Mai

QUESTIONS
QUE
STIO
N_ID
Intrebare
DIFFI
CUL
TY
SEC
TION
_ID
TYPE URL Raspuns
1Rolul pistonului este urmatorul 2 1 1
Raspunsurile b) si c) sunt
complementare
2La motoarele in doi timpi de puteri mari, solutia
constructiva a capului pistonului este:
2 1 1
Constructie cu cap si manta
separate;
3Zona de deasupra canalului primului segment si cele
dintre canalele segmentilor se prelucreaza
2 1 1
La diametre diferite, care cresc in
sensul reducerii temperaturii (de
la capul pistonului spre manta),
pentru a realiza jocurile
corespunzatoare evitarii griparii
si limitarii scaparilor;
4Jocurile pistonului pe cilindru pot fi controlate prin 2 1 1
Prelucrarea mantalei cu o
anumita ovalitate in plan
transversal;
5Pozitia umerilor in raport cu capul pistonului si a aei
orificiilor din umeri fata de aa pistonului se sta!ileste
2 1 1
In conformitate cu necesitatea
reducerii bataii pistonului si
incarcarea sa termica;
"#igura $$ 1 prezinta solutii de racire a pistonului
motorului in doi timpi% &n sc'ita $$ 1,a lic'idul de
racire este transmis prin ti(a pistonului pozitia 1 este
2 1 1mng)cc1%gif
Rezervor-tampon cu perna de aer
pentru atenuarea socurilor
idraulice cauzate de variatia
volumului ocupat de agentul de
racire;
*#igura $$ 1 prezinta solutii de racire a pistonului
motorului in doi timpi% &n sc'ita $$ 1,! conductele de
racire sunt conectate direct de piston +sistem de tevi
telescopice,, pentru care este vala!ila solutia:
2 1 1mng)cc1%gif
Conductele mobile se deplaseaza
la e!teriorul celor fi!e si sunt
dotate cu elemente de atansare
plasate in peretii camerei ", ce
comunica cu atmosfera;
-#igura $$ 1 prezinta solutii de racire a pistonului
motorului in doi timpi% &n sc'ita $$ 1,! conductele de
racire sunt conectate direct de piston +sistem de tevi
telescopice,, pentru care este vala!ila solutia:
2 1 1mng)cc1%gif
Conductele fi!e au la capetele
superioare ajutaje #enturi,
pentru a elimina pierderile de apa
din instalatie; eventualele scapari
sunt drenate din camera $%
.#igura $$ 2 prezinta sc'ema de calcul a pistonului
unui motor in patru timpi% Regiunea port/segmenti este
solicitata la:
2 1 1
mng&b'(()%mt
10 2 1 1mng)14010%
m't
mng&c'(*(%mt
11 2 1 1mng)14011%
m't
mng&b'(**%mt
122merii pistonului +fig% $$ 2, sunt solicitati la: 2 1 1mng)cc2%gif
mng&a'(*+%mt
13 2 1 1mng)14013%
m't
mng&c'(*,%mt
14&n figura $$ 3 se prezinta grupul piston pentru un
motor naval lent% Precizati ce reprezinta reperul notat
cu 1:
2 1 1mng)cc3%3&
#
-egmentii;
15Racirea capului pistonului din figura $$ 3 se 2 1 1mng)cc3%3&
Cu apa de tenica, veiculata
*
QUESTIONS
QUE
STIO
N_ID
Intrebare
DIFFI
CUL
TY
SEC
TION
_ID
TYPE URL Raspuns
realizeaza: #
prin conducta poz% ";
1"$apul pistonului poate fi concav, in scopul: 2 1 1
Cresterii turbulentei aerului si
imbunatatirii formarii
amestecului;
1*#orta de frecare ce apare intre piston si camasa +fig%
$$ 4, are tendinta:
2 1 1mng)cc4%gif
.e a produce bascularea
pistonului%
1-&n figura $$ 5 se prezinta sc'ema de calcul de
verificare a mantalei pistonului unui motor in patru
timpi su! actiunea reactiunii din partea cilindrului la:
2 1 1mng)cc5%gif
-trivire;
1.$onditia de verificare pentru solicitarea mantalei
pistonului din figura $$ 5 se impune din urmatorul
motiv:
2 1 1mng)cc5%gif
Prevenirea e!folierii peliculei de
lubrifiant dintre piston si camasa;
20La motoarele navale lente moderne, distanta de la
marginea superioara a capului pistonului la flancul
superior al primului segment +segment de foc,, are
tendinta:
2 1 1
.e a creste, pentru reducerea
solicitarilor termice ale
segmentului si reducere a
posibilitatii de depuneri de
calamina in canalul segmentului%
21 2 1 1mng)14021%
m't
mng&a'(+*%mt
22&n figura $$ ": 2 1 1mng)cc"%gif
'-surub pentru asamblarea cupei
de racire;
23&n figura $$ *: 2 1 1mng)cc*%gif
*- capul pistonului; /- tija bielei%
244oltul pistonului este organul care are urmatorul rol
functional:
2 1 1
0rticuleaza pistonul cu biela,
fiind specific motoarelor fara cap
de cruce;
25#igura $$ - prezinta solutii de monta( pentru !oltul
pistonului5 aceasta este:
2 1 1mng)cc-%gif
1olt flotant atat in piciorul bielei
cat si in umerii pistonului;
2"&nelele de siguranta din figura $$ - au rolul: 2 1 1mng)cc-%gif
.e a impiedica deeplasarea
a!iala a organului%
2*Raportul dintre lungimea piciorului !ielei si lungimea
de spri(in a !oltului pistonului in umerii acestuia este:
2 1 1
2gala cu dublul raportului
presiunilor ma!ime in pelicula
de ulei in cele doua zone;
2-Jocul de monta( in locasul !oltului din piston este: 2 1 1mng)n402-%
m't
mng&d'(+$%mt
2.6emperatura minima de montare a pistonului la
montarea !oltului este:
2 1 1mng)n402.%
m't
mng&a'(+)%mt
30Presiunea in locasurile din piston se determina: 2 1 1mng)n4030%
m't
mng&b'(,(%mt
317egmentii pistonului asigura etansarea reciproca
camera de ardere/carter motor% Pentru aceasta,
segmentul:
2 1 1
.ezvolta o presiune elastica pe
fata sa laterala, scop in care
diametrul sau in stare libera este
mai mare decat cel in stare
montata;
32Rostul segmentului in stare li!era, comparat cu cel in 2 1 1
3ai mare;
+
QUESTIONS
QUE
STIO
N_ID
Intrebare
DIFFI
CUL
TY
SEC
TION
_ID
TYPE URL Raspuns
stare montata, este:
337egmentii de ungere au rolul: 2 1 1
.e a asigura etansarea la ulei,
astfel ca acesta sa nu patrunda in
camera de ardere si de a distribui
uleiul pe camasa;
34Pentru motoarele navale lente moderne se poate
prevedea eistenta unui segment scraper +raclor,
montat in c'iulasa, prezentat in figura $$ ., el avand
rolul:
2 1 1mng)cc.%gif
.e a curata depunerile e!cesive
de cenusa si carbon din zona
suprioara a pistonului, prevenind
contactul acestor zone cu camasa
cilindrului si indepartarea
lubrifiantului;
35#anta segmentului la mota( se calculeaza: 2 1 1mng)n4035%
m't
mng&a'(,/%mt
3"7olicitarea specifica a ti(ei pistonului motorului naval
lent este aceea de flam!a( +fenomen de pierdere a
sta!ilitatii elastice, si este produsa de:
2 1 1
4orta de presiune a gazelor din
cilindrul motor;
3*8aca se considera sarcina critica de flam!a( a ti(ei
pistonului motorului in doi timpi si sarcina reala de
flam!a( +forta de presiune maima a gazelor din
cilindru,, atunci coeficientul de siguranta la flam!a(
este:
2 1 1
Raportul dintre prima forta si a
doua;
3-Pozitia 1 din figura $$ 10 este: 2 1 1mng)cc10%gi
f
3ecanism balansier de ungere a
capului pistonului%
3.#igura $$ 10 reda ansam!lul capului de cruce al unui
motor naval lent% 9entionati rolul pozitiei notate
:rigleta;:
2 1 1mng)cc10%gi
f
Impiedica deplasarea a!iala a
patinei;
40Privind principiul de functionare al motoarelor cu
ardere interna, capul de cruce este:
2 1 1
Poate fi folosit la motoare in +
timpi, motoare in ' timpi, pompe
cu piston, compresoare cu piston,
masini cu abur cu piston;
41&n figura $$ 11: 2 1 1mng)cc11%gi
f
"-patina; 5- patina%
42#igura $$ 12 reda sc'ema de calcul pentru patina
capului de cruce +fig% $$ 12,a pentru patina !ilaterala
si fig% $$ 12,! pentru cea monolaterala,% 7olicitarea
dintre aceasta si glisiera este:
2 1 1mng)cc12%J
P3
-trivire
43 2 1 1mng)14043%
m't
mng&b'(',%mt
44 2 1 1mng)14044%
m't
mng&b'(''%mt
45 2 1 1mng)14045%
m't
mng&d'('/%mt
4"7olutia de picior furcat al !ielei motorului naval in doi
timpi:
2 1 1
-e realizeaza pentru a permite
asamblarea cu capul de cruce;
4*$orpul !ielei este supus, in principal, flam!a(ului, care
se produce in doua plane: cel de oscilatie a !ielei o/o
si cel de incastrare a acestuia c/c +fig% $$ 13,%
2 1 1mng)cc13%(p
g
Incastrata in piciorul bielei si
libera la cap in planul o-o si
incastrata in picior si cap pentru
,
QUESTIONS
QUE
STIO
N_ID
Intrebare
DIFFI
CUL
TY
SEC
TION
_ID
TYPE URL Raspuns
Precizati modul de sc'ematizare a !ielei, in vederea
efectuarii calcului la flam!a(:
planul c-c;
4-Piciorul !ielei este solicitat: 2 1 1
La intindere de catre forta
ma!ima de inertie a maselor in
miscare alternativa si la
comprimare de catre rezultanta
ma!ima dintre forta de presiune
a gazelor si cea de inertie a
maselor in miscare alternativa;
4.&n figura $$ 14, articularea !ielei cu pistonul se face: 2 1 1mng)cc14%(p
g
Prin tija si cap de cruce%
504iela este organul mo!il care: 2 1 1
6ransmite fortele de inertie ale
maselor in miscare de rotatie si a
celor in miscare de translatie de
la piston la arborele cotit,
realizand conversia celor doua
tipuri de miscari prin cea de
rototranslatie specifica acestui
organ%
51 2 1 1mng)14051%
m't
mng&c'(/*%mt
52$apul !ielei este solicitat in principal la: 2 1 1
Intindere
53&n figura $$ 1" 2 1 1mng)cc1"%(p
g
/-piciorul bielei
54&n figura $$ 1* se prezinta un motor cu cilindrii
dispusi in <% Precizati solutia de articulare a !ielelor
pe acelasi maneton:
2 1 1mng)cc1*%(p
g
-istem de biele identice, cu
capetele alaturate;
55=rificiul de ungere al fusului maneton al ar!orelui cotit
se practica in urmatoarea zona:
2 1 1
n zona de uzura minima;
5"Reperul notat cu & din figura $$ 1* reprezinta: 2 1 1mng)cc1*%(p
g
Lagar palier%
5*7coaterea rationala a unei turatii critice torsionale din
gama turatiilor de lucru a unui motor cu ardere interna
se face:
2 1 1
Prin cresterea rigiditatii arborelui
si micsorarea momentului sau de
inertie, obtinandu-se o noua
turatie critica superioara celei
ma!ime de functionare a
motorului;
5-La un motor in 4 timpi cu 10 cilindri in <, distanta
ung'iulara intre camele de admisie este:
2 1 1
5+ grd R0C; ," grd R0.;
5.Presiunea specifica maima pe fusul maneton: 2 1 1mng)n405.%
m't
mng&a'(/)%mt
"0Presiunea specifica maima pe fusul palier se
determina cu relatia:
2 1 1mng)n40"0%
m't
mng&a'("(%mt
"1&n figura $$ 1- este reprezentat ar!orele cotit al unui
motor naval:
2 1 1mng)cc1-%(p
g
In patru timpi cu opt cilindri in
linie
"2#igura $$ 1. prezinta cotul unui ar!ore cotit aferent 2 1 1mng)cc1.%(p
3otor in doi timpi, date fiind
'
QUESTIONS
QUE
STIO
N_ID
Intrebare
DIFFI
CUL
TY
SEC
TION
_ID
TYPE URL Raspuns
unui: g
dimensiunile specifice%
"3#igura $$ 1. prezinta cotul unui ar!ore cotit aferent
unui motor naval lent modern, cu raport
cursa>diametru foarte mare% $aracteristicile acestui
ar!ore cotit sunt urmatoarele:
2 1 1mng)cc1.%(p
g
6oate cele de mai sus%
"4 2 1 1mng)140"4%
m't
mng&b'("'%mt
"5 2 1 1mng)140"5%
m't
7egativa;
""$onform sc'emei din figura $$ 20 si a diagramei
alaturate, solutia de acoperire a sectiunilor fusurilor
palier si maneton +notata cu , prezinta:
2 1 1mng)cc20%(p
g
8 influenta pozitiva asupra
rezistentei la oboseala;
"*2rmatoarele cinci elemente caracterizeaza eficienta
contragreutatilor montate in prelungirea !ratelor
ar!orelui cotit al unui motor in patru timpi: 1/se
ec'ili!reaza fortele de inertie ale maselor aflate in
miscare de rotatie5 2/se descarca palierele
intermediare de momentele interne5 3/la acelasi grad
de uniformitate a miscarii de rotatie a ar!orelui cotit,
masa volantului va fi mai mica5 4/prin utilizarea
contragreutatilor creste masa si scade pulsatia
proprie5 5/prezinta complicatii te'nologice si
constructive% $ele cinci caracteristici au efecte pozitive
si negative, dupa cum urmeaza:
2 1 1
*, +, ,-pozitive; ', /-negative;
"-#igura $$ 21 ilustreaza principiul ungerii
'idrodinamice a unui fus incarcat cu rezultanta R
distri!uita neuniform pe suprafata fusului% ?cesta
poate fi rezumat ca mai (os:
2 1 1mng)cc21%(p
g
Initial, presiunea in jurul
circumferintei fusului creste spre
zona cu jocul cel mai redus,
pentru ca apoi sa scada si sa
atinga valori negative dupa
planul radial determinat de
punctul cu joc minim, in
apropierea caruia se obtine si
presiunea ma!ima;
".Lungimea ar!orelui cotit este dependenta de numarul
de cilindri, distanta dintre ei, aleza(, etc% @ste de dorit
o lungime cat mai mica, aceasta prezentand:
2 1 1
0vantajul scaderii masei, deci a
cresterii pulsatiei proprii si
efectul negativ al reducerii
lungimii prin micsorarea
suprafetei de contact a fusurilor
in lagar, cu influente negative
asupra ungerii;
*0&n figura $$ 22 se prezinta un volant tip disc realizat
din doua !ucati si prevazut cu g'ida( inelar pentru
antrenarea cu virorul5 in figura s/au notat cu:
2 1 1mng)cc22%(p
g
a-buloanele de prindere a celor
doua parti; b-bolturi; c-pana
transversala; d-caneluri; e-canal
pentru ceia de tensionare a
bolturilor; f-sector inelar de
angrenare cu virorul;
*1#igura $$ 22 prezinta: 2 1 1mng)cc22%(p
g
#olantul%
/
QUESTIONS
QUE
STIO
N_ID
Intrebare
DIFFI
CUL
TY
SEC
TION
_ID
TYPE URL Raspuns
*2 2 1 1mng)140*2%
m't
6uratiile critice ale motorului;
*3#igura $$ 23 indica diagrama de turatii critice ale unui
motor naval lent% Precizati ce reprezinta cele doua
drepte verticale trasate cu linie continua:
2 1 1mng)cc23%gi
f
6uratiile ma!ime si minime ale
motorului;
*4$onform figurii $$ 24, fusul palier este solicitat la: 2 1 1mng)cc24%gi
f
Intindere si torsiune;
*5 2 1 1mng)140*5%
m't
mng&b'(5/%mt
*"$onform sc'emei de calcul al unui cot al ar!orelui
cotit si a celei de calcul a fusului maneton din figurile
$$ 24 si $$ 25, putem preciza solicitarea de
incovoiere a fusului maneton: moment incovoietor in
planul cotului dat de fortele Zs si #r si moment
incovoietor in planul tangential dat de forta 6s5 cel
doua momente sunt:
2 1 1
#ariabile cu ungiul de
manivela, se compun si dau un
moment rezultant, care se
considera in planul orificiului de
ungere, in care sectiunea este cea
mai periclitata;
**Lagarul aial +de impingere, este prevazut la: 2 1 1
3otoarele de propulsie, pentru
preluarea fluctuatiilor fortei de
impingere a elicei si transmiterea
acestora structurii de rezistenta a
navei;
*-$'iulasa este organul motorului care indeplineste
rolul:
2 1 1
2tanseaza partea superioara a
cilindrului si preia forta de
presiune a gazelor, pe care, prin
intermediul prezoanelor de
fi!are, le transmite blocului
cilindrilor;
*.&n figura $$ 2" se prezinta zona superioara a
cilindrului unui motor naval modern, pentru care se
cere vala!ilitatea unuia dintre raspunsurile urmatoare:
2 1 1mng)cc2"%(p
g
Ciulasa este specifica unui
motor in doi timpi, avand locas
corespunzator supapei de
evacuare pozitionata central;
