei singure religii oficiale (recepte) i anume, catolicismul, romnii fiind
exclui i din viaa politic i din cea religioas deoarece erau ortodoci, iar religia ortodox nu era oficial.Dup
ocuparea Transilvaniei n sec.13 , regatul maghiar i-a continuat expansiunea i asupra formaiunilor politice din
exteriorul arcului carpatic , astfel o Bul Papal din 1234 meniona existena unor elemente de ierarhie bisericeasc
ortodox, ceea ce implica i o organizare politic.
Dup invazia ttar (mongol) 1241-1242 ntreg spaiul romnesc a fost distrus i reorganizat , romnii i
secuii au ncercat s apere trectorile Transilvaniei.Marea invazie ttar a pulverizat cnezatele i voievodatele
romneti i a dezorganizat regatul maghiar care n ultima perioad i extinsese dominaia i asupra spaiului
extracarpatic.Dup ce a trecut ocul acestei invazii , regalitatea maghiar ncearc s rectige terenul pierdut la sud
de Carpai aducndu-i n 1247 pe Cavalerii Ioanii , aa cum atest Diploma dat de regele Bela al 4 lea n care
sunt cuprinse i formaiunile politice teritoriale din zon :
1.ara Severinului ncredinat Ioaniilor pn la Olt, unde anterior n 1230 maghiarii organizaser o
marc de aprare Banatul de Severin
2.Diploma meniona i cnezatele lui Ioan i Farca dintre Jiu i Olt care depindeau de ara Severinului fiind
anexate regatului maghiar.n stnga Oltului era voievodatul lui Seneslau care stpnea nord- vestul Munteniei , iar n
dreapta Oltului era voievodatului lui Litovoi care stpnea ara Haegului i nordul Olteniei.Primul care s-a
emancipat de sub suzeranitatea maghiar a fost Seneslau urmat de ara Severinului , apoi de Litovoi care la 1277-
1279 a ncercat s nlture suzeranitatea maghiar, dar moare n lupt, iar fratele su Brbat e capturat, dar care e
rscumprat cu o sum nu mic de bani, care ilustreaz fora economic a voievodatului oltean.
Tradiia istoric consemnat n cronicele muntene vorbesc despre un desclecat al lui Negru Vod 1290-
1291 care a pornit din ara Fgraului la 1290 , a crei autonomie a fost desfiinat de regele maghiar Andrei al 3
lea la 1291.El a trecut la sud de Carpai aezndu-se la Cmpulung, care va fi i prima capital a rii
Romneti i necropol domneasc.Realitatea acestui desclecat pare a fi sugerat chiar de numele lui Basarab de
origine cuman consemnat n documentul din ara Haegului.Mai clar e documentat ntemeierea rii Romneti ,
care s-a fcut prin unificarea voievodatelor lui Litovoi cu cele ale lui Seneslau sub domnia lui Basarab de la 1320.
Afirmarea independenei fa de regatul maghiar se fcea n contextul colaborrii romnilor cu bulgarii, srbii
i ttarii.n 1324 , Basarab ncheie un acord cu regele maghiar Carol Robert de Anjou (1308 1342 ) prin care
acesta i recunoate domnia i autoritatea statului , iar Basarab se recunoate vasal regelui maghiar.La 1330 Carol
Robert a considerat c Basarab nu a respectat obligaiile vasalice i a pornit mpotriva lui o campanie militar.
Basarab pentru a evita distrugerile rzboiului s-a oferit s i restituie regelui maghiar Banatul de Severin i s-i
plteasc 7000 de mrci de argint , echivalentul a 74 kg de aur .Aceast for economic este legat de controlul
drumului comercial care leag Europa Central de Marea Neagr prin gurile Dunrii.Carol Robert refuz
oferta , dar armata sa e nfrnt ntr-o strmtoare numit Posada , unde maghiarii sunt masacrai , iar regele scap greu
cu via. Prin victoria din 9-12 noiembrie 1330 se obine independena rii Romneti , singurul izvor care descrie
acest eveniment fiind Cronica pictat de la Viena.Ulterior Basarab a reluat raporturile cu Ungaria n contexul luptei
comune mpotriva dominaiei ttare.Basarab cucerete sudul Moldovei, fapt ce explic numele de Basarabia care s-a
extins ulterior pe ntreg teritoriul dintre Prut i Nistru.
