Sunteți pe pagina 1din 61

Introducere

La 22 decembrie 1989 a fost fondat prima banc comerciale din Republica Moldova,
B.C.ictoriaban!, ob"in#nd autori$a"ia de activare #n domeniul bancar.(Anexa 1) %pari"ia
acestei institu"ii bancare a fost posibil nu numai datorit mi&loacelor financiare, dar 'i eforturilor
con&u(ate ale ac"ionarilor)fondatori* +Mold(,iprostroi, +Mold(,iproprom, +Mold(,iinti$,
#ntreprinderea %sc,im, +Mold(a$, primria C,i'inu, fabrica de sticl, %socia"ia Cooperatist
de -tat +aleolo(ia.
B.C. +ictoriaban! -.%. activea$ pe pia"a bancar de optspre$ece ani oferind un spectru
divers de servicii bancare. .ac, ini"ial, clientului i se propunea numai servicii de cas, decontare
'i atra(erea mi&loacelor bne'ti, actualmente Banca prestea$ o mul"ime de servicii devenind
astfel o institu"ie financiar universal.
Actualitatea raportului #ntocmit, este confirmat prin multitudinile de probleme ca ridicarea
nivelului de deservire a bncii la un nivel interne"ional, (estionare efectiv a opera"iunilor bncii,
minimi$area riscurilor, ob"inerea #ncrederii #n r#ndurile popula"iei at#t auto,tone c#t 'i strine,
men"inerea rela"iilor de coresponden" cu alte bnci de peste ,oterele "rii, cu care se confrunt
#ntre(ul sistem bancar auto,ton, 'i nu doar B.C. +ictoriaban!.
Scopul raportului const #n studierea mai profund a activit"ii bancare, precum 'i
imlimentarea cuno'tin"elor de&a ob"inute #n practic. /ar pentru ca scopul propus s)l reali$e$ am
avut sarcinile*
1. formarea treptat a deprinderilor de lucru #n cadrul bncii0
2. aplicarea actelor ormativ)&uridice 'i economice #n practica bancar0
1. elaborarea 'i completarea documentelor 'i drilor de seam sub diferite aspecte #n
cadrul bncii0
2. formarea deprinderilor de comunicare cu clien"ii bncii0
3. anali$a clien"ilor dup poten"ialul su economic.
Structura lucrrii se reflect din scopul 'i sarcinile propuse drept obiectiv al raportului
practicii de producere, care const din*
Introducere, #n care se ar(umentea$ actualitatea raportului, scopul 'i sarcinile acestuia,
importan"a cuno'tin"elor ob"inute #n cadrul desf'urrii practicii #n cadrul B.C. +ictoriaban!.
Capitolul I +-tatutul bncii. -tructura or(ani$atoric 'i de conducere a bncii comerciale,
#n care se anali$ea$ interdependen"a func"ional a bncii.
Capitolul II +Modul desc,iderii, modificrii 'i #nc,iderii conturilor clien"ilor bncii, #n
care se reflect procedura de (estionare a conturilor bancare.
Capitolul III +4pera"iunile de decontare efectuate de banca comercial #n care se
detali$ea$ formele opera"iunilor de decontare 'i mecanismul lor de func"ionare.
1
Capitolul IV +4pera"iuni de cas a bncii comerciale, #n care se descrie tipurile caselor
e5istente la banc 'i modul de func"ionare a acestora.
Capitolul V +Resursele bncii, modul formrii lor, #n care se studia$ divi$area resurselor
bancare 'i importan"a acestora pentru buna func"ionare a bncii.
Capitolul VI +4pera"iunile active ale bncii comerciale, #n care se anali$ea$ tipurile
opera"iunilor active, politica de creditare a bncii, monitorit$area 'i controlul acestor opera"iuni.
Capitolul VII +4pera"iuni cu valut, tipuri 'i modul or(ani$rii lor #n care se cercetea$
tipurile opera"iunilor cu valut cu sau fr numerar efectuate de ctre B.C. +ictoriaban!,
precum 'i transferurile interna"ionale.
Capitolul VIII +4pera"iuni de leasin(, factorin( 'i trust a bncii#n care se studia$ formele
de leasin( din punct de vedere teoretic, iar factorin( 'i trust ca opera"iuni e5istente la banc.
Capitolul IX +6valuarea activit"ii economice a bncii #n care se cercetea$ sursele
principale de venituri ale bncii, evitarea c,eltuielilor, determinarea profitului bancar 'i
distribuirea acestuia.
Capitolul X +Rapoartele financiare a bncii comerciale #n care este anali$at or(ani$area
drilor de seam* a bilan"ului contabil, utili$area planului de conturi, precum 'i alte rapoarte.
Capitolul XI +7estiunea activelor 'i pasivelor #n care se eviden"ia$ toate riscuri e5istene
la banc 'i modalitatea de minimi$are a acestora.
Caoitolul XII +%ctivitatea de mar!etin( a bncii #n care se anali$ea$ mi5ul de mar!etin(
utili$at de ctre B.C. +ictoriaban! #n scopul unei de$vluiri mai detaliate a procesului de
mar!etin( bancar.
2
1. Statutul bncii. Structura organizatoric i de conducere
a B.C. Victoriabank S.A
B.C. +ictoriaban! este una din bnci, cu cea mai bo(at e5perien" profesional pe
pia"a bancar auto,ton, care a fost fondat dup destrmarea spa"iului sovietic. La momentul
actual actionarii bncii principali sunt*
1.Banca 6uropeana pentru Reconstruc"ie 'i .e$voltare
8inan"ea$ procesul de tran$i"ie economic a "rilor din 6uropa de 6st 'i C-/
ponderea #n capitalul social ) 13.9: ;
2. %lp,a Ban! Romania -.%.
<na dintre cele mai mari bnci din Rom=nia orientat spre clien"ii corporativi
ponderea #n capitalul social ) 12.39 ;
1.><RC%? ictor @MoldovaA
ponderea #n capitalul social ) 19.23 ;
2.B%trium LimitedB @Beli$eA
ponderea #n capitalul social ) 3.C: ;
3.B%B D ER/MB -RL @MoldovaA
ponderea #n capitalul social ) 3.C: ;
:.Bictoria /nvest LimitedB @Marea BritanieA
ponderea #n capitalul social ) 3.C: ;
C.B8inancial /nvestments Corporation LimitedB @Marea BritanieA
ponderea #n capitalul social ) 3,:1 ;
Componen"a ac"ionarilor este * 13) persoane fi$ice 'i 12) persoane &uridice.
4r(anul de control este repre$entat de *
1. Adunarea General a Acionarilor Bncii este or(anul suprem de conducere a
Bncii 'i se poate #ntruni #n sesiuni ordinare sau e5traordinare. %dunarea 7eneral a %c"ionarilor
se convoac de ctre Ere'edinte #n temeiul deci$iei Comitetului de .irec"ie cel pu"in o dat pe
an. %dunarea 7eneral e5traordinar se convoac de ctre Ere'edinte #n temeiul deci$iei
Comitetului de .irec"ie sau la cererea Comisiei de Cen$ori. %c"ionarul poate #ncredin"a prin
mandat @procurA reali$area drepturilor sale la %dunarea 7eneral a %c"ionarilor altei persoane
@repre$antantului suA care poate fi at#t ac"ionar al Bancii c#t 'i neac"ionar. Repre$entantul
ac"ionarului poate fi permanent sau numit pe un anumit termen stabilit. Mandatul @procuraA de
participare la %dunarea 7eneral a %c"ionarilor se autentific de notar.
.e competen"a %dunrii 7enerale a %c"ionarilor "in urmtoarele c,estiuni* %probarea
statutului -ociet"ii #n redac"ie nou sau modificrilor 'i completrilor aduse #n -tatut, inclusiv
cele ce "in de sc,imbarea claselor 'i numrului de ac"iuni autori$ate spre plasare, de convertirea,
denominali$area lor etc0 Modificare capitalului social0 %probarea direc"iilor prioritare de
3
activitate 'i planul de afacere0 %doptarea ,otr#rii privind reparti$area profitului anual, inclusiv
plata dividendelor anuale, sau acoperirea pierderilor0 %doptarea ,otr#rii privind ac,i$i"ionarea
de ctre -ocietate a ac"iunilor emise de ea, #n scopul reducerii capitalului social0 Confirmarea
or(ani$a"iei de audit 'i stabilirea cuantumului retribu"iei serviciilor ei0 65aminarea drii de
seam financiar etc. %dunarea 7eneral a %c"ionarilor este deliberativ, dac, la momentul
#nc,eierii #nre(istrrii, au fost #nre(istra"i 'i particip la ea ac"ionarii care de"in mai mult de 2F1
din ac"iunile cu drept de vot ale -ociet"ii. Gotr#rile %dunrii 7enerale a %c"ionarilor asupra
c,estiunilor ce "in de competen"a sa e5clusiv se iau cu cel pu"in 2F1 din voturile repre$entate la
%dunare, iar ,otr#rile asupra celorlalte c,estiuni se iau cu ma&oritatea @39;H 1 votA voturilor
men"ionate. %dunarea 7eneral a %c"ionarilor nu adopt ,otr#ri asupra c,estiuilor care nu au
fost #n ordinea de $i #n modul stabilit cu pre$entul -tatut si le(ea privind -%. Gotr#rile adoptate
#n mod le(al la %dunarea 7eneral a %c"ionarilor sunt obli(atorii pentru to"i ac"ionarii, or(anele
de conducere 'i func"ionarii -ociet"ii.
2. Coniliul de Ad!initraie este or(anul de administrare al BC ictoriaban!-%,
care suprave(,ea$ activitatea ei, elaborea$ 'i asi(ur aplicarea politicii bncii. Consiliul de
%dministra"ie repre$int interesele ac"ionarilor #n perioada dintre %dunrile 7enerale ale
%c"ionarilor 'i e5ercit conducerea (eneral 'i controlul activit"ii Bncii. Membrii acestui or(an
sunt C la numr 'i sunt numi"i #n func"ie de ctre %dunarea 7eneral a %c"ionarilor pe o perioad
de 2 ani. 8unc"ia secretariatului #n ca$ul Consiliului de %dministra"ie este atribuit secretarului
aceluia'i or(an, #n competen"a cruia intr or(ani$area convocrii adunrilor 'i asi(urarea
participan"ilor la adunare cu documentele necesare conform ordinei de $i.
Consiliul de %dministra"ie are urmtoarea componen"*
1. Ere'edintele Consiliului de %dministra"ie
2. icepre'edinte al Consiliului de %dministra"ie
1. Membru al Consiliului de %dministra"ie
2. Membru al Consiliului de %dministra"ie
3. Membru al Consiliului de %dministra"ie
:. Membru al Consiliului de %dministra"ie
C. Membru al Consiliului de %dministra"ie
". Co!itetul de #irecie este or(anul e5ecutiv al BC +ictoriaban! -%, care
or(ani$ea$, conduce 'i rspunde de activitatea curent a Bncii. Comitetul de .irec"ie este
subordonat Consiliului de %dmnistra"ie al Bncii. Comitetul de .irec"ie e5aminea$ 'i
solu"ionea$ toate c,estiunile de conducere a activit"ii curente a Bncii, cu e5cep"ia celor ce "in
de competen"a %dunrii 7enerale a %c"ionarilor 'i Consiliului de %dministra"ie. In func"iile
Comitetului de .irec"ie intr* or(ani$area 'i asi(urarea #ndeplinirii ,otr#rilor %dunrii 7enerale
:
a %c"ionarilor 'i deci$iile Comitetului de %dministra"ie a Bncii. Componen"a numeric a acestui
or(an poate fi de la 1 la 3 membri #n care se includ* pre'edintele, prim)vicepre'edintele,
vicepre'edin"i 'i al"i membri ai Comitetului de .irec"ie dup ca$. %dunrile se convoc
sptm#nal 'i la necesitate. 6 de men"ionat faptul c pre'edintele Comitetuliu de .irec"ie nu
poate e5ecuta 'i func"ia de pre'edinte al Consiliulu de %dministra"ie.
Comitetul de .irec"ie are urmtoare structur*
1. Ere'edinte al BC +ictoriaban!-%
2. Erim icepre'edinte al BC +ictoriaban!-%
1. icepre'edinte al BC +ictoriaban!-%
Co!iia de Cenzori este or(anul #mputernicit s efectue$e controlul activit"ii
economico)fnanciare a bncii, s elabore$e procedurile interne ale bncii precum 'i cele de
eviden" 'i control. .easemeni #n func"ia Comisiei de Cen$ori se afla controlul efectuat cel pu"in
o dat pe an asupra situa"iiei activit"ii economico)financiare a bncii, dup care acesta
#ntocme'te un raport pe care #l pre$int %dunrii 7enerale a %c"ionarilor, astfel Comisia de
Cen$ori se subordonea$ %dunrii 7enerale a %c"ionarilor. Componen"a numeric a acestui
or(an este constituit din 1 membri, care sunt ale'i pe o perioad de 2 ani, cu dreptul de
reale(ere.
La B.C. +ictoriaban! -.%. pentru o activitate mai eficient 'i mai bine or(ani$at din
punct de vedere al competen"elor sunt create comitete de lucru. 8iecare din aceste comitete #'i
e5ercit activitatea #n ba$a re(ulamentelor proprii. /ar #n ca$ul apari"iei unor probleme ce nu pot
fi solu"ionate #n ba$a re(ulamentelor corespun$toare comitetului su, se face un cvorum #n
componen"a cruia se includ 1 membri ai comitetului ce #ncearc s solu"ione$e situa"ia, #ns
atunci c#nd acesta nu poate fi solu"ionat nici de ctre cvorum, problema se trece sub competen"a
Comitetului de .irec"ie.
Comitetul de achiziii D este un comitet permanent, or(ani$at la nivel central al bncii, sub
conducerea icepre'edintelui, se #ntrune'te cel pu"in o dat pe lun sau la necesitate. In
atribu"iile de ba$ a acestui or(an a bncii se incadrea$* aprob utili$area fondurilor de investi"ii
pentru proiectele incluse #n bu(et, decide asupra metodelor de or(ani$are a licita"iilor 'i
concursurilor de oferte, elaborea$ actele normative cu privire la ac,i$i"ii, aprob re$ultatele
preselec"iei de calificare, selectea$ #n urma licita"iei furni$orii de servicii 'i produse.
Comitetul de personal este un comitet permanent, or(ani$at la nivel central al bncii, se
subordonea$ Ere'edintelui, se #ntune'te cel pu"in o dat pe lun sau la necesitate. In func"iile
Comitetului de personal se includ* an(a&area personalului #n ba$a propunerilor .irec"iei resurse
umane, promovarea 'i transferul de personal dintr)o func"ie #n alta, anali$a nivelului salariilor,
C
revi$uie nivelul salariilor anuale, coordonarea disciplinei, reclama"iilor fcute de salaria"i,
perfec"ionarea personalului.
Comitetul de credite D este un comitet permanent, or(ani$at la nivel central al bncii, se
subordonea$ vicepre'edintelui, se #ntrune'te la necesitate. In activitatea sa de creditare va
solicita opinia a .irec"iei &uridice pentru confirmarea le(al a actelor cu care opere$ inclusiv cu
cele ale clien"ilor. In func"iile Comitetului de Credite intr* anali$a solicitrii unui credit #naintea
.irec"iei de credite, anali$a 'i aprobarea facilit"ilor de credite la propunerea direc"iei de credite,
anali$a propunerilor privind re#noirea, prelun(irea 'i rescaden"area de facilit"i la credite,
modificarea (aran"iei, anali$a rapoartelor privind situa"ia portofoliului de credit, opinia se
pre$int ctre Comitetul de .irec"ie sau Consiliul de %dministra"ie, ini"ierea #n or(anele
&udiciare a procedurii de recuperare la credite.
Comitetul ALC ( comitet de diri!are a acti"elor cu pasi"ele ) D este un comitet permanent ,
or(ani$at la nivel central, se subordonea$ vicepre'edintelui, se #ntrune'te o dat pe lun sau la
necesitate. -copul acestui comitet este atin(erea profitabilit"ii dorite la banc #n condi"iile unei
activit"i bancare pruden"iale. In atribu"iile esen"iale ale Comitetului %LC4 se numr*
e5aminarea lunar a re$ultatelor financiare, elaborarea pro(no$elor curente@ rapoartele pe venitul
net aferent dob#n$ilor, mar&a procentual net, bilan"ul comparativ, raportul re$ultatelor
financiare comparative A, e5aminarea sensibilit"ii bncii la rata dob#n$ii, diri&ea$ e5punerea
bncii la riscul ratei dob#n$ii, stabile'te costul produselor, stabile'te obiectivul minim referitor la
costul activelor 'i obli(a"iunilor, men"inerea limitei stabile, utili$area sistemelor 'i standardelor
adecvate de msur a riscului.
1A In subordinea Consiliului de %dministra"ie intr urmtoarele unit"i structurale* .irec"ia audit
intern.
2A .irec"ia (estiune (a&* -ec"ia de anali$ 'i evaluare a (a&ului0 -erviciul monitori$are (a&.
1A Comitetul de direc"ie* -ec"ia secretariat 'i protocol0 .irec"ia anali$ 'i de$voltare0 .irec"ia
securitate 'i pa$.
2A .irec"ia tre$orerie* -ec"ia depo$ite 'i clientel corporativ0 -ec"ia valori mobiliare 'i
investi"ii@opera"iuni de dealler pe pia"a M de stat)G- 'i certificatelor B?M A0
3A .irec"ia carduri bancare* -ec"ia carduri bancare0 -ec"ia autori$are 'i suport clientel0 -ec"ia
monitori$area riscurilor.
:A .irec"ia valutar 'i relaa"ii interna"ionale* -ec"ia dealin( @po$i"ia valutar, cota"iile pentru
comerciali$area valutei prin virament, anali$a evolu"iei cursurilor prin sistemul informa"ional
R6<>6RA0 -ec"ia rela"ii e5terne 'i opera"iuni documentare0 -ec"ia rela"ii corespondente.
8
:A .irec"ia contabilitatate* -ec"ia decontri0 -ec"ia eviden" contabil0 -ec"ia (estiune impo$ite
'i dri de seam0 -ec"ia remunerarea muncii0 -ec"ia disponibilit"i, valori materiale, mobiliare0
-ec"ia eviden"a contabil a opera"iunilor cu carduri.
CA .irec"ia resurse umane* -ec"ia de eviden" 'i monitori$are a resurselor umane0 -ec"ia
feedbac! @verificarea pre$en"ei personalului la postul de lucru, elaborarea codului de eticaA.
8A .irec"ia re"ea 'i lo(istic* -ec"ia re"ea 'i (ospodrie0 -ec"ia transport 'i aprovi$ionare0
9A .irec"ia credite* -ec"ia credite corporative0 -ec"ia credite de consum 'i plasamente pe termen
scurt0 -ec"ia metodolo(ie creditar0 -ec"ia monitori$are credite0 -ec"ia credite neperformante.
19A .irec"ia monitori$are credite*
19A .irec"ia economico)financiar*
11A .irec"ia te,nolo(ii 'i metodolo(ii* -ec"ia metodolo(ia procesului bancar0 -ec"ia
automati$are 'i soft0 -ec"ia administrare re"ea 'i ,ard0 -ec"ia implimentare 'i e5ploatare soft 'i
sisteme de pl"i electronice0 -ec"ia suport te,nic, carduri.
12A .irec"ia securitate 'i pa$* -ec"ia pa$ 'i #ncasare.

/nforma"ia bancar #n cadrul B.C.+ictoriaban!,-.%. #n marea sa parte pentru
utili$atorii din e5teriorul bncii pre$int un secret comrcial @#n continuare -C A. -copul -C
const in prote&area intereselor bncii. Eentru o pstrare mai si(ur a -C, banca a elaborat mai
multe (rade de securitate* accesul la -C este permis doar persoanelor #mputernicite, deasemenea
fiecare (rup de personal are acces doar la informa"ia necesar pentru operare, documentele ce
constituie -C au men"iunea +-ecret Comercial. Eentru divul(area -C se duce rspundere
conform re(ulamentelor interne 'i le(isla"iei #n vi(oare. Eersoanele #mputernicite cu drept de
acces la -C* D membrii Consiliului de %dministra"ie0 D directorii subdivi$iunilor bncii, la toat
informa"ia, #ns doar dup semnarea cererii0 D an(a&a"ii, au acces la documentele din cadrul
subdivi$iunii 'i e5terne cu acordul 'efului.
Resursele umane este cea mai important sursa creativ)activ, coordonatoare 'i
inovatoare dotat cu poten"ial intelectual 'i fi$ic, cu capacitatea de a)'i cunoa'te re$ervele. La
ba$a mana(ementului resurselor umane stau* planificarea 'i selecterea personalului,
administrarea 'i formarea profesional, motivarea, evaluarea 'i promovarea personalului. 6ste de
men"ionat un moment foarte important al activit"ii bcii, e5tinderea re"elei p=n la 28 8iliale 'i
22 Repre$enta"ei.
9
2. $odul dec%iderii& !odi'icrii i (nc%idereii
conturilor clienilor bncii
Cadrul le(islativ al conturilor se ba$ea$ pe Re(ulamentul B?M cu privire la modul de
desc,idere 'i #nc,idere a conturilor la bncile autori$ate din Republica Moldova din 23.11.2992.
Conturile bancare din cadrul B.C. + ictoriaban! au o sistem de codificare a conturilor,
care de fapt este specific tuturor bncilor.Codificare contului se divide #n dou nivele* ni"elul
sintetic, este format din patru caractere ce indic clasa, (rupa, sub(rupa 'i tipul contului. ?ivelul
sintetic al conturilor utili$at de ctre bnci trebuie s fie aprobat de ctre B?M. %cest nivel al
contului este standardi$at pentru toate institu"iile financiare 'i con"ine informa"ii similare pentru
toate bncile0 ni"elul analitic, este format dintr)un numr de caractere ce poate varia, #ns
numrul ma5im de caractere este de 12. Con"inutul caracterelor din conturile analitice redau*
cifra)c,eie a bncii, codul bncii, al filialei, numrul clientului, tipul clientului, indicatorul de
valut '.a.
