26) Banii i a alte titluluri de valoare - obiecte ale dreptului civil

Banii se consider obiecte a unor ramuri de drept aparte cum ar fi dreptul financiar, bancar.
Totodata banii se consider i obiecte ale raporturilor juridice civile. Banii ca obiect se
deosebete de celelalte obiecte prin caracterele sale specifice: dubla destinaie i caracterul
generic.
Caracterul generic al banilor reiese din faptul c banii se atribuie la bunurile determinate
generic i se consider bunurile care posed semnele caracteristice tuturor bunurilor de acelai
gen i care se individualizeaz prin numrare, msurare, cntrire. Bunul determinat generic este
fungibil.
Dubla destinaie a banilor const !n aceia c ei se folosesc ca obiecte nemijlocite ale
raporturilor juridice civile, spre e"emplu la !mprumut, vnzare#cumprare, donaie i ca
modaliti de stingere a obligaiilor, atunci cnd acestea nu pot fi e"ecutate !n natur etc.
$n conformitate cu articolul %&' CC(), pe teritoriul (epublicii )oldova se folosete !n
calitate de bani, moned naional, leul # constituie un mijloc legal de plat, obligatoriu pentru
recepionare conform valorii nominale pe !ntreg teritoriul (epublicii )oldova. Cazurile,
condiiile i modul de efectuare pe teritoriul (epublicii )oldova a plilor !n valut strin se
stabilesc prin lege.
Titlurile de valoare sunt documentele care atest dreptul patrimonial al unui titular ntr-
o valoare comun. *e teritoriul () circul mai multe feluri de titluri de valoare. +le pot fi la
purttor la ordin i nominative.
,e consider la purttor acele titluri !n coninutul crora se arat doar valoarea lor i pot fi
folosite de orice deintor.
-ominative se consider acele titluri de valoare !n coninutul crora se arat nu numai
valoarea dar i numele titularului, spre e"emplu aciunile. .i se consider titluri de valoare la
ordin !n coninutul crora se arat din ordinul cror persoane se elibereaz.
*e teritoriul (epublicii )oldova se emit mai multe feluri de titluri de valoare, cum ar fi
aciunile, obligaiile, cecurile, cambiile etc.
/rticolul 010 ale CC() prevede, c aciunile sunt titlurile de valoare !n care este divizat
capitalul social al societii pe aciuni !n conformitate cu actul de constituire. /ciunea atest
dreptul acionarului de a participa la conducerea societii, de a primi dividende sau o parte din
valoarea bunurilor societii !n cazul lic2idrii acesteia, precum i alte drepturi prevzute de lege
sau de actul de constituire al societii. 3elurile aciunilor sunt determinate prin actul de
constituire # !n caz contrar, ele vor fi la purttor. /ciunile nominative pot fi emise !n form
material, pe suport de 2!rtie, sau !n form dematerializat, prin !nscriere !n cont. /ciunile nu
pot fi emise pentru o sum mai mic dect valoarea lor nominal. /ciunile se emit cu valoare
total nu mai mic dect mrimea capitalului social. /ciunea este indivizibil. Dac o aciune
este deinut de mai multe persoane, acestea sunt considerate un singur acionar i !i e"ercit
drepturile prin reprezentant.
Obligaiunile nematerializate pot fi numai nominative. 4aloarea nominal a tuturor
obligaiunilor plasate de societate nu trebuie s depeasc mrimea capitalului social.
5bligaiunea acord deintorului dreptul la dobnd promis de emitent, iar la sfritul
perioadei pentru care este emis i dreptul la valoarea nominal a acesteia. 5bligaiunile pot fi
convertite !n aciuni. 5bligaiunea nu poate fi emis pentru o perioada mai mic de un an.
5bligaiunile se emit numai prin ofert public i se ac2it numai !n numerar. /c2itarea !n rate a
obligaiunii nu se admite.