Consolidarea statului s-a fcut sub fiul i asociatul su la tron Nicolae Alexandru 1352-1364 care a fost
primul cu titlu de domn autocrat n 1359 ( de sine stttor) i tot n 1359 ntemeia prima mitropolie la Curtea de
Arge dependent de Patriarhia din Constantinopol, desvrind ntemeierea instituional i teritorial a rii
.Sub fiul su Vladislav Vlaicu 1364 1377 s-a ntemeiat a 2 a Mitropolie de Severin n 1370, el fiind cel care a
respins un atac al regelui maghiar Ludovic I la 1368 pe rul Ialomia.Ulterior el se recunoate din nou vasal regelui
maghiar de la care primete 2 feude: Severinului i Fgraului inaugurnd tradiia de stpnire a domnilor munteni
asupra unor teritorii de peste muni , din Transilvania integrate regatului maghiar.

3

La rsrit de Carpai , n Moldova sunt atestate urmtoarele ri:
1.ara Balak (ara Valahilor )- n Geografia Armean a lui Moise Chorenatti
2.ara Ulakili ( ara Valahilor) n Oguzname.
Tot aici sunt menionate formaiuni prestatale numite codrii:
1.Cosminului secolele 9-11
2.Orheiului i Lunei , ntre Prut i Nistru
Coble Dorohoi, Neam, Vaslui i Bacu
Ocoale Vrancea i Cmpulung
Cmpuri- ale lui Drago i vald
n secolele 12-13 sunt menionate n cronici ruseti din secolul 12 la rsrit de Carpai : ara
Brodnicilor i ara Barladincilor, iar ntr-un Letopise rusesc din secolul 13 e menionat un cneaz al
Bolohovenilor din nordul Moldovei.
n secolul 13 teritoriile de la rsrit de Carpai se afl sub dominaia ttarilor care stabiliser un centru politic
la gurile Dunrii.
Evoluia i cristalizarea unor formaiuni politice sunt menionate ntr-un document al Cancelariei Papale
1332 n care se vorbea despre puternicii acelor locuri care confiscaser bunurile episcopiei Cumaniei nfiinat de
papalitate la Civitas Milcoviei (Odobetiul de azi) n 1227.Acest document ofer informaii asupra stratificrii
sociale, aa cum se ilustra i n Diploma Ioaniilor din 1247 care i meniona pe cei privilegiai cu numele maiores
terrae (mai marii pmntului) n opoziie cu ranii numii rustici sau populari.Dominaia ttar s- a pstrat pn
la 1370.
Moldova s-a format ca stat n urma desclecatului lui Drago, voievod din Transilvania care a condus o
marc de aprare n nordul Moldovei, cu reedina la Baia nfiinat de Ludovic I n urma campaniei anti-ttreti
1352-1353. Drago i urmaii si Sas i Balc au rmas ntr-o strict dependen fa de coroana maghiar, fapt ce a
nemulumit populaia de la sud de Carpai care la 1359 s-a revoltat , de partea lor trecnd voievodul Bogdan , iar
mpreun au nlturat pe urmaii lui Drago. Bogdan a devenit el voievod al Moldovei si n 1364-1365 a reuit s
nlture suzeranitatea maghiar la rsrit de Carpai, iar statul moldovean devine independent , fapt consemnat de
Cronica lui Ioan de Trnave.
Consolidarea Moldovei s-a fcut sub urmaii lui Bogdan Vod.
Sub fiul su Lacu (1369-1377 ) s-a continuat politica de independen , dovad c el a stabilit legturi cu
papalitatea obinnd titlul de duce al Moldovei ca parte a naiunii romne , fapt ce sublinia identitatea de origine a
romnilor.
Sub urmaul su Petru I Muat 1377-1392 se ntemeia prima Mitropolie a Moldovei la Suceava n 1386-
1387, unde apoi a mutat i capitala Moldovei (la Suceava) .Tot el a inaugurat tradiia jurmntului de vasalitate
fa de regii polonezi pentru a se apra de pericolul maghiar depunnd un omagiu fa de Vladislav I Iagello 1387.
Sub urmaul su Roman I 1392-1394 se crea Moldova Mare i se ncheia unificarea teritorial a Moldovei
deoarece ntr-un document din 1393 se intitula domn din munte pn la mare cnd Moldova devenea vecin cu
Marea Neagr.
n Dobrogea acest teritoriu a fost ocupat de bizantini 971 1204, unde s-a creat tema bizantin Paristrion
condus de un strateg.Primii conductori politici din Dobrogea sunt atestai n secolul 10 :
- Jupan Dimitrie menionat inscripia de la Mircea Vod 943.