Conturi curente
#ersoane !uridice sunt obli(ate s pre$inte la banc urmtoarele documente*
1. Cererea de desc,iderea (Anexa $)contului, care trebuie s fie semnat de
persoanele cu drept de semntur@conductorul, contabilul)'efA. In ca$ul c#nd nu se prevede
func"ia de contal)'ef conform le(isla"iei se semnea$ doar conductorul @proprietarA0
2. 65trasul din Re(istrul Comercial de -tat, eliberat de Camera de Inre(istrare de -tat
sau de structurile teritoriale ale acesteia, acest act este prev$ut doar pentru persoanele &uridice
care se #nre(istrea$ la Camera Inre(istrrii de -tat.0
1. Copia documentului care confirm #nre(istrarea de stat sau copia actului normativ prin
care se aprob re(ulamentul sau statutul persoanei &uridice. %cest act se pre$int de ctre
persoanele &uridice care sunt #nre(istrate la alte or(ane de stat dec#t Camera Inre(istrrii de -tat0
2. Copia documentelor de constituire, statutul, re(ulamentele interne, contractul de
constituire '.a. %cest act se pre$int de ctre persoanele &uridice care sunt #nre(istrate la alte
or(ane de stat dec#t Camera Inre(istrrii de stat0
3. Copia certificatului de atribuire a codului fiscal0
:. 8i'a cu specimene de semnturi 'i cu amprenta 'tampilei, autentificate notarial, #n
dou e5emplare0
C. copia actului de identitate a persoanei care depune documentele pentru desc,iderea
contului0
In ca$ul c#nd olicitantul (n reeaua a )oed 'ilialiale au re)rezentane pe l#n( setul de
documente enumerat mai sus, aceasta mai pre$int*
19
8J .emersul #ntreprinderii privind desc,iderea contului curent pentru o filial sau o
repre$entan", unde se indic lista opera"iunilor autori$ate spre efectuare dinF#n acest cont de
ctre subdivi$iunea respectiv,precum 'i alte date la cerea bncii0
Eentru desc,iderea contului curent de ctre o intituie )ublic 'inanat din buget pe l#n(
lista pre$entat mai sus @e5cep"ie p.8A acesta mai pre$int*
9JJ %utori$a"ia eliberat de ctre Ministerul 8inan"elor al Republicii Moldova sau de ctre
direc"ia (eneral de finan"e raional, sau de unitatea administrativ)teritorial0
Eentru desc,iderea contului curent de ctre )eroane *uridice nerezidente pe l#n( lista
pre$entat mai sus, pre$int @e5cep"ie p.8,9,1A*
19JJJCopia documentului care confirm statutul le(al #n Republica Moldova 'iFsau copia
documentului care confirm #nre(istrat #n "ara de ori(ine0
Eentru desc,iderea contului curent de ctre )eroanele 'izice care )ractic acti+itatea de
(ntre)rinztor pre$int acelea'i documente ca 'i persoanele &uridice. /ar pentru desc,iderea
contului curent de ctre )eroanele 'izice care )ractic alt ti) de acti+itate dec(t cea de
(ntre)rinztor sunt necesare urmtoarele documente* cererea de desc,idere a contului0 copia
actului de identitate al persoanei ce pre$int documentele pentru desc,iderea contului0 copia
documentului care confirm dreptul de a desf'ura activitatea0 copia certificatului de atribuoite a
codului fiscal0 fi'a cu specimene de semnturi 'i cu amprenta 'tampilei, autentificat notarial, #n
2 e5emplare0 alte documente la cerea bncii. In ca$ul c#nd nu se prevede 'tampila, se poate
pre$enta numai fi'a cu specimenele semnturilor, autentificate notarial, sau semnturile se vor
e5ecuta #n pre$en"a func"ionarului bancar pe un formular elaborat de ctre banc.
#ersoane %izice ce nu practic acti"itatea de &ntreprinztor sau alt tip de acti"itate se
pre$int urmtoarele documente*
1. cererea de desc,idere a contului0 (Anexa ')
2. copia actului de identitate a titularului de cont.
In cadrul B.C. + ictoriaban! documentele pre$entate de ctre clien"i pentru desc,iderea
conturilor curente se pstrea$ #n dosarul &uridic, e5cep"ie fiind actul de identitate, care se
restituie dup recep"ionarea informa"iei necesare, precum 'i fi'a cu specimene de semnturi 'i
amprenta 'tampilei, deoarece acesta se pstrea$ #n fi'ierele speciali$ate ale contabilului)'ef,sau
la o person #mputernicit,precum 'i la e5ecutorul de conturi.
C#nd solicitantul unui cont curent dore'te desc,idrea mai multor conturi, acesta poate
pre$enta doar un set de documente, e5cep"ie fc#nd urmtoarele documente care se solicit #n
mod obli(atoriu pentru fiecare cont* cererea de desc,idere a contului0 copia actului de identitate.
.up ce clienul a pre$entat la banc toate documentele necesare, anali$#ndu)le banca
#nc,ee un contract de (estionareFdeservire a contului curent. (Anexa ()
11
Conturi provizorii, aceste conturi sunt predestinate pentru persoanele &uridice, iar pentru
desc,iderea acestui cont la banc se pre$int urmtoarele documente*
1. Cererea privind desc,iderea contului0
2. Certificatul eliberat de Camera Inre(istrrii de -tat0
1. .eci$ia privind emisiunea valorilor mobiliare @la #nfiin"area societ"ii pe ac"iuniA0
2. Copia actului de identitate a persoanei care pre$int documentele pentru desc,iderea
contului.
La efectuarea emisiunii publice de valori mobiliare ale unei #ntrprinderi care de&a func"ionea$
este necesar de pre$entat urmtorul set de acte*
1. cererea de desc,idre a contului0
2. copia ,otr#rii Comisiei ?a"ionale a alorilor Mobiliare 'i certificatului privind
#nre(istrarea ofertei &uridice avalorilor mobiliare la C?M0
1. copia certificatului de atribuire a codului fiscal0
2. e5trasul din Re(istrul de -tat, eliberat de Camera Inre(istrrii de -tat0
3. copia actului de identitate a persoanei care pre$int documentele la banc.
Eersoanele &uridice dup #nre(istrarea de stat a acestora, prin virament se face transferul din
contul provi$oriu al acestuia #n contul curent desc,is, titularul de cont pre$int cererea de plat 'i
fi'a cu specimene 'i cu amprenta 'tampilei.
Conturi de depozit, pentru desc,iderea conturilor de depo$it sunt necesare documentele
spre pre$entare analo(ice celor pentru desc,iderea conturilor curente at#t pentru persoanele
fi$ice, c#t 'i pentru cele &uridice. Contul de depo$it se desc,ide #n ba$a unui contract #nc,eiat
#ntre banc 'i client, #n care se va include* %dresa titularului de cont0 -uma depo$itului0 Rata
dob#n$ii0 >ermenul de pstrare0 Modul de restituire a mi&loacelor bne'ti la e5pirarea termenului.
7estionarea contului de depo$it se face conform prevederilor contractului #nc,eiat preventiv
#ntre pr"i.
Conturile de credit, acest tip de cont se desc,ide conform prevederilor le(islative 'i
re(lementrilor de la B?M. Eentru desc,iderea contului de credit este nevoie de pre$entat la
banc un set de documente care sunt stabilite de ctre banc individual #n dependen" de tipul
creditului, tipul debitorilor, precum 'i a altor factori. %cest set de acte este analo(ic celui pentru
desc,iderea contului curent, #ns plus documentele necesare pentru solicitarea creditului.
Conturile Loro, acest tip de cont poate fi desc,is #n lei moldovene'ti 'i #n valut #ns dup
unele criterii. )n moned na"ional se desc,id pentru* bncile autori$ate la B?M0 bncile
autori$ate la banca de decontare a Bursei de alori a Moldovei 'i a .epo$itarului ?a"ional al
alorilor Mobiliare ale moldovei @.?MA0 bncilor strine autori$ate la bncile cu drept de
12
autori$are* )n "alut se desc,id pentru* bancile autori$ate la bncile cu drept de autori$are0
bncile strine autori$ate la bncile cu drept de autori$are.
Eentru desc,iderea conturilor Loro este necesar de pre$entat urmtor set de documente,
e5cep"ie fiind filialele din subordinea acestor bnci*
1. Cererea de desc,idere a contului0
2. 65trasul din Re(istrul Comercial de -tat, eliberat de Camera Inre(istrrii de -tat0
1. %utori$a"ia eliberat de B?M de a desf'ura activit"i financiare,atunci c#nd contul se
desc,ide la alt banc dec#t la B?M sau #n ca$ul desc,iderii contului la banca de decontare
BM sau .?M.
2. Copia licen"ei pentru desf'urarea activit"ii pe pia"a valorilor mobiliare@#n ca$ul c#nd
banca desf'oar activitate de bro!era& sau dealerA eliberat de C?M, atunci c#nd se desc,ide
contul la banca de decontare BM 'i .?M.
3J #entru +ncile strine e5trasul din re(istrul bancar sau documentul ce confirm e5isten"a
autori$a"iei pentru desf'urarea activit"ii bancare, emis de or(anul suprave(,erii bancare,
#mputernicit prin le(e, din "ara de ori(ine a bncii.
:J #entru +ncile strine copia documentelor de constituire ca actul constitutiv, statutul,
re(ulamentul '.a.0
C. Copia certificatului de atribuire a codului fiscal0
8. 8i'a cu specimene de semnturi 'i cu amprenta 'tampilei, autentificat notarial, #n 2
e5emplare0
9. Copia actului de identitate al persoanei care pre$int documentele pentru desc,iderea
contului.
19. 8i'a cu specimene 'i amprenta 'tampilei. (Anexa ,)
%cest dcument se pre$int de ctre persoanele &uridice 'i fi$ice ce desf'oar activitate de
#ntreprin$tori sau alt tip de activitate. 8i'a este utili$at #n scopul verificrii de ctre lucrtorul
bancar a autenticit"ii semnturilor 'i a 'tampile pe documentele de plat 'i de cas. 8i'a include
specimenele de semnturi ale persoanelor care sunt desemnate pentru (estionarea conturilor 'i
semnarea documentelor de plat. 6a mai include amprenta 'tampilei , numrul de cont, adresa
complet a titularuluide cont, 'i codul fiscal. In ca$ de sc,imb a persoanei cu drept de semntur,
sau a unor modificri, la banc se pre$int o nou fi' #n care sunt indicate toate modificrile,
fi'a anulat se pstrea$ #n dosarul &uridic privind desc,iderea conturilor. /ar #n ca$ de includere
a unei noi persoane cu redpt de semntur, la banc se pre$int o fi' cu semntura acestuia,
autentificat notarial.
11
Suspendarea conturilor, aceast procedur presupune #ntreruperea derulrii opera"iunilor
din contul titularului la deci$ia unor anumite instan"e de stat, #n ca$ de supra#ndatorare 'i
nee5ecu"ie a pl"ilorctre beneficiari.
-uspendarea conturilor poate fi efectuat de ctre banc doar #n ca$ul c#nd e5ist deci$ia
instan"elor de &udecat, dispo$i"ia inspectoratelor fiscale de stat sua la deci$ia altor or(ane
#mputernicite cu acest drept.
Modificarea conturilor, aceast procedur repre$int sc,imbarea numrului de cont la
nivel analitic 'iFsau la nivel sinteteic care poate fi efectuat #n ca$ul c#nd* se modific planul de
conturi la nivel na"ional0 sc,imbarea denimirlor #n datele personale0 formei or(ani$atorico)
&uridic a titularului de cont, modificarea codului numeric al valutei #n care a fost desc,is contul0
#n alte ca$uri prev$ute de le(isla"ia #n vi(oare. In ca$ul c#nd banca efectuea$ sc,imri ale
codului, sus"inute le(islativ, este obli(at s inforn#me$e clientul cu cel mult 19 de $ile p#n la
survenirea acestora. Eentru modificare contului #n ca$ul lic,idrii #ntreprinderii la banc se
pre$int ,otr#rea privind lic,idarea , fi'a cu specimene de semnturi 'i amprenta 'tampilei
comisiei de lic,idare autentificat notarial.
nchiderea conturilor (Anexa -) poate fi*
)nchiderea conturilor con"enional se aplic la conturile #n care nu s)au efectuat mi'carea
mi&loacelor bne'ti #n decursul a doi ani. -oldurile acestor conturi se consolidea$ #ntr)un cont
separat centrali$at prin perfectarea + Re(istrului de conturi bancare #nc,ise conven"ional .
?umerele conturilor #nc,ise conven"ional nu se atribuie altor conturi desc,ise, iar cele
centrali$ate se desc,id la acela'i cont sintetic. C#nd clientul manifest dorin"a de continua
rela"iile cu banca se desc,ide un cont nou, #n ca$ contrar i se vor elibera mi&loacele bne'ti #n
numerar inte(ral numai cu permisiunea conducerii bncii, anume dup acest opera"iune
lucrtorul bancar poate face men"iunile #n re(istrele respective de #nc,iderea definitiv a
conturilor.
)nchiderea de%initi" a conturilor se poate efectua* In ba$a cererii titularului de cont0 In
ba$a deci$iei fondatorilor #ntreprinderii, or(anului care a constituit #ntreprinderea sau potrivit
stipulrilor men"ionate #n documentele de constituire a #ntreprinderii, #ns numai #n ca$ul c#nd
acestea au #mputerniciri speciale0 In ba$a ,otr#rii instan"ei de &udecat0 In ba$a ac,itrii
creditului0 In ba$a restituirii depo$itului.
C#nd se efectuea$ #nc,iderea conturilor, titularul de cont este obli(at s restituie carnetul
de cecuri neutili$ate. Conturile bancare desc,ise pentru care nu a fost primit #n termenele
prev$ute de le(isla"ie confirmarea autorit"ilor fiscale privind luarea #n eviden" a contului se se
#nc,i de ctre banc cu informarea ulterioar a titularului de cont. .osarele ce con"in informa"iile
privind conturile #nc,ise se pstrea$ la banc #n ar,iv.
12
". ,)eraiunile de decontare
.econtarea repre$int orice plat efectuat prin intermediul documentelor de decontare fr
a #ntrebuin"a moneda #n forma sa concret. .ocumentul de decontare repre$int ordinul sau
cererea Intreprinderii #ntocmit pe suport material, dat Bncii cu scopul e5ecutrii pl"ii fr
numerar pentru livrarea mrfii sau valorilor, precum 'i altor pl"i. .ocumentele de plat care se
utili$ea$ la efectuarea pl"ilor fr numerar*
,rdinul de )lat (Anexa.) D este o dispo$i"ie dat de ctre pltitor Bncii care #l
deserve'te de a transfera benefeciarului o anumit sum de bani, pentru stin(erea unei
obli(a"iuni a pltitorului fa" de beneficiar. In ba$a ordinului de plat se pot efectua opera"iuni de
pl"i pentru mrfurile livrate, servicii prestate, lucrri e5ecutate, tran$ac"ii cu valori mobiliare de
stat, precum 'i alte pl"i.termenul de valabilitate pentru a fi pre$entat la banc este de o $i
lucrtoare@ $iua emiterii nu se ia #n calcul A.
Transferul de credit
$ecani!ul decontrilor )rin ordinul de )lat utilizat la -ran'erul de credit.
. /
" 0 11
1
2
1. #nc,eerea contractului cu indicarea formei de plat D transfer de credit0
2. livrarea mrfurilor 'i prestatrea serviciilor0
". pre$entarea ordinului de plat #n 2 e5emplare la banc0
2. verificarea corectitudinii #ndeplinirii documentelor 'i trecerea la scdere a sumei din
document din contul curent al pltitorului0
0. e5emplarul 2 al ordinului de plat #mpreun cu e5trasul din cont se transmite
pltitorului ca confirmare de efectuare a opera"iunii0
.. #n ba$a e5emplarului 1, rmas la banc prin sistemul -%E/ se tansmite la B?M.
3. dup verifidarea corectitudinii #ndeplinirii ordinului de plat suma din contul
corespondent al bncii pltitoare @BEA se trece la contul corespondent al bncii
beneficiare @BBA 0
/. transmiterea informa"iei 'i adocumentelor de plat la BB0
4. BB scoate la imprimant 2 e5emplare a ordinului de plat 'i #n ba$a unui e5emplar
trece suma din document #n contul beneficiarului 'i)l coase #n mapa cu documentele
$ilei0
13
B5 2
5ltitorul
BB 4
Bene'iciarul
B6$
3
11. e5emplarul 2 #mpreun cu e5trasul din cont se transmite beneficiarului, ca confirmare
de #nscriere sumei #n cont.
Conform Re(ulamentului privind transferul de credit din 21 arilie 299:, cu ultima
modificare #n 12 iunie 299C, transferul de credit poate fi*
/rans%er ordinar, care este utili$at in scopul efectuarii tuturor platilor, care nu se
refera la bu(etul public national si poate fi initiat atit de catre clientul bancii @titular de cont
bancarA cit 'i nemi&locit de banca in nume si pe cont propriu, precum si la transferarea
sumelor incasate in numerar de la persoanele fi$ice.
/rans%er +u0etar, utili$at in scopul efectuarii platilor care se refera numai la bu(etul
public national si poate fi initiat atit de catre clientul bancii @titular de cont bancarA cit
si nemi&locit de banca in nume si pe cont propriu, precum si la transferarea sumelor
incasate in numerar de la persoanele fi$ice.
,rdinul de )lat trezorerial 7 se utili$ae$ pentru plata impo$itelor 'i ta5elor #n
veniturile bu(etului de stat, 'i bu(etelor unit"ilor administrativ)teritoriale,transferul mi&loacelor
bne'ti #n fondurile e5trabu(etare, precum 'i la efectuarea altor pl"i.
>remenul de valabilitate a dispo$i"iei de platF dispo$i"iei de plat tre$orerial privind
pre$entarea de ctre emitent la banca pltitoare este de o $i lucrtoare.
Cererea de )lat D repre$int cererea benefeciarului #naintat pltitorului de a plti o
anumit sum de bani pentru marfa livrat, serviciile prestate, precum 'i la ac,itarea cambiilor 'i
efectuarea altor pl"i stipulate #n contract. %re un timp de procesare mai #ndelun(at ca #n ca$ul
dispo$i"iei de plat, deoarece necesit procesarea documentelor #n sens dublu.
>ermenul de valabilitate a cererii dispo$i"iei de plat este un an de $ile de la data emiterii.
Cererea dispo$i"iei de plat acceptat de ctre pltitor 'i neac,itat #n termen repre$int un
document de e5ecutare silit.
Erimirea documentelor de decontare de la Intreprinderi se efectuea$ de ctre Banc pe parcursul
$ilei opera"ionale.
,rdinul incao (Anexa 1) 8 se utili$ea$ #n ca$ul perceperii #n mod incontestabil a
mi&loacelor bne'ti de la debitori conform prevederilor actelor normative #n vi(oare 'i
documentelor de e5ecutare silit, c#t 'i a restan"elor la bu(etul asi(urrilor sociale de stat etc., cu
e5cep"ia perceperii #nFdin contul bancar al unit"ii >re$orriei de stat.
,rdin incao trezorerial 8 se utili$aea$ #n ca$ul perceperii #n mod incontestabil a
mi&loacelor bne'ti @restan"e ale contribuabililor la impo$ite 'i ta5e, alte pl"i obli(atorii #n
bu(etul public na"ional etc.A #n contul bancar tre$orerial al unit"ii >re$oreriei de -tat.
Debitarea direct este o modalitate fr numerar, care se face prin debitarea de ctre banca
pltitoare @BEA a contului pltitorului la suma din cecerea de plat 'i creditarea de ctre banca
1:
beneficiar @BBA. .ebitarea direct se face #n ba$a mandatului de debitare direct (Anexa12 )
care se #ntocme'te #n 1 e5emplare. /ar creditarea contului beneficiarului, se efectuea$ #n ba$a
an(a&amentului privind debitarea direct (Anexa 11) #nc,eeat #ntre beneficiar 'i banca sa #n 2
e5emplare.
$ecani!ul o)eraiunii de )lat )rin #ebitare direct.
0 0
/ /
3 " 11
1
2
1. #nc,eerea contractului cu indicarea formei de plat Ddebitare direct0
2. livrarea mrfurilor 'i prestatrea serviciilor0
". pre$entarea cererii de plat la BB0
2. transmiterea documentului de plat la BB0
0. B?M prin -%E/ transmite informa"ia la BE0
.. BE scoate la imprimant 2 e5emplare a documentului de plat , verific dac #n contul
pltitorului sunt suficiente mi&loace bne'ti #n ca$ c aceste sunt, trece la scdere suma
dat din contul pltitorului0
3. transmiterea e5emplarului 2 #mpreun cu e5trasul din contul pltitorului, pltitorului ca
confirmare de efectuare a opera"iunii0
/. transmiterea informa"iei despre efectuarea opera"iunii la BB0
4. #n bau$a unui e5emplar al documentului de plat BB #nscrie suma dat #n contul
beneficiarului prin #nre(istrarea @ .t 19110 Ct 2222A0
11. e5emplarul 2 #mpreun cu e5trasul din cont se transmite beneficairului ca confirmare de
#nscriere a sumei date #n contul su.
Acreditivul este un instrument de plat fr numerar, care asi(ur sum necesar pentru
efectuarea pl"ilor de ctre debitori. %cest form de plat repre$int un an(a&ament prin care
banca emitent din numele clientului su efectuea$ o opera"iune de plat contra documentelor
pre$entate de ctre beneficiar sau autori$ea$ o alt banc s efectue$e aceast plat. B.C.
+ictoriaban! , -% utili$aea$ ambele forme ale acreditivului* acoperit 'i irevocabil. In ultima
perioad de timp at#t pe teritoriul RM, c#t 'i de ctre B.C. + ictoriaban! se utili$ea$
acreditivul documentar transferabil, #n ca$ul c#nd beneficiarul cere bncii sale s plteacs sau s
accepte plata pentru mai mul"i beneficiari.
1C
B5 .
5ltitorul
2 BB 4
Bene'iciarul
B6$
$ecani!ul de circulaie a docu!entelor )rin Acrediti+ docu!entar.