-0#igura $$ 2* reda c'iulasa unui motor naval lent% 7e
cere precizarea afirmatiei celei mai corecte:
2 1 1mng)cc2*%(p
g
Ciulasa este realizata din doua
bucati9 ciulasa superioara si cea
inferioara, prinderea dintre
acestea realizandu-se cu
prezoane, iar fi!area ansamblului
de blocul cilindrilor realizandu-
se prin prezoane de ciulasa;
-1Pozitiile 2, 3 si 5 din figura $$ 2* sunt, respectiv: 2 1 1mng)cc2*%(p
g
-upapa de siguranta, injectorul,
ciulasa inferioara%
-2&n figura $$ 2-: 2 1 1mng)cc2-%gi
f
-patiu de racire; "- prezon%
-3&n figura $$ 2.: 2 1 1mng)cc2.%gi
f
'- canale pentru circulatia apei
de racire;
-4$amasa cilindrului este solicitata la: 2 1 1
Intindere, datorata presiunii
gazelor si incovoiere, datorata
"
QUESTIONS
QUE
STIO
N_ID
Intrebare
DIFFI
CUL
TY
SEC
TION
_ID
TYPE URL Raspuns
fortei normale%
-5&n figura $$ 30: 2 1 1mng)cc30%gi
f
4erestrele de baleiaj mai inalte
decat ferestrele de evacuare;
-"#igura $$ 31 reda !locul cilindrilor pentru motorul
naval lent5 pozitiile 5 si 2 sunt, respectiv:
2 1 1mng)cc31%(p
g
Canalele de racire practicate in
camasa si ungatorii;
-*&n figura $$ 31 sunt redate si spatiile de racire ale
camasii% $are dintre afirmatiile urmatoare sunt
vala!ile:
2 1 1mng)cc31%(p
g
Camasa este umeda, in contact
direct cu agentul de racire, care
este apa tenica%
--#igura $$ 32 prezinta structura de rezistenta a unui
motor naval lent si anume !locul coloanelor si rama
de fundatie% Precizati numarul pozitiei care indica
montantii:
2 1 1mng)cc32%gi
f
,;
-.Lagarul palier +fig% $$ 32, este reprezentat de pozitia
4% Precizati care dintre afirmatiile de mai (os sunt
vala!ile:
2 1 1mng)cc32%gi
f
Lagarul este compus din doi
semicuzineti, cel inferior fiind
continut in rama de fundatie;
.0Rama de fundatie din figura $$ 32 este indicata de
pozitia:
2 1 1mng)cc32%gi
f
/;
.14locul coloanelor este solicitat la: 2 1 1
Incovoiere de catre componenta
normala a rezultantei dintre forta
de presiune a gazelor si a celei de
inertie a maselor in miscare de
translatie si la comprimare de
catre forta de presiune a gazelor
si de prestrangerea tirantilor%
.2Rama de fundatie poate fi corp comun cu !locul
coloanelor:
2 1 1
La unele motoare semirapide,
obtinuta prin turnare%
.3#orta de presiune a gazelor solicita rama de fundatie
la:
2 1 1
Incovoiere
.46irantii sunt organele motorului care indeplinesc rolul: 2 1 1
-trang structura de rezistenta a
motorului pe ansamblu;
.58eformatia liniara a tirantului este: 2 1 1mng)n40.5%
m't
mng&a'()/%mt
."$oeficientul de elasticitate al tirantului este: 2 1 1mng)n40."%
m't
mng&a'()"%mt
.*Pentru motorul prezentat in figura $$ 33, strangerea
tirantilor se face:
2 1 1mng)cc33%(p
g
.e la mijloc spre e!tremitati;
.-@lementul prezentat in figura $$ 34 este: 2 1 1mng)cc34%gi
f
-upapa de siguranta a carterului;
..&n timpul functionarii motorului, tirantii si ansam!lul
partilor stranse de acestia sunt supuse, fata de
situatia de monta(, respectiv la:
2 1 1
8 intindere suplimentara si o
comprimare suplimentara;
100#orta care solicita asam!larea tirant/structura de
rezistenta a motorului este:
2 1 1
4orta de presiune a gazelor;
101Rigiditatea tirantului este: 2 1 1
Proportionala cu modulul de
elasticitate longitudinal al
5
QUESTIONS
QUE
STIO
N_ID
Intrebare
DIFFI
CUL
TY
SEC
TION
_ID
TYPE URL Raspuns
materialului din care este
confectionat si cu aria sectiunii
sale transversale si invers
proportionala cu lungimea sa%
102#igura $$ 35 prezinta c'iulasa armata a motorului
Z?40>4-, care prezinta:
2 1 1mng)cc35%(p
g
Patru supape9 doua de admisie si
doua de evacuare;
2 1 1mng)cc35%(p
g
2 1 1mng)cc35%(p
g
105#igura $$ 3" reda !locul individual aferent motorului
de putere mare 7ulzer RA8.0% Precizati care dintre
pozitiile urmatoare sunt corecte:
2 1 1mng)cc3"%(p
g
10"#igura $$ 3" reda !locul individual aferent motorului
de putere mare 7ulzer RA8.0% $are dintre afirmatiile
urmatoare sunt corecte:
2 1 1mng)cc3"%(p
g
"-traseu de evacuare dinspre
ferestrele de evacuare; *+-traseu
de admisie spre ferestrele de
baleiaj; *,-brau de etansare;
10* 2 1 1mng)1410*%
m't
mng&:'*(5%mt
10- 2 1 1mng)1410-%
m't
mng&b'*($%mt
10.#igura $$ 3- ilustreaza sc'ema de calcul pentru
solicitarea de incovoiere a !locului coloanelor% $u
notatiile din figura si cu metiunea ca reprezinta
modulul de rezistenta al sectiunii , tensiunea
maima de Bncovoiere este data de relatia:
2 1 1mng)cc3-%gi
f
mng&c'*()%mt
110&n figura $$ 3. sunt prezentate cateva tipuri de carter
pentru motoare semirapide% ?stfel, structura din figura
$$ 3.,a are particularitatile:
2 1 1mng)cc3.%(p
g
6oate raspunsurile anterioare
sunt valabile%
111$onstructia din figura $$ 3.,! este caracterizata prin: 2 1 1mng)cc3.%(p
g
sunt valabile%
112&n figura $$ 3.,c, carterul si !locul cilindrilor se
caracterizeaza prin urmatoarele elemente:
2 1 1mng)cc3.%(p
g
-e foloseste pentru motoare cu
pistoane de +((-/(( mm
diametru;
113= eecutie utilizata pentru motoare semirapide de
putere mai mare%a !locului, carterului si placii de
fundatie din piese distincte este reprezentata in figura
$$ 3.,d,caracterizata prin urmatoarele elemente:
2 1 1mng)cc3.%(p
g
sunt valabile%
114= solutie pentru !locul coloanelor motorului naval
7ulzer RA8.0, impreuna cu !locul cilindrilor si rama
de fundatie, toate stranse de tiranti, este redata in
figura $$ 40, in care
2 1 1mng)$$40%(
pg
*-blocul cilindrilor; +-tirant; ,-
cleme de imobilizare a tirantilor;
'-stifturi blocare; /,$,+(-capace
de vizitare; "-blocul coloanelor;
115= solutie pentru !locul coloanelor motorului naval
2 1 1mng)$$40%(
pg
5-suruburi capac superior lagar
de pat; )-cuzinet de pat; *(-rama
de fundatie; **-stif blocare
piulita strangere tirant; *+-brat
$
QUESTIONS
QUE
STIO
N_ID
Intrebare
DIFFI
CUL
TY
SEC
TION
_ID
TYPE URL Raspuns
arbore cotit; *,-supapa de
siguranta carter;
11"= solutie pentru !locul coloanelor motorului naval
2 1 1mng)$$40%(
pg
*'-scut metalic; */-stift fi!are
glisiera; *"-glisiera; *5-laina
gidare patina pe directie a!iala;
*$-opritor al deplasarii a!iale a
patinei; *)-laina gidare patina
pe directie radiala;
11*&n figura 41: 2 1 1mng)cc41%(p
g
'- tirant; /- bolt pentru
strangerea piulitei;
11-&n figura $$ 42: 2 1 1mng)cc42%(p
g
+- cricuri pentru fi!area
capacului lagarului palier; /-
gauri pentru tiranti;
11.&n figura $$ 43: 2 1 1mng)cc43%gi
f
presetupa tijei pistonului; $-
boltul capului de cruce;
120&n figura $$ 44: 2 1 1mng)cc44%(p
g
*(- capul pistonului; *'-capul
bielei;
121&n figura $$ 45: 2 1 1mng)cc45%(p
g
*-culbutor; "- tija bielei%
122&n figura $$ 4": 2 1 1mng)cc4"%(p
g
'- canal de ulei pentru ungere
maneton; 5- iesire apa de la
racire pistoane;
123&n figura $$ 4*: 2 1 1mng)cc4*%(p
g
Clapet rotitor pe traseul de
evacuare; *(-ferestre de
evacuare;
124&n figura $$ 4-: 2 1 1mng)cc4-%(p
g
,- canal pentru racirea pistonulu;
"-glisiera;
125&n figura $$ 4.: 2 1 1mng)cc4.%(p
g
Racirea aerului de baleiaj si
supraalimentare in doua trepte;
"-patina unilaterala;
12"9ecanismul !iela/manivela este normal aat atunci
cand:
1 2 1
0!a cilindrului este concurenta
cu a!a de rotatie a arborelui
cotit;
12*#igura 8&A 1 prezinta sc'ema mecanismului motor: 1 2 1mng)din1%(p
g
0mbele variante anterioare si cu
piston flotant%
12-#igura 8&A 1 prezinta sc'ema mecanismului motor: 1 2 1mng)din1%(p
g
Cu mecanism normal si piston
flotant%
12.&n figura 8&A 2, pozitiile 1, 2 si 3 reprezinta, respectiv: 1 2 1mng)din2%(p
g
*-manivela; +-biela principala; ,-
bielete;
130#igura 8&A 3 este specifica: 1 2 1mng)din3%(p
g
3otoarelor in stea;
1319ecanismul din figura 8&A 3, specific motoarelor in
stea, se caracterizeaza prin eistenta:
1 2 1mng)din3%(p
g
0mbele raspunsuri de la b) si c)%
)
QUESTIONS
QUE
STIO
N_ID
Intrebare
DIFFI
CUL
TY
SEC
TION
_ID
TYPE URL Raspuns
132&n figura 8&A 4 este redat mecanismul motor al unui
motor:
1 2 1mng)din4%(p
g
Cu cap de cruce fara
e!centricitate (mecanism
normal)%
1339otorul cu pistoane opuse si un ar!ore cotit se
caracterizeaza prin:
1 2 1
2!istenta a cate trei manivele
pentru fiecare cilindru si baleiaj
in ecicurent;
134&potezele de !aza in analiza cinematicii si dinamicii
mecansmului motor sunt:
1 2 1
0mbele ipoteze de la a) si b);
135 1 2 1mng)13011%
m't
mng&a,(**%mt
13" 1 2 1mng)13012%
m't
mng&b,(*+%mt
13*&n ipoteza miscarii circular uniforme a manivelei,
acceleratia acesteia se compune din:
1 2 1
0cceleratia normala (centripeta);
13-$ursa pistonului mecanismului motor normal aat este
distanta parcursa de piston:
1 2 1
.e la punctul mort interior la cel
e!terior;
13.8eplasarea instantanee a pistonului mecanismului
motor normal aat este distanta parcursa de piston
1 2 1
.e la punctul mort interior la
pozitia sa momentana;
140<aloarea maima a deplasarii pistonului mecanismului
motor normal este:
1 2 1
2gala cu cursa pistonului%
141<aloarea maima a deplasarii pistonului mecanismului
motor cu !iela principala si !iele secundare este:
1 2 1
2gala cu cursa pistonului%
142<aloarea minima deplasarii pistonului mecanismului
motor cu !iela principala si !iele secundare este
1 2 1
7ula, obtinuta la punctele
moarte;
143?tunci cand manivela s/a rotit cu .0 grd R?$, pistonul
a efectuat:
1 2 1
3ai mult de *;+ din cursa
pistonului%
144?tunci cand manivela s/a rotit cu .0o R?$, pistonul a
efectuat mai mult de 1>2 din cursa pistonului, datorita:
1 2 1
Lungimii finite a bielei;
145 1 2 1mng)13021%
m't
mng&a,(+*%mt
14"Practic, pozitia manivelei mecanismului motor normal
aat pentru care viteza este maima>minima se
sta!ileste atunci cand:
1 2 1
1iela si manivela sunt
apro!imativ perpendiculare;
14*<iteza medie a pistonulei este: 1 2 1
.irect proportionala cu cursa
pistonului si cu turatia motorului%
14-?cceleratia pistonului este nula acolo unde: 1 2 1
#iteza pistonului este ma!ima;
14.8aca valoarea vitezei pistonului este nula, atunci cea
a acceleratiei este:
1 2 1
2!trema (ma!ima sau minima)%
150 1 2 1mng)1302"%
m't
mng&b,(+"%mt
151<alorile de etrem pentru acceleratia pistonului sunt
realizate, uzual, in situatii:
1 2 1
Pistonul la punctele moarte;
152?tunci cand acceleratia pistonului este maima, se
o!tine valoare etrema pentru:
1 2 1
4orta de inertie a maselor in
miscare de translatie;
*(
QUESTIONS
QUE
STIO
N_ID
Intrebare
DIFFI
CUL
TY
SEC
TION
_ID
TYPE URL Raspuns
1539iscarea !ielei mecanismului motor normal aat este: 1 2 1
Plan-paralela;
154?cceleratia pistonului inregistreaza valori etreme in
pozitia mecanismului motor:
1 2 1
La punctele moarte;
155<iteza ung'iulara medie si viteza medie a pistonului
sunt:
1 2 1mng)n3032%
m't
mng&b,(,+%mt
15" 1 2 1mng)13033%
m't
mng&b,(,,%mt
15*@presia eacta a deplasarii pistonului pentru un
mecanism motor normal si aat este:
1 2 1mng)n3034%
m't
mng&a,(,'%mt
15-@presia aproimativa a deplasarii pistonului pentru
un mecanism motor normal si aat este:
1 2 1mng)n3035%
m't
mng&c,(,/%mt
15.8istanta dintre aa !oltului capului de cruce si aa
palierului se determina:
1 2 1mng)n303"%
m't
mng&b,(,"%mt
1"0<iteza aproimativa a pistonului este: 1 2 1mng)n303*%
m't
mng&b,(,5%mt
1"1 1 2 1mng)1303-%
m't
mng&b,(,$%mt
1"2?cceleratia aproimativa a pistonului este: 1 2 1mng)n303.%
m't
mng&d,(,)%mt
1"39asa grupului piston aferent mecanismului motor in
patru timpi reprezinta:
1 2 1
3asele cumulate ale pistonului
propriu-zis, ale segmentilor si
boltului;
1"4<iteza ung'iulara medie se determina cu relatia: 1 2 1mng)n30401
%m't
mng&c,('(*%mt
1"59asa grupului piston aferent mecanismului motor in
doi timpi reprezinta:
1 2 1
3asele cumulate ale pistonului
propriu-zis, ale segmentilor, tijei
pistonului si capul de cruce%
1""#igura 8&A * prezinta generic incarcarea manivelei,
solicitata de fortele de inertie a maselor Bn miscare de
rotatie% $u notatiile uzuale, acestea sunt:
1 2 1mng)din*%(p
g
mng&a,('+%mt
1"* 1 2 1mng)13043%
m't
mng&b,(',%mt
1"- 1 2 1mng)13044%
m't
mng&c,(''%mt
1".7uma maselor in miscare alternativa la motoarele in
patru timpi este data de:
1 2 1
3asa grupului piston plus masa
bielei raportate la piston;
1*07uma maselor in miscare alternativa la motoarele in
doi timpi este data de:
1 2 1
3asa grupului piston plus masa
bielei raportate la piston;
1*1#orta care incarca fusul maneton este rezultanta
vectoriala dintre:
1 2 1
Raspunsurile a) si b) sunt ambele
valabile si complementare;
1*26inand cont ca forta care incarca fusul maneton este
rezultanta vectoriala dintre forta din lungul !ielei si
forta centrifuga de inertie !ielei raportate la maneton,
atunci cand aceasta rezultanta este nula, inseamna
ca:
1 2 1
Prima forta este nula%
1*39asa !ilei se considera repartizata piciorului si capului 1 2 1
+/< la picior si 5/< la cap;
**
QUESTIONS
QUE
STIO
N_ID
Intrebare
DIFFI
CUL
TY
SEC
TION
_ID
TYPE URL Raspuns
acesteia, in proportiile aproimative:
1*4 1 2 1mng)13050%
m't
mng&d,(/(%mt
1*5 1 2 1mng)13051%
m't
mng&d,(/*%mt
1*" 1 2 1mng)13052%
m't
mng&c,(/+%mt
1**$omponenta normala pe camasa cilindrului a
rezultantei fortei de presiune a gazelor si a fortei de
inertie a maselor in miscare alternativa produce uzura
camasii cilindrului motorului diesel% Pentru reducerea
acestei forte:
1 2 1
-e poate recurge la solutia
deza!arii mecanismului motor;
1*-La trecerea motorului de la un regim caracterizat prin
turatia n1 la altul caracterizat prin turatia n2, raportul
fortelor de inertie ale maselor in miscare de rotatie
aferente unui mecanism motor:
1 2 1
2ste egal cu patratul raportului
turatiilor;
1*.#orta de presiune a gazelor din cilindru motor se
determina cu relatia:
1 2 1mng)n3055%
m't
mng&d,(//%mt
1-0$ontragreutatile prevazute in prelungirea fiecarui !rat
de manivela la motoarele in patru timpi au rolul:
1 2 1
.e a ecilibra total fortele de
inertie ale maselor in miscare de
rotatie si mometele acestora,
realizand in acelasi timp si
descarcarea momentelor interne
ce incarca fusurile palier;
1-1#orta de inertie a maselor cu miscare de translatie se
determina:
1 2 1mng)n305*%
m't
mng&d,(/5%mt
1-2#orta tangentiala se determina cu relatia 1 2 1mng)n305-%
m't
mng&a,(/$%mt