27) Servicii obiecte ale dreptului civil
28) Valorile nepatrimoniale
(aporturile personal#nepatrimoniale sunt acele relaii sociale reglementate de normele dreptului
civil care au un coninut ce nu este evaluabil !n bani. De e"emplu, raporturile referitoare la
atributele de identificare ale persoanei fizice sau juridice.
Drepturile personale nepatrimoniale sunt drepturi subiective civile care nu pot fi evaluate !n bani6
ele sunt strns legate de personalitatea uman.Din categoria drepturilor personale nepatrimoniale
fac parte:
#drepturile care privesc e"istena i integritatea fizic i moral a persoanei 6 de e"emplu ,dreptul
la via, la sntate, la integritate fizic, la onoare, la reputaie, la demnitate etc.6
#drepturile care privesc atributele de identificare a persoanei 6de e"emplu , dreptul la nume,la
pseudonim, dreptul la domiciliu, la reedin etc.6
#drepturile care privesc creaia intelectual 6de e"emplu, dreptul de autor, de inventator etc.6
aceste drepturi nepatrimoniale pot avea i o latur patrimonial, reprezentat de remuneraia
dreptului de autor, de dreptul de recompensa inventatorului
(ezultatele activitii intelectuale, atributele de identificare a persoanei juridice, mijloacele de
individualizare a produciei, a lucrrilor e"ecutate sau a serviciilor prestate sunt considerate ca
obiecte nepatrimoniale, purtnd caracterele drepturilor personale nepatrimoniale. -atura juridic
a acestor categorii de drepturi determin i particularitile reglementrii i aprrii lor.
$n articolul de fa sunt cuprinse reglementri cu caracter general referitor la rezultatele
activitii intelectuale ale persoanei fizice sau persoanei juridice. De aceea reglementrile propriu
zise a acestor drepturi personale nepatrimoniale le gsim !n alte acte normative. 7nul din aceste
acte este 8egea '9%:099; privind dreptul de autor i drepturile cone"e, care reglementeaz
relaiile care apr !n legtur cu crearea i valorificarea operelor literare, de art, i tiinifice
<drept de autor=, interpretrilor, fonogramelor i emisiunilor organizaiilor de radioteledifuziune
<drepturi cone"e.=.
Drept subiectiv fara continut economic, strans legat de persoana omului si care, ca atare, este
absolut, nesusceptibil de a fi cedat prin act juridic ori transmis prin mostenire sau exercitat prin
reprezentare.In afara cazurilor cand legea ar dispune altfel, dreptul la actiune pentru
valorificarea in justitie a dreptului personal nepatrimonial este imprescriptibil. Sunt drepturi
personale nepatrimoniale dreptul la viata, sanatate si integritate corporala, la nume, pseudonim
sau denumire, la onoare, la reputatie, dreptul personal nepatrimonial de autor al unei opere
stiintifice, artistice ori literare, de inventator etc. Drepturile personale nepatrimoniale sunt
ocrotite de lege prin mijloace specifice. Cel care a fost lezat in asemenea drepturi poate cere
instantei sa oblige pe autorul faptei savarsite fara drept sa indeplineasca orice masuri socotite
necesare de catre instanta, spre a ajunge la restabilirea dreptului atins. Daca autorul faptei nu
indeplineste, in termenul stabilit prin hotarare, faptele destinate sa restabileasca dreptul atins,
instanta judecatoreasca poate sal oblige la plata unei amenzi pe fiecare zi de intarziere,
socotita de la data expirarii termenului. !nul din cazurile de aplicare a acestor dispozitii il
constituie reglementarea dreptului la raspuns in presa prin legea presei. Drepturile personale
nepatrimoniale sunt ocrotite si dupa moarte, in masura stabilita de lege sau regulile de
convietuire sociala. "xercitarea unora din dreptul personal nepatrimonial poate genera si efecte
patrimoniale, de exemplu# drepturi patrimoniale care decurg din dreptul de autor$.