1
3
2 12 / . 11
11 11
2 2
1. #nc,eerea contractului cu indicarea formei de plat) acreditiv documentar0
2. pltitorul pre$int bncii sale BE, o cerere de careditiv #n 2 e5emplare, pentru a desc,ide
acreditivul, #n care se indic toate atribu"iile acreditivului@termen, denumirea contului,
tipul, suma, etc.A0
". #n ba$a 1 e5emplar al cererii se trece la scdere din contul pltitorului suma indicat #n
cerere, care se coase #n mapa cu documentele $ilei0
2. e5emplarul 2,1 cu men"iunile BE se transmit prin -%E/ la BB0
0. #n ba$a e5emplarului 2 se desc,ide un cont de acreditiv pe numele beneficiarului, care se
coase #n mapa cu documentele $ilei0
.. e5emplarul 1 se transmite beneficiarului ca #n'tiin"are despre desc,iderea acreditivuluipe
numele su0
3. beneficiarul primind #n'tiin"area livrea$ sau prestea$ serviciile conform contractului0
/. beneficiarul #n aceea'i $i #n ba$a documentelor de livarare #ntocme'te borderoul de
utili$are a acreditivului #n 2 e5emplare, care le autentific cu semntura 'i 'tampila sa 'i
se transmite la BB0
4. borderoul se verific, se semnea$ 'i se le(ali$ea$ de ctre banc, 1 e5emplar al acestuia
serve'te pentru transferul sumei #n cont prin #nre(istrarea contabil @.t 289C0 Ct 2222A0
11. e5emplarul 2 #mpreun cu e5trasul din cont se transmite beneficiarului ca confirmare a
trecerii sumei #n cont0
11. e5emplarul 2,1 prin -%E/ se transmit la BE ca confirmare de utili$are a acreditivului0
12. e5emplarul 2 rm#ne la BE #n documentele $ilei, iar e5emplarul 1 se transmite pltitorului
ca confirmarea de utili$are a sumei totale a acreditivului.
.in punct de vedere al unui acreditiv de import, banca emitent av#nd un an(a&ament de
plat asumat, trebuie s acorde o importan" aspectelor* - verifice bonitatea importatorului 'i
eventual s solicite acestuia diferite (aran"ii0 erificarea instruc"iunilor date de importator0
%nali$a riscului pe care #l implic tran$ac"ia 0 .esc,iderea efectiv a acreditivului0 La momentul
pl"ii banca emitent va ac"iona #n sensul instruc"iunilor de rambursare stipulate #n acreditiv.
18
5ltitor Bene'iciar
B5 " 4 BB
0
B6$
Transferul incontestabil Incaso se face din contul pltitorului prin ordinul incaso, care
se emite #n 2 e5emplare #n ca$ul c#nd emitentul ordinului este #n calitate de de beneficiar 'i #n 1
e5emplare c#nd emitentul ordinului este #mputernicit de ctre or(anele abilitate, adic a unei
persoane ter"e.
$ecani!ul de )lat )rin ,rdinul Incao.

2 1 3
2 2
0 0
1. beneficiarul transmite la BB ordinul incaso, pe care banca le verific 'i le ia la eviden"0
2. #mpreun cu men"iunea BB ordinul incaso se transmite la BE prin -%E/0
". #n ba$a documentului de plat e5ecutorul de cont verific dac #n contul pltitorului este
suma necesar 'i documentele care permit transferul incontestabil, apoi trece la scdere
suma din contul pltitorului prin #nre(istrarea contabil @.t 22220 Ct 1911A0
2. un alt e5emolar #mpreun cu e5trasul din cont se transmite pltitorului ca confirmare de
efectuare a pl"ii0
0. e5emplarul rmas la BE se transmite prin -%E/ la BB0
.. #n baua documentului de plat primit de la BE, BB trece suma dat #n contul
beneficiarului prin #nre(istrarea contabil @.t 19110Ct 2222A0
3. un e5emolar scos la imprimant #mpreun cu e5trasul din cont se transmite beneficiarului
ca confirmare de #nscriere a sumei #n cont.
6 de men"ionat faptul c #n ca$ul c#nd #n contul pltitorului nu este suma necesar pentru
efectuarea pl"ii, BE ia la eviden" la un cont de memorandum documentele de plat 'i transfer
suma par"ial beneficiarului cu indicare pe versoul documentului)ac,itat par"ial.
#econtrile )rin inter!ediul Cardurilor (Anexa 134 1$)
Cardul este un instrument cu a&utorul cruia se poate efectua plata unui produs sau serviciu,
av#nd la ba$ un sistem bine or(ani$at pe ba$e contractuale #nre de"intor, emitent 'i comerciant
sau prestatorul de servicii. Cardul este un instrument de plat fr numerar, prin care un posesor
autori$at poate ac,ita contravaloarea unor mrfuriisau servicii ac,i$i"ionate de la comercian"ii
abilita"is accepte cardul. Cardul bancar se poate desc,ide numai dac solicitantul de card va
avea desc,is la banc un cont. (Anexa 1'4 1()Ee teritoriul RM, precum 'i la B.C.+ ictoriaban!,
cardul este utili$at conform Re(ulamentului cu privire la cardurile bancare din 22.92.2993.
19
5ltitor Bene'iciar
B5 " BB . B6$
#econtrile )rin inter!ediul conturilor core)ondente 6otro i 9oro&
decontrile (ntre 'ilial i centrala bncii.
%ceste decontri se efectuea$ #n ba$a e5isten"ei unor rela"ii inter 'i intrabancare. La
formarea rela"iilor interbancare particip*
) rela"iile #ntre B.C. 'i B.Central prin intermediul conturilor curente ale
clien"ilor 'i contul corespondent al bncii la B?M0
) rela"iile dintre diferite B.C. prin intermediul rela"iilor de coresponden" prin
conturile ?osto 'i Loro0
) rela"iile e5terne dintre bnci din diferite sisteme bancare, prin intermediul
rela"iilor de coresponden" sau de parteneriat cu B.C. strine.
Rela"iile intra+ancare sunt rela"iile stabilite #ntre unit"ile ce apar"in aceleia'i B.C. aceste
rela"ii se pot desf'ura pe plan vertical #ntre filiale, sucursale 'i centrala bncii,iar rela"iile ce se
desf'oar pe ori$ontal cuprind subunit"i diferite.
.econtrile intrabancare reali$ea$ stin(erea obli(a"iuniolor aprute #ntre clien"ii care se
deservesc de aceea'i banc sau #n aceea'i subunitate bancar.
Ee teritoriul RM pl"ile inter+ancare se efectuea$ prin intermediul B?M, unde fiecare
B.C. pentru a putea efectua opera"iuni interbancare #'i desc,ide un cont corespondent ?osto, care
pentru aceasta va fi un cont de activ. Eentru B?M #ns acest cont va fi un cont de pasiv D Loro.
8iecare banc conform le(isla"iei #n vi(oare este obli(at s)'i alimente$e contul
corespondent, pentru e5isten"a permanent a disponibilit"ilor bne'ti suficiente.
Contul corespondent se desc,ide #n momentul #nre(istrrii bncii 'i primirii autori$a"iei #n
ba$a unui contract #nc,eiat #ntre B.C. + ictoriaban! 'i B?M, unde se indic drepturile 'i
obli(a"iile pr"ilor, comisioanele pentru desc,iderea 'i deservirea contului, precum 'i a ratelor
dob#n$ii pe care B?M o plte'te lunar la soldul contului.
El"ile intrabancare se efectuea$ prin -%E/, care a fost introdus #n 299: 'i este or(ani$at
din* sistemul de plat pe ba$ brut pe timp real0 sistemul de compensare cu decontare pe ba$
net.
El"ile intrabancare se efectuea$ prin intermediul sediului central al B.C. unde fiecare
filial a bncii are un cont Loro, prin intermediul cruia se fac decontrile #ntre sediul central 'i
filiale. /ar pentru filiale acest cont este un cont ?ostro, prin intermediul cruia se fac decontri
#ntre filial 'i central.(Anexa1,)
29
2. ,)eraiunile de ca a bncii
4pera"iile de cas sunt opera"iile bncii privind primirea si eliberarea banilor si a valorilor
clien"ilor bncii, de asemenea aceste opera"iuni privesc modul de alimentare a bncii cu
numerarul. %stfel, opera"iunile de cas sunt toate opera"iunile bncii cu numerarul.
.eservirea de cas a clien"ilor bncii se efectuea$ prin intermediul caselor bncii.
>otalitatea banilor #n numerar aflat la banc formea$ casa opera"ional a bncii. >oate
opera"iunile de cas se efectuea$ conform re(ulamentului stabilit de ctre B?M.
La B.C.+ictoriaban! structura casieriei este urmtoarea*
aA casa de #ncasri si pl"i @leiA0
bA casa de circula"ie valutar0
cA casa de sc,imb valutar.
.ac banca are nevoie de numerar banca #l poate ob"ine de la B?M sau de la oricare alt
banca comercial. 6liberarea mi&loacelor bne'ti de la B?M se efectuea$ #n felul urmtor*
Banca #n prima $i transfer pe contul su corespondent la B?M, #n ba$a ordinului de plat,
suma necesar, iar a doua $i efectuea$ transferul.
-erviciul de #ncasatori la deservirea de cas, la B?M pre$int o procur special pe numele
'efului serviciului dat cu indicarea numelor #ncasatorilor care)l #nso"esc vi$at de ctre B.C.
+ictoriaban!. .up e5pedierea valorilor procurile se coase #n documentele de cas ale $ilei.
>ransportarea valorilor se efectuea$ din te$aurul central al B?M conform dispo$i"iilor aprobate
de conducerea B?M. >ransportarea valorilor din te$aurul se efectuea$ cu transport speciali$at si
armament respectiv. Bancnotele, monedele si alte valori se eliberea$ #ncasatorilor #n ba$a
ordinelor de plat sau e5trabilan"iere, semnate de conductor, contabil)'ef si 'eful casieriei
bncii. In ordin se face trimitere la numrul si data dispo$i"iei de e5pediere a valorilor de
destina"ie.
B.C.+ictoriaban! casa de #ncasri si pl"i este o sin(ur cas.
peraiunile de primire a numerarului se efectuea$ #n ba$a urmtoarelor documente*
aA ordinul de #ncasare a numerarului (Anexa 1-)0
bA document intern al bncii utili$at de ctre serviciul de #ncasare.
4rdinul de #ncasare se utili$ea$ pentru* depunerea numerarului de ctre banc, depunerea
#n fondul statutar, pentru ac,itrile de ctre persoanele fi$ice a serviciilor acordate de persoane
ter"e0 depuneri de numerar aferente opera"iunilor interne ale bncii @restituirea avansului
neutili$at, salarii nepltiteA, pentru #nre(istrarea numerarului primit de la B?M sau alt banc0
#ncasarea numerarului #n lei 'i valut pentru #nre(istrrile #n conturi curente la cursul stabilit de
banc.
21
4rdinul de #ncasare a numerarului se perfectea$ #n 1 e5emplare la calculator de ctre
e5ecutorul de cont @sau de #ns'i clientul bnciiA, care #l semnea$, #l transmite pentru verificare
controlorului, care dup semnare #l #nre(istrea$ #n &urnalul de cas. %poi pe cale intern #l
transmite casierului. Casierul la r#ndul su verific semnturile, suma #n cifre 'i #n litere,
prime'te numerarul de la client 'i dac suma coincide la verificare, semnea$ ordinul de
#ncasare, aplic 'tampila bncii 'i restituie un e5emplar depuntorului, alt e5emplar rm#ne #n
cas, ca document de cas, iar al treilea e5emplar se transmite e5ecutorului de cont pentru
efectuarea #nre(istrrii sumei #n contul curent al cientului. Inre(istrarea contabil a acestei
opera"iuni este .t 1991F Ct 2222. #n ca$ul constatrii unor diver(en"e dintre suma #nre(istrrii 'i
suma primit, ordinul de #ncasare se anulea$ 'i se #ntoarce e5ecutorului de cont pentru
#ntocmirea altui ordin la suma real depus, iar #nre(istrarea fcut #n &urnalul de cas #n ca$ul
c#nd clientul nu mai depune numerar se anule$ de ctre contabilul 'ef.
5li+erarea numerarului din casieria bncii se efectuea$ #n ba$a*
aA 4rdinului de eliberare a numerarului (Anexa 1.)0
bA Cecul de numerar.
4rdinul de eliberare a numerarului se utili$ea$ la* 6liberarea numerarului din contul
curent #n valut0 6liberarea numerarului aferent c,eltuielilor proprii ale bncii. 4rdinul de
eliberare se perfectea$ se perfectea$ #n 1 e5emplare la calculator de ctre e5ecutorul de cont
@sau de #ns'i clientul bnciiA. casierul verific semnturile, suma 'i eliberea$ numerarul indicat
#n document. Erimul e5emplar rm#ne #n cas, ca document de cas, al doilea se transmite
clientului, 'i al treilea e5ecutorului de cont pentru efectuarea #nre(istrrilor respective.
Carnet de cecuri de numerar, titularilor de cont o dat cu desc,iderea contului curent li se
eliberea$ un carnet de cecuri de numerar (Anexa 11 ), care se prime'te de ctre banc #n ba$a
cererii depuse la B?M. Eentru retra(erea numerarului din conturil curent titularul de cont
#ndepline'te cecul de numerar, #l pre$int e5ecutorului de cont care verific corectitudinea
#ndeplinirii, starea contului, #l semnea$, #l #nre(istrea$ #n &urnalul de cas 'i)l transmite
casierului. .up verificarea cecului casierul semnea$ cecul 'i cotorul, pune 'tamoila +eliberat
'i aliberea$ numerarul clientului.#n ba$a cecului rmas ca document de cas, e5ecutorul de cont
trece la scdere suma dat din contul clientului prin #nre(istrarea contebil .t 2222F Ct 1991.
C#nd clientul #nc,ide contul su, este obli(at s restituie bncii carnetul de cecuri de numerar.
(Anexa 32)
Eentru efectuarea opera"iunilor de plat 'eful casieriei eliberea$ casierului pltitor un
avans de numerar contra recipis #n re(istrul de eviden"a a numerarului manipulat. >oate
sumele primite #n avans de ctre casierul pltitor de la 'eful casieriei, numrul si suma
documentelor pltite si soldul de avans restituit contra recipisa se #nscriu #n re(istrul de eviden"a
22
a numerarului manipulat. Erimind documentul de plat @cecul de numerar, ordinul de platA
casierul este obli(at* s verifice pre$en"a semnturilor referen"ilor responsabili autori$a"i s
permit eliberarea numerarului si caracterul identic al acestor semnturi cu specimenele de
semnturi0 s confrunte suma #n cifre cu suma #n litere0 s verifice pre$en"a pe document a
semnturilor de primire a numerarului0 s verifice pre$en"a datelor din pa'aport0 s pre(teasc
suma, s o elibere$e beneficiarului si s semne$e documentele de plat.
La sf=r'itul $ilei operative de lucru, casierul totali$ea$ sumele #ncasate, pe (rupe sau pe
fiecare referent pe ba$a documentelor de cas, dup care totalurile re$ultate sunt trecute #n
situa"ia #ncasrilor si pl"ilor si apoi confruntate cu totalurile #nscrise de ctre referen"i #n
&urnalele de cas. Casierul semnea$ #n &urnalul de cas at=t pentru confruntarea e5actit"ii sumei
c=t si pentru primirea documentelor de cas din $iua respectiv, iar referentul semnea$ situa"ia
#ncasrilor si pl"ilor #n dreptul totalului respectiv.
La #nc,iderea casei, casierul va preda casierului)'ef situa"ia #ncasrilor si pl"ilor #mpreuna
cu documentele de cas, precum si re(istrul de eviden"a a numerarului manipulat de ctre
personalul casieriei.
Eentru #ncasare direct de la unit"ile economice a numerarului sunt constituite servicii de
#ncasare a bncii comerciale. .eservirea unit"ilor economice de ctre aparatul de #ncasare se
efectuea$ #n ba$a conven"iilor.
rdinea deschiderii 6i &nchiderii caselor operaionale. ?umerarul disponibil al casei
opera"ionale 'i alte valori din te$aur se afl sub rspunderea conductorului, contabilului)'ef 'i
'efului casieriei bncii.
>e$aurul, #n care se pstrea$ numerarul 'i alte valori ale casei de circula"ie se descuie 'i se
#ncuie nu mai pu"in dec#t cu dou c,ei 'i se si(ilea$ cu 'tampile a trei de"intori de c,ei. C,eile
de la te$aur trebuie s se afle* 1c,eie ) la 'eful casieriei0 2 c,eie ) la conductor0 1 c,eie ) dac
e5ist, la contabilul)'ef.
%ccesul #n te$aur #l au numai de"intorii de c,ei 'i 'tampile de la te$aur. In $ilele de lucru
te$aurul se desc,ide 'i se e5aminea$ de ctre de"intorii de c,ei, indiferent dac au avut loc
opera"iuni cu valorile sau nu. Inainte de a desc,ide te$aurul, de"intorii de c,ei #n pre$en"a
repre$entantului pa$ei, trebuie s verifice dac u'ile, lac"ile, sfoara 'i 'tampilele nu au defecte,
dup care semnea$ #n re(istrul despre primirea de la pa$, a amprentelor de 'tampile cu care a
fost si(ilat te$aurul. In ca$ul unor defec"iuni ale u'ilor, lac"ilor, sfoarei sau 'tampilelor, precum
'i a unor presupuneri de ptrundere #n te$aur, se #ntocme'te ur(ent p=n la desc,iderea te$aurului
un proces verbal semnat de to"i de"intori de c,ei 'i de repre$entantul pa$ei, se iau msuri
necesare pe teren, se comunic direc"iei ierar,ic superioare. In cursul $ilei de lucru te$aurul,
safeurile 'i dulapurile trebuie s fie #ncuiate, iar #n pre$en"a #n ele a valorilor D si(ilate cu
21
'tampile ale de"intorilor de c,ei. -i(ilarea la finele $ilei de lucru se efectuea$ #n pre$en"a
repre$entantului pa$ei. .espre primirea te$aurului colaboratorul pa$ei semnea$ #n re(istrul,
confrunt=nd #n prealabil amprentele 'tampilei cu specimenele lor.
rdinea pstrrii 6i e"idenei "alorilor 6i documentelor din tezaur
>oate bancnotele 'i alte valori sunt pstrate #n te$aur. In interiorul te$aurului bancnotele 'i
alte valori sunt pstrate pe stela&e metalice cu condi"ia c aceste stela&e au (rile 'i se #ncuie cu
lcat. In te$aurul valorile se pstrea$ separat* numerarul casei opera"ionale0 valuta strin0
aurul, platina 'i alte metale pre"ioase0 alte valori.
>oate formulare de eviden"a strict se scontea$ #n contul e5trabilan"ier C:11 K8ormulare
de eviden"a strict at=t #n carnete, c=t 'i #n foi separate cu pre"ul conven"ional D 1 leu pentru
fiecare carnet sau foaie. 6viden"a eliberrii formularelor de eviden"a strict se reflect #n ordinul
de plat e5trabilan"ier. 6liberarea valorilor din te$aur se efectuea$ contra recipis #n re(istru, #n
care se efectuea$ #nscrieri pe tipuri de valori, iar a bancnotelor D 'i pe valoare. Re(istrul se
pstrea$ #n te$aur 'i dup utili$are se transmite #n ar,iv. Bancnotele, moneda 'i alte valori
primite #n te$aur se trec #n re(istrele. Re(istrele se "in de ctre casierul)'ef.
Inainte de a #ncuia te$aurul de"intorii de c,ei sunt obli(a"i s verifice nemi&locit #n te$aur
dac* toate valorile, re(istrele 'i documentele e5puse pstrrii #n te$aur sunt introduse acolo0
pre$en"a efectiv a caselor circulante 'i altor valori corespunde datelor eviden"ei contabile 'i
soldurilor indicate #n re(istre0 toate dulapurile, (eamurile sunt #nc,ise, iar ventilatoarele 'i
lumina deconectate.
Contabilul)'ef este obli(at s verifice soldurile de valori, #nscrise #n re(istrele 'i cu datele
soldurilor corespun$toare din eviden"a contabil. In re(istrele se efectuea$ #nscrierea soldurilor
totale pe fiecare cont pentru fiecare $i opera"ional p=n la #nc,iderea te$aurului.
>ot numerarul care a intrat #n timpul $ilei opera"ionale trebuie s fie introdus #n cas
circulant 'i #nscris #n conturile corespun$toare #n aceea'i $i lucrtoare. .e asemeni din casa
circulant se efectuea$ eliberarea numerarului #ntreprinderilor 'i or(ani$a"iilor. Eentru acesta
fiecare banc trebuie s or(ani$e$e circula"ia bneasc corespun$toare.
Incasrilor bne'ti a #ntreprinderii se fac prin formulele contabile* .t 1991F Ct 2231
Erimirea banilor pe conturi de depo$it a persoanelor fi$ice* .t 1991 K?umerar #n cas
Ct 21C2 K.epo$itele pe termen scurt a persoanelor fi$ice.
6viden"a analitic a opera"iunilor #n valut strin se duce cu aprecierea dubl* #n valuta
strin dup nominalul lor 'i #n lei dup cursul de sc,imb curent al B?M.
La sf#r'itul fiecrei $i opera"ionale se #ntocmesc documentele de cas care includ*
1. .ocumentele de cas pentru incasri buc.LL leiLL
2. .ocumentele de cas pentru pl"i buc.LLleiLL
22
1. .ocumentele privind intrri #n conturi #n afara bilan"ului buc.LLleiLL
2. .ocumentele privind ie'iri din conturi #n afara bilan"ului buc.LLleiLL
3. .ocumentele privind cas de circula"ie valut* ) #ncasri, nr. buc.0 ) pl"i, nr. buc.
:. .ocumente pentru cas de sc,imb valutar* ) cumprri, nr. buc.LLval.#n leiLL0 ) v#n$ri,
nr. buc.LLval.#n leiLL
.e asemenea se #ntocme'te*
- re(istrul de te$aur al casei @total intrri, total ie'iri, total soldA0
- re(istrul de cas #n lei @total alimentri, total depo$itri, total pl"i, total incasri, total
soldA0
- &urnal $ilnic de opera"iuni @toate opera"iuniA0
- &urnal $ilnic de opera"iuni @depuneri de numerarA la acest &urnal se ane5ea$ avi$e de
#ncasri0
- &urnal $ilnic de opera"iuni @ridicare cecA la acest &urnal se ane5ea$ cecuri din carnet de
cecuri 'i borderoul de plat cec #n numerar0
- &urnal $ilnic de opera"iuni @ridicare de numerarA la acest &urnal se ane5ea$ dispo$i"ie de
plat ctre casierie 'i borderoul de plat #n numerar.
