1

I). Avantaj comparativ: Avantul Chinei nu s-a realizat in detrimentul economiei SUA - Julia F.
Lowell (2005)
http://www.thefreelibrary.com/Comparative+advantage:+Chinese+boom+hasn't+come+at+the+expense+of...-a0140096444


CHINA impreuna cu armata sa de muncitori cu program de munca prelungit si slab remunerati sunt
uneori descrise asemenea unui aspirator gigant care absoarbe locurile de munca americane, fabricile
americane, dolarii americani si in ultima instanta prosperitatea americana. Dar, la o analiza amanuntita,
afirmatiile conform carora comertul dintre US-China aduce beneficii Chinei in detrimentul Americii nu se
sustin.

In timp ce in august deficitul in comertul cu marfuri dintre US cu China a atins recordul de 18.5 miliarde
$ - aproape o treime din totalul deficitului din comertul cu marfuri a US - fara a se lua in considerare
comertul transfrontalier cu servicii, unde surplusurile US cu China sunt intr-o continua crestere. Pe
masura ce China continua sa se dezvolte, aceasta va cheltui din ce in ce mai multi bani in domenii precum
turism, asigurari, servicii financiare si de afaceri toate acele domenii in care companiile americane sunt
extrem de competitive. Mai mult decat atat, denaturarea in determinarea costurilor asociate transportului,
precum si de tratare a comertului Chinei prin Hong Kong, au diminuat valoarea exporturilor americane
catre China si au crescut valoarea importurilor din China. Luand in considerare acesti doi factori, unii
economisti calculeaza ca adevaratul deficit in comertul cu marfuri dintre US-China este putin mai mic de
75% conform estimarilor oficiale americane.

Anumite temeri cu privire la schimburile comerciale dintre US-China sunt legitime, iar guvernul american
foloseste o varietate de masuri pentru a le rezolva. Printre acestea se numara masuri de protectie impotriva
valurilor distrugatoare de importuri, restrictii cu privire la exportul unor articole militare sensibile si
intarirea actiunilor impotriva practicilor comerciale ilegale. De exemplu, prin intermediul Organizatiei
Mondiale a Comertului, Statele Unite au reusit recent sa convinga China sa puna capat tratamentului
fiscal preferential al semiconductoarelor proiectate si produse pe plan local.

Structura industriilor de export chinezesti furnizeaza un alt motiv de neingrijorare in ceea ce priveste
deficitele dintre US si China. Mai mult de 55% din exporturile chinezesti constau in bunuri prelucrate si
asamblate din piese si componente importate. Capitalul financiar, echipamentele si know-how-ul
tehnologic necesare pentru a produce aceste exporturi sunt in general asigurate de catre companii cu
sediul in Statele Unite, Japonia, Korea de Sud, Europa, Hong Kong si Taiwan. Multe dintre aceste
companii si-au relocat operatiunile de productie in China pentru a beneficia de avantajul fortei de munca
chinezesti ieftine.

Deoarece un procent ridicat din valoarea exporturilor chinezesti provine din piesele si componentele
importate, o mare parte din beneficiul provenit din vanzarea acestor exporturi nu revine investitorilor sau
muncitorilor chinezi. Chiar si in cazurile in care continutul de import este scazut, gradul ridicat de
proprietate si inventitie straina in industriile de export chinezesti fac ca o mare parte din profiturile
obtinute sa fie repatriate in strainatate.

Toate acestea sugereaza ca schimburile comerciale dintre cele doua tari reprezinta un exemplu clasic de
avantaj comparativ, China specializata in valoare-scazuta/mica, munca-marfuri produse intensiv si Statele
Unite specializate in bunuri si servicii de inalta calitate. Prin urmare, produsele chinezesti nu pot concura
in general cu produsele americane, atat pe piata americana, cat si pe cele din strainatate. Acest lucru
inseamna ca pierderile locurilor de munca din US in procesul de productie nu pot fi puse pe seama Chinei.
Ideea unei amenintari chinezesti din ce in ce mai puternice dateaza din secolul al 19-lea cand existau
temerile unui nefast Pericol Galben care ameninta civilizatia occidentala. Si emotiile sunt tot mai mari
2
cand muncitorii americani isi vad locurile de munca disparand si pe angajatorii lor deschizand fabrici in
China.