29) Conceptul de subiecte ale dreptului civil, no%iunea &i caracteristica general' a persoanei
fizice ca subiect de drept civil
*rin subiect al (aportului juridic civil !n elegem calilatea de titular de drepturi i obliga ii. ,unt
subiec i ai ai (>C doar persoanele fizice i juridice, dup c?m se prevede e"pres !n Codul Civil
al ().
Persoana fizic @ subiectul individual de drepturi, adic omul privit ca titular de D i 5 civile.
Din aceast categorie fac parte: cet enii (), strinii i apatrizii.
Persoana uridic @ subiectul colectiv de drepturi, colectiv de oameni care !ntrunind condi iile
cerute de lege este titular de Dr subiective i 5blig civile.
A trebuie s aib o organizare proprie
A s aiba un patrimoniu distinct, adic un scop determinat !n acord cu interesul ob tesc.
Determinarea subiec ilor (>C const !n cunoa terea pr ilor acestui raport. /vem ' categorii de
subiecte !n acest sens:
0. ,ub. /ctiv <cunoscut= de e". *roprietarul unui bun @ sub. *asiv <necunoscut=
'. ,ub. /ctiv <cunoscut= de e". Creditor, prin contractul de !mprumut @ determin @ sub. *asiv
<cunoscut=, care este Debitorul.
*luralitatea subiec ilor (>C:
a= $n raporturile de drept real, cu con inut de dr. de proprietate, subiectul pasiv nedeterminat este
constituit !ntotdeauna din pluralitatea celorlal i subiec e de drept civil, !n afara titularului dr. de
proprietate <sub. activ=6 sau poate fi o persoan <!n cauzl propriet ii e"clusive=, ori s fie alctuit
din mai multe persoane determinate !n cazul propriet ii comune.
$n raporturile obliga ionale, pluralitatea poate fi:
0. /ctiv @ e"ist mai mul i creditori
'. *asiv @ mai mult debitori
%. )i"t @ mai mult creditori i mai mul i debitori.
()* +o%iunea, caracterele &i con%inutul capacit'%ii de folosin%' a persoanei fizice#
Calitatea de persoana fizica este recunoscuta tuturor fiintelor umane privite in mod invididual,
care se bucura in mod egal de posibilitatea de a participa la raporturile juridice civile.Capacitatea
civil este format din capacitatea de folosin i capacitatea de e!erciiu.
Capacitatea de folosin a persoanei fizice este definit ca fiind aptitudinea unei persoane de a
avea drepturi i obligaii.+a este onoiune general i abstract, legat indisolubil de e"istena
fiinei umane, constituind ocalitate a tuturor persoanelor. Capacitatea de folosin nu poate
firidicat unei persoane, deoarece aceasta ar !nsemna pierderea calitii de subiect de drept.
Capacitatea civil i capacitatea de folosin au urmtoarele caractere uridice:
# legalitatea# legea reglementeaz !nceputul, coninutul i !ncetarea capacitii def olosin6
# universalitatea#este recunoscut tuturor persoanelor6
# egalitatea# persoanele fizice au o capacitate egal de folosin6
# generalitatea#presupune aptitudinea persoanei fizice de a avea toate drepturile itoate obligaiile
civile6
#inalienabilitatea#se refer la imposibilitatea persoanei fizice de a renuna la aptitudinea sa de a
avea drepturi i obligaii, indiferent dac aceast renunare ar fi totalsau parial.
5rice renunare !n tot sau !n parte la capacitatea de folosin este lipsit deefecte juridice.
# intangibilitatea#privete imposibilitatea !ngrdirii persoanei !n capacitatea defolosin, !n afara
cazurilor i condiiilor prevzute de lege.8imitele capacitii de folosin sunt capacitatea de
folosin !ncepe de la naterea persoanei i !nceteaz o dat cu moartea acesteia.De la regula
dobndirii capacitii de folosin din momentul naterii, e"ist e"cepia potrivit creia, drepturile
copilului sunt recunoscute de la concepie, !ns numai dacel se nate viu.