Casierie "alut. -e #ntocmesc urmtoarele documente*
- re(istru de te$aur al casei #n valut strin pentru fiecare valut aparte #n acest re(istru se
indic total #ncasri, total ie'iri 'i total sold0
- re(istru de cas #n valut strin0
- &urnal $ilnic de opera"iuni #n lei @toate opera"iuniA* &urnal $ilnic de opera"iuni @depuneri de
numerarA0 &urnal $ilnic de opera"iuni @ridicri de numerarA
Casa de schim+ "alutar* -e #ntocmesc urmtoarele documente*
- re(istru de cas a casei de sc,imb valutar @leiA0
- re(istru de cas a casei de sc,imb valutar #n valuta strin entru fiecare valut aparte0
- darea de seam privind opera"iunile efectuate @toate opera"iuniA, unde se indic denumirea
valutei, sold la #nceputul $ilei, valuta primit spre decontare pe parcursul $ilei, #ncasri 'i pl"i #n
valut 'i #n lei, transmis pe parcursul $ilei #n cas, sold la sf=r'itul $ilei0
- re(istru valutei strine #n numerar cumprate, unde se indic denumirea valutei, suma
primit #n valuta strin, cursul de cumprare, suma #n lei, comision 'i lei elibera"i, nr.
buletinului de sc,imb valutar. -e ane5ea$ buletine de sc,imb valutar @cumprri de valutA0
- re(istru valutei strine #n numerar v#ndute, unde se indic denumirea valutei, suma primit
#n lei, cursul de v=n$are, suma eliberat #n valut strin, suma comisionului, nr. buletinului de
sc,imb valutar. -e ane5ea$ buletine de sc,imb valutar @v=n$ri de valutA.
23
0. :eurele bncii& !odul 'or!rii lor
:eurele )ro)rii ale bncii sunt formate din*
Capitalul social ac!ionar ", se formea$ #n urma atra(erii mi&loacelor bne'ti prin
emisiunea ac"iunilor bncii 'i plasarea acestora din urm. -uma total a acestuia depinde de
numrul de ac"iuni plasate. Mrimea aporturilor fcute de ctre ac"ionari este determinat de
actele de constituire a bncii, care prevede c aportul unui fondator nu trebuie s dep'easc
13 ; din capitalul ac"ionar, iar numrul fondatorilor s nu fie mai mic de 1 persoane. Ca
fondatori ai bncii nu pot fi #ntreprinderi cu balan"e nelic,ide deasemeni lucrtorii puterii de stat.
.e"intorii de ac"iuni ordinare au dreptul de a participa la %dunarea 7eneral a %c"ionarilor,
aceste ac"iuni dau dreptul la vot, deci 'i la conducerea bncii #n dependen" de numrul de
ac"iuni posedate. .e"intorii de ac"iuni preferen"iale au dreptul de a primi dividende fi5ate sau
nefi5ate la finele fiecrui an. Ma&orarea marimii capitalului social se efectuea$ prin mrirea
valorii nominale a unei ac"iuni, precum 'i prin mrirea numarului de ac"iuni @emisiune de noi
ac"iuniA. Mic'orarea capitalului social poate fi efectuat prin mic'orea valorii nominale a unei
ac"iuni sau prin rscumprare unei pr"i din ac"iunile de&a plasate.BC +ictoriaban! -% are un
capital social #n mrime de 12 milioane lei 'i este divi$at #n 1.299.999 ac"iuni ordinare
nominative nemateriali$ate de clasa #nt#i, fiecare ac"iune av#nd valoarea nominal de 19 lei.
#ondurile proprii de rezerv Capitalul de rezerv " #n scopul asi(urrii #ndeplinirii
obli(a"iunilor sale fa" de clientel banca crea$ un fond de re$erv. Mrimea acestui fond
trebuie s constituie nu mai pu"in de 13; de la mrimea capitalului social al bncii. %cesta se
formea$ din profitul net al bncii, care repre$int de fapt re$ultatul financiar al bncii dup
impo$itare. 8ormare fondului de re$erv se face traptat prin defalcrile anuale din profitul net al
bncii, p#n la mrimea prev$ut de statut, #ns care conform prevederilor B?M nu trebuie s
fie mai mici de 3;. Capitalul de re$erv este plasat de ctre banc #n active cu lic,iditate #nalt,
care asi(ur utili$area lor #n ca$ de necesitate. %ceste ca$uri sunt* plata dividendelor fi5e la
ac"iunile privele(iate0 completarea fondului de risc0 plata dob#n$ilor la depo$ite #n ca$ul
insuficien"ei beneficiului bncii.
$rofitul nerepartizat, o alt component a capitalului repre$int suma profitului acumulat
#n procesul activit"ii financiare care rm#ne la dispo$i"ia bncii. %ceste mi&loace se utili$ea$
pentru plata dividendelor, plata impo$itelor 'i pentru formarea fondului de re$erv. -oldul
profitului nereparti$at sunt resursele bne'ti rmase la dispo$i"ia administra"iei 'i ac"ionarilor
bncii dup plata impo$itelor 'i dividendelor, 'i care se utili$ea$ conform planurilor bncii,
crearea fondurilor de stimulare economic. Resursele proprii le repre$int totalitatea fondurilor
create de banc pentru asi(urarea stabilit"ii financiare 'i beneficiului aprut din activitatea
2:
bncii. 8ondurile bncii au diverse scopuri* 'ondul tatutar D repre$int ba$a economic
necesar pentru e5isten"a bncii, 'i condi"ia oblili(atorie pentru crearea bncii ca persoan
&uridic.0 'ondul de rezer+ D se formea$ #n scopul acoperirii pierderilor eventuale, care apar #n
activitatea bncii 'i asi(ur stabilitatea func"ional a acesteia0 'ondul de ric D este creat pentru
acoperirea pierderilor posibile, cau$ate de nerambursarea creditelor acordate de ctre banc.
Conform re(ulamentului cu privire la suficien"a capitalului ponderat la risc, capitalul
normati" total al bncii se #mparte #n *
1. capital normati" de 0rad I 7 ac"iuni ordinare0 ac"iuni preferen"iale cu dividend nefi5at0
ac"iuni preferen"iale cu dividend fi5at cumulativ emis pe un termen nelimitat0 profit
nedistribuit
2. capital normati" de 0rad II7 ac"iuni preferen"iale cumulative 'i par"ial cumulative cu
scaden" nefi5ata0 datorii subordonate0 surplus de capital atribuit ac"iunilor preferen"iale
cumulative 'i par"ial cumulative0 Minus cotele de participare a capitalurilor altor bnci.
Capitalul %ini% necesar , repre$int suma minim necesar pe care banca este obli(at s
o depo$ite$e 'i s o men"in la B?M pentru a efectua activit"i financiare. B.C. + ictoriaban!
de"in#nd autori$a"ia de tip + C este obli(at s de"in un cuantum #n valoare tripl a acesteia,
adic* 39 mil J 1 M 139 mil lei.
:eurele atrae #n dependen" de caracteristica resurselor atrase avem*
; :eure de)ozit #n componen"a acestora se includ conturile curente ale a(en"ilor
economici 'i ale persoanelor fi$ice, ale institu"iilor financiare 'i publice, ale altor bnci 'i
>re$orriei statului, depo$itele la vedere 'i la termen ale persoanelor fi$ice 'i &uridice,
certificatele de depo$it, depo$ite ale institu"iilor financiare interna"ionale, depo$itele bncilor
corespondente, sumele #n tran$it #ntre unit"ile bncii.
; :eure nonde)ozit& pe aceste banca le poate cumpra #n ca$ul lipsei de lic,iditate, ca
de e5emplu #mprumuturile de la B?M, de pe pia"a interbancar de la alte bnci, v#n$area unor
G- sau corporative, emiterea obli(a"iunilor 'i a cambiilor bancare.
Depozitele, banca stabile'te de sine stttor condi"iile de efectuare a operea"iunilor cu
depo$itele popula"iei. Erimirea depo$itelor se efectuea$ #n ba$e contractuale. .epo$itele se
primesc pe numele unei anumite persoane. -uma minim se stabile'te de ctre banc. Banca
plte'te dob#n$i la depo$ite #n conformitate cu clau$ele stipulate #n contract.
Modul de efectuare a opera"iunilor de primire a depo$itelor este urmtorea* E#n la
desc,iderea contului de depo$it, colaboratorul Bncii trebuie s)l fac cunoscut pe deponent cu
condi"iile depo$itului , s stabileasc clau$ele contractului. .eponentului i se desc,ide un cont de
depo$it, prin #ntocmirea cererii de desc,idere a contului de depo$it (Anexa 31)4 dac anterior nu
la avut. .ac depunerea se efectuea$ #n numerar, deponentul #nfptuie'te avi$ul de introducere
2C
a banilor #n numerar ,iar #n ca$ de transfer din alte conturi din Banc D o cerere de transfer
(Anexa 33)* Colaboratorul Bncii perfectea$ contractul de depo$it (Anexa3$) #n dou
e5emplare, #nre(istr#ndul #n re(istrul de eviden" a contractelor de depo$it. .ac beneficiarul
contului dore'te ca contul lui s fie alimentat automat #ndepline'te mandatul de alimentare
automat a contului su. (Anexa 3') .eponentul semnea$ contractul, depune banii #n casieria
Bncii dup ce prime'te un e5emplar al contractului de depo$it, semnat de persoana
#mputernicit 'i le(ali$at prin 'tampila Bancar a subdivi$iunii.iar dac clientul dore'te s retra(
mi&loacele bne'ti din contul de depo$it #ndepline'te cererea de re$iliere a contractului de
depo$it. (Anexa 3() .epo$itele oferite de B.C. +ictoriaban! sunt pre$entate #n (Anexa 3,4 3-)
$odul de inere a conturilor de de)ozit i de calculare a dob(nzilor la ele. La #nceputul
$ilei opera"ionale, colaboratorul bncii selectea$ contractele cu termen de e5pirare #n $iua
respectiv , pre(te'te notele de contabilitate pentru efectuarea opera"iunilor de restituire a
depo$itelor. .ac #n cursul $ilei deponentul s)a adresat cu cererea de prelun(ire a depo$itului,
nota de contabilitate se anulea$ 'i se perfectea$ din nou contract de depo$it. La #nc,eierea $ilei
opera"ionale, colaboratorul bncii face totalurile pe opera"iuni, verific datele din documente cu
cele din bilan".
.ob#nda la depo$ite se calculea$ #n ultima $i bancar a lunii 'i #n $iua e5pirrii termenului
contractului 'i se transfer la contul indicat #n contract. .ob#nda se calculea$ #ncep#nd cu $iua
intrrii mi&loacelor bne'ti #n contul de depo$it p#n la data e5pirrii contractului. .ata e5pirrii
contractului nu se include. 8ormula de calcul * @ -oldul depunerii J rata dob#n$ii J numrul de
$ile A F 1:9 J 199
Repre$entant al deponentului este persoana care are procur eliberat de deponent, prin
care poate dispune de suma depo$itului 'i de dob#nda la el. .eponentul are dreputul de a indica
Bncii persoanele crora urmea$ s le fie restituit depo$itul #n ca$ul decesului lui , perfect#nd o
dispo$i"ie testamentara #n dou e5emplare. %ceast dispo$i"ie se semnea$ #n pre$en"a
colaboratorului Bncii, indic#nd data ,luna 'i anul perfectrii.
La re$ilierea anticipat a contractului de 1, :, 12, 22 luni Banca restituie suma depo$itului
'i 19; din dob#nda calculat. La depo$itele de 1 ani D 39;.
Creditele interbancare (Anexa 3.), repre$int o metod de atra(ere 'i plasare a mi&loacelor
temporar libere care apar"in institu"iilor de creditare . %ceste credite pot fi *
centrali$ate D acordate de BM?0
decentrali$ate D preluate de la alte bnci comerciale.
Eia"a resurselor creditare interbancare se deosebesc de alte se(mente ale pie"ii financiare
prin universalitatea deservirii necesit"ilor bancare. %cest se(ment este cea mai operativ surs
28
pentru man"inerea lic,idit"ii bncilor, pentru completarea conturilor corespondente 'i pentru
efectuarea opera"iunilor active pe alte se(mente ale pie"ii financiare.
Su+ieci ai pieii creditelor inter+ancare sunt * 8anca 9aional a :oldo"ei; 8ncile
Comerciale; Alte instituii %inanciare care posed autorizare de e%ectuare a operaiunilor
corespunztoare*
La ba$a acestor rela"ii st evaluarea bncii debitoare #n calitate de subiect al rela"iilor
creditare. In acest ca$ o importan" deosebit o au rela"iile de coresponden" #ntre banca
debitoare 'i cea creditoare. La determinarea sumei creditului, banca creditoare ia #n considera"ie
mrimea capitalului social a bncii debitoare. Creditele interbancare pot fi acordate cu sau fr
asi(urare . Mai rsp#ndite sunt acordurile creditare care con"in condi"iile de asi(urare. .e obicei,
asi(urare pentru creditul interbancar serve'te* Eatrimoniul debitorului0 Mi&loacele bne'ti din
contul corespondent0 Mi&loacele bne'ti din cas.
Creditele centralizate D credite preluate de la B?M.
Creditele directe 7 sunt acordate de B?M B.C., #n scopul alocrii acestora cooperativelor
de construc"ie a locuin"elor& #n comple5ul a(ro)industrial 'i #n alte sectoare ala economiei de
importan" ma&or.
Creditul o+ernig%t 7 este un credit cu pe termen ultrascurt, care se acord peste noape #n
scopul men"inerii re$ervelor obli(atorii. %cesta se acord #n lei moldovene'ti. Eentru ca banca s
poat beneficia de usemenea credit, ea trebuie s #ndeplineasc unele condi"ii ca* #nc,eerea unui
contract #ntre B?M 'i banc, s nu aib restan"e la creditele de lombard 'i s dispun de (aran"ii
bune @G-A. %c,itarea acestui credit precum 'i a dob#n$ii aferente se face prin ordinul de plat
din contul Loro al bncii.
<acilitatea de lo!bard 7 repre$int o form de creditare pe o perioad de 3 $ile 'i const
#n cumprarea de ctre B?M a activelor eli(ibile ale bncii la un pre" determinat, iar mai apoi la
un pre" de rscumprare stabilit de B?M banca le rscumpr. -copul acestui credit este de
men"inere a lic,idit"ii. In cate(oria activelor eli(ibile se clasific M de stat, demateriali$ate
emise de Ministerul 8inan"elor #n moned na"ional, eli(ibilitatea acestora depinde de termenul
de scaden" a lor. Eentru a putea beneficia de acest tip de credit banca trebuie s inc,eie un
contract cu B?M pe o perioad nelimitat de timp.
,)eraiunea :=5, 7 repre$int opera"iunea de v#n$are a M- cu rscumprarea acestora
la o dat prestabilit sau la vedere, stabilit la data v#n$rii. %ceast opera"iune poate fi R6E4 de
v#n$are sau R6E4 de cumprare. B?M poate fi at#t cumprtor al M-, c#t 'i v#n$tor. R6E4 de
cumprarea se efectuea$ de ctre banc #n scopul atra(erii de resurse pentru men"inerea
lic,idit"ii. .easemeni R6E4 de cumprare poate fi cu o rat variabil sau fi5. 6fectuarea
acestei opera"iuni are loc pe pia"a desc,is sub for de licita"ie or(ani$ate de B?M. Cumprarea
29
D v#n$area opera"iunii R6E4 se efectuea$ #n cadrul unor licita"ii or(ani$ate de ctre B?M,
aceasta declar timpul 'i termenele 'i volumul opera"iunii, precum 'i rata, cu cel pu"in o $i
#nainte de desf'urare licita"iei. Licita"ia se desf'oar #n ba$a cererilor depuse la B?M, fiecare
participant nu poate propune mai mult dec#t 3 variante de pre"uri. %ceste cereri se confirm prin
G- 'i se primesc de ctre B?M p#n la orele 19.99.#n ca$ c cererile se accept ctre licita"ie
acestea se accept 'i se #nscriu #ntr D un Re(istru al cererilor primite , iar participan"ilor
respectivi li se transmite avi$ul de #nre(istrare 'i de participare la licita"ie.
Creditele decentralizate 8 Creditele procurate de la alte bcii
%ceste credite au scopul de a acoperi dificitul de lic,iditate.Bncile comerciale preiau
astfel de credite nu #n scopul formrii re$ervelor minime obli(atorii, dar pentru administrarea
lic,idit"ii 'i ob"inerea profitului.6le pot fi preluate de la bncile auto,tone c#t 'i de la or(anisme
financiare interna"ionale. Creditele interbancare sunt acordate #n ba$a unor contracte #nc,eiate
#ntre bnci, care la r#ndul su sunt #nc,eiate #n ba$a unor conven"ii (enerale ale bncilor privind
colaborarea pe pia". <n factor important la solicitarea sau acordarea unui asemenea credit sunt
rela"iile de coresponden" #ntre bnci. Creditele iterbancare atrase de pe pia"a onterbancar
na"ional, ca re(ul sunt pe termen scurt, scopul acestora fiind lic,iditatea, iar cele de pe pia"a
interna"ional au scopul strate(ice ca ma&orarea capitalului 'i creditarea diferitor ramuri ale
economiei, acestea fiind pe termen lun(. Rata dob#n$ii la creditele interbancare este mai mare
dec#t la depo$ite. %ceste credite necesit acoperire, deoarece sunt privite ca oricare alte credite ce
#ncorporea$ #n sine un anumit (rad de risc.
Certi'icatele de de)ozit 7 B.C. + ictoriaban! este prima banc care introduce pe pia"a
produselor bancare Certificatul de depo$it. In esen" acesta repre$int titluri de valoare care
atest dreptul la o anumit sum de bani care a fost depo$itat la banc 'i care ofer deasemeni
dreptul deponentului sau succesorului de a primi la scaden" sau la vedere suma depo$itului plus
dob#nda aferent. %cestea pot fi nominati"e 'i la purttor4deasemeni pot fi cu do+&nd 'i cu
scont4 cu rat %ix 'i %lotant* >ermenul de circula"ie a certificatelor este de un de $ile, #ns dac
termenul acestuia e5pir certificatul se consider a fi ca document de plat, la pre$entarea cruia
banca este obli(at sa)l ac,ite.
Ca!bia bancar repre$in o valoare mobiliar emis de banc care const #n obli(a"ia
bncii de a plti o sum anumit de"intorului acesteia .Cambia se emite, ca re(ul, p#n la un an.
%ceste sunt perfectate pe suport de ,#rtie cu (rade de securitate. Cambia poate fi cu do+&nd se
comerciali$ea$ la pre" nominal adu(#ndu)se suma dob#n$ii, la scaden" 'i cu scont se emite la
valoarea de procurare 'i se ac,it la scaden" la valoarea nominal. enitul se formea$ de la
diferen"a dintre pre"ul nominal 'i pre"ul de procurare a cambiei. .easemeni bambiile bancare pot
fi la vedere sau la termen.
19
.. ,)eraiunile acti+e ale bncii
-i)urile o)eraiunilor acti+e
1. active far venit& ) numerarul din caseria bncii0 ) .isponibilit"ile mi&loacelor bne'ti
din conturile @ ?ostro #n lei 'i #n valut la B?M 'i alte B.C., plus re$ervele obli(atorii A
'( active cu venit&
Creditele care se divi$ea$ dup*
clieni +ancari (operaiuni &ntre 89: 6i 8*C* 6i in"ers) care beneficia$ de a'a servicii ca
Creditele overni(,t, 8acilitatea de Lombard, 4pera"iunile R6E4, precum 'i Leasin(ul.
Clieni ne+ancari (persoane %izice4 a0eni economici4 instituii %inanciare4 statul)*
) $lasa%ente interbancare se fac la B?M 'i B.C.
) $lsa%ente )n valori %obiliare investi!ii"&
#e tat >
4bli(a"iuni de stat cu dob#nd, p#n la 1 an0
Bonul de tre$orrie cu termen fi5at, cu scont
Certificatele de depo$it, emise de B?M pentru B.C.
Cor)orati+e >
%c"iuni0
4bli(a"iuni.
) $lasa%ente )n valori %obiliare achizi!ionate pentru v)nzare&
) $lasa%ente )n capitalul altor unit!i econo%ice @ -.%. -RL A.
*( alte active cu sau fr venit&
) Lasamente #n mi&loace fi5e0
) %creditevele0
) 7aran"ii bancare0
) 6tc.
5olitica de creditare& conform re(ulamentului B.C. + ictoriaban! din 29 septembrie
299:, cu modificarea ulterior din 18 septembrie 299C, politica de creditare a bncii este
elaborat #n scopul stabilirii unei strate(ii unice de acordare 'i (estiune a creditelor. %ceasta este
#ntocmit pentru a a&uta personalul s e5ecute calitativ func"iile 'i este menit s (enere$e
rspunsuri de ordin (eneral ce apar #n procesul operativ de activitate.+iecti"ele principale ale
politicii de creditare * Crearea unui instrument intern de creditare performant0 -tabilirea filosofiei
(enerale de creditare0 8ormare unui portofoliu de credite.
11
In cadrul politicii de creditare se determin recomandrile privind filosofia (eneral,
procesului (eneral de acordare a credutului, stuctura portofoliului, elementele de ba$ ale
creditului, no"iunii de credit neordinar, re(lementri privind tran$ac"iile aferente 'i de acordare a
(aran"iei bancare. Eolitica de creditare a B.C. + ictoriaban! prevede urmtoarea ordine de
acordare a creditului, care se #mparte #n mai multe trepte* .iscu"ia preliminar cu clientul0
Indeplinirea c,estionarului de ctre client0 4fi"erul de credit anali$ea$ 'i completea$ notele
bncii0 >ransmiterea setului de documente ctre sec"ia credite0 -ec"ia de credite #n termen de 1
$ile lucrtoare anali$ea$ 'i anun" deci$ia luat ofi"erului sau 'efului filialei, rspunsul este
pre$entat #n form oral, iar la solicitare #n scris0 In ca$ul solicitrii prolon(rii creditului aceasta
trebuie s fie #naintat cu o lun #nainte de scaden", iar pre$entarea documentelor la centrala
bncii trebuie s fie facut cu dou sptm#ni p#n la scaden"0
Cele mai recente re$ultate #nre(istrate de ctre B.C. +ictoriaban! #n domeniul activit"ii
de creditare a este de$vluit #n (Anexa 31).