-Jupan Gheorghe menionat n inscripia de la Basarab Murfatlar 992
n secolul 11 Ana Comnena meniona 3 conductori politici : Tatos, Seslav i Satza- de origine peceneg.
Nucleul n jurul cruia se va forma Dobrogea ca stat a fost ara Cavernei atestat n 1230 ntre Mangalia i
Varna cu reedina la Caliacra condus de Balica ntre anii 1346-1354.Fiul su Dobrotici 1354 1386 a primit
de la bizantini titlul de strateg apoi de despot prin care intr n ierarhia imperial bizantin deoarece acest titlu
se acord numai rudelor i aliailor mpratului.El a avut legturi i cu voievdul rii Romneti unificnd n
1357 teritoriul dintre Dunre i Marea Neagr care i poart i azi numele ( Dobrotici= Dobrogea).
Urmaul su Ivanco 1386 1388 se deprinde de sfera stpnirii bizantine dovad c bate moneda proprie
marcndu-i astfel independena.El moare n lupt cu turcii n 1388, iar ca turcii s nu ocupe Dobrogea , Mircea
cel Btrn a alipit Dobrogea la ara Romneasc.Pn n 1417 -1420 cnd Dobrogea a fost cucerit de turci i
a rmas sub stpnire otoman pn n 1878 la Tratatul de la Berlin cnd Dobrogea , Delta Dunrii i Insula
erpilor au revenit n componena statului romn.
Statul romno-bulgar al Asnetilor a fost primul stat creat de romanitatea oriental care dispunea i ea de
autonomii cunoscute sub numele de Vlahia de Sus, Vlahia de Jos Acestea s-au aflat sub stpnire bizantin i
erau ameninate s-i piard aceast autonomie n vremea Dinastiei Isaac Angelos ., de aceea blachii din Balcani i
bulgarii i cu sprijinul cumanilor s-au rsculat mpotriva bizantinilor 1185-1187(rscoala condus de fraii Petru
i Hassan) care i-au nfrnt pe bizantini crend n nordul Peninsulei Balcanice n 1187 statul romno-balcanic al
Asnetilor.
4
Cel de-al 3 lea conductor al statului a fost fratele lor mai mic Ioni cel Frumos 1197- 1207 care urmrind
s obin titlul de ar a ncheiat un legmnt cu Papa Inoceniu al 3 lea care l-a recunoscut n 1204 ca rege al
vlahilor i bulgarilor acceptnd s treac la catolicism.Sub urmaul su , Ioan Asan (1218- 1241) acest stat
atinge apogeul puterii sale i maxima ntindere teritorial cnd se revine la religia de rit grec sau oriental
(ortodox) cnd rolul elementului vlah se estompez, n schimb crete rolul bulgarilor.n cele din urm s-a
destrmat i a fost ocupat de turci.
Stingerea Dinastiei Valahe a Asnetilor n 1257.

INSTITUTII CENTRALE IN SPATIUL ROMANESC

Dupa constituirea statelor medievale in sec. 14 regimul lor a evoluat spre formula monarhica in tiparele generale
ale monarhiei feudale, dar cu trasaturi proprii determinate de specificul societatii romanesti. Constituirea acestor state
a insemnat si un transfer de putere politica din partea cnezilor si voievozilor locali in favoarea conducatorului ales
care isi asuma titlul de mare voievod ,care sublinia functia militara a acestuia cit si intiietatea fata sa de ceilalti
voievozi.
1. Institutia centrala in Moldova si Tara Romaneasca a fost domnia asumata de un mare voivod si domn,
(acumula deci , atat functia politica suprema , cat sip e cea militara ).
Dupa integrarea acestor tari in aria de civilizatie a Imperiului Bizantin, odata cu infintarea primelor Mitropolii care
erau dependente de Patriarhia din Constantinopol, care au contribuit la consolidarea pozitiei marelui voievod care era
uns de mitropolit si care adopta odata cu coroana , si titlul de domn care conserva semnificatia de dominus
atribuit imparatilor romani din perioada dominatului
Prin ungere domnii deveneau conducatori politici din mila lui Dumnezeu care exprima o afirmare de
suveranitate externa in raport cu puterile vecine , dar mai ales interna , fata de toti supusii , care era exprimat si de
formula de sine statator, de sine stapanitor sau singur stapanitor de la grecescul autocrator.