1-3#orta de inertie a maselor cu miscare de rotatie este: 1 2 1mng)n305.%
m't
mng&a,(/)%mt
1-4$omponenta din !iela a fortei rezultante este: 1 2 1mng)n30"0%
m't
mng&b,("(%mt
1-5$omponenta normala a fortei rezultante este: 1 2 1mng)n30"1%
m't
mng&b,("*%mt
1-"#orta de inertie a maselor in miscare alternativa este: 1 2 1
Proportionala cu acceleratia
pistonului cu semn scimbat%
1-*9omentul motor este: 1 2 1mng)n30"3%
m't
mng&a,(",%mt
1--9omentul de rasturnare este: 1 2 1mng)n30"4%
m't
mng&b,("'%mt
1-.8aca un motorul are - cilindri in linie si functionare in
patru timpi, atunci ordinele armonice pentru care
su!zista momentele de ruliu +rasturnare, sunt:
1 2 1
3ultiplu de patru;
1.0Perioada momentului motor policilindric este: 1 2 1
Raportul dintre perioada ciclului
si numarul de cilindri;
1.1<ariatiile momentului instantaneu al motorului
monocilindric se caracterizeaza prin gradul de
neuniformitate al momentului motor, definit prin
1 2 1
mng&b,("5%mt
*+
QUESTIONS
QUE
STIO
N_ID
Intrebare
DIFFI
CUL
TY
SEC
TION
_ID
TYPE URL Raspuns
intermediul valorilor momentului maim, minim si
mediu, conform relatiei:
1.23radul de neuniformitate al momentului motor
monocilindric si cel al motorului policilindri se afla in
relatia:
1 2 1
Primul este mai mare decat al
doilea;
1.33radul de neuniformitate al momentului motor in patru
timpi si cel al motorului in doi timpi policilindri se afla in
relatia:
1 2 1
Primul este mai mic decat al
doilea;
1.49iscarea reala a ar!orerelui cotit nu este uniforma,
deoarece:
1 2 1
Raspunsurile b) si c) sunt
complementare%
1.53radul de neuniformitate a miscarii ar!orelui cotit se
poate modifica in felul urmator:
1 2 1
-e reduce cu reducerea gradului
de neuniformitate a momentului
motor si prin marirea
momentului de inertie al
mecanismelor motoare reduse la
a!a de rotatie;
1." 1 2 1mng)130*2%
m't
mng&d,(5+%mt
1.*8istri!utia manivelelor Bn (urul aei de rotatie prezinta
un numar dinamic de solutii distincte, Bn functie de
numarul de cilindri, dat de relatia:
1 2 1
mng&b,(5,%mt
1.-&n determinarea ordinei de aprindere la motoarele in
patru timpi cu numar par de cilindri si plan central de
simetrie apare multiplicarea posi!ilitatilor de
aprindere, deoarece:
1 2 1
2!istenta grupelor de manivele
in faza face ca in timpul primei
rotatii acestea sa ajunga la
punctul mort interior, pentru
fiecare fiind posibile cate doua
variante de ordine de aprindere%
1..Presupunand ca un motor auiliar are " cilindri dispusi
in <, cu ung'iul </ului de .0o, posi!ilitatile de ordine
de aprindere sunt: 1/4/5/"/2/3/15 1/4/3/"/2/5/15 1/2/5/
"/4/3/15 1/2/3/"/4/5/1% 7a se precizeze care dintre
variantele anterioare conduce la o distri!utie uniforma
a incarcarii termice a liniilor de cilindri, eprimata prin
numarul minim de aprinderi consecutive in aceeasi
linie:
1 2 1
0 doua;
2008aca un motor semirapid are cilindri in linie, sa se
determine ordinea de aprindere optima din punct de
vedere al incarcarii lagarelor motorului, presupunand
ar!orele cotit realizat cu plan central de simetrie:
1 2 1
*-/-,-"-+-'-*;
201=rdinea de aprindere pentru un motor in patru timpi,
cu iC- cilindri in < este una din urmatoarele: 1/5/*/-/"/
3/4/2/15 1/5/*/2/"/3/4/-/15 1/5/4/-/"/3/*/2/15 1/5/4/2/
"/3/*/-/15 1/3/*/-/"/5/4/2/15 1/3/*/2/"/5/4/-/15 1/3/4/
-/"/5/*/2/15 1/3/4/2/"/5/*/-/1% 7a se precizeze
solutiile cu sigmaC3 +incarcarea uniforma a lagarelor,
eprimata prin numarul de aprinderi consecutive pe
acelasi maneton, si 1C1 +distri!utia uniforma a
incarcarii termice a liniilor de cilindri, eprimata prin
numarul de aprinderi consecutive in aceeasi linie,:
1 2 1
0 doua, a treia, a patra si a sasea;
*,
QUESTIONS
QUE
STIO
N_ID
Intrebare
DIFFI
CUL
TY
SEC
TION
_ID
TYPE URL Raspuns
202=rdinea de aprindere ce respecta criteriul incarcarii
minime a lagarelor palier ale unui motor cu - cilindri in
linie si functionare in patru timpi, in ipoteza unui
ar!ore cotit cu plan central de simetie este:
1 2 1
8ricare din a), b), c)%
203Pentru un motor in 4 timpi cu distri!utia manivelelor in
sens dreapta +1"5 255 34, pentru rotatia in sens
dreapta, ordinea de aprindere este:
1 2 1
(* - , - / - " - ' - +);
204Pentru un motor in 4 timpi cu distri!utia manivelelor in
sens dreapta +1 / 5 / 4 / 3 / 2, si sens de rotatie
stanga, ordinea de aprindere este:
1 2 1
(* - , - / - + - ');
205Puterea efectiva dezvoltata de un motor diesel este: 5 3 1
.irect proportionala cu turatia
motorului si presiunea medie
efectiva%
20"$onsumul orar de com!usti!il al motorului, in cazul
unui sistem de in(ectie cu retur al surplusului de
com!usti!il, poate fi determinat prin:
5 3 1
.iferenta valorilor citite pe
debitmetrele montate pe tur si
retur%
20* 5 3 1mng)15003%
m't
mng&b/((,%mt
20-Puterea efectiva a motorului poate fi determinata cu
relatia:
5 3 1mng)n5004%
m't
mng&c/(('%mt
20.Pentru presiune pot fi utilizate unitatile de masura: 5 3 1
mng&c/((/%mt
210 5 3 1mng)1500"%
m't
mng&a/(("%mt
211@nergia specifica se masoara in: 5 3 1
mng&d/((5%mt
212$onstanta cilindrului se determina cu relatia: 5 3 1mng)n500-%
m't
mng&c/(($%mt
213Presiunea medie efectiva se determina cu relatia: 5 3 1mng)n500.%
m't
mng&c/(()%mt
214$onsumul specific efectiv de com!usti!il se determina
cu relatia:
5 3 1mng)n5010%
m't
mng&d/(*(%mt
215Lucrul mecanic indicat pentru ciclul teoretic se
calculeaza cu relatia:
5 3 1mng)n5011%
m't
Li = Lard izob > Ldest - Lcomp %
21"Puterea efectiva a motorului se determina cu relatia: 5 3 1mng)n5012%
m't
mng&b/(*+%mt
21*Puterea indicata se determina cu relatia: 5 3 1mng)n5013%
m't
mng&b/(*,%mt
21-Puterea indicata se determina cu relatia: 5 3 1mng)n5014%
m't
mng&d/(*'%mt
21.$onsumul specific indicat de com!usti!il se determina
cu relatia:
5 3 1mng)n5015%
m't
mng&b/(*/%mt
220Puterea indicata a motorului se determina cu relatia: 5 3 1mng)n501"%
m't
mng&a/(*"%mt
221&n !ilantul energetic al motorului are loc urmatoarea
relatie:
5 3 1mng)n501*%
m't
mng&a/(*5%mt
222&ndicatorul de sarcina este: 5 3 1mng)n501-%
m't
mng&c/(*$%mt
223Puterea motorului la functionarea pe D#= functie de 5 3 1mng)n501.%
mng&c/(*)%mt
*'
QUESTIONS
QUE
STIO
N_ID
Intrebare
DIFFI
CUL
TY
SEC
TION
_ID
TYPE URL Raspuns
puterea motorului la functionarea pe motorina este: m't
224$aracteristica de elice pentru o nava cu corp o!isnuit
este:
5 3 1mng)n5020%
m't
mng&d/(+(%mt
225 5 3 1mng)15021%
m't
mng&c/(+*%mt
22"6uratia corespunzatoare puterii de 110 E Pen pentru
motoare de propulsie este:
5 3 1
nma! = *(,< ! nn;
22*6emperatura aerului dupa racitorul de aer de
supraalimentare este:
5 3 1mng)n5023%
m't
mng&b/(+,%mt
22-6emperatura gazelor dupa tur!ina se determina cu
relatia:
5 3 1mng)n5024%
m't
mng&b/(+'%mt
22.Pentru acelasi motor, poate eista relatia: 5 3 1mng)n5025%
m't
mng&a/(+/%mt
230?lunecarea aparenta se determina cu relatia: 5 3 1mng)n502"%
m't
mng&b/(+"%mt
231 5 3 1mng)1502*%
m't
Puterea se modifica functie de
doza de combustibil injectata pe
ciclu;
2328eterminarea puterii motorului pe !aza momentului de
torsiune masurat pe ar!orele intermediar permite:
5 3 1
.eterminarea initiala a
deformatiei torsionale a arborelui
intermediar%
233 5 3 1mng)1502.%
m't
mng&b/(+)%mt
2349asurarea directa a puterii efective a motorului
evitand utilizarea unei valori imprecise a
randamentului mecanic se face prin:
5 3 1
3asurarea deformatiei torsionale
a unui arbore intermediar;
235Regimul de functionare al motorului naval este definit
prin:
5 3 1
23"&n sens larg, pentru aprecierea regimului de
functionare al motorului naval se folosesc urmatoarele
categorii de indicatori: indici energetici5 indici
economici5 indici de eploatare% $a indici energetici si
economici, se admit:
5 3 1
23*&n sens larg, pentru aprecierea regimului de
functionare al motorului naval se folosesc urmatoarele
categorii de indicatori: indici energetici5 indici
economici5 indici de eploatare% $a indici de
eploatare, se pot mentiona:
5 3 1
23-6uratia minima de functionare a motorului este aceea: 5 3 1
Incepand de la care se amorseaza
primele procese de ardere in
cilindrul motor si de la care
acesta este capabil sa furnizeze
energie in e!terior, pana la
aceasta turatie el fiind antrenat
de o sursa e!terioara;
23.Pe masura cresterii turatiei, momentul motor efectiv: 5 3 1
Incepe sa creasca, odata cu
ameliorarea proceselor in motor;
*/
QUESTIONS
QUE
STIO
N_ID
Intrebare
DIFFI
CUL
TY
SEC
TION
_ID
TYPE URL Raspuns
240Pe masura cresterii turatiei, incepe sa creasca si
momentul motor efectiv, odata cu ameliorarea
proceselor in motor5 s/a notat cu turatia pentru care se
atinge momentul motor maim +fig% @FPL 1,%
$resterea in continuare a lui n peste duce la:
5 3 1mng)epl1%g
if
-caderea momentului motor
efectiv datorita cresterii
rezistentelor mecanice
proportionale cu turatia;
cresterea ulterioara a turatiei
conduce la valori din ce in ce
mai mari ale fortelor de inertie
astfel incat 3e=( pentru
n=nma!;
241&n figura @FPL 2 este reprezentata familia de cur!e
care definesc caracteristicile de turatie ale unui motor
naval, caracteristici ce ilustreaza numai dependenta
dintre puterea efectiva a motorului si turatia acestuia%
?cestea se ridica in conditiile:
5 3 1mng)epl2%g
if
In care cremaliera pompei de
injectie este blocata in pozitie
fi!a (sarcina constanta);
naval% 7e disting, astfel, urmatoarele caracteristici de
turatie:
5 3 1mng)epl2%g
if
sunt corecte%
naval% 7e disting, astfel, urmatoarele caracteristici de
turatie:
5 3 1mng)epl2%g
if
Caracteristica e!terna de putere
ma!ima (de putere ma!im-
ma!imorum)-curba *;
caracteristica e!terna de turatie
limita-curba +;
244&n cadrul reprezentarii grafice din figura @FPL 2 a fost
inclusa si caracteristica de elice +cur!a .,, impreuna
cu cur!ele * si - ale turatiilor etreme% 7e defineste,
astfel, intreaga zona de functionare a motorului,
aceste caracteristici fiind denumite si caracteristici
functionale ale motorului naval, cuprinsa intre:
5 3 1mng)epl2%g
if
Curbele +, 5, ", $ si );
245$aracteristica eterna de turatie limita +de putere
maim/maimorum, reprezinta dependenta de turatie
a puterii:
5 3 1
sunt valabile%
24"$aracteristica eterna de putere maima Pe maCf+n,
se caracterizeaza prin urmatoarele elemente:
5 3 1
sunt valabile%
24*$aracteristica puterii nominale Pe nomCf+n,
reprezinta:
5 3 1
.ependenta dintre putere si
turatie, in conditiile injectarii
cantitatii de combustibil pentru
care firma constructoare
garanteaza toti indicii tenici de
e!ploatare ai motorului;
24-$aracteristica puterii de eploatare reflecta: 5 3 1
#ariatia puterii de e!ploatare a
motorului in functie de turatie;
pe aceasta caracteristica, motorul
trebuie sa functioneze sigur si
economic, fara limitarea duratei
de timp;
24.$aracteristicile puterilor partiale se o!tin: 5 3 1
Injectarea cantitatii de
*"
QUESTIONS
QUE
STIO
N_ID
Intrebare
DIFFI
CUL
TY
SEC
TION
_ID
TYPE URL Raspuns
combustibil pentru care firma
constructoare garanteaza toti
indicii tenici de e!ploatare ai
motorului;
2508aca motorul functioneaza in gol: 5 3 1
Puterea dezvoltata la orice turatie
este egala cu puterea consumata
prin frecari mecanice si pentru
antrenarea propriilor mecanisme
si agregate;
251Pentru o!tinerea caracteristicii de functionare in gol: 5 3 1
-e decupleaza motorul de frana
si se masoara consumul orar de
combustibil, in functie de turatie;
252 5 3 1mng)1504-%
m't
0vansul relativ al elicei;
253 5 3 1mng)1504.%
m't
mng&b/(')%mt
254&n caracteristica de elice corspunzatoare unei instalatii
de propulsie navala cu transmisie directa de la motor
la propulsorul cu pas fi din figura @FPL 3, prin
variatia rezistentei la inaintare a navei, avansul relativ
al elicei L?948?el se modifica, astfel incat
caracteristica de elice isi sc'im!a atat pozitia, cat si
forma% ?stfel:
5 3 1mng)epl3%g
if
Prin cresterea rezistentei la
inaintare a navei (datorata
cresterii imersiunii, a intensitatii
vantului si a valurilor, a
remorcarii, a acoperirii carenei
cu vegetatie s%a%m%d%), viteza
navei si avansul relativ se reduc
si, la aceeasi turatie, elicea
absoarbe un moment 3el si,
respectiv, o putere Pel mai mari;
255 5 3 1mng)15051%
m't
mng&c/(/*%mt
25"#igura @FPL 4 prezinta caracteristica de sarcina a
motorului% ?ceasta indica dependenta dintre indicatorii
de performanta ai motorului si sarcina, in conditiile:
5 3 1mng)epl4%g
if
3entinerii constante a turatiei%
25*#igura @FPL 4 prezinta caracteristica de sarcina a
de performanta ai motorului si sarcina in conditiile
mentinerii constante a turatiei, dupa cum urmeaza:
5 3 1mng)epl4%g
if
sunt valabile%
25-#igura @FPL 4 prezinta caracteristica de sarcina a
de performanta ai motorului si sarcina in conditiile
mentinerii constante a turatiei5 se constata:
5 3 1mng)epl4%g
if
#ariatia liniara a puterilor
indicate si efective, constanta
puterii pierdute pentru invingerea
rezistentelor proprii ale
motorului si variatia asimptotica
catre valoarea * randamentului
mecanic;
25.$onditiile atmosferice au o mare influenta asupra
puterii si economicitatii motoarelor navale% &n cazul
9?$ navale, reducerea densitatii aerului admis in
cilindri la reducerea presiunii atmosferice sau la
cresterea temperaturii mediului am!iant, conduce la:
5 3 1
sunt valabile%
*5
QUESTIONS
QUE
STIO
N_ID
Intrebare
DIFFI
CUL
TY
SEC
TION
_ID
TYPE URL Raspuns
2"0Prin liniarizarea caracteristicilor functionale ale
motoarelor navale, se o!ttne reprezentarea
domeniului de functionare simplificat ca cel redat in
figura @FPL 5% Aotatiile P8, DR si LR semnifica,
respectiv:
5 3 1mng)epl5%g
if
Punctul proiectat de functionare
a elicei, functionarea elicei grele
si functionarea elicei usoare;
2"1$orelatia dintre motor si propulsor tre!uie sa ai!a in
vedere atat functionarea usoara>grea a elicei, cat si
rezervele de mare sea/margin si de motor engine/
margin, avand urmatoarele semnificatii +fig% @FPL 5,:
5 3 1mng)epl5%g
if
In timp ce functionarea
usoara;grea se refera la
degradarea corpului si a elicei,
cele doua rezerve iau in
consideratie influenta vantului si
starea marii;
2"2Punctul 9P este identic cu punctul specific de
functionare continua maima a motorului 9 +engineGs