In ca$ul c#nd la o filiala bncii se solicit un credit +mare, aceasta #naintea$ un proces
verbal ctre centrala bncii unde informa"ia din raportul economistului se studia$ 'i se ia deci$ia
referitor la solicitarea fcut.(Anexa $2)
In cadrul tuturor bncilor conform re(ulamentlor stabilite de B?M, precum 'i din ini"iativa
proprie a bncii pentru acordarea creditului la banc se #naintea$ un set de documente.
65ist o list standard de docu%ente pentru persoane +uridice #n cadrul tuturor bncilor*
1. cererea de solicitare a creditululi(Anexa $1)0
La B.C. +ictoriaban! clientul #ndepline'te c,estionarul de accept spre anali$ a creditului.
(Anexa $3)
2. buletinul de identitate #n ori(inal 'i copia, a persoanei ce depune setul de
documente0
1. doocumente &uridice* Certificatul #nre(istrrii de stat, sau alt document de
#nre(istrare conform le(isla"iei #n vi(oare, documente de constituire @statutul,
contract de constituire '.a.A, licen"e pe (enuri de activitate, e5trasul din procesul
verbal al %dunrii 7enerale a ac"ionarilor,e5trasul din Re(istrul comercial de stat
ce confirm administratorul firmei0
2. rapoartele trimestriale, dri de seam anuale pe ultimii
doi)trei ani de (estiune vi$ate de /nspectoratul de -tat, raportul privind re$ultatele
financiare, flu5ul mi&loacelor bne'ti, bilan"ul contabil, declara"ii privind
impo$itul pe venit0
3. informa"ia despre creditele anterioare0
:. business)planul pe 1)3 ani0
12
C. contract cu furni$orii poten"iali 'i beneficiari privind
desfacerea produc"iei0
8. contracte de parteneriat0
9. documente ce confirm asi(urarea (a&ului0
19. alte documente ree'ind din specificul activit"ii
a(entului economic.
.e la persoanele fizice lista standard de docu%ente solicitat este urmtoarea*
1. cererea de solicitare a creditului0
2. buletinul de identitate #n ori(inal 'i #n copie0
1. documente privind calificarea personal0
2. adeverin"a privind venitul de la locul de munc0
3. contractul de munc0
:. declara"ia cu privire la venituri vi$at de or(anele fiscale0
C. documente de proprietate asupra bunurilor (a&ate0
8. confirmatrea ac,itrii pl"ii comunale0
9. pro(no$area veniturilor, pentru stabilirea bonit"ii
clientului0
19. documente de confirmare a (arantrii creditului0
11. alte documente solicitate dup ca$.
Analiza ,i deter%inarea situa!iei econo%ico-financiare a clientului(
Metodele utili$ate de anali$ asitua"iei economico)financiar sunt stipulate #n politica de
credutare a bncii.
Coeficien!ii calit!ii situa!iei financiare a clientului@aplica"i la B.C. +ictoriaban!A *
C18 ponderea creditului solicitat #n total active @ N9,2 A0
C28 raportul sumei creditului la suma v#n$rilor nete medii lunare @ N1 A0
C"8 coeficientul de onorare a an(a&amentelor, adic suma activelor curente raportat la
suma an(a&amentelor scadente #n perioada creditrii @ O1,3 A.
C#nd se efectuea$ anali$a compartimentului financiar trebuie de men"ionat urmtorii
indicatori #n ca$ de situa"ie nefavorabil* rentabilitatea redus a Erofitului brut0 e5isten"a
pierderilor #n bilan"0 capitalul propriu foarte mic @ raportul capitalului propriu ctre total
an(a&amente P1,8 A0 an(a&amente totale mai mari de dou ori dec#t activele curente0 decala&ul
mare #ntre suma v#n$rilor nete 'i #ncasrile bne'ti din v#n$ri.
.up anali$a situa"iei economico)financiare a clientului #n banc #n cadrul direc"iei de
credite se #ntocme'te raportul econo%istului, care trebuie s con"in. In urma acestui studiu
11
profund pe care economistul #l efectuea$ a5#ndu)se pe documentele pre$entate de client, se ia
deci$ia de acordare sau respin(ere de acordare a creditului.
>oate creditele acordate sunt clasificate dup criteriul *standart ) 2;0 suprave(,eat D 3;0
sub)standart D 19;0 dubioase D :9;0 compromise D 199;
.ocumentele 'i eliberarea creditului #n ca$ul aprobrii acordrii creditului se efectuea$
prin #ntocmirea unor raportui &uridice aferente creditii se documentea$ prin* contract de credit
(Anexa $$)0 contract de (a& a bunurilor mobile (Anexa$'); act de verificare a e5isten"ei efective
'i strii bunului (a&at (Anexa $(); confirmare cu privire la evaluarea bunului propus #n (a&
(Anexa $,)0 contract de ipoteca (Anexa$-)0 cerere de primire a creditului bancar0 contract privind
eliberarea (arantie bancare (Anexa $.)0 scrisoare de (arantie (Anexa $1); Contract de fide&usiune
(Anexa '2)* 6liberarea creditului poate avea loc #n tran'e sau inte(ral , toat suma fiind #nscris
#n contul de disponibil al benefeciarului. Creditele se clasific dup criteriile*
1. dup tipul creditelor
credite ordinare D cu un termen stabilit 'i scop determinat0
credite de consum D destinate finan"rii necesit"ilor de consum ale
#mprumtorului0
linii de credite tip revolvin( D acordarea mi&loacelor #n limita plafonului stabilit,
cu posibilitatea de rambursare par"ial sau inte(ral.
4verdraft D credit destinat sus"inerei solvabilit"ii debitorului #n ca$ul
insuficien"ei temporare a mi&loacelor bne'ti #n cont0
4verni(,t D credit acordat bncilor auori$ate pentru asi(urarea efecturii pl"ilor
'iFsau men"inerea re$ervelor obli(atorii peste o noapte sau #ntre dou $ile bancare0
8actorin( D preluarea crean"elor a(entului economic fa" de debitori cu dreptul de
#ncasare a contravalorii serviciilor etc.0
7aran"ii bancare D obli(a"iuni conven"ionale prin care (arantul se obli( fa" de
benefeciar s ac,ite datoriile debitorului #n ca$ul ne#ndeplinirii de ctre acesta a
obli(a"iunilor contractuale0
CrediteFlinii de credite pentru acoperirea acreditivelor cu sau fr am#narea
ac,itrii0
Credite consor"iale D combinarea resurselor Bncii cu cele ale altor institu"ii
financiare la finan"area proiectelor mari0
Credite interbancare D amplasarea resurelor creditare libere #n alte institu"ii
financiare pe un termen mai mare de o $i.
2. dup mrimea creditelor*
12
microcreditele D credite #n sum p#n la 19 999 <-. @sau e5c,ivalentul #n lei sau alt
valutA0
credite mici D de la 19 999<-. p#n la 123 999<-.@sau e5c,ivalentul #n lei sau alt
valutA0
credite mi&locii D de la 123 999 <-. @sau e5c,ivalentul #n lei sau alt valutA p#n la
limita inferioar a creditelor mari.
Creditele mari sunt considerate datoriile pe credit ale unei persoane sau (rup de
persoane care ac"ionea$ #n comun, care constituie 19 ; sau mai mult de la capitalul
normativ al Bncii.
". dup termenul creditelor*
credite la vedere D rambursate la cererea Bncii0
credite pe termen scurt D p#n la un an0
credite pe termen mi&lociu D de la 1 la 3 ani0
credite pe termen lun( D pe un termen mai mare de 3 ani
2. dup valuta creditelor
moned na"ional0
valut liber convertibil.
Monitorizarea ,i suprave.herea creditului
Monitori$are creditului de fapt presupune cunoa'terea permanent a situa"iei debitorului pentru a
putea interveni promt 'i eficient pe parcursul derulrii creditului. Monitori$area se va efectua
deasemeni prin "inerea le(turii permanente ce debiorul , inclusiv vi$ite #n teren, contacte
telefonice, verificarea efecturii pl"ilor. In cadrul vi$itelor de monitori$are ofi"erul de credit va
e5amina* activitatea de produc"ie, corespunderea acesteia cu planul de afacere0 documentele
interne, contracte curente 'i documentele de eviden"0 starea 'i uili$area (a&ului0 alte aspecte
relevante pentru credit. %ceas monitori$are va porni de la * pre$entarea de ctre #mprumutat a
rapoartelor financiare 'i de activitate0 pre$entarea documentelor primare@facturi, contracteA0
anali$a situa"iei financiare0 pre$entarea rapoartelor despre implimentarea proiectului finan"at de
Banc , la cererea acesteia din urm.
/a%bursarea creditelor
Rambursarea #mprumutului poate s nu dure$e #ntrea(a perioad permis pentru produsul de
creditare respectiv. 8recven"a 'i suma rambursrii #mprumutului vor fi determinate de pro(no$a
flu5ului de mi&loace bne'ti evaluate de ofi"erul de credit responsabil de proiectul in cau$.
Rambusarea creditelor are loc #n conformitate cu condi"iile stipulate #n contractul de credit.
13
.ob#nda se va calcula $ilnic, la soldul nerambursat a #mprumutului, dar se va plti cu
frecven"a determinat #n contractul de credit, ca re(ul lunar cu o perioad de (ra"ie ma5im de :
luni. Metodele de calcul a Rartelor dob#n$ii @ Rd A'i a comisioanelor la credite deasemeni sunt
stabilite pe ba$e normative standarde, ins la prevederile conducerii bncii. Metoda de calcul a
Rd este clasic, 'i utili$at pe #ntre( teritoriul Republicii Moldova.
#ob(nda i!)l @ suma ce va fi ac,itat la scaden"A
St ? Si @ 1A :d B n C 111 B 6 DE
unde * St 8 suma total spre rambursare0 Si 8 suma creditului ini"ial acordatE :d 8 rata dob#n$ii0
n 8 numrul de $ile #n perioada de acordare a creditului0 6 7 numrul @1:9A.
#ob(nda co!)u
St ? @ 1 A :dC111 DFE
unde * St 7 suma total spre rambursare0 Si 7 suma creditului ini"ial acordat0 :d 7 rata dob#n$ii
pentru o perioad capitali$at0 n 7 numrul de capitali$ri pe o perioad dat.
7a&ul la banc poate fi ordinar 'i viitor. .rept (a& pot servi* .epo$itele0F G0F mi&loace
bne'ti0F bunuri mobile0F imobil0F universalitatea crean"elor0F fide&usiunea unei persoane ter"e0F
(aran"ii.
Comisioanele percepute de ctre banc se clasic #n dependen" tipul creditului, se
estimea$ #n coresponden" cu tarifele 'i comisioanele #n vi(oare. (Anexa '1)
Competen"a de aprobare a facilit"ilor de credit *
Consiliul de %dministra"ie D credite ce dep'esc 19; de la capitalul normativ al Bncii0
Comitetul de .irec"ie D creditele ce dep'esc ec,ivalentul a 299 999 dolari -<% 'i p#n
la 19; de la capitalul normativ al Bncii0
Comitetul de Credite din Central D p#n la ec,ivalentul a 299 999 dolari -<%0
Limitele filialelor Bncii se stabilesc de Comitetul de .irec"ie #n func"ie de performan"ele
'i nivelul de pre(tire a fiecrei #n parte, #n ba$a deci$iei Consiliului de %dministra"ie 'i
se revi$uiesc cel pu"in o dat pe an sau pe msura necesit"ilor.
7estionarea valorilor mobiliare #n cadrul B.C. + ictoriaban! este #n competen"a .irec"iei
de tre$orrie. %cesta se ba$ea$ pe mai multe tipuri de activit"i cum ar fi * %ctivitatea de deler
cu valori mobiliare de stat 'i mai pu"in cu cele corporative0 %ctivitatea de bro!er pe pia"a
va&orilor mobiliare de stat 'i corporative0 %ctivitatea de underQritin( 0 6miterea valorolor
mobiliare @ certificate de depo$it A. In calitate de clien"i ai bncii #n sectorul de activitate de
bro!era& pe pia"a valorilor mobiliare corporative se deservesc at#t persoane fi$ice c#t 'i &uridice
re$iden"i sau nere$iden"i. Banca la moment are 2: de bro!eri #n cadrul #ntre(ii bnci. /ar pe pia"a
valorilor mobiliare de stat banca activea$ mult mai pu"in, deoarece ratele sunt mai mici.
1:
%ctivitatea de deler pe care banca o desf'oar const #n (estionarea M corporative.
%stfel dup re(ulament banca de"ine 1 ac"iune a Bursei de alori. %ctivitatea dat const din
cumprarea Certificatelor de depo$it de la B?M, 8ace atra(eri precum 'i plasri a re$ervelor
disponibile #n creditele overni(,t pe termen lun(. .easemeni cumpr obli(a"iuni,#ns nu prea
des. <ltima investi"ie de acest (en fiind #n obli(a"iunile emise de ctre + 6lat , care de&a s)a
finisat cu suces pentru banc. In timpul apropiat banca nu pro(no$ea$ emiteri noi de ac"iuni din
lipsa de necesitate, ultima fiind #n 1999, iar de tot la numr au avut loc emisii de ac"iuni de 8 ori.
alorea de pia" a unei ac"iuni a B.C. + ictoriaban! la moment este de R 1CC de leiF ac"iunea.
3. ,)eraiunile cu +alut&
ti)ul i !odul organizrii lor
In dependen" de autori$a"ia oe care o de"in B.C. au dreptul de a desf'ura activit"i
financiare 'i datorit acestuia B.C.+ ictoriaban! de"in#nd autori$a"ia + C desf'oar tot
spectrul de activit"ii permise, adic ma5ime. B.C.+ ictoriaban! desf'oar urmtoarele
(ame de opera"iuni*
.esc,iderea conturilor valutare0
Incasarea valutei convertibile in numerar0
>ransferul mi&loacelor valutare0
6liberarea valutei convertibile in numerar0
=n$areaFcumprarea valutei strine prin virament0
=n$areaFcumprarea mi&loacelor valutare in numerar0
erificarea autenticit"ii bancnotelor0
7aran"ii bancare0
%cordarea creditelor in valuta strina0
4verdrafturi in valuta strina0
%creditive de import si e5port0
-ervicii cu privire la incaso documentar0
Erimirea depo$itelor in valuta strina0
4pera"iuni cu bncile corespondente0
6liberarea la cererea clien"ilor a unor adeverin"e si scrisori perfectate in limba strina0
%cordarea informa"iei cu privire la ratele de sc,imb ale valutelor strine0
1C
6liberarea adeverin"elor si e5traselor privind de"inerea conturilor si mi'carea mi&loacelor
de pe cont0
Intocmirea si verificarea declara"iei de repatriereFcartelei de plata.
Eo$i"ia valutar este folosit de ctre banc #n scopul diminurii riscurilor valutare 'i a
controlului asupra acestora. Eo$i"ia valutar este de dou tipuri* desc,is 'i #nc,is. Eo$i"ia
valutar apare la data #nc,eerii tran$ac"iei pentru cumprarea sau v#n$area valutei 'i a altor valori
#n valut, precum 'i la data veniturilor aferente dob#n$ii 'i #nscrierii #n cont a altor venituri #n
valut. La determinarea po$i"iei valutare B.C. + ictoriaban! calculea$ mrimile 'i raporturile
po$i"iei valutare desc,ise separat pentru fiecare valut.
Eentru a desc,ide un cont #n valut la B.C.+ ictoriaban! persoana fi$ic va #nainta o
cerere de desc,idere a contului, pre$ent#nd buletinul de identitate. Eentru sustra(erea sau
amplasarea banilor de pe cont nu este necesar de a pre$enta la banc documente confirmative de
#n provenie"a a banilor, cum se practica mai #nainte.
Eersoanele &uridice pot desc,ide conturi curente #n valut pentru efectuarea pl"ilor #n
favoarea nere$iden"ilor, #n limitele opera"iunilor curente interna"ionale sau cu scopul de a ac,ita
datoriile #n valut nere$iden"ilor 'i #n ca$ul c#nd mi&loacele au fost cumprate de pe pia"a valutar
intern.
B.C.+ ictoriaban! deserve'te at#t persoane fi$ice, c#t 'i pe cele &uridice. Eersoanele
&uridice pot efectua pl"i peste ,otare numai prin virament, #nso"ite de documentele ce confirm
necesitatea efecturii acestor pl"i. .easemeni persoanele &uridice pot s cumpere valut strin
, numai pentru efectuarea l"ilor permise din strintate 'i #n ca$ul rambursrii creditelor #n
valut. Banca stabile'te cursurile de v#n$are)cumprare a valutei #n tran$ac"iile cu persoanele
&uridice, cursurile pot fi unice pentru to"i clien"ii sau individuale #n func"ie de valoarea
tran$ac"iei, diferen"a dintre cursul de cumprare 'i cursul de v#n$are constituie comisionul bncii,
lista acestor cursuri este accesibil pentru clien"i. Cursul de cumprare se stabile'te $ilnic printr)
o po$i"ie semnat de conductorul bncii 'i se le(ali$ea$ prin 'tampila bncii.dispo$i"ia privind
cursurile stabilite se note$ #ntr)un re(istru numerotat, cusut. Cumprarea sumelorce dep'e'te
valoarea de 39,999 de dolari -<% se efectuea$ cu permisiunea B?M, iar la v#n$area valutei
strine persoanelor fi$ice nu li se eliberea$ permisiunea de scoate valuta peste ,otare.
In ca$ul efecturii unor opera"iuni de sc,imb valutar a unei sume mai mari de 399 de dolari
-<%, persoanele fi$ice trebuie s pre$inte actul de identitate #n scopul combaterii splrii
banilor.
18
Eentru ca banc s poat desc,ide case de sc,imb valutar, banca printr)un avi$ #n acris
comunic B?M ,otr#rea cu trei $ile #nainte de a desc,ide casa de c,imb valutar. %vi$ul va
con"ine* sediul casei de sc,imb valutar0 dotarea te,nic 'i documentar, care trebuie s
corespund cerin"elor stabilite de B?M0 asi(urarea serviciului de pa$.
Casa de sc,imb valutar are dreptul s efectue$e a'a opera"iuni ca* opera"iuni de cumprare
a valutei #n numerar 'i a cecurilor de cltorie de la persoane fi$ice din contul mi&loacelor lor
proprii0 opera"iunea de v#n$are a valutei #n numerar 'i a cecurilor de cltorie de la persoanele
fi$ice din contul mi&loacelor lor proprii0 opera"iuni de sc,imb valutar #n numerar pe o alt valut0
opera"iuni de sc,imb valutar prin intermediul cardurilor.
B.C.+ ictoriaban! stabile'te cursul casei de sc,imb valutar de cumprare 'i cursul de
v#n$are a valutei strine pentru persoanele fi$ice, iar diferen"a dintre cursuri repre$int venitul
bncii, adic comisionul bncii. Cursurile de cumprare 'i de v#n$are a valute, care se stabilesc
se #nre(istrea$ #ntr)un re(istru numerotat, cusut 'i vi$at prin semnturile conductorului,
contabilului 'ef 'i prin 'tamopila bncii, #n fiecare $i p#n la orele 12 diminea"a B.C.
+ ictoriaban! este obli(at s informe$e B?M despre cursurile stabilite de cumprare 'i de
v#n$are a valutei a casalor de sc,imb valutar proprii.
Casa de sc,imb valutar este obli(at s #nre(istre$e la casa de marca& toate opera"iunile de
sc,imb valutar prestate persoanelor fi$ice. Eentru fiecare opera"iune de c,imb se desc,ide un
re(istru aparte #n care se "ine eviden"a #ndeplinirii opera"iunilor. Eentru confirmarea efecturii
opera"iunii, func"ionarul casei #i va #nm#na clientului buletinul de sc,imb valutar, iar cellalt
rm#ne #n casa de sc,imb valutar 'i este depus #n mapa cu documntele $ilei.
4 modalitate de efectuare a transferului interna"ional de fonduri este utili$area trans%erului
rapid de numerar4 care "ine de efectuarea transmiterii mesa&elor monetare fr desc,iderea
contului conturilor la B.C.+ ictoriaban! de ctre participan"ii la transfer D persoanele
particulare. Eentru efectuarea transferului interna"ional rapid de numerar B.C.+ ictoriaban!
apelea$ la* MoneS 7ram, /ntere5pres, B#straia Eocita, Torld >rans, Bli$!o, Mi(om, Contact.
Modalit"ile de plat interna"ionale utili$ate de ctre B.C. ictoriaban! conform
autori$a"ie de"inute sunt repre$entate prin*
) ordinul de plat0
) incaso)ul documentar0
) acreditivul documentar.
0rdinul de plat (Anexa'3) repre$int cea mai simpl modalitate de reali$are a unei pl"i,
cu caracter revocabil p#n la e5ecutare, iar restituirea sumei poate fi depus numai de ctre
beneficiarul sumei primite. .up modul de transmitere ordinul de plat poate fi * letric, tele(rafic
19
sau transmis prin tele5. In func"ie de carin"e pentru efectuarea pl"ii avem*ordin de olat #n valut
na"ional 'i ordin de plat #n valut.
Incaso-ul docu%entar este modalitatea de plat folosit #n rela"iile comerciale
interna"ionale prin care e5portatorul, asum#ndu)'i anumite riscuri, transmite bncii sale
documentele de e5pedi"ie, #nso"ite de anumite instruc"iuni de #ncasare. Banca emitent e5pedia$
documentele pre$entatoare din "ara importatorului, care va elibera importatorului aceste
documente doar contra plat sau contra acceptrii unei cambii, #n conformitate cu instruc"iunile
e5portatorului.
In func"ie de tipul documentelor remise avem* incaso simplu0 incaso documentar0 incaso cu
remitere de documente contra plat0 incaso ddocumente cu remitere contra acceptare.
.econtarea prin incaso este relativ simpl 'i mult mai ieftin, dar ne(arantat din punct de
vedere bancar. Erincipala obli(a"ie a bncii este de a transmite documentele 'i de a #ncasa
comision la evaluarea lor, cu stricta respectare a instruc"iunilor ordonatorului.
Acreditevul docu%entar este utili$at cel mai des #n rela"iile de pl"i interna"ionale datorit
(radului ridicat de si(uran" 'i certitudine 'i respectiv controlul reciproc.