Dar pentru a decide ce politici comerciale sunt potrivite pentru America, este necesar ca liderii natiunii sa
cerceteze si sa analizeze obiectiv situatia pentru a putea determina cel mai intelept curs, luandu-se in
considerare consecintele pe termen lung a actiunilor care pot le pot aduce succes pe termen scurt. In
relatia comerciala dintre Statele Unite si China nu trebuie sa existe un castigator si un invins. Ambele
natiuni impreuna cu cetatenii lor pot fi castigatori.

II). Brazilia, China si India Avantaje Comparative / Eliana Cardoso | Aug 24, 2007 (Latin America
EconoMonitor) http://www.rgemonitor.com/latam-monitor/281/brazil_china_and_india_-_comparative_advantages

De ce anumite tari se dezvolta si altele nu? Sau mai exact, de ce cresterea in Brazilia ramane scazuta in
comparatie cu China si India ? Cele trei tari au cunoscut o accelerare a PIB-ului dupa 1993. Se pare ca in
toate cele trei tari cresterea are legatura cu performanta exportului. Dar avantajele comparative ale celor
trei tari sunt foarte diferite. Conteaza acest lucru pentru cresterea economica?

Pentru a intelege o diferenta importanta intre Brazilia, China si India, merita sa remarcam componenta
PIB-ului. Astazi participarea agriculturii la PIB-ul Braziliei este de 5%, comparativ cu 13% in China si
18% in India. Urbanizarea este mai avansata n Brazilia dect n China sau India. Si totusi, proportia
exporturilor ca un procentaj din totalul de exporturi depaseste 90 de procente in China si in jur de 70 de
procente in India, atingand de abia 50 de procente in Brazilia.

Comparand aceste masuratori in punctele celor trei tari pentru a distinge avantajele comparative si acest
lucru se reflecta in componenta exporturilor lor. Exporturile de produse agricole braziliene sunt atat de
importante (in ciuda ponderii mici a valorii adaugate din agricultura in PIB) deoarece tara are un avantaj
comparativ in agricultura. Acesta este rezultatul resurselor de apa abundente, a intinderilor vaste de teren
arabil, a unui sistem eficient a productiei la scara larga si a organizatiilor de cercetare care disemineaza
metode de obtinere a doua recolte pe an.

In consecinta, sectorul brazilian exportator de bunuri a condus la crestere ca urmare a socului comercial
pozitiv care a inceput in 2004. In opozitie, o adevarata revolutie industriala sta la baza cresterii in China,
in timp ce in India revolutia informatica atat dezvoltarea software, cat si furnizarea de servicii sunt
atractiile investitorilor si definesc profilul corporatist al tarii.

Prima jumatate a anului 2007 arata ca un moment promitator pentru Brazilia. Cresterea exporturilor
braziliene agro-business a fost extraordinara. Se estimeaza ca pana in 2020 comertul international cu
biocombustibili va fi de 25 de ori mai mare decat in prezent. Asemenea asteptari, precum si explozia
exporturilor a condus si la cresterea veniturilor. Investitiile in sectorul agro-business si minerale au fost
urmate de cele din sectorul industrial si din restul economiei. De la inceputul anului 2006 si pana la
mijlocul anului 2007, industria a creat mai multe locuri de munca decat alte sectoare. Aceasta s-a datorat
in parte dimensiunii sale relative si a faptului ca sectorul industrial este mai mult bazat pe munca sustinuta
decat agricultura. Dar parea posibil ca beneficiile cresterii preturilor la marfuri, precum alcoolul si otelul,
sa se extinda in toate sectoarele.

Volatilitatea recenta si declinul preturilor la bunuri au readus in discutie intrebari mai vechi. Este oare
Brazilia excesiv de dependenta de evolutia preturilor la bunuri? Pe masura ce aceste preturi vor scadea,
oare cresterea econmica va disparea in 2008?


3
Nota Calcul
Total caractere cu spatii = 7852 caractere / 2000 caractere/pag = 3.926 pagini x 10 RON/pag = 39.26
RON, respectiv 40 RON.