specified 9$R,, daca:
5 3 1
3otorul nu asigura si antrenarea
unui generator electric (asa-
numitul generator de arbore);
atunci cand e!ista acest
generator, este necesar a fi luata
in consideratie si puterea
suplimentara corespunzatoare;
2"3Regimul de suprasarcina al motorului principal este
caracterizat prin urmatoarele:
5 3 1
Putere efectiva cu *(?+(< mai
mare decat cea nominala, turatie
cu *(< mai mare decat turatia
nominala si durata limitata de
functionare la *?+ ore;
2"4&n figura @FPL ", cur!a marcata cu p repezinta: 5 3 1mng)epl"%g
if
Caracteristica de elice;
2"5$are dintre urmatoarele conditii se considera ca
reprezinta ratiunea ca motorul de propulsie sa nu
functioneze in zona marcata cu 4 din figura @FPL ":
5 3 1mng)epl"%g
if
4unctionare in suprasarcina;
2""8iagrama din figura @FPL " permite sta!ilirea
regimului de functionare a sistemului de propulsie
navala% $are dintre formularile urmatoare reprezinta o
interpretare corecta a diagramei:
5 3 1mng)epl"%g
if
4unctionarea ideala a motorului
se situeaza in zona 0, iar
functionarea in zona 1 este
permisa intermitent, pentru o
durata limitata de timp;
2"*$aracteristica de sarcina a 9?& navale indica: 5 3 1
#ariatia indicatorilor energetici
si economici ai motorului, atunci
cand turatia motorului se
mentine constanta;
2"-$aracteristica de pierderi a motorului reprezinta: 5 3 1
.eterminarea puterii necesare
invingerii rezistentelor proprii
ale motorului, realizata prin
suspendarea succesiva a injectiei
de combustibil%
2".Raportul Hp C Pep>Pen reprezinta: 5 3 1
Coeficientul de sarcina;
2*0Raportul H9C9ep>9en reprezinta: 5 3 1
@3=@nA+; @n=ne!p;nn;
2*1 5 3 1mng)150"*%
m't
mng&c/("5%mt
*$
QUESTIONS
QUE
STIO
N_ID
Intrebare
DIFFI
CUL
TY
SEC
TION
_ID
TYPE URL Raspuns
2*2$aracteristica de consum orar de com!usti!il pentru
9?$ se ridica in conditia:
5 3 1
n = constant;
2*3$onditiile de referinta pentru mediul am!iant 60 C 300
H si p0 C 100 IA>m2 pot fi respectate la incercarea
motoarelor:
5 3 1
7u;
2*4&n figura @FPL *: 5 3 1mng)epl*%g
if
La sarcina de 5/< presiunea
medie efectiva este de *(
Bg;cmA+;
2*5&n figura @FPL -: 5 3 1mng)epl-%g
if
La sarcina de ,;' consumul
specific efectiv de combustibil
este de */' g;CP;
2*"&n figura @FPL .: 5 3 1mng)epl.%g
if
La puterea de 5((( BD turatia
motorului este de **, rpm%
2**$u sim!olizarea cunoscuta pentru volumul lucrarilor
de reparatii navele: R6/revizie te'nica, R$1/reparatia
curenta numarul 1, R$2/reparatia curenta numarul 2,
RH/reparatia capitala, precizati care este ordinea de
efectuare a ciclurilor de reparatie la nave:
5 3 1
R6, RC*, RC+, R@;
2*-$are dintre metodele de reconditionare a fisurilor nu
se aplica la piston:
5 3 1
Lipirea cu rasini epo!idice;
2*.Prin dispozitivul prezentat in figura @FPL 10 se
realizeaza:
5 3 1mng)epl10%
gif
#erificarea paralelismului dintre
a!ele celor doua lagare (fig%
2EPL *(,a) si a
perpendicularitatii acestora pe
suprafeta laterala a capului,
respectiv piciorului (fig% 2EPL
*(,b);
2-08aca laina de la capul !ielei unui motor in doi timpi
este mai groasa decat cea originala, noul raport de
comprimare:
5 3 1
Creste;
2-18aca laina de la capul !ielei unui motor in patru timpi
este mai groasa decat cea originala, noul raport de
comprimare:
5 3 1
8peratiunea este imposibila;
2-2&n urma alezarii camasii de cilindru a unui motor cu
camera de ardere in c'iulasa, noul raport de
comprimare:
5 3 1
Creste%
2-32zura lagarelor palier ale unui motor auiliar
cauzeaza urmatorul efect asupra raportului de
comprimare:
5 3 1
-caderea;
2-4Prin ra!otarea c'iulasei cu camera de ardere in
c'iulasa, raportul de comprimare:
5 3 1
Creste;
2-5?!aterea de la coaialitatea lagarelor palier se
masoara prin a!aterea de la paralelismul !ratelor de
manivela +masurarea frangerilor,% ?ceasta se
realizeaza, conform figurii @FPL 11, cu a(utorul unui
comparator special, prin masurarea distantei dintre
!ratele unui cot, de regula la o distanta egala cu
(umatate din diametrul fusului palier fata de aa de
rotatie, efectuandu/se:
5 3 1mng)epl11%
gif
Cinci determinari, in conditiile
de la punctele a) si b),
corespunzatoare p%m%i%, tribord,
babord si p%m%e%, datorita
prezentei bielei, care nu permite
o singura determinare la p%m%e%
*)
QUESTIONS
QUE
STIO
N_ID
Intrebare
DIFFI
CUL
TY
SEC
TION
_ID
TYPE URL Raspuns
2-"$are dintre urmatoarele conditii poate contri!ui la
formarea de depuneri pe paletele tur!inei de
supraalimentare:
5 3 1
6oate cauzele de mai sus%
2-*$are dintre metodele de reconditionare a fisurilor se
aplica la c'iulasa pe zona laterala:
5 3 1
2--Pro!a 'idraulica a c'iulasei se face in vederea
depistarii eventualelor fisuri si se realizeaza cu apa, la
presiunea:
5 3 1
3ai mare de *%/, tinand cont si
de regimul termic al organului
probat%
2-.&nlocuirea tu!ulaturii de inalta presiune la o reparatie
se face cu o tu!ulatura de acelasi diametru si aceeasi
lungime ca cea originala, in scopul:
5 3 1
3entinerea acelorasi
caracteristici ale injectiei%
2.0$e material se utilizeaza pentru garniturile necesare la
im!inarea tu!ulaturilor de com!usti!il:
5 3 1
-e recomanda imbinari sudate
cap la cap%
2.1$ele mai periculoase fisuri sunt cele din zona de
racordare a capului pistonului5 fiind o zona intens
solicitata, acestea se pot etinde rapid5 in cazul
fisurilor patrunse, precizati vala!ilitatea urmatoarelor
afirmatii:
5 3 1
sunt valabile%
2.2Repararea fisurii aparute in zona de racordare a
capului pistonului din figura @FPL 12 presupune:
5 3 1mng)epl12%
gif
sunt valabile%
2.3#igura @FPL 13 indica: 5 3 1mng)epl13%
gif
3asurarea uzurii si concavitatii
pistonului cu cap concav cu
ajutorul unui calibru;
2.4Precizati succesiunea operatiunilor de reparare a
capului pistonului care prezinta fisuri, conform figurii
@FPL 14:
5 3 1mng)epl14%
gif
In zonele fisurate sunt practicate
gauri cu diametre suficient de
mari pentru a putea cuprinde
integral toate fisurile din zona
respectiva; in aceste gauri se
introduc dopuri din materiale
termorezistente, care se fi!eaza
cu suruburi (fig% 2EPL *',a) sau
sunt filetate; dupa montaj sunt
asigurate cu stifturi filetate sau
ancore cu geare (fig% 2EPL
*',b si c);
2.5#igura @FPL 14 prezinta operatiunile necesare
reconditionarii capului pistonului cu fisuri% ?ceste
operatiuni sunt:
5 3 1mng)epl14%
gif
8rdinea corecta a operatiunilor
este a), c), b)%
2."Prin modificarea grosimii lainelor de pe placa de
impingere a lagarului de impingere din figura @FPL
15, se realizeaza:
5 3 1mng)epl15%
gif
Reglarea si ajustarea pozitiei
a!iale a arborelui cotit in functie
de grosimea sabotilor;
2.*&n perioada de roda( a unui motor naval, uzura se
caracterizeaza prin urmatoarele:
5 3 1
Fzura poate fi privita ca o
continuare a prelucrarii pieselor,
fiind necesara obtinerea
ajustajelor, microgeometriei si
structurii superficiale optime
+(
QUESTIONS
QUE
STIO
N_ID
Intrebare
DIFFI
CUL
TY
SEC
TION
_ID
TYPE URL Raspuns
pentru functionarea normala a
motorului;
2.-7tudiul suprafetelor uzate ale pieselor a aratat ca
uzura se prezinta su! aspecte variate, cele mai
importante tipuri de uzura fiind:
5 3 1
sunt valabile%
2..2zura a!raziva se produce: 5 3 1
.atorita e!istentei unor particule
dure intre suprafetele pieselor
cuplelor din motorul cu ardere
interna, fiind provocata de
procesul de microasciere si
deformatiile microplastice
generat de aceste particule;
3002zura prin aderenta se produce: 5 3 1
In urma functionarii pieselor la
temperaturi ridicate, datorita
vitezelor si presiunilor mari si a
ungerii insuficiente (de obicei,
intreruperea filmului de
lubrifiant dintre suprafetele
cuplei);
3012zura prin o!oseala se produce: 5 3 1
Prin formarea pe suprafetele
pieselor solicitate de forte
variabile a unor ciupituri izolate
sau grupate (fenomenul de
pitting), fie de faramitarea si
e!folierea suprafetelor, cauza
acestui tip de uzura constituind-o
oboseala superficiala a
materialului pieselor;
3022zura coroziva se produce: 5 3 1
.atorita reactiilor cimice care
au loc intre suprafata pieselor si
agentii corozivi, dintre care cei
mai importanti sunt o!igenul,
apa, sulful, etc%, in urma acestor
reactii formandu-se compusi
friabili, care sunt indepartati
ulterior sub actiunea fortelor care
incarca suprafetele%
303La nivelul pieselor 9?&, se regasesc toate tipurile de
uzura, actionand separat sau com!inat% Precizati
vala!ilitatea urmatoarelor afirmatii:
5 3 1
sunt valabile%
3048iagrama punctului de roua permite determinarea
temperaturii la care tre!uie racit aerul de
supraalimentare in racitorul intermediar, in scopul:
5 3 1
2vitarea aparitiei condensului in
racitor;
305$are este agentul care reduce uzura coroziva
provocata de acidul sulfuric rezultat din arderea
com!usti!ilului greu:
5 3 1
Fleiul de ungere cilindri;
+*
QUESTIONS
QUE
STIO
N_ID
Intrebare
DIFFI
CUL
TY
SEC
TION
_ID
TYPE URL Raspuns
30"8aca motorul rateaza pornirea, una din cauze poate fi: 5 3 1
6emperatura redusa la sfarsitul
comprimarii;
30*2zual pornirea motorului la rece poate fi usurata prin: 5 3 1
Incalzirea apei de racire cilindri%
30-$ifra cetanica a com!usti!ililor navali reprezinta: 5 3 1
Procentul volumic de cetan dintr-
un amestec de cetan normal si
alfa-metil -naftena, care are
aceleasi proprietati la
autoaprindere ca si combustibilul
dat;
30.8aca in timpul functionarii motorului temperaturile apei
de racire la iesirea din cilindrii motorului sunt diferite,
aceasta indica:
5 3 1
-unt posibile penultimele doua
cazuri%
310$are este agentul care reduce uzura coroziva
provocata de acidul sulfuric rezultat din arderea
com!usti!ilului greu:
5 3 1
Fleiul de ungere cilindri;
3118aca motorul rateaza pornirea, una din cauze poate fi: 5 3 1
6emperatura redusa la sfarsitul
comprimarii;
3122zual pornirea motorului la rece poate fi usurata prin: 5 3 1
Incalzirea apei de racire cilindri%
313$ifra cetanica a com!usti!ililor navali reprezinta: 5 3 1
Procentul volumic de cetan dintr-
un amestec de cetan normal si
alfa-metil -naftena, care are
aceleasi proprietati la
autoaprindere ca si combustibilul
dat;
3148aca in timpul functionarii motorului temperaturile apei
de racire la iesirea din cilindrii motorului sunt diferite,
aceasta indica:
5 3 1
-unt posibile penultimele doua
cazuri%
315La operatia de lansare ar!orele cotit nu se roteste 5 3 1
#alvulele de aer de pe butelii
sunt incise;
31"La operatia de lansare ar!orele cotit nu se roteste 5 3 1
-upapele de lansare nu se
descid complet;
31*La operatia de lansare ar!orele cotit nu se roteste
complet
5 3 1
Presiunea aerului din butelii este
prea mica%
31-8esi a atins turatia de pornire, la trecerea pe
com!usti!il motorul nu porneste:
5 3 1
Compresia in cilindri este prea
mica;
31.8esi a atins turatia de pornire, la trecerea pe
5 3 1
In tubulatura de combustibil si in
pompe a patruns aer;
3208esi a atins turatia de pornire, la trecerea pe
5 3 1
Presiunea de injectie este prea
mica;
3218esi a atins turatia de pornire, la trecerea pe
5 3 1
Combustibilul contine apa%
3229otorul se opreste in timpul functionarii: 5 3 1
Intreruperea alimentarii cu
combustibil;
++
QUESTIONS
QUE
STIO
N_ID
Intrebare
DIFFI
CUL
TY
SEC
TION
_ID
TYPE URL Raspuns
Presiunea apei de racire cilindri
este * bar;
Intreruperea alimentarii cu ulei a
capului de cruce;
6emperatura uleiului de ungere
lagar de impingre este de *)(
grd 4;
32"9otorul prezinta !atai in functionare 5 3 1
0vansul la injectie este prea
mare;
32*9otorul prezinta !atai in functionare: 5 3 1
Cuzinetul de la capul sau piciorul
bielei are joc prea mare, iar
suruburile de asamblare a bielei
sunt slabite%
32-3azele evacuate au culoare inc'isa: 5 3 1
0mestec prea bogat in
combustibil;
32.3azele evacuate au culoare inc'isa: 5 3 1
Fzura orificiilor duzelor
injectoarelor;
3303azele evacuate au culoare inc'isa: 5 3 1
-upapele de refulare ale pompei
de injectie nu incid corect;
3313azele evacuate au culoare al!a: 5 3 1
0erul admis in cilindri este prea
umed;
3323azele evacuate au culoare inc'isa: 5 3 1
Combustibilul contine un procent
prea mare de apa sau apa
patrunde in cilindru prin fisurile
ciulasei;
3338esc'iderea supapei de siguranta montata pe
c'iulasa:
5 3 1
-upapa de siguranta reglata
incorect;
3348esc'iderea supapei de siguranta montata pe
c'iulasa
5 3 1
Cantitate prea mare de
combustibil injectat;
335#unctionare incorecta la instalatia de ungere
mecanism motor:
5 3 1
Cadere mare de presiune pe
filtru%
33"#unctionare incorecta la instalatia de ungere
mecanism motor:
5 3 1
0 patruns apa in ulei;
33*#unctionare incorecta la instalatia de ungere
mecanism motor:
5 3 1
-cade presiunea uleiului de
ungere;
33-9otorul isi mareste !rusc turatia: 5 3 1
0erul de ardere contine o
cantitate mare de vapori de ulei;
33.$e uzura produce cenusa din com!usti!ilul greu: 5 3 1
0braziva;
340$ontinutul de sulf din com!usti!ilul greu produce: 5 3 1
-caderea temperaturii punctului
de roua din gazele evacuate;
341$e produce continutul de apa din com!usti!il: 5 3 1
Fzura coroziva%
+,
QUESTIONS
QUE
STIO
N_ID
Intrebare
DIFFI
CUL
TY
SEC
TION
_ID
TYPE URL Raspuns
342$e indicatii da continutul de 7n, P!, $u, ?l din uleiul
de ungere:
5 3 1
Fzura la lagarele motorului;
343$e indicatii da continutul de #e, $r, 9o, ?l din uleiul
de ungere:
5 3 1
Fzura segmentilor, camasii de
cilindru;
344$e implica vascozitatea com!usti!ilului greu: 5 3 1
0tomizare redusa; consum mare
de putere pentru pompare;
3458esi com!usti!ilii produsi in rafinarii sunt sterili, totusi
contaminarea acestora se poate produce, deoarece:
5 3 1
sunt valabile%
34"8aca din anumite motive motorul se supraincalzeste,
atunci:
5 3 1
-e reduce sarcina motorului si se
mareste treptat debitul de apa de
racire;
34*$resterea presiunii din carter indica: 5 3 1
0rderea, griparea sau uzura
segmentilor;
34-8efectarea valvulei termoregulatoare din instalatia de
racire cilindri:
5 3 1
8scilarea brusca a temperaturii
apei in timpul functionarii la
regimuri stabilizate;
34.&nfundarea duzei in(ectorului de com!usti!il produce: 5 3 1
Incalzirea elementului pompei de