Clasificarea acreditivului se face dup mai multe criterii*
U din punct de vedere al fermit"ii an(a&amentului bancar, acreditivul documentar poate fi
revocabil 'i irevocabil @ confirmat 'i neconfirmat A.
U dup domiciliere se deosebe'te* acreditiv domiciliat la banca cumprtorului 'i acreditiv
domiciliat la bancav#n$torului.
U dup momentul pl"ii e5ist* acreditiv pltibil la vedere 'i acreditiv pltibil la termen.
U din punct de vedere al clau$elor speciale avem* acreditiv documentar utili$abil prin
cambii, acreditiv documentar cu clau$ ro'ie,acreditivul documentar revolvin(, acreditiv
documentar transferabil, acreditiv documentar de rambursare,acreditiv documentar bac!)to)bac!.
8olosirea preferen"ial a acreditivului documentar #n sc,imburile de mrfuri interna"ionale,
se e5plic, #n primul r#nd prin perioada destul de #ndelun(at din momentul #n care v#n$torul a
e5pediat marfa 'i p#n c#nd cumprtorul poate dispune de ea. In al doilea r#nd, pr"ile
contractante nefiind #n rela"ii directe, rm#n deseori #n imposibilitatea de a cule(e informa"ii
precise asupra probit"ii 'i solvabilit"ii lor, ceea ce ar putea s)l afecte$e pe cumprtor. Eentru
atenuarea acestor contradic"ii este necesar intervan"ia unei ter"e persoane, care s)l asi(ure pe
cumprtor c va intra #n posesia mrfii, 'i pe v#n$tor c va #ncasa contravaloarea marfii
v#ndute. %cest (arant intermediar este o banc #n care ambele pr"i au #ncredere.
1aran!ia bancar repre$int an(a&amentul bncii #n favoarea unei persoane, beneficiar, de
a plti acesteia o sum de bani #n condi"ia #n care alt persoan nu 'i)a #ndeplinit obli(a"ia
asumat #ntr)un contract fa" de beneficiarul (aran"iei.
29
65ist c#teva tipuri de (aran"ii bancare pe care banca le acord*
) (aran"ia bancar pentru licita"ii de an(a&are, care se folose'te #n cone5iune cu licita"iile
publice 'i este ini"iat de1 o firm ce particip la licita"ie, pentru a (aranta valoarea ofertei sale0
) (aran"ia bancar de bun e5ecu"ie, care are scopul de a asi(ura beneficiarul c mrfurile vor
fi livrate #n concordan" cu condi"iile din contract0
) (aran"ia bancar de restituire a avansului apare #n situa"ia #n care cumprtorul efectuea$ o
plt #n avans furni$orului, iar acesta nu respect obli(a"iile ce decur( din acreditivul documentar
ce st la ba$a (aran"iei0
) (aran"ia de transfer valutar, eate (aran"ia prin care banca acoper riscul valutar 'i de
securitate, datorat transferului unor fonduri din "ara debitorului #n cea a beneficiarului (aran"iei.
Cecul D ordin scris dat de client bncii, prin care cere acesteia s plteasc o sum indicat #n
favoarea altei persoane@decontareA sau sie'i @e5tra(ere de numerarA. In ca$ul decontrilor prin
intermediul cecului apar 1 persoane* tr(tor @semtor de cecA, benefeciar, tras@cel ce ac,itA.
>ipuri de cec*
.up indicarea benefeciarului* cec nominativ0 cec la purttor.
.up condi"iile de plat* cec +arat D e specificat banca ce ac,it suma special 'i (eneral0 cec
ne+arat ) nu e condi"ionat locul de plat0 cec certi%icat D eliberat #n ba$a unui cont desc,is
special 'i suplimentat de tr(tor doar pentru ac,itarea lui0 cec de "irament D cec ce nu poate fi
utili$at pentru e5tra(ere de numerar. >ransferul are loc din cont #n cont0 Cec de cltorie D emis
de banc #n sume standarte 'i v#ndute tr(torului, este utili$at at#t pentru e5tra(ere de numerar
c#t 'i de plat0 Cec circular D poate fi emis doar de banc #n favoarea unei subunit"i a ei sau altei
bnci.
Condi"iile obli(atorii datorit creia se pot efctua decontrile cu cecuri* - e5iste un cont #n
banca pe numele tr(torului , #n ba$a cruia se va elibera carnetul de cec. Eentru aceasta clientul
adresea$ Bncii o cerere de desc,idere a contului precum 'i alte documente cerute de Banc0
65isten"a soldului po$itiv #n cont.
>oate opera"iunile #nre(istrate de banc #n contul clientului sunt eviden"iate #n +e5trasul din
cont. Clientul are dreptul s cear informa"ie asupra fiecrei #nre(istrri din acest e5tras.
Serviciul S2I#T - -T/8> @-ocietS for TorldQide /nterban! 8inancial >elecomunicationA,
#nfiin"at in anul 19C1 #n Bel(ia. 8unc"ionalitatea -T/8> (Anexa '$) se ba$ea$ pe o re"ea bine
structurat, care are principalele componente cele trei centre de procesare a mesa&elor 'i anume*
procesoare re(ionale aflate la Bru5elles, %msterdam 'i Capple >oQn @-<%A. Re"eaua este
accesibil 22 ore, C $ile pe sptm=n. Eentru a efectua un transfer interbancar prin -T/8> este
necesar ca ambele bnci participante la transfer sa fie membre ale acestui sistem si sa sc,imbe
21
coduri de autenticitate. >oate transferurile -T/8> sunt (arantate cu vite$a sporita, protec"ie si
sunt econome.
>oate mesa&ele care circula intre utili$atori trebuie sa corespunda standardelor mesa&elor
te5tuale, elaborate de ctre repre$entan"ii comunitarii utili$atorilor si care sunt #n pre$ent #n
circula"ie. %ceste standarde cuprind doua (rupe (enerale*
V -tandarde de /nforma"ie 7eneral
V .efini"ii standarde ale c=mpurilor si 9 cate(orii de standarde ale mesa&elor te5tuale* categoria
1 ) pl"i ale clien"ilor si cecuri0 categoria 2 ) transferuri ale institu"iilor financiare0 categoria " )
pia"a bonurilor de tre$orerie ) dealin(, pia"a monetar0 categoria 2 ) cambii, bilete la ordin si
incaso0 categoria 0 ) pia"a ,=rtiilor de valoare0 categoria . ) metale pre"ioase0 categoria 3 )
acreditive documentare si (aran"ii0 categoria / ) cecuri de cltorie0 categoria 4 ) transfer de
numerar si alte mesa&e.
/. ,)eraiunile de leaing& 'actoring i trut a bncii
8*C* <Victoria+an=> nu des%6oar acti"itate de leasin04 &ns "oi caracteriza &n capitolul
dat acest operaiune*
9eaing Creditele pentru sus"inerea activit"ii de leasin( se acord societ"ilor 'i
institu"iilor financiare speciali$ate #n desf'urarea activit"ii de leasin( pentru ac,i$i"ionarea
activelor ce fac obiectul contractelor de leasin( #nc,eiate cu furni$orii. In situa"ia #n care
societatea speciali$at #n activitate de leasin( nu are suficiente fonduri pentru finan"area acestei
activit"i, ele pot fi #mprumutate de la banc. %cest tip de leasin( se nume'te leasin0 p&r0hie,
deoarece utili$ea$ p#r(,ia financiar @#mprumutulA.
In opera"iunile de leasin( se includ 1 participen"i*
3( Locatorul persoana care procur cu titlu de proprietate mi&loace fi5e de la v#n$tor
pentru a le transmite #n arend B.C 'i companiilor de leasin(.
'( 4)nztorul D persoana care vinde mi&loacele fi5e.
*( Locatarul D persoana care prime'te #n posesie 'i folosin" temporar mi&loace fi5e #n
ba$ de contract.
Leasin(ul poate fi intern 'i internaional atunci c#nd mcar un participant la opera"iunea de
leasi( este nere$ident.
4pera"iunile de leasin( la banc decur(e #n 1 etape*
I* studierea condiiilor presupune #ntocmirea cererii 'i a
contractului de credit #ntre locator 'i banc.
22
II* )ntocmirea contractului de "&ntare?cumprare a mi!loacelor
%ixe presupune perfectarea actului de primire 'i dare #n
e5ploatare a mi&loacelor fi5e 'i a contractului de leasin(.
III* #erioada de exploatare a mi!loacelor %ixe presupune
efectuarea pl"ii de ctre locator #n ba$a contractului de
leasin(.
.eosebim *
Leasin0 %inanciar , presupune #ndeplinirea a cel pu"in unuia din criteriile*
1. riscurile 'i beneficiile aferente dreptului de proprietate trec asupra utili$atorului din
momentul #nc,eierii contractului de leasin(0
2. pr"ile au prev$ut e5pres c la e5pirarea contractului de leasin( se transfer
utili$atorului dreptul de proprietate asupra bunului0
1. utili$atorul poate opta pentru cumprarea bunului, iar pre"ul de cumprare va
repre$enta cel mult 39; din valoare de intrare pe care acesta o are la data la care
op"iunea poate fi e5primat0
2. perioada de folosire a bunului #n sistemul de leasin( acoper cel pu"in C3; din durata
normat de utili$are a bunului, c,iar dac, #n final dreptul de proprietate nu este
transferat.
Bncile utili$ea$ numai opera"iunile de leasin( financiar.
Leasin0 operaional presupune o #nc,iriere pe o perioad mai scurt, iar la
sf#r'itul contractului pr"ile pot opta pentru *
1. Erelun(irea duratei de #nc,iriere, prin inc,eierea unui nou contract de leasin(
2. Incetarea contractului 'i returnarea bunului societ"ii de leasin(.
In ca$ul acestui tip de leasin(, nu e5ist o rela"ie direct #ntre pre"ul la care a fost ac,i$i"ionat
bunul de ctre societatea de leasin( 'i mrimea c,iriei percepute.
Leasin(ul pre$int dou avanta&e economice pentru utili$atori deoarece*1A bunurile mobile
care sunt importate #n scopul utili$rii #n sistem de leasin( se #ncadrea$ #n re(imul bunurilor
admise temporar la import, fr plata ta5elor vamale, deci cu un impact po$itiv asupra tre$oreriei
acestora, datorit faptului c ta5ele vamale se vor plti, la intrarea #n proprietatea utili$atorului,
asupra valorii ri$iduale a bunului0 2A facilitea$ introducerea te,nicii noi #n procesul de produc"ie
al utili$atorului.
In vederea acordrii creditelor pentru activitatea de leasin(, banca urmre'te* s fie inclus #n
obiectul de activitate a solicitantului de credit activitatea de leasin(0 e5isten"a contractelor de
leasin( #nc,eiate cu utili$atrii din care s re$ulte natura bunurilor, valoarea de ac,i$i"ie a
acestora, cota lunar de amor"i$are, perioada pentru care bunul va fi #nc,iriat ect.0 #nscrierea #n
21
contractul de leasin( a clau$ei obli(atorii pen$tru societatea de asi(urri de aface dovada pl"ii
primilor de asi(urare pe toat perioada de creditare 0 perioada de acreditare s nu dep'easQc
durata contractului de leasin(0 contractul de leasin( s nu prevad clau$a posibilit"ii re$ilierii
#nainte de termenul prev$ut0 plata c,iriei s se efectue$e #n contul socit"ii de leasin( desc,is la
banca finan"atoare.
Eentru fundamentarea deci$iei de creditare banca anali$e$ bonitatea solicitan"ilor de
credite pe ba$a indicatorilor finaciari, concomitent cu anali$a acestei bonit"i 'i pentru locatar,
obli(a"ia depunerii documentilor financiare ale acestuia revenind solicitantului de credite.
La acordarea creditelor pentru activitatea de leasin( s#nt acceptate, cu prioritate, #n (aran"ie
care fac obiectul contractului de leasin(, cesiunea de crean"e asupra #ncasrilor din contractul de
leasin( precum 'i alte (aran"ii.
4pera"iunile de leasin( ca orice alte opera"iuni #n cadrul bncii se supun unor #nre(istrri
contabile, astfel acesta se "ine la (rupa de conturi 1319 +Leasin(ul financiar*
.t. 1319F 1311F 13120
Ct. 1:9C.
Calcularea dob#n$ii pentru leasin(ul financiar se reflect la conturile* .t. 1C2:
Ct. 2311F 2312.
Leasin(ul financiar la banc fiind ca o opera"iune de credit aete clasificat ca un credit de tip
standard cu formarea respectiv a fondului de risc #n mrime de 2;.
<actoring. 8actorin( este opera"iunea prin care clientul denumit aderent transfer
proprietatea crean"elor sale provenite din facturile sale comerciale ctre un creditor @banc sau
alt firm an(a&at #n opera"iuni de factorin( A, denumit factor, aceasta av#nd obli(a"ia, conform
contractului #nc,eiat, de a #ncasa crean"ele aderentului. Eentru aceast opera"iune aderentul
plte'te factorului un comision sau o dob#nd, dup ca$. 8actorin(ul este o metod nou de
acordare a creditului la noi #n RM, precum 'i la B.C. + ictoriaban! , esen"a acestuia const #n
transferarea de ctre aderent, acrean"elor sale sau a unei pr"i din acestea factorului, care se
obli( s #ncaser$e 'i s suporte riscul insolvabilit"ii debitorului.
Eentru a ob"ine un contract de tip factorin( clientul pre$int la banc o cerere unde indic
suma factorilor 'i scopul acestora, ane5#nd un set de documente cerute de ctre banc, cel mai
important fiind #ns raportul financiar anual. .up pre$entarea pac,etului de documente banca
anali$ea$ situa"ia economico)financiar a clientului, dup care #'i e5pune deci$ia privitor la
creditul de factorin(. 6ste de men"ionat faptul c banca nu ini"ia$ un credit de factorin( pentru
persoanele fi$ice ce au datorii pe termen lun(0 pentru documentele de plat pre$entate de la
institu"iile bu(etare0 pentru documentele de plat a a(en"ilor economici anun"a"i ca insolvabili.
Earticipan"ii la opera"iunea de factorin(*
22
1. furni$orul sau aderentul0
2. cumprtorul0
". factorul sau banca.
In practica bancar se deosebesc opera"iuni de %actorin0 de tip deschis, c#nd debitorul este
adus la cuno'tin" c #n afacere s)a implicat un nou participant, factorul 'i %actorin0 de tip &nchis,
c#nd debitorul nu se aduce la cuno'tin" despre e5isten"a factorului.
Banca ca re(ul, ac,it cererea de plat a furni$orului #n mrime de 89;)99;, profitul
constituinduse din e5eplu* 199; @a sumeiA)99; @din sumA M 19;@profit bancarA. .up
modalitatea de efectuare a pl"ii crean"elor de ctre factor, e5ist dou tipuri principale de
factorin(*
@actorin0ul la scanden4 #n ca$ul #n care factorul cumpr to"i clien"ii ne#ncasa"i
@crean"eA 'i face plata aderentului o dat pe lun const#nd din valoarea crean"elor #ncasate
#n cursul lunii.
@actorin0ul &n a"ans4 #n ca$ul #n care factorul ac,it aderentului contravaloarea facturilor
pre$entate 'i acceptate de factor @acord un creditA.
?umai factorin(ul #n avans repre$int propriu)$is un credit de factorin(, deoarece #n ca$ul
factorin(ului la scaden" aderentul prime'te doar valoarea #ncasat #n cursul lunii din facturile
cedate acestuia 'i plte'te un comision factorului pentru efortul depus pentru eviden"a 'i
#ncasarea creantelor respective.In ca$ul factorin(ului #n avans factorul plte'te la pre$entarea
facturilor, de obicei, numai o parte din contravaloarea acestora ub form de avans, repre$ent#nd
cel mult 89; din valoarea crean"elor acceptate, iar diferen"a se se constituie #n (aran"ie re"inut
de factor pentru limitarea riscului de #ncasare, din cau$e ce "in de nerespectarea de ctre aderent
a clau$elor din contractele comerciale. %ceast diferen" se plte'te aderentului ulterior. Ee
msur #ncasrii crean"elor de la debitori.Banca preia facturile de la aderent, #n ba$a contractului
factorin(, pe ba$a cererii de plat a facturilor care are ane5at un borderou ce con"ine toate
facturile acceptate de factor.
In cadrul contractului de factorin(, banca #n calitate de factor, asi(ur reali$area sarcinilor ce
decur( din contract, asum#ndu)'i urmtoarele obli(a"ii * Ereluarea selectiv a facturilor pe ba$a
documentelor &ustificative* contracte de livrare, documente ce atest e5pedierea mrfurilor sau
prestarea serviciilor, confirmarea aderentului c facturile #n cau$ nu se afl #n liti(iu cu debitorii
etc.0 Elata facturilor acceptate0 7estionarea crean"elor acceptate0 %si(urarea #ncasrii acestor
crean"e.
La preluarea selectiv a crean"elor, banca se asi(ur c acestea se refer la opera"iuni
economice reale0 dac au teremene de #ncasare mai mici de 189 de $ile0 s nu fi fcut obiectul
23
unui alt (en de creditare @credit pe ba$a crean"elor ne#ncasate, de e5empluA 'i ca aderentul s
pre$inte (aran"ie bancar valabil , emis de banca debitorului.
Eentru ca banca s accepte plata facturilor @acordarea creditului A, acesta din urm trebuie
s)'i informe$e debitorii respectivi privind e5isten"a contractului de factorin( #nc,eiat cu banca
'i s semne$e o c,itan" subro(atorie @de sustituire #n e5ercitarea dreptului de proprietateA prin
care se constat transmiterea propriet"ii asupra crean"elor de la aderent la factor 'i faptul c
plata se va face de ctre debitor direct factorului.
Creditul de factorin( se (arantea$ cu #nsu'i crean"ele respective care prin opera"iunea de
factorin( revin duWirect bncii care le)a preluat.
%(ioul @diferen"a de valoare sau c#'ti(ul A re"inut de banc #n opera"iunea de factorin(
repre$int costul suportat de aderent pentru finan"area primit 'i el include , practic, un comision
oferit factorului 'i dob#nda aferent creditului.
8inan"area furni$at de factor ce #mbunt"e'te lic,iditatea firmei nu ieste ieftin 'i, deci,
#mprumutul bancar clasic este mai fle5ibil 'i mai pu"in costisitor. Ca urmare, finan"area prin
factorin( constituie pentru firme o fina"are de ultim instan", c#nd firma a epui$at posibilit"ile
apelrii la creditul bancar 'i nici nu poate s)'i creasc propriul capital.
6viden"a opera"iunilor de factorin( se "ine la banc la contul de activ 1292 + 8actorin( .#n
cadrul eviden"ei analitice se desc,id conturi personale pe fiecare furni$or #n parte. .ocumentele
de plat cumprate de la furni$or se i)au la eviden" la contul de memorandum C191 +.ocumente
de decontare la opera"iuni de factorin(.pentru creditul factorin( banca formea$ un fond de risc,
asemeni creditelor de alt tip,#ncasea$ dob#nda pentru creditul acordat 'i un comision. 6viden"a
acordrii creditului de factorin(se face prin #nre(istrarea contabil* .t. 1291F Ct .2222 @1911
pentru o alt B.C.A0 C191 D intrare.
.ob#nda calculat pentru acesta se face prin #nre(istrarea* .t. 1C21F Ct. 2292.
%c,itarea datoriei de ctre furni$or #n ba$a ordinului de plat se #ntocme'te #nre(istrarea* .t.
2222 @1911 #n alt B.C.AF Ct 12920 C191 D ie'ire.
-rut @Ser+iciul 'iduciar au cutodieD >rustul repre$int serviciul de (estiune a
patrimoniului clientului #n numele lui conform contractului de trust. .up persoanele care
apelea$ la trust avem*
X Eentru persoanele fi$ice deosebim servicii de trust prin testament 'i prin a(ent.
/rust prin a0ent presupune c banca (estionea$ toate flu5urile financiare ale clientului *
) Erin a(ent fiduciar direct D banca ac,it toate conturile clientului fr a confirma
acceptul lui, ea doar #l informea$ despre efectuarea pl"ii0
) Erin a(ent fiduciar indirect D fiecare plat din contul clientului este confirmat de
ctre client.
2:
X Eentru firmele comerciale*
) 4pera"iuni de tutelare D banca controlea$ conturile firmei 'i ac,it conturile, aceasta
doar produce
) 4pera"iuni de a(ent D banca ofer servicii speciale firmei@transmiterea #n (estiunea bncii
de ctra client a unor activit"i ale saleA0
X Eentru firmele necomerciale@ fond de pensii etc.A D care #n virtutea activit"ii sale formea$
stocuri de active financiare, le pot transmite bncii #n serviciul fiduciar. Eoate fi efectuat prin *
) -erviciul fiduciar direct ) banca decide asupra politicii investi"ionale a firmei 'i
efectuea$ toate activit"ile #n corelare cu ea.
) -erviciul fiduciar discret D firma sin(ur #'i formea$ politica investi"ional, iar banca
efectuea$ doar opera"iunile #n conformitate cu ea.
Ser"iciile %iduciare repre$int pentru banc o surs de venit sub form de comisioane*
comision fi5 @un procent stabilit de la sumA0 comision onorar @o parte din veniturile aduse
firmei suplimentarA.
/rustul nu necesit plasament din partea +ncii4 este o operaiune care nu modi%ic
+ilanul +ancar 6i deci este lipsit de risc*
4. =+aluarea acti+itii econo!ice a bncii
%ctivitatea oricrei bnci este #nso"it de venituri 'i pierderi.(Anexa '') 8ormula de calcul
a re$ultatelor financiare este urmtoare* :ezultatele obinute de banc ? Venit 7 C%eltuieli.
B.C. + ictoriaban! #n activitatea sa suport anumite c,eltuieli conform Cerin"elor
-tandardului ?a"ional, unde venitul bncii se clasific pe mai multe cate(orii de activit"i*
1. venituri din activitatea opera"ional0
2. venituri din activitatea neopera"ional0
1. venituri e5traordinare.
Crearea veniturilor la banc sumea$ e5isten"a a patru aspecte importante* crearea,
facturarea, #ncasarea 'i #ncorporarea.