Din punctul de vedere al coninutului" capacitatea de folosin a persoanei fizice cuprinde
aptitudinea de a avea toate drepturile i toate obligaiile civile. /cestedrepturi i obligaii nu pot fi
enumerate de lege, avnd !n vedere faptul c ele sunt foarte numeroase i foarte diverse.
Capacitatea de folosin a persoanei fizice #nceteaz !n momentul decesului sau !n momentul
rmnerii definitive a2otrrii de declarare judectoreasc a morii<!n situaia !n care moartea
biologic a persoanei nu poate fi constatat=. +fectul 2otrrii judectoreti declarative de moarte
este identic cu cel al decesului constatat !n mod obisnuit.
$%) +o%iunea, caracterele &i con%inutul capacit'%ii de exerci%iu a persoanei fizice#
&apacitatea deplin de e!erciiu se dobndete !n momentul !n care persoanaf izic devine
major # la !mplinirea vrstei de 0B ani,pornindu#se de la prezumia c la aceast vrst
discernmntul este complet format.$n mod e"cepional,femeile care se cstoresc pot dobndi
anticipat capacitate deplin de e"erciiu, de la 01 ani i c2iar de la 0C ani <cu anumite !ncuviinri
speciale=.*otrivit 8+DEE sunt lipsii de capacitate de e"erciiu: minorii care nu au !mplinit vrsta
de 0; ani, alienaii i debilii mintali <interziii judectoreti=, categorii de persoane care sunt
lipsite de discernmnt. Deoarece aceste persoane au capacitate de folosin, dar nu !i pot
e"ercita drepturile i nu !i pot asuma obligaiile,actele juridice civile sunt !nc2eiate !n numele lor
de reprezentanii lor legali<prini, tutori sau curatori=.
)inorii cu vrsta cuprins !ntre 0;#0B ani au capacitate de e"erciiu restrns.,eapreciaz c
aceti minori au discernmnt, dar nu au e"perien juridic, motiv pentru care ar putea fi
prejudiciai !n momentul !nc2eierii anumitor acte juridice civile.+i pot participa personal la
!nc2eierea actelor juridice, !ns nu le pot !nc2eia dect cu !ncuviiarea prealabil a ocrotitorului
legal <printe, tutore sau curator=,e"periena acestuia !ntregind#o pe cea a minorului. De
asemenea, aceti minori sunt asistai !n faa instanei de judecat de ctre ocrotitorii lor legali.
)inorii cu capacitate restrns de e"erciiu au !ns posibilitatea de a !nc2eia, fr!ncuviinarea
ocrotitorilor lor legali, o serie de acte cu caracter personal: # minorul care a!mplinit vrsta de 01
ani poate !nc2eia un contract de munc i poate dispune de rezultatelemuncii sale6
# de la aceeai vrst, minorul poate dispune prin testament de 0:' din bunurilede care ar putea
dispune dac ar fi major6 # mama minor poate introduce o aciune !nstabilirea paternitii unui
copil nscut !n afara cstoriei6 # tatl minor poate face orecunoatere de paternitate.$n cazul unor
anumite acte juridice cu caracter special, ocrotitorul legal nu !l poatereprezenta pe minor i nici
nu#i poate !ncuviina actele, legea cernd manifestarea de voine"pres a minorului, c2iar !n
lipsa capacitii de e"erciiu a acestuia. /stfel, minorul !nvrst de 0& ani trebuie s#i dea
consimmntul la !nc2eierea adopiei i la desfacereaacesteia6 !n ipoteza unui divor al prinilor,
minorul de 0& ani trebuie s fie !ntrebat cruiadintre prini dorete s#i fie !ncredinat6 la
!mplinirea vrstei de 0; ani, minorul poatesolicita instanei de judecat acordarea unei pensii de
!ntreinere de ctre printele cruia nui#a fost !ncredinat.