injectie si a tubulaturii de inalta
presiune%
350Pur(area tancului de serviciu com!usti!il se face: 5 3 1
.upa ' ore;
351&n figura @FPL 1" nivelul de ulei in tancul " tre!uie sa
fie:
5 3 1mng)epl1"%
gif
Intre (," - (,) m;
352&n ta!elul din figura @FPL 1* pentru com!usti!il cu
sulf intre 0,05E/1E:
5 3 1mng)epl1*%
gif
Castrol ++/CE.;
353&n figura @FPL 1-/ instalatia de racire cilindri: 5 3 1mng)epl1-%
gif
+- pompe de circulatie; ,-pompa
de preancalzire;
354&n figura @FPL 1.: 5 3 1mng)epl1.%
gif
-istem de baleiaj si de
supraalimentare mi!t;
355&n figura @FPL 20/ta!el cu parametri functionali: 5 3 1mng)epl20%
gif
6emperatura ma!ima de
incalzire a combustibiluilui */(
grd C;
35"&n figura @FPL 21: 5 3 1mng)epl21%
gif
6emperatura ma!ima de
incalzire a combustibilui de *$(
(s:%mm;s) este de *+/ grd C%
35*&n figura @FPL 22: 5 3 1mng)epl22%
gif
6emperatura de saturatie este de
'( grd C daca presiunea de
supraalimentare este de + bar,
umiditate relativa de $(<, iar
temperatura mediului ambiant
este de ,( grd C;
35-&n figura @FPL 23: 5 3 1mng)epl23%
gif
-istem de baleiaj in bucla
incisa;
35.#igura @FPL 24 prezinta diagrama indicata cu cur!a 5 3 1mng)epl24%
+'
QUESTIONS
QUE
STIO
N_ID
Intrebare
DIFFI
CUL
TY
SEC
TION
_ID
TYPE URL Raspuns
destinderii avand un aspect neuniform% $auzele
posi!ile sunt:
gif
sunt valabile%
3"0#igura @FPL 24 prezinta diagrama indicata cu cur!a
destinderii avand un aspect neuniform% 9odalitati de
remediere sunt:
5 3 1mng)epl24%
gif
sunt valabile%
3"1#igura @FPL 25 prezinta diagrama indicata avand un
contur du!lu% $auzele posi!ile sunt:
5 3 1mng)epl25%
gif
sunt valabile%
3"2#igura @FPL 25 prezinta diagrama indicata avand un
contur du!lu% 9odalitati de remediere sunt:
5 3 1mng)epl25%
gif
sunt valabile%
3"3&n figura @FPL 2" este prezentat un sistem de
comanda a turatiei, pentru un motor in doi timpi naval%
7ageata cu linie continua marc'eaza:
5 3 1mng)epl2"%
gif
3iscarile efectuate de pargiile
sistemul de comanda, atunci
cand de la maneta de combustibil
se comanda marirea turatiei;
3"4&n figura @FPL 2" este prezentat un sistem de
comanda a turatiei, pentru un motor in doi timpi naval%
7ageata cu linie punctata marc'eaza:
5 3 1mng)epl2"%
gif
8prirea de avarie, comandata de
dispozitivul de blocare al
alimentarii, declansat de
dispozitivul de protectie, datorita
reducerii presiunii pe unul din
circuitele de racire sau ungere;
3"5&n figura @FPL 2* este prezentata sc'ema de
comanda si supraveg'ere pentru un motor naval lent
de propulsie, in care toate manevrele pot fi eecutate
din postul de comanda situat in compartimentul
masini, sau de la distanta, din timonerie% $u notatiile
din figura, avem:
5 3 1mng)epl2*%
gif
*-postul de comanda din
timonerie (comanda navei); +-
postul de comanda central din
PCC, care permite comanda si
supravegerea motorului si a
celorlaltor agregate si instalatii
din C3;
3""&n figura @FPL 2* este prezentata sc'ema de
comanda si supraveg'ere pentru un motor naval lent
de propulsie, in care toate manevrele pot fi eecutate
din postul de comanda situat in compartimentul
masini, sau de la distanta, din timonerie% $u notatiile
din figura, avem:
5 3 1mng)epl2*%
gif
*- postul de comanda central din
PCC, care permite comanda si
supravegerea motorului si a
celorlaltor agregate si instalatii
din C3; +-postul de comanda
din timonerie (comanda navei);
3"*@nergia termica produsa intr/un motor cu ardere
interna se transforma la iesire in:
3 4 1
2nergie mecanica%
3"-$onform principiului al doilea al termodinamicii,
randamentul termic al unui ciclu este:
3 4 1
Raportul dintre lucrul mecanic al
ciclului si cantitatea de caldura
introdusa;
3".La !aza sc'ematizarii ciclurilor teoretice de
functionare a 9?& stau urmatoarele ipoteze:
3 4 1
4luidul motor este gaz perfect,
evolutiile descise de scimbare
a gazelor fiind neglijate, iar
procesul de ardere este inlocuit
printr-un proces de introducere
de caldura;
3*0$are dintre formularile urmatoare este cea corecta
pentru descrierea realizarii ciclului motor:
3 4 1
Procesul de transformare a
energiei cimice continute in
+/
QUESTIONS
QUE
STIO
N_ID
Intrebare
DIFFI
CUL
TY
SEC
TION
_ID
TYPE URL Raspuns
combustibil, prin care se produce
forta necesara antrenarii
mecanismului motor;
3*1$e caracteristica a ciclului =tto se regaseste in ciclul
diesel real dar nu si in cel diesel teoretic:
3 4 1
Crestere rapida de presiune in
timpul arderii;
3*2&n motorul diesel, procesele de admisie, comprimare,
ardere cu destindere si evacuare sunt realizate prin:
3 4 1
.oua rotatii ale arborelui cotit la
motorul in patru timpi;
3*38ependenta randamentului termic al ciclului diesel de
parametrii functionali, de modul de organizare a
proceselor si de proprietatile fluidului motor este
urmatoarea:
3 4 1
Creste cu raportul de
comprimare si scade la cresterea
sarcinii;
3*4 3 4 1mng)1100-%
m't
mng&d*(($%mt
3*5 3 4 1mng)1100.%
m't
mng&a*(()%mt
3*"Pentru ciclul motorului supraalimentat, continuarea
destinderii gazelor in tur!ina conduce la:
3 4 1
Cresterea randamentului termic;
3**Pistonul motorului in patru timpi eecuta patru curse in
timpul:
3 4 1
4iecarul ciclu de functionare;
3*-La ciclul din figura P6 2 punctul 1 marc'eaza
inceputul comprimarii in ciclul teoretic:
3 4 1mng)pt2%(pg
.iesel;
3*.&n diagrama indicata din figura P6 3, aa volumelor
este divizata in 1" unitati, indicand:
3 4 1mng)pt3%(pg
Fn raport de comprimare
eps=*";
3-0@presia randamentului termic pentru ciclul teoretic cu
ardere la volum constant si evacuarea caldurii, izocora
este:
3 4 1mng)n1014%
m't
mng&b*(*'%mt
3-1Aumarul de cicluri pe ora pentru un motor in 4 timpi se
determina cu formula:
3 4 1mng)n1015%
m't
mng&c*(*/%mt
3-2Pentru motoare in 2 timpi, cursele sau timpii sunt: 3 4 1
.estindere si compresie;
3-3Pentru ciclul cu destindere prelungita intr/o tur!ina
alimentata la presiune constanta, conform figurii P6 4,
se pune conditia:
3 4 1mng)pt4%gif
mng&d*(*5%mt
3-4Procesul de condensare este: 3 4 1
Izoterm si izobar;
3-5 3 4 1mng)1101.%
m't
mng&b*(*)%mt
3-" 3 4 1mng)11020%
m't
mng&d*(+(%mt
3-* 3 4 1mng)11021%
m't
mng&a*(+*%mt
3--Aumarul de cicluri pe secunda la un motor in 4 timpi
este:
3 4 1
mng&c*(++%mt
3-.&n relatia p< C mR6 se poate folosi: 3 4 1mng)n1023%
m't
6 G@H;
3.0Pentru motoarele in 4 timpi, cursele sau timpii sunt: 3 4 1
2vacuare, admisie, compresie,
destindere;
3.18omeniul raportului 7>pi pentru motoare este: 3 4 1
(,((,I= -;pi I= *,+/ pi
+"
QUESTIONS
QUE
STIO
N_ID
Intrebare
DIFFI
CUL
TY
SEC
TION
_ID
TYPE URL Raspuns
GradH%
3.2<ariatia densitatii aerului functie de temperatura: 3 4 1mng)n102"%
m't
mng&c*(+"%mt
3.3Aumarul de cicluri pe secunda la un motor in 4 timpi
este:
3 4 1mng)n102*%
m't
mng&a*(+5%mt
3.4Aumarul de cicluri pe secunda la un motor in 2 timpi
este:
3 4 1mng)n102-%
m't
mng&b*(+$%mt
3.5 3 4 1mng)1102.%
m't
mng&c*(+)%mt
3." 3 4 1mng)11030%
m't
mng&c*(,(%mt
3.*Randamentul mecanic reprezinta: 3 4 1mng)n1031%
m't
mng&b*(,*%mt
3.- 3 4 1mng)11032%
m't
mng&c*(,+%mt
3..&n figura P6 3, ce proces este marcat de linia e/f: 3 4 1mng)pt3%(pg
2vacuare libera;
400Procesul de !aleia( la motorul in patru timpi se
produce:
3 4 1
Incepand cu ultima parte a cursei
de evacuare si continuand in
prima parte a celei de admisie;
401La motorul in doi timpi procesul de !aleia( incepe: 3 4 1
In ultima parte a cursei de
destindere;
402$are dintre elementele urmatoare previne pomparea
aerului de su! pistonul cu fusta lunga inapoi spre
ferestrele de !aleia( in timpul cursei de destindere:
3 4 1
4usta pistonului;
403&n motorul diesel in patru timpi supapa de admisie se
desc'ide:
3 4 1
Inainte de p%m%i% si se incide
dupa p%m%e%;
4049entinerea temperaturii minime posi!ile a aerului de
!aleia( nu se recomanda pentru ca:
3 4 1
-e formeaza cantitate e!cesiva
de condens;
405&n figura P6 " se prezinta diagrama circulara a fazelor
de distri!utie pentru un motor diesel in patru timpi%
#azele notate cu & si &F reprezinta, respectiv:
3 4 1mng)pt"%(pg
.estinderea si injectia de
combustibil;
40"?vansul la desc'iderea supapei de evacuare +fig% P6
", este:
3 4 1mng)pt"%(pg
// grd R0C;
40*Perioada de !aleia( la un motor diesel in patru timpi se
realizeaza:
3 4 1
In timpul perioadei de descidere
simultana a supapelor;
40-La un motor diesel in patru timpi, supapa de evacuare
ramane desc'isa pana dupa p%m%i% si cea de admisie
pana dupa p%m%e% in scopul:
3 4 1
Imbunatatirii umplerii
cilindrului;
40.La un motor in 4 timpi, durata procesului de evacuare
este:
3 4 1mng)n1043%
m't
mng&d*(',%mt
410Prin folosirea supapei de evacuare se o!tine asimetria
diagramei de sc'im! de gaze la motoarele in 2 timpi:
3 4 1
.a;
4118urata procesului de admisie la un motor in 4 timpi
este:
3 4 1mng)n1045%
m't
alfa .-0 > *$( > alfa I-0 G grd
R0CH;
412&n cazul folosirii clapetilor rotitori pe tu!ulatura de 3 4 1
.a;
+5
QUESTIONS
QUE
STIO
N_ID
Intrebare
DIFFI
CUL
TY
SEC
TION
_ID
TYPE URL Raspuns
evacuare a motoarelor in 2 timpi, descoperirea
ferestrelor de !aleia( se face dupa descoperirea
ferestrelor de evacuare:
4138aca ferestrele de evacuare si ferestrele de !aleia( au
aceeasi inaltime, se poate face asimetrizarea
diagramei de sc'im! de gaze prin:
3 4 1
Clapeti montati pe traseul de aer
de supraalimentareJ
414La un motor in 4 timpi supraalimentat, procesul de
evacuare cuprinde:
3 4 1
2vacuare libera, evacuare fortata
datorata pistonului si baleiaj;
415$oeficientul gazelor arse reziuduale se determina: 3 4 1mng)n104.%
m't
mng&a*(')%mt
41"3radul de umplere al cilindrului reprezinta: 3 4 1mng)n1050%
m't
mng&a*(/(%mt
41*Lucrul mecanic de pompa( este: 3 4 1mng)n1051%
m't
Pozitiv la motoarele
supraalimentate ps K pev;
41- 3 4 1mng)11052%
m't
mng&b*(/+%mt
41.Pentru motoare in 4 timpi supraalimentarea se
considera:
3 4 1mng)n1053%
m't
ps K pev;
420Pentru sitemul de !aleia( si supraalimentare in
ec'icurent cu supapa, pentru un moror in 2 timpi
eista:
3 4 1mng)n1054%
m't
alfa.-2 K alfa.-1; alfaI-2 I
alfa041;
421$antitatea de aer retinuta in cilindru este: 3 4 1mng)n1055%
m't
mng&b*(//%mt
422 3 4 1mng)1105"%
m't
mng&d*(/"%mt
423 3 4 1mng)1105*%
m't
mng&a*(/5%mt
424 3 4 1mng)1105-%
m't
mng&a*(/$%mt
425 3 4 1mng)1105.%
m't
mng&a*(/)%mt
42" 3 4 1mng)110"0%
m't
mng&c*("(%mt
42*Procesul de admisie la motoarele in patru timpi se
continua si dupa terminarea cursei de admisie
deoarece:
3 4 1
Coloana de incarcatura proaspata
are o anumita inertie;
42-Pe durata evacuarii gazelor din cilindrul motorului in
doi timpi, se atinge regimul critic in curgerea gazelor,
in una dintre urmatoarele situatii:
3 4 1
Intre momentul desciderii
ferestrelor de evacuare si cel al
desciderii celor de baleiaj;
42.?naliza procesului de admisie se face prin
evidentierea pierderilor gozodinamice si
termodinamice produse pe parcurs5 astfel, avem:
3 4 1
Pierderi gazodinamice, datorate
rezistentelor de pe traseele de
admisie si evacuare; pierderi
termice, reprezentate de
incalzirea incarcaturii proaspete
datorita frecarilor de pe traseul
de admisie, prin contactul cu
gazele arse reziduale, ramase in
+$
QUESTIONS
QUE
STIO
N_ID
Intrebare
DIFFI
CUL
TY
SEC
TION
_ID
TYPE URL Raspuns
cilindru din ciclul anterior;
golirea incompleta a cilindrului
motor;
430#igura P6 - reprezinta: 3 4 1mng)pt-%(pg
.iagrama de baleiaj pentru un
motor in doi timpi%
431@tapa & din figura P6 - corespunde: 3 4 1mng)pt-%(pg
2vacuarii libere a gazelor din
cilindrul mtorului in doi timpi;
432<aloarea presiunii incarcaturii proaspete la sfJrsitul
admisiei in motorul diesel este:
3 4 1
3ai mica decat a celei de la
iesirea din suflanta, datorita
pierderilor gazodinamice si
termice de pe traseul de admisie;
4339arimea ung'i/sectiune +crosectiune, a supapei de
admisie influenteaza valoarea presiunii de la sfarsitul
admisiei in sensul urmator:
3 4 1
Presiunea scade la scaderea
ungiului-sectiune;
434 3 4 1mng)110"-%
m't
mng&a*("$%mt
435Pentru determinarea temperaturii aerului la iesirea din
racitorul aerului de supraalimentare, se utilizeaza
diagrama punctului de roua +deK/point,, redata in
figura P6 .% Pentru o temperatura a mediului am!iant
de 30 grd $, o umiditate relativa a aerului de -0E si
un raport de comprimare in suflanta 2, valoarea
temperaturii punctului de roua este aproimativ:
3 4 1mng)pt.%(pg
,$ grd C%
43"Prin restrictionarea temperaturii aerului la iesirea din
racitorul aerului de supraalimentare, se evita:
3 4 1
0paritia condensului in racitor;
43*$resterea contrapresiunii la evacuarea gazelor are
urmatoarele efecte asupra coeficientului de umplere:
3 4 1
Conduce la scaderea
coeficientului de umplere,
datorita scaderii volumului
efectiv de incarcatura proaspata
admisa in motor;
43-La cresterea sarcinii motorului, variatia coeficientului
de umplere este urmatoarea:
3 4 1
-cade, datorita intensificarii
regimului termic, ceea ce
conduce la cresterea cantitatii de
gaze reziduale;
43.La un motor in 2 timpi, raportul real de comprimare
este:
3 4 1mng)n10*3%
m't
mng&b*(5,%mt
4408urata procesului de comprimare la un motor in 4
timpi este:
3 4 1mng)n10*4%
m't
mng&a*(5'%mt
441La un motor in 2 timpi, raportul real de comprimare
este:
3 4 1mng)n10*5%
m't
mng&c*(5/%mt
442La un motor in 2 timpi cu !aleia( in ec'icurent, raportul
real de comprimare este:
3 4 1mng)n10*"%
m't
mng&d*(5"%mt
443$resterea presiunii de supraalimentare conduce la
cresterea raportului de comprimare:
3 4 1
7u;
444Pentru motoare in 4 timpi supraalimentate raportul de
comprimare tre!uie sa fie mai mic ca la motoarele in 4
timpi nesupraalimentate:
3 4 1
.a;
+)
QUESTIONS
QUE
STIO
N_ID
Intrebare
DIFFI
CUL
TY
SEC
TION
_ID
TYPE URL Raspuns
445Presiunea aerului la sfarsitul comprimarii pentru
motoare supraalimentate se determina:
3 4 1mng)n10*.%
m't
mng&b*(5)%mt
44"6emperatura aerului la sfarsitul comprimarii pentru
motoare supraalimentate se determina cu:
3 4 1mng)n10-0%
m't
mng&b*($(%mt
44* 3 4 1mng)110-1%
m't
mng&c*($*%mt
44- 3 4 1mng)110-2%
m't
mng&a*($+%mt
44. 3 4 1mng)110-3%
m't
mng&d*($,%mt
450 3 4 1mng)110-4%
m't
mng&a*($'%mt
451&n timpul procesului de comprimare are loc un sc'im!