In dependen" de provenien"a lor, veniturile bancare se clasific #n mai multe cate(orii*
- "enituri procentuale4 sunt acele venituri care se formea$ #n urma #ncasrii
dob#n$ilor aferente investi"iilor #n valori mobiliare de stat 'i corporative0 din
creditele acordate bncilor, persoanelor fi$ice 'i &uridice, (uvernului0
- "enituri neprocentuale4 venituri formate #n urma #ncasrilor comisioanelor din
serviciile prestate* opera"iuni de asi(urare, opera"iuni de bro!era& al valorilor
mobiliare 'i al valutei #n urma eliberrii (aran"iilor bancare0 de"inerea conturilor
clien"ilor0 servicii de consultin(0 comisioanele prestate la opera"iunile de credit 'i
investi"ii #n valori mobiliare0 prestarea serviciilor privitor la carduri0 '.a. comisioane0
2C
- alte "enituri4 venituri aferente opera"iunilor de comerciali$are a valorilor mobiliare
'i a valutei0 venituri aferente reevalurii valutelor 'i valorilor mobiliare, venituri
ob"inute din comerciali$area metalelor pre"ioase0 v#n$area activelor fi5e 'i altor
materiale0 #ncasarea amen$ilor, penalit"ilor, venituri nepro(ramate0 venituri
provenite din reluarea re$ervei (enerale pentru riscul de credit.
%cumularea acestor venituri se clasific #n*
- veneturi aferente dob#n$ilor, aceste se reflect #n eviden" canform metodei
calculrii, iar dob#nda calculat se reflect conform principiului acumulrii
veniturilor la conturile din clasa +20
- venituri neaferente dob#n$ilor, se reflect #n eviden" conform metodei de casa.
C,eltuielile se determin "in#ndu)se cont de patru aspecte esen"iale #n activitatea bncii 'i
anume* an(a&area, consumul, plata, imputarea.
.up natura lor c,eltuielile bancare se clasific #n*
- c,eltuieli procentuale, sunt sumele de bani pltite clien"ilor sub form de dob#n$i
fi5ate sau variabile* ac,itate la depo$itele la vedere 'i la termen, la depo$itele de
economii, plasamentele bancare, dob#n$i ac,itate la certificatele de depo$it, alte
valori mobiliare 'i alte dob#n$ii.0
- c,eltuieli neprocentuale0
- c,eltuieli de amorti$are a cldirilor, mobilei, mi&loacelor de transport0
- c,eltuieli aferente remunerrii muncii 'i defalcrile obli(atorii0
- c,eltuieli aferente imobilului0
- c,eltuieli de transport, deplasrile0
- c,eltuieli de birou0
- alte c,eltuieli, amen$i, penalit"i, canc"iuni, c,eltuieli e5traordinare, plata
impo$itelor 'i ta5elor, pierderi din v#n$area valorilor mobiliare, mi&loacelor fi5e,
c,eltuieli pentru reduceri la credite.
In timpul anului de (estiune banca suport unele c,eltuieli, care se clasific #n*
- C,eltuieli aferente dob#n$ilor @c,eltuieli le(ate de plata dob#n$ilor opera"iunile
pasive ale bnciiA0
- C,eltuieli neaferente dob#n$ilor @comisioanele 'i ta5ele pltite, c,eltuieli pentru
remunerarea munciiA.
6viden"a contabil ale acestor c,eltuieli se face conform metodei de cas.
28
Eentru a determina re$ultatul net al bncii, este nevoie de comparat veniturile 'i
c,eltuielile, care de fapt se reflectat ca profitul bncii, #n ca$ul c#nd veniturile dep'esc
c,eltuielile, #n ca$ contrar banca va suporta pierderi.
Re$ultatul financiar al bncii se calculea$ lunar #n urma #nc,iderii conturilor din clasele 2
'i 3, 'i reflectarea lor la contul 1392 +Erofit nedistribuit. Erofitul nedistibuit al bncii se
reparti$ea$ timestrial #n conformitate cu deci$iile or(anelor abilitate ale bncii, iar repre$entarea
contabil se face #n felul urmtor*
- La deci$ia %dunrii 7enerale a %c"ionarilor la ma&orarea capitalului social
.t 1392 F Ct 19990
- La ma&orarea sau formarea capitalului de re$erv .t 1392 F Ct 1392.
C#nd la B.C. + ictoriaban! se ac,it dividendele #n avans se #ntocme'te formula
contabil .t 1398 F Ct 2222 D 1991. la sf#r'itul periaaodei de (estine calcularea dividendelor
contra plat se efectuea$ prin .t 1392 F Ct 2898. La determinarea sumei ctre plat, "in#nd cont
de suma pltit #n avans se face recalcularea .t 2898 F Ct 1398, iar efecturea pl"ii dividendelor
se efectuea$ prin #nre(istrarea .t 2898 F Ct 2222 D 1991.
Indicatori de )ro'itabilitate bancar
Eentru a putea mai consolidat de perceput evaluarea activit"ii, este nevoie de anali$at
indicatorii de profitabilitate a bncii, astfel unii din cei mai importan"i sunt*
A Bata pro%itului net
Rpn M En F t J 199, unde Rpn D rata profitului net0
En D profit netE
t D venituri totale.
Mrimea acestui indicator depinde de raportul dintre venituri 'i c,eltuieli ale bncii, 'i de
structura veniturilor 'i costurilor bancare.
A Bata renta+ilitii economice /0A?return on asset"
Re M En F %t J 199, unde Re D rata rentabilit"ii economice0
En D profit net0
%t D active totale.
%cest indicator reflect capacitate mana(erial de a utili$a resursele bncii pentru ob"inerea
profitului. .easemeni e5prim re$ultatul, profitul net #n func"ie de modulul specific al procesului
de operare cu activele bncii, #n condi"iile unui volum al resurselor stabilit.
A Bata renta+ilitii %inanciare /05?return on in"estment4eCuitD"
Rf M En F C J199, unde Rf D rata rentabilit"ii financiare0
En D profit net0
C D capital ac"ionar.
29
%cest indicator evaluea$ re$ultatele mana(ementului bancar #n ansamblu 'i indic pentru
ac"ionari eficie"a investi"iei fcute. -e consider fevorabil pentru banc c#nd rata rentabilit"ii
financiare este mai mare dec#t rata medie a dob#n$ii pe pia", cu scopul de a cre'te cursul
ac"iuniolr la burs, adic a fi atractive.
11. :a)oartele 'inanciare ale bncii
Raportul privind re$ultatele financiare (Anexa '() se #ntocmesc potrivit unui formular unic,
unde se reflect anali$a veniturilor, c,eltuielilor 'i profitului ob"inut prin se(mente de activitate,
reparti$area profitului net, pierderile #nre(istrarea 'i modul de acoperire sau de recuperare a
acestora.
Rapoartele sunt pre$entate pe suport de ,#rtie sau pe band ma(netic. >oate rec,i$itele
rapoartelor trebuie s fie completate, iar #n ca$ c banca nu are nimic de reflectat referitor la
anumite activit"i din raporturi, cate(oria respectiv trebuie s fie e(al cu $ero obli(atoriu.
In ca$ul comiterii unor (re'eli modificri 'i completri #n raport nu se admit, acesta trebuie
s fie #ndeplinit cu un scris cite".
8iecare raport este semnat de ctre dou persoane oficial autori$ate de ctre Consiliul
bncii, precum 'i de e5ecutorul responsabil. In raport sumele se rotun(esc p#n la 1 leu, iar
mi&loacele #n valut strin se recalculea$ #n lei moldovene'ti la cursul oficial al B?M la data
(estionrii. Banca #ntocme'te 'i pre$int urmtoarele rapoarte financiare& bilan!ul contabil6
raportul privind rezultatele financiare6 raportul privind circula!ia capitalului propriu6
raportul privind flu7ul %i+loacelor bne,ti6 note e7plicative la rapoartele financiare(
8ilan!ul contabil (Anexa ',)
39
Repre$int bilan"ul bncii la sf#r'itul perioadei de comunicare a datelor. 6l are menirea de a
reflecta starea financiar a bncii la data (estionar. In Bilan"ul contabil se vor indica conturile
claselor active, obli(a"iuni 'i conturile de capital. La B.C. +ictoriaban!to"i lucrtorii bncii
sunt uni"i #n re"ea @serviciul contabilitate, serviciul decontri, serviciul creditare 'i casierieA. La
sf#r'itul $ilei se #ntocme'te bilan"ul $ilnic pe ba$a documentelor primare.
Acti+ul bilantier cuprinde mi&loacele economice precum si re$ultatele nete sub forma
pierderilor. >ratarea pierdirilor ca elemente de activ se intemeia$a pe faptul ca ele repre$inta
mi&loace economice consumate dar neacoperite, neproduse prin veniturile obtinute, altfel spus,
c,eltuielile care nu a&un( in fa$a de reali$are economica.
5ai+ul bilantului cuprinde sursele de finantare si re$ultatele sub forma profitului0 in
calitate de pasiv, profitul repre$inta surse de finantare create ca e5cedent al veniturilor in raport
cu c,eltuielile acoperite.
Elanul de conturi in vi(oare a fost elaborat in ba$a standartelor internationale,
re(ulamentelor si e5perientei evidentei contabile. Elanul de conturi are urmtoarea structura *
Clasa l D %ctive0 Clasa 2 D 4bli(atiuni0 Clasa 1 ) Capitalul actionar0 Clasa 2 D enituri0 Clasa 3
D C,eltuieli0 Clasa : ) Conturi conditionale0 Clasa C ) Conturi memorandum.
Conturile claselor B%ctiveB si BC,eltuieliB sunt active, conturile claselor BCapitalul
actionarB, B4bli(atiuniB, BenituriB sunt pasive. Eentru eviden"ierea de clase a (rupelor de
conturi este folosit principiul ierar,ic, care a reflectat cu a&utorul sistemului de nota"ie numerice.
Eentru notarea conturilor concrete se folose'te numarul din 2 cifre. Erima cifra a numarului
contului repre$inta clasa contului, indic#nd aparienenta la active, obli(atiuni, capitalul actionar,
venituri, c,eltuieli, conturi condi"ionale sau conturi memorandum. % doua clasa 'i a treia
repre$int (rupa contului care (rupea$ conturi cu apartenen"a economic omo(en. % patra
cifra repre$inta obiectul concret al evidentei. /n cadrul acestei structuri, fiecare (rupa poate
include 9 conturi. -oldurile conturilor claselor BenituriB 'i BC,eltuieliB se folosesc pentru
intocmirea B.rii de seama cu privire la venituri si c,eltuieliB. Eentru clasele 1, 2, 1, 2, 3
evidenta e dubla. 6viden"a se tine prin inscrierea operatiunilor la debitulFcreditul contului 'i
trecerea la scaderi prin contabili$area inversa. Eentru evidenta valorilor si documentelor
importante in activitatea bancii sau consemnate la aceasta sunt destinate conturile memorandum.
6viden"a acestor conturi este simpl. 6videnta pe conturile memorandum se "ine dupa sub forma*
/ntrare F /e'ireF -old.
Mai &os s#nt date conturile pentru #ntocmirea Bilan"ului contabil dup Elanul de conturi al
evidentei contabile #n bnci 'i alte institutii fmanciare.
1. Acti+e>
31
1.1.1. :i!loace +ne6ti &n numerar* /n aceast cate(orie se reflect numerarul #n valut
na"ional 'i valut strin aflat la banc, #n subdivi$iunile #ndeprtate, 'i casele de sc,imb ale
bncii, de asemenea se reflect 'i metalele pre"ioase, precum 'i cate(oriile de numerar #n drum.
Conturile 1991,1992,1991,1992,1993,199:.
1.1.2. :i!loace +ne6ti datorate de +nci* -e reflect toate mi&loacele bne'ti amplasate la
bnci re$idente 'i nere$idente, indiferent de rata dob#n$ii sau scdent
1.1.1. :i!loace +ne6ti datorate de 8anca 9aional a :oldo"ei* -e reflect toate conturile
B?ostroB 'i depo$itele la B?M, inclusiv re$ervele obli(atorii. Mi&loacele amplasate over)ni(,t la
Banca na"ional a Moldovei se reflect #n r#ndul Mi&loace plasate over)ni(,t.
Conturile 1911, 1991, 1992,199C.
1.1.2. :i!loace plasate o"er?ni0ht* -e reflect soldul amplasrilor peste noapte care s#nt
depo$ite la alte bnci pentru o $i. .epo$itele de obicei repre$int mi&loacele bne'ti lic,ide
e5cesive ale bncii. Mi&loacele bne'ti se consider Bpeste noapteB @over)ni(,tA, dac banca
trebuie s ramburse$e sau se re#ntoarc tran$ac"ia #n $iua urmtoare de lucru, cu e5cep"ia $ilelor
de odi,n 'i de srbtoare.
Conturile 19:1, 19:2, 19:1.
1*1*(* E&rtii de "aloare (EV) G s#nt clasificate #n dou cate(orii* cumprate pentru v#n$are0
investi"ionale @pstrate #n portofoliu bncii p#n la scaden"A. .up ac,i$i"ionarea unei G
administra"ia bncii trebuie s determine 'i s documente$e dac G va fi de"inut pentru
v#n$are sau p#n la scden". .up determinarea cate(oriei, G se de"in #n cate(oria ini"ial,
deoarece diferite cate(orii s#nt tratate diferit din punct de vedere economic.
1.1.3.1. E&rtii de "aloare cumprate pentru "&nzare* G pentru v#n$are s#nt cambii de stat,
obli(a"ii 'i alte G-, ac"iuni, certificatele de depo$it, alte G comerciale cumprate pentru
v#n$are.
Conturile 1131,1132,1131, 1132.
1.1.3.2. E&rtille de "aloare in"estiionale* G investi"ionale s#nt obli(a"iuni ale B?M, G-,
G ipotecate, ac"iuni 'i alte G cumprate #n scopuri investi"ionale, ac,i$i"ionate 'i pstrate #n
portfoliul bncii p#n la scden". G cumprate cu condi"ia de a fi rev#ndute la pre"ul de
cumprare plus rata dob#n$ii stipulat se reflect #n acest r#nd.
Conturile 1181, 1182, 1181, 1182, 1183, 118:,118C, 1188, 1291,2291.
1.1.3.9. /otal h&rtii de "aloare* -uma acestui r#nd este e(al cu suma r#ndurilor G cumprate
pentru v#n$are 'i G cumprate pentru v#n$are.
1.1.:. Credite 6i cerine pri"ind leasin0ul %inanciar* Creditul este orice an(a&ament de a
acorda bani ca imprumut cu condi"i rambursrii lor, pl"ii dob#n$ii 'i altor pl"i aferente.
32
1.1.:.1. Credite* /n acest r#nd se reflect suma creditelor acordate de ctre banc inclusiv 'i
overdrafturile, carduiri de credit, cambii, cambii comerciale scontate, factorin( '.a.
Creditele cu termen e5pirat la data (estionar se reflect #n acest r#nd.
Creditele #n r#ndul dat se raportea$ la valoarea brut, e5clu$#nd venitul nec#'ti(at.
Conturile 1211, 1212, 1211, 1212, 12:1)12:3, 1291)1293, 1121)1123, 1131)1139,
1181)1183,1211)1213,1221)1223,12C1)12C3, 1291)1298.
1.1.:.2. Cerine pri"ind leasin0 %inanciar* /n acest r#nd se reflect datoriile debitoare ale
bncilor 'i ale clientelei privind leasin(ul financiar.
Leasin(ul financiar cu termenul e5pirat la data (estionar se reflect #n acest r#nd, c,iar
dac #ndeplinirea acordului de leasin( financiar este dubios, cu e5cep"ia ca$urilor #n care leasin(
financiar a fost anulat.
Cerin"ele #n urma leasin(uluui financiar #n r#ndul dat se raporte$ la valoarea brut
@anterior scderii oricror reduceri pentru pierderi la leasin(ul financiarA e5clu$#nd venitul
nec#'ti(at.
Conturile 1311, 1312.
1.1.:.1. :inus reduceri pentru pierderi la credite* /n acest r#nd se reflect suma fondului
de risc efectiv format pentru pierderi la credite @contul reduceri pentru pierderi la crediteA.
%dministra"ia va evalua portofoliul de credite periodic cu scopul determinrii dac suma
fondului de risc este adecvat pentru acoperirea pierderilor la credite.
Contul 1391.
1.1.:.9. Credite 6i cerine pri"ind leasi0ul %inanciar net* -uma acestui r#nd se ob"ine prin
suma r#ndurilor Credite 'i Cerin"e privind leasin( financiar minus r#ndul +Minus reduceri pentru
pierderi la credite.
1.1.C.9. :i!loace %ixe4 net* -e reflect suma mi&loacelor fi5e minus u$ura acumulat @contra
cont al contului mi&loacelor fi5eA. /n acest r#nd se #nclude suma cldirilor 'i edificiilor,
terenurilor, utila&ului etc. ce apar"#n bncii.
Conturile 1:91)1:99 minus 1:81) 1:89.
1.1.8.9. Fo+&nda sporit ce urmeaz s %ie primit* /n acest r#nd se reflect dob#nda c#'ti(at
#n perioada (estionar dar ne#ncasat 'i care urmea$ a fi primit.
Conturile 1C91, 1C92, 1C9C, 1C11, 1C11, 1C1:, 1C19, 1C22, 1C23, 1C28, 1C11,
1C12,1C1C,1C21,1C21,1C2:,1C29, 1C32, 1C33.
1.1.9.9. Alt a"ere imo+il* In acest r#nd se reflect bunurile imobile, edificii, teren etc., care
au fost confiscate de or(anele &udectore'ti pentru ac,itarea beneficiarului de credit cu banca.
Contul 1811.
31
1.1.19.9 Alte acti"e* In r#ndul acesta se reflect orice active, care nu au fost men"ionate #n
toate r#ndurile precedente ale Bilan"ului contabil. -e includ* /nvesti"iile #n or(ani$a"ii subsidare 'i
asociate0 %ctive nemateriale @brevete, licen"e, mrci comerciale, inven"ii, dreptuir de folosire a
terenului, edificiilor etc.A0 %ctive de mic valoare 'i scurt durat, metale pre"ioase nemonetare,
alte active nemateriale @picturi ori(inale, obiecte de anticvariatA0 Minus amorti$area acumulat pe
acive nemateriale 'i obiecte de mic valoare 'i scurt durat0 .ob#nda pltit cu anticipare 'i alte
pl"i anticipate0 Conturile de tran$it 'i suspendate0 .econtri privind impo$itul pe venit, alte
decontri cu bu(etul de stat, decontri privind investi"iile strine, cu salaria"ii bncii, cu broc,erii
etc., dividende calculate dar #nc nepltite0 %lte active tan(ibile sau intn(ibile ne#ncluse
#nr#ndurile precidente ale Bilan"ului contabil.
Conturile1291,13:1,13:2,1:11,1::1,1::2,1:::1,1:91,1:92,1C:1,1C:2,
1C:1,1C91,1C92,1C91,1891,1892,1891,1892,1893,189:,189C,1898,1899,
1812,1821,1822,1821 ,18:1,18:2,1891,2821,2822,2821,28:1,28:2.
1.1.99.9. -otal acti+e . -uma r#ndului acesta trebuie s fie e(al cu suma r#ndurilor 1.1.1.9F
1.1.2.9F 1.1.3.9F 1.1.:.9F 1.1.C.9 ) 1.1.1.19 ale Bilan"ului contabil.
2. ,bligaiuni i ca)ital acionar
2.1.9bli(a"iuni
2.1.1.9. Fepozite %r do+&nd* /n acest compartiment se reflect depo$itele clientelei bncii,
inclusiv a persoanelor fi$ice 'i &uridice, 'i altor bnci pentru care nu se plte'te dob#nda.
2.1.1.1. :i!loace +ne6ti datorate +ncilor* -e reflect suma mi&loacelor bne'ti la conturile
BLoro ale bncilor, re$idente sau nere$idente, pentru care banca nu plte'te dob#nda, indiferent
de scden".
Conturile 2223, 222C, 2211, 2211.
Ee l#n( faptul c bilan"ul bncii repre$int documentul contabil principal al bncii el
este 'i un puternic mi&loc de reclam pentru poten"ialii clien"i.
/aportul privind flu7ul %i+loacelor bne,ti
6ste divi$at pe urmtoarele tipuri de activit"i * opera"ional, de investi"ii, financiar.
7ruparea flu5ului mi&loacelor bne'ti asi(ur utili$atorii de rapoarte financiare cu informa"ii care
le permit s aprecie$e influien"a tipurilor de activit"i asupra situa"iei financiare a bncii, mrimii
mi&loacelor bne'ti, precum 'i evelurea intercone5iunii (enurilor de activitate specificate.
8lu5urile mi&loacelor bne'ti din acti"itatea operaional include * suma veniturilor 'i
c,eltuielilor aferente dob#n$ilor, suma impo$itului pe venit, suma conturilor ?ostro 'i Loro #n
B?M 'i B.C. +ictoriaban!, suma crean"elor privind leasin(ul financiar, suma depo$itelor 'i
#mprumuturile overni(,t.
32
Acti"itatea in"estiional include* suma dividendelor 'i a dob#n$ilor primite, procurarea
G investi"ionale, suma veniturilor din reali$area G, investi"ii, cumprarea)v#n$area activelor
pe termen lun(.
Acti"itatea %inanciar cuprinde informa"ia despre emiterea ac"iunilor, ac,itarea datoriilor
subordonate 'i dividendele pltite.
/aportul privind flu7ul capitalului propriu
Con"ine informa"ia despre suma ac"iunilor simple 'i privile(iate la #nceputul anului 'i
emiterea noilor ac"iuni, surplus de capital al bncii la #nceputul anului 'i rscumprarea
ac"iunilor. .easemeni con"ine profitul net al bncii 'i suma dividendelor declarate, suma
profitului nedistribuit al bncii 'i suma capitalului ac"ionar total.
9otele e7plicative la rapaortele financiare anuale
%ceste includ informa"ii despre metode de evaluare a conturilor privind portofoliul de
credite 'i formarea fondului de risc, suma #mprumuturilor primite 'i eliberate, structura
capitalului 'i distribuirea portofoliului 'i informa"ii despre emisia bncii.

11. Getiunea acti+elor i )ai+elor
%ctivitatea de (estionare a activelor 'i pasivelor la B.C. +ictoriaban!, ca 'i #n restul
sistemului bancar este o activitate cu o importan" notorie pentru banc, deoarece anume de
(estionarea corect 'i ec,ilibrat depinde bunstarea activit"ii inte(re a bncii.La B.C.
