GRECIA

Regim politic Democratic

Forma de
stat
Republica parlamentara unitara
Baza
legislativa
Constituie separarea puterilor in stat: puterea executiva, legislative si juridical.
=>ea a fost adoptat de cea de-a 5 a Adunare Constituant a Greciei la data de 11
iunie 1975, forma actual fiind cea rezultat n urma modificrilor din martie 1986
i din 2001
Politica/
Principalele
institutii
Presedinte ales de Parlament pentru cinci ani (Karolos Papoulias) ;
reglementeaz funciile i puterile statului
Guvern rol executiv, impreuna cu presedintele; alcatuit din Prim Ministru i
minitrii; determin i conduce politica general a statului cu respectarea
Constituiei i a celorlalte legi.
Parlamentul rol legislativ ( 300 de membri ); alegerile parlamentare au loc o
data la patru ani
Curtea Suprema , Curi de Apel i Curi de Prim rol juridic
Scurt istoric Domnia otoman se va pstra pn n 1821 cnd grecii i declar independena. Dup
ncheierea Rzboiul de independen al Greciei n 1828, Grecia alege calea unei
monarhii, nfiinndu-se Regatul Greciei (1833). n secolul XIX i la nceputul
secolului XX, Grecia ncearc s-i nsueasc populaia vorbitoare de greac din
Imperiul Otoman, crescnd ncetul cu ncetul n teritoriu i populaie, pn n 1947,
cnd ajunge la mrimea sa de astzi.
Dup cel de-Al Doilea Rzboi mondial, Grecia a trecut printr-un rzboi civil ce a
durat pn n 1949, dup care a aderat la NATO n 1952. Pe 21 aprilie 1967 armata
a preluat puterea n urma unei lovituri de stat, formnd aa-numitul Regim al
Coloneilor. n 1973 regimul a abolit monarhia greac. Problema Ciprului a dus la
prbuirea dictaturii militare n 1974 i la stabilirea unei republici democratice n
1975, dup un plebiscit (sau referendum). Grecia a aderat la UE n 1981 i a adoptat
euro ca moned n 2001 (vezi Monedele euro greceti).