Introducerea in titulatura domnului a cuvantului Io de la grecescul Ioannes (cel ales de Dumnezeu) afirma
sursa divina a puterii domnesti , calitate pe care domnii o obtin prin ceremonia religioasa a ungerii si incoronarii , care
le transfera harul divin si sprijinul divinitatii.
Atributele domniei erau foarte largi si acopereau toate domeniile politicii interne si externe :
1. era proprietar de drept al intregului teritoriu al tarii si caruia toti
locuitorii ii datorau ascultare in calitate de supusi ;
2. in calitate de mare voievod , el detinea prerogativele militare ca
sef al ostirii ; el convoca oastea cea mare
3. prerogativele administrative, pentru ca el numea dregatorii si
conducea sfatul domnesc;
4. prerogativele judiciare , deoarece reprezenta instanta suprema
de judecata; avea dreptul de confiscare a proprietatii boieresti si de aplicare a pedepsei capitale in cazuri de
tradare(viclenie, infidelitate.
5. prerogativele legislative, el era unic legiuitor;
6.prerogativele funciare, el avea drept de preemtiune asupra intregului fond funciar al tarii.
7. prerogative fiscale , percepea birul destinat cheltuielilor de aparare sau rascumpararii pacii prin tributul impus
de puterile straine
8 .domnul decidea politica externa a tarii, declara razboi , incheia pacea, el era aparator al bisericii, colabora cu
ierarhia ecleziastica.
Succesiunea la tron era electiv ereditara, adica fie era ales de boieri sau Marea Adunare a Tarii, fie tronul se
transmitea ereditar cum a procedat Basarab I cu fiul sau Nicolae Alexandru intemeind dinastia Basarabilor , iar in
Moldova Dinastia Musatinilor.
Dupa instaurarea dominatiei otomane in anul 1541, domnii au inceput sa fie numiti direct de Poarta fara
consultarea boierimii, procedeu care s-a generalizat in sec. al 17 lea , astfel ca numirea domnitorului a devenit un
simplu act administrativ al Portii, domnul depunand omagiul si juramant de credinta sultanului.
Din a doua jumatate a secolului al 16 lea, domnia a inceput sa nu mai fie un atribut exclusiv al vointei divine,
ea depinzand de vointa sultanului .
Astfel ca domnia a devenit din acest moment o functie administrativa, iar domnul un inalt dregator al Portii, ocupand
un anumit loc in ierarhia administrativa otomana.
In secolul al 17 lea, domnitorii ca si principii Transilvaniei fie erau alesi de starile privilegiate in momentele
de libetate a tarii, fie erau numiti direct de Poarta dar si unii si altii trebuiau confirmati de sultan.
Din sec. al 18 lea odata cu instaurarea regimului turco-fanariot in Moldova in anul 1711 si Tara Romaneasca in
anul 1716, domnia pamanteana practic s-a desfiintat, domnii fiind numiti dintre grecii din cartierul Fanar , fara
asentimentul tarii.
5
Domniile fanariote erau scurte (2 3 ani) iar domnii erau degradati la nivelul unor functionari ai Portii,
imediat dupa marele Dragoman, fiind asimilati unui pa cu 1,2 sau 3 tuiuri.
In afara de fidelitate fa de Poart trebuiau sa plateasca o suma de mare de bani pentru ocuparea tronului
.Aceleasi sume se plateau si pentru confirmarea sau prelungirea domniei care dupa unele aprecieri , mai mult de
jumatate din venitul rilor Romane, erau preluate de Poarta , numai prin prelungirea domniei.
Principala functie a statului n secolul fanariot a fost cea fiscala , fapt ce a dus la o crestere excesiva a
fiscalitatii .Secolul fanariot a fost si secolul




generalizarii venalitatii , adica al vanzarii chiar in sistemul de licitatie a
dregatoriilor, n conditiile in care detinerea unei dregatorii echivala cu
innobilarea , adica intrarea in randurile boierilor, fapt ce a favorizat ascensiunea social , a oamenilor care
acumulasera capital banesc , dar care prin nastere nu apartineau boierimii.