+ictoriaban! cu aceast direc"ie de activitate se ocup Comitetul %LC4 @comitet de diri&are a
activelor cu pasiveleA, scopul cruia este atin(erea profitabilit"ii dorite la banc #n condi"iile
unei activit"i bancare pruden"iale.
Erocesul de diri&are a riscurilor cele trei niveluri de (estionare*
9ivelul de diri+are func!ional, care este repre$entat de comitetele formate #n scopul
diri&rii eficiente a riscurilor aferente opera"iunilor bancare* Comitetul %LC4, Comitetul de
credite.aceste comitete determin politicele de diri&are a riscurilor, elabore$ metode de apreciere
'i re(lare a riscurilor, elaborea$ metode de apreciere 'i re(lare a riscurilor, primesc deci$ii ce "in
de minimi$area riscurilor 'i #naintea$ recomandri or(anelor de conducere ce "in de minimi$are
riscurilor eferente activit"ii bancare.
33
9ivelul deciziilor strate.ice, este reflectat de mana(ementul de top al bncii, adic prin
Consiliul de %dministra"ie a bncii. %cesta este or(anul bncii responsabil pentru aprobarea 'i
revi$uirea periodic a politicii 'i sistemului de (estionare a riscurilor bancare. .easemeni #n
func"iile Consiliului de %dministra"ie se include 'i implimentarea adecvat a sistemului de
diri&are a riscurilor bancare.
9ivelul opera!ional de diri+are a riscurilor, acest nivel de (estionare este reali$at prin
intermediul a mai multor direc"ii, ce $ilnic e5ecut obiectivele politicii de (estionare a riscurilor
bancare*
Firecia Credite D (estionea$ riscul de credit0
Firecia /rezorrie D (estionea$ riscul de capital, riscul de rat a dob#n$ii, riscul de
lic,iditate0
Firecia "alutar 6i relaii internaionale D (estionea$ riscul valutar0
Firecia tehnolo0ii 6i metodolo0ii4 Firecia reea 6i lo0istic D (estionea$ riscul
opera"ional.
%ctivitatea de (estionarea riscurilor, prin implimentarea corect a politicii de diri&are a
riscurilor se efectuea$ de ctre -ec"ia de audit intern al bncii.
/iscul de credit mai poate fi numit 'i riscul de insolvabilitate a debitorului sau risc de
nerambursare, care repre$int probabilitatea pierderilor de pe urma #nclcrii obli(a"iunilor
debitorilor, stipulate #n contractul de credit, care de fapt se manifest prin nerambursarea
creditelor 'i ac,itrii dob#n$ilor aferente #n volumul 'i termenul stabilit. Cre'terea riscului de
credit #n banc se datore$ urmtorilor factori de influen"*
X concentrarea riscant a creditelor pe anumite pie"e, sau anumite cate(orii de debitori0
X nerespectarea normelor metodolo(ice de creditare0
X lipsa metodelor de depistare a creditelor problematice0
X cre'terea e5cesiv a valorilor portofoliului de credite peste posibilit"ile re$onabile ale
bncii de a acoperi riscurile aferente, 'i al"i factori de influen".
/iscul de rat a dob)nzii repre$int probabilitatea c banca va suferi pierderi sau
nereali$ri a profitului prev$ut datorit varia"iei nefavorabile pentru banc a Rd pe pia".
8luctua"iile Rd pe pia" pot influen"a profitul bncii, valoarea economic de ba$ a activelor,
pasivelor 'i a posturilor e5trabilan"iere ale bncii.
Consiliul de %dministra"ie anali$ea$ activele 'i pasivele bncii determin#nd dependen"a
acestora fa" de sc,imbrile Rd, prin anali$a 7%E @diferen"a de scaden"e care anali$ea$
sensibilitatea activelor 'i pasivelor la varia"ia Rd pe pia"A.(Anexa '-) 65ist mai multe strate(ii
mana(eriale ce pot fi utili$ate pentru (estinarea riscului Rd*
1. -rate(ia mana(ementului ofensiv al activelor 'i pasivelor*
3:
previ$ionarea sc,imbrii Rd pe pia"0
a&ustarea portofoliului de active 'i pasive sensibile la Rd pentru a profita de varia"ia acesteia
pe pia".
2. -trate(ia mana(ementului defensiv al activelor 'i pasivelor bncii, nu urmre'te ob"inerea
unui profit de pe urma varia"iilor Rd pe pia", dar are scop prevenirea efectelor ne(ative asupra
rentabilit"ii #nre(istrate de banc, prin men"inerea unui ec,ilibru #ntre activele 'i pasivele bncii.
/iscul de lichiditate repre$int unul din riscurile de ba$ aferente din activitatea bancar,
ce survine din (estionarea incorect a activelor 'i pasivelor bncii. Riscul de lic,iditate apare
atunci c#nd banca sufer de nea&unsuri de lic,iditate, pentru onorarea obli(a"iunilor fa" de
clien"i. Riscul de lic,iditate este cel mai anticipat atunci c#nd banca nu poate s ridice cererea de
noi #mprumuturi sau retra(eri de depo$ite #nainte de scaden" 'i c#nd nu are acces la noi resurse
financiare.
Eentru ca banca s suporte c#t mai u'or riscul de lic,iditate, aceasta de"ine un portofoliu
diversificat de active cu lic,iditate #nalt @alori Mobiliare de -tat, plasamente bancare pe
termen scurt pe pia"a interbancar '.a.A, care pot fi transformate rapid, cu costuri minime, pentru
a fi utili$ate dup necesitate.
.easemeni pentru minimi$area acestui risc, #n ba$a normelor pruden"iale bancare, se
calculea$ 'i se man"ine lic,iditatea pe termen lun(, utili$#nd Erincipiul / 'i // al lic,idit"ii. ilnic
banca anali$ea$ flu5urile de mi&loace bne'ti, adic intrrile 'i ie'irile #n moned na"ional 'i #n
valut. .easemeni $ilnic se anali$ea$ structura activelor 'i pasivelor bncii #n func"ie de
scaden". C#nd banca sufer de insuficien" de lic,iditate, aceasta aplic diferite te,nici de
asi(urare cu lic,iditate* creditele overni(,t, facilit"ile de lombard, creditele intradaS, precum 'i
atra(erea depo$itelor de pe opia"a interbancar.
.iversificarea portofoliului de depo$ite la banc, #n func"ie de scaden"a, valut, tipul
depo$itului, precum 'i de alte creiterii, riscul de lic,iditate poate fi minimali$at, adic banca este
pre(tit pentru retra(eri nea'teptate de depo$ite #nainte de termen.
/iscul valutar repre$int riscul de pierdere la varia"ia sc,imbului valutar. Cea mai des
#nt#lnit problem #n acest risc este imposibilitatea de a putea evalua riscul asociat 'i comple5 de
posibilit"i 'i probabilit"i. 4 anumit po$i"ie valutar poate fi favorabil sau nu pentru banc #n
dependen" de evolu"ia cursului valutar. Eo$i"ia favorabil const #n aprecierea unei valute fa"
de moneda na"ional, ceea ce se nume'te po$i"ia valutar lun( pentru valuta respectiv, 'i
vicevers, #n ca$ul unei po$i"ii valutare scurte, ceea ce este nefavorabil pentru banc, deoarece
#nre(istrea$ pierderi.
3C
/iscul de solvabilitate repre$int riscul de adecvare a capitalului care apare din urma
manifestrii unor sau mai multor riscuri financiare pe care banca nu le)a previ$ionat. %ceste
riscuri sunt * riscul de credit, riscul de lic,iditate, riscul de Rd '.a.
Riscul de solvabilitate indic c banca nu dispune de resurse proprii suficiente pentru
acoperirea pierderilor parvenite. Minimi$area acestui risc se poate produce prin reducerea
nivelului riscului de portofoliu de active sau prin ma&orarea capitalului propriu.
/iscul opera!ional repre$int riscul de pierdere de pe urma utili$rii unor procese, sisteme
'i resurse umane incompetente dintr)un punct sau altul de vedere. In conformitate cu le(isla"ia #n
vi(oare referitor la prevenirea 'i combaterea splrii banilor 'i finan"rii terorismului, precum 'i
a recomandrilor B?M, #n banc trebuie s e5iste un sistem de (estionare care permite
prevenirea 'i combaterea splrii banilor 'i finan"rii terorismului. erificarea acestui pro(ram
este asi(urat de ctre -c"ia de audit intern a bncii.Consiliul de %dministra"ie #n (estionarea
riscurilor bancii se conduce dup actele normative ale B?M, 'i ale sale interne, precum 'i de alte
acte 'i le(isla"ii #n vi(oare.
In func"iile Comitetului %LC4 se includ atribu"iile* anali$ea$ (radul de e5punere a
bncii. 65primat prin indicatori de msurare a riscurilor0
Re(lementea$ modul de utili$are a instrumentelor financiare de acoperire 'i
administrare a riscurilor #n banc0
%nali$ea$ riscurile, deriv#nd din influen"a factorilor macroeconomici 'i
microeconomici asupra activit"ii bncii0
-atbile'te periodic nivelul Rd la active 'i pasive #n func"ie de strate(ia bncii 'i
evolu"ia Rd pe piat interbancar0
%nali$ea$ suficien"a capitalului #n raport cu activele ponderate la risc '.a.0
12.Acti+itatea de !arketing a bncii
/mportan"a activit"ii de mar!etin( @MYA, din multitudinea celorlalte activit"ii #n cadrul
economiei inte(rale demult a fost perceput 'i perfec"ionat de ctre "rile avansate. %ctualmente
orice tip de activitate economic este pus #n fa"a unor dure condi"ii de concuren", care direct
sau indirect afectea$ lon(itivitatea 'i performan"ele a(en"ilor economici. %stfel unul din
instrumentele care considerabil poate sc,imba vectorul performan"elor, #n ca$ul nostru a
bncilor comerciale, este elaborarea 'i aplicarea corect a unei politici de mar!etin( orientat
spre satisfacerea necesit"ilor consumatorului, specificul pie"ei consumatorului, situa"iei
economice #n "ar 'i mul"i al"i factori care impun consumatorul involuntar s)'i cree$e un stil de
comportament adecvat situa"iilor aprute.
38
In cadrul B.C. +ictoriaban! activitatea de MY este asi(urat de ctre -ec"ia de MY, care
este subordonat Comitetului de direc"ie. 8unc"iile acestei sec"ii se compun din *
) #ntocme'te proiectul planului de ac"iune de mar!etin( corelat cu bu(etul de venituri
'i c,eltuieli al bncii0
) propune conducerii bncii obiective de reclam 'i publicitate la nivel local0
) efectuea$ #n permanen"a monitori$area pie"ei bncii locale0
) propune conducerii bncii msuri pentru reali$area pe plan local a unei +ima(ini a
bncii distincte0
) particip la or(ani$area activit"ii de +rela"ii cu publicul.
Ins toate aceste responsabilit"ii #ntr)un final urmresc acela'i scop, de a promova banca
pe pia"a intern bancar 'i cea e5tern, utili$#nd diferite p#r(,ii, strate(ii, atuuri pe care B.C.
+ictoriaban! le are visavi de alte bnci din sistem.
MY de fapt din punct de vedere teoretic, c#t 'i cel practic aplicabil este compus din mi5ul
de MY, format din totalitatea mai multor elemente, care #n literatura de domeniu se #nt#lne'te ca
+ cei 2 E, adic cele 2 politici*
3( $olitica de produs6
'( $olitca pre!6
*( $olitica de distibu!ie6
:( $olitica de pro%ovare(
In ansamblu aceste politici fiind caracteri$ate, ca strate(i de MY a B.C. + ictoriaban! ,
pot reda ni'a pe pia"a bancar spre care se orientea$ banca 'i pe care de&a o ocup.
$olitica de produs promovat de B.C. +ictoriaban! , precum 'i ideea teoretic a politicii
de produs coincid, av#nd ca scop difu$area produselor bancare, astfel #nc#t acestea s poat
satisface necesit"ile pie"ei consumotorului. /ar rolul -ec"iei de MY aici este de a optimi$a scopul
politicii de produs prin anali$a con&uncturii pie"ei, cercetarea dolen"elor, preferin"elor clien"ilor,
deasemeni s poat elabora unele recomandri, precum 'i s evalue$e oportunit"ile 'i
nea&unsurile serviciilor 'i produselor bancare din punctul de vedere al consumatorului. Eolitica de
produs la B.C. +ictoriaban! deriv #n dou direc"ii esen"iale cea a serviciilor promovate
pentru persoanele fi$ice 'i cea pentru persoanele &uridice. %stfel setul de servicii 'i produse la
persoanelor B.C. +ictoriaban! pentru persoanele fi$ice sunt *
Feschiderea 6i deser"irea conturilor &n moned naional 6i &n "alut;
#li &n moned naional 6i &n "alut;
#rimirea depozitelor &n moned naional 6i &n "alut;
Acordarea creditelor;
39
peraiuni de schim+ "alutar;
5miterea 6i 0estionarea cardului +ancar;
5miterea instrumentelor de plat;
peraiuni de cas;
Ser"icii de pstrare &n sa%euri;
/rans%eruri rapide de numerar;
Gi alte operaiuni*
-erviciile oferite de B.C. +ictoriaban! persoanelor &uridice*
Feschiderea 6i deser"irea conturilor &n moned naional 6i &n "alut;
#li &n moned naional 6i &n "alut;
5%ectuarea plilor prin sistemul <Client?8anc>;
peraiuni de cas;
#rimirea depozitelor &n moned naional 6i "alut;
Acordarea creditelor &n moned naional 6i &n "alut;
peraiuni de con"ertire (cumprarea?"&nzarea "alutei);
Feschiderea 6i con%irmarea acrediti"elor;
Gi alte operaiuni*
%cest set de produse 'i srevicii bancare oferite de B.C. +ictoriaban! nu rm#ne a fi
permanent constant precum 'i cel al persoanelor fi$ice, modificrile acestora survin din
sc,imbarea continu a cerin"elor pe pi", precum 'i din lon(itivitatea unui sau altui produs.
.esi(ur ciclul de via" al produsului bancar nu poate fi numit surt, mai ales la unele produse ca
depo$itele, creditele, ac,itatrea diferitor pl"i, aceste pot fi supuse doar unor modificri, ceea ce
B.C. +ictoriaban! tinde mereu s o fac, deorece acestea constituie #n fond activitatea oricrei
$olitica de pre! este o componet a mi5ului de MY care sub aspect teoretic repre$int
stabilirea pre"urilor pentru toate serviciile bancare 'i modificarea lor #n corespundere cu
con&unctura pie"ei. %ceasta politic a&ut la implimentatrea unui pre" corect, at#t din punct de
:9
vedere a bncii, c#t 'i din punct de vedere a clientului, astfel respect#nduse principiul de
competitivitate a acestuia. -copul esen" a politicii de pre" este stabilirea unui asemenea pre" care
ar fi atr(tor #n oc,ii clientului, dar 'i profitabil pentru banc. B.C. +ictoriaban! pentru
stabilirea pre"ului efectiv se iau #n considera"ie a'a factori ca*
) c,eltuielile suportate de banc la plasarea produsului,
) cerea de pia",
) pre"ul oferit de concuren"i,
) cadrul le(islativ,
) obiectivele de MY.
In cadrul politicii de pre" la B.C. +ictoriaban! ca 'i la celelalte bnci se includ nu numai
pre"urile la servicii 'i produse, dar 'i comisioanele #ncasate de ctre banc pentru efectuarea unor
servicii. 8c#nd un studiu (eneral al nivelurilor pre"urilor B.C. +ictoriaban! fa" de alte bnci
din Moldova putem constata c aceasta men"ine pre"uri sunt pu"in mai ridicate, #ns re$onabile,
fiind ba$ate pe presti(iul bncii.
$olitica de disribu!ie este acea parte component a mi5ului de MY, care #n fine define'te
contactul cu clientul bncii #n direct sau prin diferite alte intermedieri, acestea la r#ndul lor
trebuie s fie c#t mai simplificate pentru ca consumatorul s nu #nt#lneasc complica"ii #n rela"ia
cu banca, ce l)ar putea determina s alea( o alt banc. 4biectivul politicii de distribu"ie
repre$int #n final adaptarea re"elelor de distribu"ie a produselor la preferin"ele clien"ilor.
Eresta"ia serviciilor oferite de ctre banc #nsume$ #n sine 2 elemente definitorii* personalul de
deservire, cardurile de credit, locul prestrii serviciului 'i ec,ipamentele specifice @ telefon,
calculator, automate bancare A combinate #ntre ele aceste elemente definitorii oricrei bnci,
precum 'i B.C. +ictoriaban! urmresc acela'i scop, eficienti$area procesului de distribu"ie a
produselor 'i serviciilor bancare.
8iind supus inevitabil procesului de de$voltare te,nolo(ic, banca nu poate activa fr
implimentarea unor te,nolo(ii noi care facilitea$ comunicarea cu clientul, cum ar fi sistemul
dotBan!. %cest sistem permite cientului bancar s economiseasc timpul, factor foarte important
pentru mul"i clien"i ai bncii, fiind deservi"i la distan" prin intermediul serviciilor on)line. %stefl
on)line clientul poate beneficia de urmtoarele servicii*
) ac,itarea serviciilor comunale @ Moldtelecom, -un Communications, 4ran(e,
Moldceli '.a.A0
) vi$uali$area on)line a soldului bancar0
) primirea de la banc a e5traselor din conturile de card @#n lei 'i #n valutA0
) transferuri on)line de diferite tipuri.
:1
.ac privim B.C. +ictoriaban! din prisma altor laturi ale politicii de distribu"ie 'i anume a
celei de spaiu 'i a celei de timp putem men"iona faptul c acest banc dispune de 22 filiale 'i 21
de repre$enten"e, #ns e de men"ionat faptul c re"eaua de filiale #n anii 299:)299C s)a e5tins
considerabil, de la 11filiale la 22 'i de la 19 repre$entan"e la 21, ceea ce are un efect foarte
po$itiv asupra activit"ii bncii, astfel mrindu'i suprafa"a se(mentului cucerit pe pia"a bancar.
4rele de lucru la banc sunt reparti$ate destul de comod pentru client.
%lte te,nolo(ii moderne utili$ate de catre B.C. +ictoriaban! sunt sistemul de deservire
Client D Banc 'i sistemul Banc D Banc, aceste dou sisteme sunt menite iar'i pentru
comoditatea clientului bancar. -istemul de deservire Client D Banc, implimentea$
func"ionalit"i noi, asi(ur#nd cel mai #nalt nivel de securitate 'i permite confi(urarea individul a
modulului sub cerin"ele clientului, modulul de recep"ionare a pl"ilor #n folosul bu(etului na"ional
'i local #n re(im onDline, modul de recep"ionare a pl"ilor -T/8> ce permite primire
transferurilor #n orice filial a bncii.
>elep,one ban!in( este o alt metod de distibu"ie care este utili$at de ctre B.C.
+ictoriaban! aceasta presupune c clientul bncii nu este nevoit s mear( direct la banc, ci
prin telefon poate reali$a unele tran$ac"ii.
%lt aspect ce vi$ea$ politica de distribu"ie este moderni$area re"elei, adic crearea unui
desi(n plcut la filiale 'i la repre$entan"e. %ceasta cum s)a constatat #n urma unor studii este un
factor destul de important pentru client, mediul ambiant stimulea$ clientul la nivel psi,olo(ic,
cre#ndui sen$a"ia despre banc dup aparen"a acesteia. B.C. +ictoriaban! dup observa"iile
constatate dispune de mobilier bun, confortabil, de ar,itectur modern, desi(n plcut, #ncperi
mari, care nu intimidea$ spa"iul personal al clientului.
In cadrul politicii de distribu"ie un loc aparte #l ocup personalul bncii, care de fapt este
(eneratorul de ba$ a #nte(ii activit"i a bncii. 4biectivele principale elaborate de ctre B.C.
+ictoriaban! #n ceea ce prive'te politica de personal a bnci sunt* eficienti$area sistemuui de
selectare, pre(atirea 'i an(a&area personalului, actuali$area sistemului de motivare a personalului,
de$voltarea culturii corporative, care are drept scop corelarea bncii cu e5i(en"ele pie"ei bancare.
$olitica de pro%ovare este un element special al mi5ului de MY, #n oricare domeniu nu ar fi
acesta utili$at. .e fapt promovarea #n sine mai mult are rol de informare, convin(ere 'i
reamintire. Eromovare din punct de vedere a bncii repre$int ansamblul ac"iunilor de
impulsionare a ptrunderii produselor bancare pe pia"a de consum, precum 'i stimularea
v#n$rilor. In cadrul politicii de promovare un rol aparte #l are comunicarea, care la r#ndul ei se
bifurc #n dou tipuri de comunicare cea intrn 'i extern* %ceste tipuri de comunica"re #i sunt
specifice 'i B.C. +ictoriaban! astfel abor#nd comunica"ia intern media, care este
:2
repre$entat prin elemente publicitatare la locul v#n$rii. La B.C. +ictoriaban! e5ist afi'e 'i
panouri publicitare, cu elemente specifice 'i simboluri promotorii. In cadrul acestui tip de
comunica"ie avem 'i comunica"ie +interpersonal care la B.C. +ictoriaban! se reliefea$ prin
"inut vestimentar specific e5ecutat #n tonurile simbolurilor bancii, care este albastrul. /ar #n
ceea ce prive'te comunica"ia e5tern media la B.C. +ictoriaban! putem men"iona faptul c
aceasta ca 'i oricare banc are lo(otipul ei simbolic, adic marca de promovare, care este
repre$entat prin desenul unui cal luciferic. .easemeni #n cadrul publicit"ilor de orice tip se
utili$e$ea$ slo(anurile cel mai recent fiind* + B.C. ictoriaban!, Erima banc din Moldova .
6ste de men"ionat faptul c de&a este o tradi"ie ca fiecare banc s aib un etic,et
vestimentar, B.C. +ictoriaban! nu este o e5cep"ie, forma fiind cama'ele albe cu insi(nele
bncii 'i cravatele ro'ii. In incinta bncilor persist o simbolic pronun"at, pi5uri specifice,
carnete, a(ende '.a.
:1