de caldura permanent intre amestec +incarcatura
proaspata L gaze reziduale, si peretii cilindrului5 astfel:
3 4 1
In prima parte a procesului
temperatura medie a peretilor
cilindrului este mai mare decat
temperatura incarcaturii
proaspete, aceasta primind de la
peretii cilindrului caldura, iar
dupa atingerea punctului de
adiabatism, odata cu continuarea
cursei pistonului spre p%m%i%,
temperatura incarcaturii
proaspete devine mai mare decat
temperatura medie a peretilor
cilindrului,
452@fectul scaderii raportului de comprimare asupra
performantelor motorului este urmatorul:
3 4 1
Cresterea pericolului de ratare a
pornirii motorului%
453La cresterea turatiei motorului, eponentul politropic
mediu de comprimare:
3 4 1
Creste, deoarece cantitatea de
gaze scapate prin neetanseitati se
reduce, ceea ce conduce la
diminuarea transferului de
caldura amestec-pereti cilindru;
454&n figura 9?& 3, ce proces marcat de linia d/e are loc: 3 4 1mng)pt3%(pg
.estinderea gazelor de ardere;
4552nul dintre tipurile de miscari ale incarcaturii
proaspete induse in cilindrul motor pentru
im!unatatirea formarii amestecului car!urant este:
3 4 1
6urbulenta;
45"$are dintre elementele enumerate mai (os este utilizat
efectiv pentru generarea tur!ulentei necesare unei
arderi corspunzatoare in motoarele diesel:
3 4 1
Camera de preardere%
45*$e element este uzual utilizat pentru generarea
tur!ulentei in cilindrul motorului diesel:
3 4 1
4orma capului pistonului;
45-Pulverizarea corecta a com!usti!ilului in camera de
ardere depinde de:
3 4 1
6oate cele mentionate anterior%
45.?sa/numita detonatie diesel este cauzata de: 3 4 1
Intarziere mare la autoaprinderea
combustibilului%
4"0&n motorul diesel, com!usti!ilul este aprins datorita: 3 4 1
6emperaturii de la sfarsitul
,(
QUESTIONS
QUE
STIO
N_ID
Intrebare
DIFFI
CUL
TY
SEC
TION
_ID
TYPE URL Raspuns
comprimarii;
4"1La motorul diesel, intervalul necesar atomizarii (etului
de com!usti!il, vaporizarii si aducerii sale la
autoaprindere se numeste:
3 4 1
Intarzierea la autoaprindere;
4"2&n figura P6 10, intervalul 3 marc'eaza: 3 4 1mng)pt10%(p
g
Perioada arderii moderate;
4"3$ur!a reprezentata cu linie intrerupta in figura P6 10
reprezinta:
3 4 1mng)pt10%(p
g
#ariatia presiunii in functie de
ungiul de rotatie in ciclul fara
injectie de combustibil;
4"4?vanta(ele eistentei unei camere de ardere divizate
cu compartiment separat de preardere prezinta
urmatorul avanta( fata de camera de ardere unitara cu
in(ectie directa:
3 4 1
Permite atat utilizarea unei
atomizari mai grosiere a
combustibilului, cat si a unei
presiuni de injectie mai reduse;
4"5$aracteristic pentru ar'itectura camerei de ardere din
figura P6 11 este:
3 4 1mng)pt11%(p
g
2!istenta unei camere de ardere
divizate;
4""$are dintre conditiile enumerate mai (os pot cauza,
simultan, presiune de ardere mare si temperatura
(oasa a gazelor de ardere:
3 4 1
0vans prea mare la injectia
combustibilului;
4"*?vansul prea mare la in(ectia com!usti!ilului este
indicat de:
3 4 1
Presiunea gazelor din cilindru
peste valori normale, cu o
temperatura diminuata a gazelor
de evacuare;
4"-?tunci cand com!usti!ilul este in(ectat in cilindru prea
devreme:
3 4 1
0prinderea va fi intarziata;
4".$are dintre urmatoarele afirmatii este corecta,
referitoare la (etul de com!usti!il in(ectat in cilindru:
3 4 1
Cu cat finetea pulverizarii este
mai mare, cu atat penetratia
jetului este mai mica;
4*0Procesul destinderii reale in 9?&, in care se
prelungeste arderea, este:
3 4 1
Politropic;
4*19asa reala de aer necesara arderii com!usti!ilului
in(ectat pe ciclu se determina cu relatia:
3 4 1mng)n1105%
m't
mng&d**(/%mt
4*29asa de com!usti!il in(ectata pe ciclu se determina
cu formula:
3 4 1mng)n110"%
m't
mng&b**("%mt
4*3$ompozitia aerului se accepta: 3 4 1mng)n110*%
m't
mng&b**(5%mt
4*4$alculul cantitatii de oigen necesar arderii 1 Ig
com!usti!il se face cu relatia:
3 4 1mng)n110-%
m't
mng&c**($%mt
4*5 3 4 1mng)1110.%
m't
7u;
4*"9asa aparenta pentru produsele de ardere se
determina:
3 4 1mng)n1110%
m't
mng&c***(%mt
4**$onstanta specifica a produselor de ardere se
determina cu formula:
3 4 1mng)n1111%
m't
mng&b****%mt
4*-$aldura specifica a produselor de ardere se determina
cu relatia:
3 4 1mng)n1112%
m't
mng&c***+%mt
4*.&n procesul de ardere al com!usti!ilului se respecta: 3 4 1
1ilantul masic;
,*
QUESTIONS
QUE
STIO
N_ID
Intrebare
DIFFI
CUL
TY
SEC
TION
_ID
TYPE URL Raspuns
4-09asa de aer minim necesara pentru arderea 1 Ig
com!usti!il se determina cu relatia:
3 4 1mng)n1114%
m't
mng&c***'%mt
4-1Principiul de realizare a pulverizarea com!usti!ilului in
cilindru este:
3 4 1
3arirea vitezei relative dintre
combustibil si aer;
4-2?tunci penetratia (etului de com!usti!il este redusa,
au loc urmatoarele fenomene:
3 4 1
Combustibilul nu atinge peretii
cilindrului, arderea este
incompleta, desi e!ista aer in
e!ces, dar acesta nu este utilizat;
4-3<iteza reactiei de ardere se modifica in felul urmator
cu temperatura la care decurge reactia:
3 4 1
Creste e!ponential cu
temperatura9
4-4Reactiile de ardere catenare se caracterizeaza prin: 3 4 1
Cresterea vitezei de reactie ciar
la temperatura constanta, numai
datorita procesului de ramificare
a lanturilor;
4-59ecanismului autoaprinderii in zona temperaturilor
(oase ii este caracteristic:
3 4 1
7u este posibila formarea
elementelor reactive pe calea
descompunerii catalitice,
ramificarea lanturilor realizLndu-
se prin intermediul ramificarii
degenerate;
4-" 3 4 1mng)11120%
m't
mng&b**+(%mt
4-* 3 4 1mng)11121%
m't
mng&d**+*%mt
4-- 3 4 1mng)11122%
m't
mng&a**++%mt
4-. 3 4 1mng)11123%
m't
mng&c**+,%mt
4.0 3 4 1mng)11124%
m't
mng&a**+'%mt
4.1 3 4 1mng)11125%
m't
mng&d**+/%mt
4.2 3 4 1mng)1112"%
m't
mng&c**+"%mt
4.3 3 4 1mng)1112*%
m't
mng&b**+5%mt
4.4 3 4 1mng)1112-%
m't
mng&a**+$%mt
4.5 3 4 1mng)1112.%
m't
mng&d**+)%mt
4." 3 4 1mng)11130%
m't
mng&c**,(%mt
4.* 3 4 1mng)11131%
m't
mng&b**,*%mt
4.- 3 4 1mng)11132%
m't
mng&a**,+%mt
,+
QUESTIONS
QUE
STIO
N_ID
Intrebare
DIFFI
CUL
TY
SEC
TION
_ID
TYPE URL Raspuns
4.. 3 4 1mng)11133%
m't
mng&d**,,%mt
500&n sc'ema de !ilant energetic al sistemului de
propulsie navala cu motor 7ulzer RA8 din figura P6
12 se indica posi!ilitatile de recuperare a energiei
termice continute in componentele !ilantului termic%
?stfel, notatiile 1 si 2 corespund:
3 4 1mng)pt12%(p
g
Meneratorului de apa tenica si
caldarinei recuperatoare;
501&n figura P6 13 se prezinta sc'ema sistemului de
tur!osupraalimentare consacrata pentru un motor in
patru timpi% Rolul racitorului intermediar de aer este
umatorul:
3 4 1mng)pt13%gif
Cresterea densitatii aerului la
intrarea in cilindru;
5022n motor diesel supraalimentat are o durata de
desc'idere simultana a supapelor mai mare decat cea
specifica motoarelor cu admisie naturala in scopul
cresterii:
3 4 1
2ficientei evacuarii gazelor din
cilindru%
503$onditia functionarii comune a compresorului si
tur!inei din cadrul grupului de tur!osupraalimentare
consacrata a unui motor diesel este urmatoarea:
3 4 1
Puterea dezvoltata de turbina sa
fie egala cu cea necesara
antrenarii compresorului si
turatia compresorului sa fie egala
cu cea a turbinei%
504$aracteristica de de!it a compresorului centrifugal de
supraalimentare a unui motor naval reprezinta:
3 4 1
#ariatia randamentului
compresorului si raportului de
comprimare in functie de debitul
de aer aspirat de compresor, la
diverse turatii ale compresorului%
505Pompa(ul compresorului centrifugal de
supraalimentare este:
3 4 1
4enomenul de functionare
instabila, caracterizat prin
miscarea pulsatorie a aerului,
atins la scaderea debitului de aer,
atunci cLnd turatia se mentine
constanta;
50"8aca gazele evacuate din cilindrii motorului a(ung
direct in tur!ina de supraalimentare, atunci tur!ina
este:
3 4 1
0limentata la presiune variabila;
50*$are dintre enuntarile de mai (os sunt vala!ile pentru
sistemul de tur!osupraalimentare consacrata:
3 4 1
6uratia turbinei este dependenta
de sarcina motorului;
50- 3 4 1mng)11142%
m't
mng&c**'+%mt
50.&n figura P6 14 sunt prezentate sc'eme de
supraalimentare pentru motoarele navale% #igura !