Fanarioii au reformat instituiile cu caracter social, edilitar sau invatamntul, cum a facut Alexandru Ipsilanti,
domn al Tarii Romanesti 1774- 1782 si 1796- 1797, dar si al Moldovei 1786- 1788, care s-a preocupat de
reorganizarea Academiei Domnesti de la Sfantul Sava. Datorita numeroaselor fenomene negative care s-a produs in
secolul fanariot si anume domniile scurte, cele 6 razboaie intre Marile Puteri vecine, cand Tarile Romane au fost
teatru de razboi, au suferit ocupatia militar strin si pierderi de teritorii , la care s-au adaugat epidemii de ciuma
si foamete care nsoesc rzboaiele i fiscalitatea excesiva , tote acestea au fcut ca acest secol s fie perceput ntr-o
manier negative fa de epocile anterioare.
n conducerea rii domnul era ajutat de Sfatul Domnesc care l consilia pe domn ,i era compus la nceput
din mari boieri ca mari proprietari de pmnt i apoi din boieri cu dregtorii bine precizate .Sfatul domnesc l asista
pe domn la sfat de judecat la tratativele cu puterile vecine , iar actele domniei nu erau valabile dac lipsea
consimmntul marilor boieri din sfat.
Un rol important l-a avut i cancelaria domneasc , n fruntea creia s-a aflat Marele Logoft, apoi
prerogativele judectoreti aparineau Marelui Vornic, iar gestiunea veniturilor domniei , Marelui Vistiernic.
De activitatea diplomatic, primirea solilor strini i ceremonialul primirii lor rspundea Marele Postelnic n
Tara Romneasc i Marele Portar sau Uar n Moldova.n a doua jumtate a secolului 15 au nceput s fie
eliminai boierii fr dregtorii , iar de la sfarsitul secolului 16, Sfatul Domnesc a luat o denumire turceasc de
Divan .
Adunrile de Stri reprezinta o instituie care a fost semnalat din secolul 15, ele purtnd numele de Marea
Adunare a rii, care se compunea din marii boieri , clerul nalt, boierimea mic i mijlocie i curteni.Ea nu era o
instituie permanent fiind convocat sporadic, rar convocat n probleme fiscale sau administrative, avnd uneori
rolul de a sanciona alegerea domnului , era consultat la adoptarea declaraiilor de rzboi mpotriva turcilor sau
ncheierea pcii cu ei, care reprezint msuri de politic extern, ca i la stabilirea cuantumului obligaiilor bneti,
fa de Poart sau adoptarea reformelor , exemplu reformele lui Constantin Mavrocordat {1746 1749 }
Aceast adunare a starilor.i-a definitivat atribuiile n vremea lui Matei Basarab , cnd s-au conturat
deosebirile ntre Sfat si Divanul Domnesc, Soborul sau feele bisericeti si Adunarea a Toat ara , care cuprindea
reprezentanii strilor privilegiate
Rolul Marii Adunari a Tarii a sczut foarte mult n secolul fanariot , iar otirea a fost chiar desfiinat ,
legat n principal de disparitia functei externe a rilor Romne care nu mai avea dreptul la o politic extern
proprie.
Ultima alegere a unui domn de ctre Adunarea Tarii a avut loc n 1730, iar ultima reuniune a acesteia ,
dedicat desfiinrii erbiei a avut loc n 1749 n Moldova.Aceast instituie v-a renaste ntre anii 1831-1848 sub
numele de Adunarea Obteasc.
Armata cuprindea oastea cea mic format din membrii claselor privilegiate i oastea cea mare
format din ntreaga populatie apt de serviciul militar.
Dup instaurarea regimului dominaiei otomane n 1541 oastea cea mare convocat , iar n secolul
fanariot otirea a fost desfiinat .
Un rol important l-au avut cetile de la hotare i din interiorul rii Administratia se realiza n ara
Romneasc prin dregtorii locali n cadrul judeelor i a tinuturilor n Moldova.Biserica n ara Romneasc ca i
celelalte instituii a urmat modelul bizantin, prima arhiepiscopie devenit apoi mitropolie a fost creat de
Patriarhia din Constantinopol la Vicina n Dobrogea n 1285.Biseria a avut rol in domeniile :social, cultural,
juridic.
n mai 1359 s-a inaugurat prima mitropolie ortodox la Curtea de Arge dependent tot de Mitropolia
din Constantinopol cu mitropolii numii de acolo.Mitropolitul era eful bisericii, el era principala figur n Sfatul
Domnesc i inea locul domnului n caz de vacan a tronului, al doilea demnitar in stat si sfetnic al domnului.