indica:
3 4 1mng)pt14%(p
g
-upraalimentare in doua trepte,
cu suflanta suplimentara
antrenata electric, solutie
aplicabila motoarelor in doi
timpi;
510&n figura P6 14 sunt prezentate sc'eme de
supraalimentare pentru motoarele navale% #igurile c si
d indica:
3 4 1mng)pt14%(p
g
-upraalimentare in serie, in
prima solutie treapta a doua de
supraalimentare fiind realizata in
incinta de sub piston, iar in a
,,
QUESTIONS
QUE
STIO
N_ID
Intrebare
DIFFI
CUL
TY
SEC
TION
_ID
TYPE URL Raspuns
doua solutie intr-o pompa de
baleiaj;
supraalimentare pentru motoarele navale% #igura e
indica:
3 4 1mng)pt14%(p
g
-istem turbocompound pentru
motor in patru timpi, cu
convertor de impuls pe
colectorul de evacuare si cu
clapet de bN-pass 1* intre
tubulatura de refulare a
compresorului si cea de evacuare
gaze arse din motor si clapet CR
de pe colectorul de admisie C0,
avand drept rezultat posibilitatea
de prelucrare de catre turbina atat
a energiei potentiale cat si
cinetice;
supraalimentare pentru motoarele navale% #igura f
indica:
3 4 1mng)pt14%(p
g
-istem de supraalimentare pentru
motoarele in patru timpi a carui
fle!ibilitate este asigurata de
clapetul 1+, care este descis
pentru sarcini de peste /(<,
asigurandu-se optimizarea
functionarii la sarcini partiale
mici;
supraalimentare pentru motoarele navale% #igura a
indica:
3 4 1mng)pt14%(p
g
0mbele raspunsuri b) si c) sunt
valabile%
514Precizati coneiunile unui separator centrifugal ce
realizeaza prima etapa a separarii com!usti!ilului
greu din cadrul instalatiei de com!usti!il a unui motor
naval lent de propulsie, conform figurii 7? 1:
4 5 1mng)sa1%gif
* - de la tB decantare; + - la
urmatorul separator; , - de la
tanc apa comanda separator; ' O
apa spalare de la idrofor; / - la
tB scurgeri ape uzate; " - la tB
scurgeri combustibil
515$om!usti!ilul este admis in cilindrul motorului diesel
prin:
4 5 1
Injector
51"&n(ectorul prezentat in figura 7? 2 se desc'ide datorita
presiunii com!usti!ilului ce actioneaza asupra:
4 5 1mng)sa2%gif
0cului injectorului
51*2tilizarea unui filtru du!lu de com!usti!il din sistemul
de alimentare continua a unui motor principal se
recomanda, deoarece:
4 5 1
-e poate efectua curatarea
elementelor filtrante fara
intreruperea functionarii
motorului
51-Referitor la functionarea in(ectorului din figura 7? 2,
reperul 3 actioneaza asupra resortului 4, permitand
4 5 1mng)sa2%gif
Reglarea presiunii de injectie
51.Pompa de in(ectie din figura 7? 3 corespunde uneia
dintre tipurile urmatoare:
4 5 1mng)sa3%(pg
Pompa cu piston sertar (rotitor),
acesta controland orificiile de
aspiratie a combustibilului,
sistemul de actionare fiind
,'
QUESTIONS
QUE
STIO
N_ID
Intrebare
DIFFI
CUL
TY
SEC
TION
_ID
TYPE URL Raspuns
alcatuit din pargii si cremaliera
520Referitor la sistemul din figura 7? 3, care dintre
urmatoarele afirmatii este corecta:
4 5 1mng)sa3%(pg
#ariantele b) si c) simultan
521#igura 7? 4 prezinta instalatia de separare a unui
motor in doi timpi functionand cu com!usti!il greu%
$are dintre urmatoarele afirmatii sunt adevarate:
4 5 1mng)sa4%gif
-eparatoarele functioneaza in
serie, primul fiind purificator, al
doilea clarificator
522Precizati destinatia tancului 6H1 din figura 7? 4, din
care se alimenteaza separatorul:
4 5 1mng)sa4%gif
6anc decantare
523&n figura 7? 5 incalzitorul final de com!usti!il are ca
agent de incalzire:
4 5 1mng)sa5%gif
0bur supraaancalzit
524&n figura 7? "/instalatia de alimentare cu com!usti!il: 4 5 1mng)sa"%gif
/-robinet cu trei cai; "- filtru; )-
pompe de inalta presiune;
525&n figura 7? "/instalatia de alimentare cu com!usti!il: 4 5 1mng)sa"%gif
*-motor; $-tanc presurizat; *,-
supapa de siguranta
52"&n figura 7? "/instalatia de alimentare cu com!usti!il: 4 5 1mng)sa"%gif
#ascozimetrul este montat intre
incalzitorul de combustibil si
filtrele fine;
52*7eparatoarele de com!usti!il sunt agregate care
realizeaza separarea amestecurilor de 'idrocar!uri,
apa si impuritati pe !aza
4 5 1
Principiului separarii
centrifugale, eliminand apa ce a
mai ramas dupa separarea
gravitationala si impuritatile
52-7u!sistemul de com!usti!il inalta presiune +de
in(ectie, realizeaza:
4 5 1
Introducerea combustibilului in
cilindri la momentul si cu
parametrii necesari bunei
functionari a motorului
52.#unctionarea separatoarelor de com!usti!il se
realizeaza dupa un program ciclic temporizat, realizat
de o instalatie de automatizare, care comanda:
4 5 1
8peratiunile de separare,
descarcare, spalare si
supravegere a instalatiei;
530#igura 7? * prezinta un separator purificator si
transformarea necesara pentru a deveni clarificator%
8iferenta dintre cele doua consta in:
4 5 1mng)sa*%gif
-eparatorul purificator dispune
de un disc gravitational care
joaca rolul unei diafragme
regulatoare de debit, disc care la
separatorul clarificator este
inlocuit cu un disc de stopaj, apa
separata fiind eliminata odata cu
impuritatile
531Prin electrovalvula <$@2 din figura 7? - se
realizeaza:
4 5 1mng)sa-%gif
Fmplerea cu apa a separatorului,
in scopul reducerii pierderilor de
combustibil in faza de descarcare
532Prin electrovalvula <$@3 din figura 7? - se
realizeaza:
4 5 1mng)sa-%gif
Coborarea tamburului inferior al
separatorului si desciderea
orificiilor de evacuare a apei si
impuritatilor;
533#igura 7? . indica modul in care se poate face 4 5 1mng)sa.%gif
-farsitul injectiei (a), inceputul
,/
QUESTIONS
QUE
STIO
N_ID
Intrebare
DIFFI
CUL
TY
SEC
TION
_ID
TYPE URL Raspuns
dozarea cantitatii de com!usti!il in functie de turatie si
sarcina
injectiei (b) si atat inceputul cat
si sfarsitul P
534Rolul vascozimetrului din sistemul de alimentare cu
com!usti!il greu a motorului principal lent este
urmatorul:
4 5 1
0sigura mentinerea vascozitatii
combustibilului, prin intermediul
unui emitator diferential de
presiune si a unui sistem de
comanda pneumatic, care, prin
intermediul valvulei comandate,
regleaza debitul de abur care
parcurge incalzitoarele finale si
modifica temperatura
combustibilului;
535<ascozimetrul din figura 7? 10 este de tipul: 4 5 1mng)sa10%gi
f
Cu pompa cu roti dintate
53"&n figura 7? 43/ instalatia de transfer si separare
com!usti!il:
4 5 1mng)sa43%gi
f
"- pompa alimentare separator de
3.8; 5- incalzitor de C48;
53*$are dintre urmatoarele metode este utilizata frecvent
pentru ungerea lagarelor motorului diesel semirapid
de putere redusa:
4 5 1
Fngere sub presiune;
53-$ele doua conditii importante pentru realizarea unei
ungeri corespunzatoare a motorului diesel sunt:
livrarea unei cantitati suficiente de lu!rifiant si:
4 5 1
Calitatea uleiului
53.7c'im!atoarele de caldura se afla instalate, cel mai
frecvent pentru sistemele auiliare ale unui motor
diesel auiliar in:
4 5 1
-istemul de ungere;
5409otoarele de propulsie au, uzual, su!sisteme
separate de ungere a motorului si mecanismelor de
distri!utie, deoarece:
4 5 1
Impuritatile si particulele
rezultate din ungerea motorului
pot provoca deteriorari ale
mecanismului de distibutie;
5417eparatorul de ulei este montat: 4 5 1
In circuit separat;
542Pompele separatoarelor centrifugale din figura 7? 11: 4 5 1mng)sa11%gi
f
Realizeaza functia de la punctul
b), sau, prin comutarea
corespunzatoare a flanselor
Qtrece-nu treceR de pe
aspiratia;refularea acestora se pot
dubla, realizand si separarea
uleiului din baia de ulei a
motorului au!iliar 30
543#igura 7? 12 prezinta su!sistemul de ungere al: 4 5 1mng)sa12%gi
f
Cilindrilor;
544Pozitionarea ungatorilor si a orificiilor de ungere pe
suprafata camasii cilindrului se poate face:
4 5 1
6oate variantele anterioare se
afla inca in e!ploatare
545$analele de ungere practicate in !ratele ar!orelui cotit
al unui motor in patru timpi sunt destinate furnizarii de
ulei catre:
4 5 1
Lagarelor maneton;
54"8e!itul pompei de circulatie ulei este: 4 5 1
Proportional cu cantitatea de
,"
QUESTIONS
QUE
STIO
N_ID
Intrebare
DIFFI
CUL
TY
SEC
TION
_ID
TYPE URL Raspuns
caldura degajata prin arderea
combustibilului si preluata de
uleiul de ungere;
54*7u!sistemul de ungere al motoarelor auiliare
prezinta urmatoarele particularitati:
4 5 1
2ste de tipul cu carter umed,
locul tancului de circulatie fiind
preluat de baia de ulei;
54-#igura 7? 11 prezinta sc'ema sistemului de ungere a
unui motor auiliar% Precizati destinatia pompelor de
ungere:
4 5 1mng)sa11%gi
f
PF0-pompa de circulatie ulei,
articulata pe motor; PPF-
electropompa de preungere; P3-
pompa manuala, care dubleaza
PPF, utilizata si pentru
manipularea uleiului;
54.Racitoarele ulei R2 din figura 7? 13 sunt alimentate
cu:
4 5 1mng)sa13%gi
f
0pa de mare pentru racirea
uleiului si tricloretilena pentru
spalarea racitoarelor;
550#igura 7? 14 indica modul de realizare a ungerii unui
motor in patru timpi% ?cesta se !azeaza pe principiul:
4 5 1mng)sa14%gi
f
Fngerii mi!te sub presiune prin
barbotare si stropire;
5512ngerea ar!orelui de distri!utie din figura 7? 14 se
realizeaza:
4 5 1mng)sa14%gi
f
Prin canalele $
552#igura 7? 15 prezinta sc'ema su!sistemului de
ungere a agregatului de tur!osupraalimentare a unui
motor naval principal 9P lent% Pozitia " este:
4 5 1mng)sa15%gi
f
Rezervor tampon pentru evitarea
socurilor idraulice si
alimentarea de avarie a
agregatului
553&n figura 7? 15, pozitia . este dispozitivul de protectie
a motorului principal% <alvula - este pozitionata pe
tu!ulatura 10 de la apa de racire pistoane a
dispozitivului de protectie, astfel incat:
4 5 1mng)sa15%gi
f
.aca presiunea in subsistemul de
racire mentionat scade, se
intrerupe alimentarea cu
combustibil a motorului;
554$are dintre urmatoarele afirmatii este falsa referitor la
sistemul de ungere:
4 5 1
0re tanc de compensa;
555&n figura 7? 1" transferul uleiului din tancul 2 in tacul "
se poate face cu:
4 5 1mng)sa1"%gi
f
Cu pompa actionata electric sau
cu pompa actionata manual;
55"&n figura 7? 1*/instalatiade ungere mecanism motor: 4 5 1mng)sa1*%gi
f
5-filtru; )- pompa pentru ungere
cap de cruce; *(- priza intrare
ulei ungere cap de cruce
55*&n figura 7? 1* /instalatiade ungere mecanism motor: 4 5 1mng)sa1*%gi
f
*-motor; ,-filtru; '-pompa de
circulatie; "-valvula
termoregulatoare;
55-&n figura 7? 1* /instalatiade ungere mecanism motor: 4 5 1mng)sa1*%gi
f
,-filtru; /-racitor de ulei;
55.Pompa PP2 din figura 7? 11, care prezinta sistemul
de ungere a motoarelor auiliare si sistemul de
separare ulei, este destinata:
4 5 1mng)sa11%gi
f
Preungerii .M-ului inainte de
pornirea acestuia;
5"0Pompele separatoarelor de ulei din figura 7? 11: 4 5 1mng)sa11%gi
f
0spira ulei din tancul de ulei
circulatie si il refuleaza tot in
,5
QUESTIONS
QUE
STIO
N_ID
Intrebare
DIFFI
CUL
TY
SEC
TION
_ID
TYPE URL Raspuns
acesta%
5"12zual, numarul rezervoarelor de ulei pentru ungerea
cilindrilor motorului principal lent este de doua,
deoarece:
4 5 1
4iecare contine cate un sort
special de ulei, destinat ungerii
motorului la functionarea pe
combustibil greu, respectiv usor;
5"22leiul de ungere cilindri: 4 5 1
2ste distribuit de ungatori si
partial dispersat intr-o pelicula
foarte fina de catre segmenti pe
oglinda camasii, iar cealalta parte
este consumat inevitabil in
procesul de ardere;
5"3Pentru retinerea impuritatilor din lu!rifiant, se
utilizeaza filtre fine, montate:
4 5 1
.upa racitoarele de ulei, datorita
debitelor mari ce trebuie
veiculate, pentru a nu mari
e!agerat dimensiunile;
5"4<olumul tancului de circulatie ulei este dependent de: 4 5 1
Mradul de reducerea volumului
util, prin depunertea de
impuritati pe peretii tancului, ca
si datorita aparitiei zonei de
spumare la suprafata libera a
tancului, datorita sedimentarii
impuritatilor din ulei; debitul
pompei de uei ungere; numarul
de recirculari ale uleiului intr-o
ora;
5"5#igura 7? 1- prezinta: 4 5 1mng)sa1-%gi
f
Curatirea unei baterii de filtre,
realizata prin inversareacurgerii
in elementul ce urmeaza a fi
inversat
5""#igura 7? 1. prezinta sistemul de ungere controlat
electronic al cilindrilor motorului lent modern% ?cesta:
4 5 1mng)sa1.%gi
f
4unctionarea se realizeaza fara
defectiuni pentru un numar mare
de cicluri de incarcare;
5"*&n figura 7? 20 este prezentata: 4 5 1mng)sa20%gi
f
8 pompa de ungere cilindri,
pentru care miscarea de rotatie a
camelor, obtinuta de la un
mecanism cu clicet actionat
prin intermediul unui brat
reglabil in functie de sarcina de
la arborele de antrenare;
5"-#igura 7? 14 indica modul de realizare a ungerii unui
motor in patru timpi% Pozitia 13 unsa cu lu!rifiant este:
4 5 1mng)sa14%gi
f
8rificiile lagarelor culbutorului;
5".?pa de mare aspirata de peste !ord in scopul racirii
motorului naval lent de propulsie este utilizata in
racirea urmatoarelor:
4 5 1
0erul de supraalimentare,
racitoarele de ulei si apa tenica,
generatorul de apa tenica,
lagarele liniei a!iale,
,$
QUESTIONS
QUE
STIO
N_ID
Intrebare
DIFFI
CUL
TY
SEC
TION
_ID
TYPE URL Raspuns
electrocompresoarele si apoi este
deversata peste bord;
5*0?pa de mare aspirata de peste !ord in scopul racirii
motorului naval lent de propulsie este utilizata in
racirea urmatoarelor:
4 5 1
0erul de supraalimentare,
racitoarele de ulei si apa tenica,
generatorul de apa tenica,
lagarele liniei a!iale,
electrocompresoarele si apoi este
deversata peste bord;
5*1?pa te'nica utilizata la racirea cilindrilor motorului de
propulsie este utilizata in procesul de generare a apei
te'nice
4 5 1
Ca agent de incalzire a apei de
alimentare a generatorului de apa
tenica;
5*2$amasa cilindrului din figura 7? 21 prezinta inele de
etansare la partea inferioara +=/ring,% ?cestea servesc
la:
4 5 1mng)sa21%gi
f
2tansarea la apa intre camasa si
blocul cilindrilor;
5*36ancul de epansiune aferent sistemului de racire al
unui motor principal este destinat mentinerii constante
a presiunii in sistem si:
4 5 1
2vitarii socurilor idraulice;
5*4Presiunea maima in oricare din su!sistemele in
circuit inc'is cu apa te'nica ale motorului este atinsa:
4 5 1
La refularea pompei de circulatie
apa racire
5*56ancul de compensa al unuia dintre su!sistemele de
racire in circuit inc'is cu apa te'nica este localizat:
4 5 1
In pozitia cea mai inalta din
subsistem;
5*"<alvula termoregulatoare cu trei cai din su!sistemele
de racire in circuit inc'is ale motorului regleaza
temperatura apei de racire prin !M/passarea unei
cantitati de apa:
4 5 1
In raport cu racitorul;
5**&n figura 7? 22 se prezinta amplasarea si pozitionarea
prizelor de fund si a magistralei de apa de mare%
Pozitiile 1 si 2 reprezinta, respectiv:
4 5 1mng)sa22%gi
f
Cesoanele si filtrele @ingston;
5*-<olumul tancului de compensa din unul dintre
su!sistemele de racire in circuit inc'is se determina in
functie de:
4 5 1
7umarul de recirculari ale apei;
5*.#igura 7? 23 indica modul de realizare a racirii
capului pistonului unui motor naval lent modern%
Precizati vala!ilitatea uneia dintre afirmatiile
urmatoare, referitoare la solutia in discutie:
4 5 1mng)sa23%gi
f
Racirea se face cu ulei circulat
prin tija pistonului, prin actiunea
predominanta a jetului de ulei in
orificiile din capul pistonului,
urmata de efectul agitator al
agentului de racire
5-0Racirea in(ectoarelor se poate face: 4 5 1
#ariantele a) si b);
5-16emperatura de vaporizare a apei de mare in
generatorul de apa te'nica este mai mica decat apa
de racire cilindri si se modifica functie de vacuumul din
generatorul de apa te'nica:
4 5 1
.a;
5-2&n figura 7? 24/ instalatia de racire cu apa de mare: 4 5 1mng)sa24%gi
f
*+-tubulatura de recirculare; *'-
diafragme pentru reglarea
presiunii apei
5-3&n figura 7? 25 Ninstalatia de racire: 4 5 1mng)sa25%gi
Racirea aerului de
,)
QUESTIONS
QUE
STIO
N_ID
Intrebare
DIFFI
CUL
TY
SEC
TION
_ID
TYPE URL Raspuns
f
supraalimentare cu apa tenica;
5-4#igura 7? 2" prezinta sistemul de racire cu apa de
mare aferent unei instalatii de propulsie ce motor in
doi timp% Rolul valvulei termoregulatoare <6R/9P
comandate pneumatic de o instalatie de automatizare
este:
4 5 1mng)sa2"%gi
f
.e a refula agentul de racire
peste bord, daca acesta nu mai
dispune de capacitate de racire si
de a reintroduce agentul de racire
pe aspiratia pompelor PR, in caz
contrar
5-5#igura 7? 2" prezinta sistemul de racire cu apa de
mare aferent unei instalatii de propulsie ce motor in
doi timp% <alvula termoregulatoare <6R/9P este
comandata de:
4 5 1mng)sa2"%gi
f
Pneumatic de instalatia de
automatizare;
5-"=rdinea in care este realizata in racitoare racirea
agentilor de lucru ce asigura functionarea motorului de
propulsie este:
4 5 1
Racitoaterele de ulei, cele ale
apei de racire pistoane,
racitoarele cilindri, racitoarele
injectoare;
5-*$onform sc'emei sistemului de racire cu apa de mare
din figura 7? 2", se constata interceptia dintre acest
sistem si instalatia de !alast, eplicatia acesteia fiind
urmatoarea:
4 5 1mng)sa2"%gi
f
-unt valabile ambele formulari
de la punctele anterioare;
5--&n sc'ema din figura 7? 2", este indicata si racirea
motoarelor auiliare% Prin su!sistemul respectiv se
realizeaza:
4 5 1mng)sa2"%gi
f
0liomentarea pe ramificatii
independente a racitoarelor
aerului de supraalimentare,
racitoarele de ulei RF si
racitoarele de ulei cilindri RC,
acestea fiind inseriate
5-.9otoarele auiliare sunt alimentate cu apa de mare,
conform sc'emei din figura 7? 2", de catre:
4 5 1mng)sa2"%gi
f
Pompele de serviciu port P-, in
stationare la ceu, iar in mars,
prin ramificatia de legatura
prevazuta cu o valvula de
retinere #FL, din subsistemul de
racire al motorului principal;
5.0Pompele P3 din sc'ema sistemului de racire in circuit
inc'is din figura 7? 2* sunt destinate:
4 5 1mng)sa2*%gi
f
0limentarii generatorului de apa
tenica;
5.1#igura 7? 2- indica sc'ema glo!ala de racire
controlata de sarcina motorului naval lent modern%
$aracteristicile de !aza sunt urmatoarele:
4 5 1mng)sa2-%gi
f
-unt valabile toate afirmatiile
anterioare
5.27istemul din figura 7? 2. este cel aferent: 4 5 1mng)sa2.%gi
f
Racirii pistoanelor motorului
lent;
5.3Racirea pistoanelor motorului lent de propusie
sugerata in figura 7? 2. se realizeaza:
4 5 1mng)sa2.%gi
f
Cu apa tenica circulata prin tije
telescopice;
5.4&n figura 7? 44/ instalatia de racire: 4 5 1mng)sa44%gi
f
Racitor de aer in doua trepte cu
apa tenica;
5.5La un motor in patru timpi cu opt cilindri in linie,
distanta ung'iulara dintre camele de admisie este:
4 5 1
)( grd R0C, '/ grd R0.