6
Prima mitropolie n Moldova a fost creat de Petru Muat 1386 - 1387 la Suceava recunoscut de
Patriarhia din Constantinopol abia n 1401 1402 ( domnitor Alexandru cel Bun).Cnd Mitropolitul rii
Romneti era mputernicit de Patriarhia din Constantinopol s-i ndrume pe credincioii ortodoci din teritoriile
stpnite de regatul maghiar , respectiv din Transilvania, el primea titlul de Exarh al plaiurilor
Mitropolitul il incorona si ungea cu mir pe domn si era subordonat domnului.Asista la scaunul de
udecata al domnului.


2. TRANSILVANIA - dup ocuparea acesteia de maghiari la nceputul secolului al 13 lea i-a pstrat
individualitatea n structura social, n plan economic , politic i administrative ( respectiv rile i districtele
romneti ) , dar i in situatia confesionala , respectiv ortodoxismul
Conducerea provinciei se baza pe colaborarea strilor sau naiunilor privilegiate , nobilimea maghiar,
patriciatul ssesc, fruntaii secuilor.
Deoarece romnii fuseser exclui prin diplomele regale din 1366 ale lui Ludovic I ca apoi sistemului s fie
desvrit prin Unio-Trium-Nationum la 1437.Fruntaii romnilor iniial au fcut parte din strile privilegiate,
participnd i ei la Adunrile Obteti sau Congregaiile nobiliare pn n 1355 ( ultima lor participare la aceast
adunare a strilor privilegiate ).
Cu toate acestea romnii mai pastreaz o vreme o autonomie i o organizare proprie sub conducerea
cnezilor i voievozilor romni n rile de margine : Haeg, Fgra , Maramure sau districte romneti ca Banat
sau Zarand.Dar cu timpul aceste autonomii romneti au fost restrnse iar nobilii i treptat romnii au fost treptat
maghiarizai i trecui la catolicism sau eliminai cei care au preferat s-i pstreze credina ortodox.
Dup ocupare, Transilvania a fost integrat n structura regatului maghiar , cunoscnd o organizare de tip
occidental.
La nivel local s-au infiinat comitate unde erau adunri ( ale strilor privilegiate) , ale nobilimii, iar n
zonele locuite de sai i de secui s-au nfiinat saune secuieti i sseti.
n plus saii mai aveau districte dup modelul celor romneti i o adunare politic i teritorial numit
Universitatea sailor , a crui autonomie a fost confirmata la sfritul secolului al 15 lea.
La nivelul voievodatului s-au constituit Congregaii generale ale nobilimii care rezolvau problemele
judiciare , iar din secolul 15 devin Adunri de Stri Nobiliare.Voievodul era reprezentantul regalitatii , iar
mentinerea acestei funcii reflecta autonomia Transilvaniei i pstrarea individualitii acesteia n cadrul regatului
ungar.
Din 1541 Transilvania a devenit principat autonom sub suzeranitatea Porii , voievodul disprnd fiind
nlocuit cu principele, care conducea provincia cu sprijinul Consiliului Princiar, care ii era subordonat Principelui,
principele avnd atribuii largi n politica extern deoarece ncheia pacea , declara rzboi, acredita reprezentanii
diplomatici .Congregaiile Generale ale nobilimii, au fost nlocuite cu o Adunare a Privilegiatelor numita Diet
care alegea Principele fapt legiferat de Dieta de la Cluj n 1543.
Ins Principele ca i domnii din ara Romneasc i Moldova era confrmat de Poart.
Dieta se ntrunea periodic , dezbtea problemele de politic extern, devenind un factor permanent i cu un
statut bine precizat.
Se menin i autonomiile secuieti i sseti numite scaune.
Din 1691 Transilvania devine provincie a Imperiului Habsburgic prin Diploma Leopoldin din 4 dec., ca
apoi prin Pacea de la Carlowitz s treac oficial sub stpnirea Austriei, cnd organizarea administrativ a provinciei
se mentine in linii mari . mpratului Austriei conducea Transilvania prin intermediul unui Guvernator ales de
Diet.
O instituie administrativ care s-a organizat n 1693 Guberniul local
( format din 12 consilieri ) avea la Viena un corespondent care se numea Cancelaria aulic format dintr-un cancelar
i 6 consilieri.
n secolul al 18 n Transilvania s-a produs un element nou religios cnd o parte a romnilor cu promisiunea
c vor fi asimilati catolicilor i vor avea aceleai drepturi ca i catolicii, s-au unit cu Biserica Romei, fapt consacrat
de Diplomele Leopoldine din anii 1699- 1701 cnd s-a creat biserica greco-catolic sau unit cu Roma, a doua
biseric romn din Transilvania.