5."7istemul de evacuare a motorului in doi timpi tre!uie 4 5 1
6oate cele anterioare
'(
QUESTIONS
QUE
STIO
N_ID
Intrebare
DIFFI
CUL
TY
SEC
TION
_ID
TYPE URL Raspuns
sa asigure:
5.*8urata procesului de evacuare la un motor in patru
timpi este:
4 5 1
0mbele raspunsuri de la a) si b);
5.-Prin folosirea supapei de evacuare se o!tine
asimetrizarea diagramei de sc'im! de gaze la
motoarele in doi timpiO
4 5 1
.a;
5..Pentru motoarele in doi timpi cu inaltimea ferestrelor
de evacuare mai mare decat a celor de !aleia(:
4 5 1
-e poate face asimetrizarea
diagramei scimbului de gaze,
daca se instaleaza clapeti pe
traseul de evacuare;
"00Practicarea unor ferestre de !aleia( cu un anumit
ung'i de incidenta pe camasa cilindrului are drept
scop:
4 5 1
Inducerea miscarii de sSirl;
"01$resterea (ocului dintre ti(a supapei si !ratul
cul!utorului are drept consecinta:
4 5 1
Reducerea duratei de descidere
a supapei;
"027istemul de actionare al ar!orelui cu came este
destinat mentinerii raportului corespunzator intre
acesta si ar!orele cotit, scop in care ar!orele cu came
este antrenat:
4 5 1
Cu turatia arborelui cotit, pentru
motorul in doi timpi;
"03Reperul ? din figura 7a 30 reprezinta: 4 5 1mng)sa30%gi
f
-urubul de reglaj al jocului
termic;
"04Reperul notat cu @ din figura 7? 31 este: 4 5 1mng)sa31%(p
g
6ija impingatoare din sistemul
de distributie;
"05#igura 7? 32 prezinta c'iulasa armata a motorului in
patru timpi Partsila 2"5 specificitatea sistemului de
actionare a supapelor consta in:
4 5 1mng)sa32%gi
f
2!istenta a cate unui sistem de
actionare pentru fiecare tip de
supape, culbutorii corespunzatori
actionand simultan asupra celor
doua supape de acelasi fel, prin
intermediul unui taler
"0"&n figura 7? 33 se prezinta: 4 5 1mng)sa33%gi
f
-istemul idraulic de descidere
a supapei de evacuare a unui
motor in doi timpi cu baleiaj in
ecicurent si de incidere
mecanica a acesteia%
"0*La un motor in 4 timpi cu - cilindri in linie distanta
ung'iulara dintre camele pompei de in(ectie este:
4 5 1
)( grd R0C; '/ grd R0.;
"0-La un motor in 4 timpi cu - cilindri in linie distanta
ung'iulara dintre camele de evacuare este:
4 5 1
)( grd R0C; '/ grd R0.;
"0.La un motor in 4 timpi cu - cilindri in linie distanta
ung'iulara dintre camele de admisie este:
4 5 1
)(( R0C; '/( R0.
"10Pentru ferestre de !aleia( +#4, si ferestre de evacuare
+#@, se poate '#4 C '#@:
4 5 1
.a, dar se folosesc clapeti pe
traseul de baleiaj;
"11Pentru ferestre de !aleia( +#4, si ferestre de evacuare
+#@, cu '#4 Q '#4 se poate face asimetrizarea
diagramei sc'im!ului de gaze:
4 5 1
.a, dar se pun clapeti pe traseul
de evacuare;
"124aleia(ul in contracurent poate fi in !ucla inc'isa: 4 5 1
.a;
'*
QUESTIONS
QUE
STIO
N_ID
Intrebare
DIFFI
CUL
TY
SEC
TION
_ID
TYPE URL Raspuns
"13Pe camasa cilindrului sunt practicate #4 si #@, iar in
cilindru se misca doua pistoane% $um se considera
!aleia(ul:
4 5 1
2cicurent;
"14&n figura 7? 5 caldarina recuperatoare de pe traseul
de evacuare al unui motor principal are:
4 5 1mng)sa5%gif
6rei suprafete de scimb de
caldura;
"15Rolul sistemului de distri!utie este urmatorul: 4 5 1
0sigurarea introducerii
incarcaturii proaspete si
evacuarea gazelor la viteze si
momente convenabil alese si
inlesnirea producerii la timp a
injectiei de combustibil in
cilindrii motorului, ca si a
pornirii motorului cu aer
comprimat si, eventual, a
inversarii sensului de mars
"1"8upa tipul organului care controleaza orificiile sau
luminile de admisie si evacuare se disting:
4 5 1
.istributie prin supape la
motoarele in patru timpi; cu
ferestre la motoarele in doi timpi
cu sistem clasic de distributie si
cu ferestre de baleiaj plus supapa
de evacuare la motoarele in doi
timpi cu baleiaj in ecicurent;
"1*La motoarele in patru timpi se aplica, in mod
predominant, distri!utia cu supape, datorita:
4 5 1
Constructiei sale simple si bunei
etansari a cilindrului, care se
restabileste rapid dupa
scimbarea gazelor;
"1-9ecanismul de distri!utie la motoarele in patru timpi
este format din:
4 5 1
-upape, arbore de distributie
(arbore cu came), organe de
transmitere a miscarii si arcurile
supapelor;
"1.Principiul de functionare a sistemului de distri!utie a
gazelor la motoarele in patru timpi este urmatorul:
4 5 1
-upapa are doua parti9 talerul,
prin care se sprijina, in timpul
repausului, pe un locas numit
scaunul supapei, mentinand
incis orificiul de distributie; tija,
ce receptioneaza comanda9 in
timpul miscarii supapei, tija ei
culiseaza, de obicei, intr-un
organ numit gidul supapei, iar
orificiul de distributie este
incis; camele arborelui de
distributie comanda ridicarea
"20&n figura 7? 34 sunt indicate cateva sisteme de
distri!utie a gazelor la motoarele in patru timpi% 7olutia
7? 34,a este specifica:
4 5 1mng)sa34%gi
f
3ecanism de distributie cu
supape suspendate (montate in
ciulasa), al carui arbore de
distributie este plasat lateral;
'+
QUESTIONS
QUE
STIO
N_ID
Intrebare
DIFFI
CUL
TY
SEC
TION
_ID
TYPE URL Raspuns
"219onta(ul supapelor in c'iulasa este urmatorul: 4 5 1
Permite folosirea mai multor
supape de admisie si evacuare la
un cilindru, in special la
motoarele de putere mare;
"22&n figura 7? 35 este prezentat: 4 5 1mng)sa35%gi
f
.ispozitiv de rotire al supapei;
"238ispozitivul de rotire a supapelor +rotocap, prezentat
in figura 7? 35 se !azeaza pe:
4 5 1mng)sa35%gi
f
Cand supapa $ se ridica de pe
scaun, tensiunea din arcul ei 5 se
transmite arcului-disc /, care
obliga bilele ' sa se deplaseze
pana in zona mediana a
locasurilor, unde se inverseaza
inclinarea suprafetei pe care se
sprijina bilele, comprimand
arcurile de ecilibrare (poz% a);
din momentul respectiv, incepe
rotirea corpului * impreuna cu
supapa, care este antrenata prin
sigurantele +; la asezarea
suprafetei pe scaun, arcurile-disc
sunt descarcate si bilele revin in
pozitia initiala, sub actiunea
arcurilor de ecilibrare , (poz%
b); viteza de rotatie imprimata
supapei creste cu turatia
motorului si cu elasticitatea
arcului-disc;
"24#igura 7? 3" indica sistemul de distri!utie a gazelor
pentru un motor in doi timpi% Precizati care dintre
urmatoarele afirmatii sunt vala!ile:
4 5 1mng)sa3"%gi
f
1aleiaj este simetric in bucla
descisa;
"25&n figura 7? 3" se utilizeaza un sistem de
supraalimentare mit, caracterizat prin:
4 5 1mng)sa3"%gi
f
2!istenta unei electrosuflante
pentru supraalimentarea la
regimuri partiale;
"2"7c'ema de !aleia( din figura 7? 3* pentru un motor in
doi timpi prezinta solutia:
4 5 1mng)sa3*%gi
f
0simetrizarea evacuarii, datorita
clapetilor rotitori prin care se
elimina postevacuarea;
"2*8aca in racitorul de aer de supraalimentare
temperatura aerului scade su! temperatura mediului
am!iant, apare condensarea apei din aerO
4 5 1
.a;
"2-&n figura 7? 5 racitorul aerului de supraalimentare
este compus din:
4 5 1mng)sa5%gif
.oua trepte, ambele racite cu apa
tenica;
"2.9anevra de lansare cu aer comprimat a motoarelor
lente de propulsie navala este initiata:
4 5 1
Prin actionarea manetei de
lansare, fiind posibila doar atunci
cand virorul este decuplat;
"30?erul de lansare produce deplasarea pistonului: 4 5 1
In cursa de destindere;
',
QUESTIONS
QUE
STIO
N_ID
Intrebare
DIFFI
CUL
TY
SEC
TION
_ID
TYPE URL Raspuns
"312n motor diesel in doi timpi necesita o cantitate de aer
de lansare mai redusa decat cel pentru un motor in
patru timpi cu aceeasi cilindree, deoarece motorul in
doi timpi:
4 5 1
4unctioneaza fara consum de
energie pentru realizrea admisiei
si evacuarii
"32Pentru lansarea cu aer comprimat a motorului lent de
propulsie, supapele de lansare +fig% 7? 3-, montate
pe c'iulase sunt de tipul:
4 5 1mng)sa3-%gi
f
Comandate, aerul de comanda
provenind de la distribuitorul de
aer, iar cel de lansare din
buteliile de lansare, dupa ce a
trecut prin valvula principala de
lansare;
"33<olumul total al !uteliilor de aer lansare aferente
sistemului de pornire a unui motor principal reversi!il
tre!uie sa asigure urmatorul numar de lansari
consecutive:
4 5 1
*+;
"34#igura 7? 3. prezinta urmatoarele variante de
sisteme de lansare:
4 5 1mng)sa3.%gi
f
Invers fata de varianta a);
"35&nversarea sensului de rotatie al sistemelor de
propulsie navala se face prin mai multe metode:
4 5 1
In e!ploatare pot e!ista toate
vriantele anterioare, acestea
depinzand de tipul motorului de
antrenare si de modul de cuplare
al motorului cu propulsorul
"3"#igura 7? 40 prezinta: 4 5 1mng)sa40%gi
f
modalitatea de utilizare a
aceleiasi came a mecanismului
de distributie si rotirea arborelui
de distributie intr-o pozitie
simetrica;
"3*#igura 7? 41 prezinta demarorul electric cu mecanism
inertial de actionare, utilizat la pornirea motoarelor
navelor fluviale si a generatoarelor de avarie% Precizati
miscarea pinionului 3 si greutatii ", solidare cu acesta:
4 5 1mng)sa41%gi
f
3iscare de rotatie la pornire si
miscare a!iala prin efect inertial
pe arborele cu filet elicoidal ',
pana se cupleaza cu coroana
dintata + a volantului *, dupa
cresterea turatiei devenind
condus si e!ecutand o miscare in
sens invers, decuplandu-se;
"3-Precizati rolul arcului 5 montat cu cate un capat pe
fiecare a al pinionului si electromotorului din figura
7? 41, corespunzatoare unui demaror electric cu
mecanism inertial de actionare:
4 5 1mng)sa41%gi
f
Reducerea socului mecanic la
intrarea in angrenare;
"3.#igura 7? 42 prezinta sc'ema sistemului de inversare
a sensului de rotatie pentru un motor lent reversi!il%
&nversarea este initiata prin actionarea manetei
telegrafului din postul de comanta si control, prin
actionarea parg'iei H% Precizati natura agentului
'idraulic care alimenteaza servomotorul ? si
distri!uitorul de siguranta 4:
4 5 1mng)sa42%gi
f
Fleiul din sistemul de ungere
3P debitat de pompele de ulei L
"40#igura 7? 42 prezinta sc'ema sistemului de inversare
a sensului de rotatie pentru un motor lent reversi!il%
7istemul mai realizeaza si protectia motorului prin
intermediul dispozitivului @, care are interceptii cu
4 5 1mng)sa42%gi
f
Intreruperea debitarii de ulei prin
distribuitorul 4 spre dispozitivul
M de blocare a alimentarii cu
''
QUESTIONS
QUE
STIO
N_ID
Intrebare
DIFFI
CUL
TY
SEC
TION
_ID
TYPE URL Raspuns
instalatia de ungere, apa de racire pistoane si apa de
racire cilindri% Reducerea presiunii intr/unul din
sistemele anterioare are drept consecinta:
combustibil a 3P
"41&n figura 7? 45 /instalatia de aer de lansare 9P: 4 5 1mng)sa45%gi
f
+-electrocompresor; '-compresor
au!iliar;
'/

Mai

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Mai

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

QUESTIONS

S-ar putea să vă placă și