Capacitatea de e"erciiu a persoanei fizice prezint urmtoarele caractere uridice:
legalitate, generalitate, egalitate, inalienabilitate i intangibilitate.
Coninutul capacitii de e"erciiu a persoanei fizice este diferit, dup cum este vorba de o
capacitate deplin de e"erciiu sau de o capacitate restrns de e"erciiu.
Capacitatea de e"erciiu a persoanei fizice !nceteaz!n urmtoarele situaii:
#deces sau declarare judectoreasc a morii <moment !n care !nceteaz i capacitateade
folosin=6
# punerea sub interdicie judectoreasc6
# anularea cstoriei !nc2eiate !nainte de !mplinirea vrstei de 0B ani.
$2) 'eclararea absenii fr veste i declararea morii persoanei fizice
Declararea persoanei disparute fara urma este o institutie a dreptului civil prin care, prin
2otarare judecatoreasca, se stabileste un fapt juridic comple" de absenta a persoanei fizice de la
domiciliul sau statornic <sau principal= in cazul imposibilitatii stabilirii locului ei.
Temeiuriledeclararii persoanei fizice disparute fara urma sunt indicate in Codulcivil la art. ;9 alin. <0=,
care prevede capersoana fizica poate fi declarata disparuta fara urma daca lipseste de la domiciliu si a
trecut cel putin un an din ziua primirii ultimelor stiri despre locul aflarii ei.
*entru declararea persoanei fizice disparute fara urma este necesara survenireafaptului juridic comple":
Flipsa la domiciliu ,a stirilor despre locul aflarii ei6
Fabsenta stirilor <de cel putin un an=6
Fimposibilitatea constatarii din aceste stiri, pe toate caile posibile, a locului deaflare a persoanei.
-u orice absenta de la domiciliu insa va servi drept temei pentru declarareadisparitiei. *entru ca instanta
judecatoreasca sa adopte o 2otarare de declarare adisparitiei, trebuie intrunite cele trei conditii de mai sus.
Gotararea instantei judecatoresti de declarare a disparitiei produce efecte juridicedoar la domiciliul
disparutului si nu influenteaza capacitatea juridica a persoanei la loculaflarii ei. Toate actele inc2eiate de
persoana declarata disparuta, daca corespundcerintelor legii, sunt valabile, 2otararea judecatoreasca de
declarare a disparitiei neinfluentand valabilitatea lor.
7nele efecte ale declararii disparitiei se desprind din Codul civil, art. C&. En primul rand, faptul ca, daca
este necesara administrarea permanenta a bunurilor disparutului,instanta judecatoreasca numeste un
administrator. 8a cererea persoanei interesate,instanta poate numi un administrator si inainte de e"pirarea
unui an din ziua primiriiultimelor stiri despre locul aflarii persoanei disparute. Cu acest
administrator,autoritatea tutelara va inc2eia un contract de administrare fiduciara <Codul civil, art.0&C%#
0&1&=. /dministratorul fiduciar va intretine, din contul bunurilor disparutului, persoanele care se aflau in
intretinerea acestuia. Tot din acele bunuri se sting datoriile disparutului catre creditori.*ersoanele
intretinute de cel declarat disparut fara urma obtin dreptul de a primi pensie in cazul pierderii
intretinatorului. *ensia, si marimea ei, se stabileste inconformitate cu legislatia asigurarilor
sociale.Contractul de mandat, parte la care a fost persoana disparuta fara urma, inceteaza. Declararea
persoanei fizice disparuta fara urma serveste drept temei si pentru incetarea valabilitatii procurii <Codul
civil, art.'CCalin. <0= lit. f=, g==.Conform art. %1 din Codul familiei, in cazul declararii disparitiei unuia
dintre soti,casatoria se poate desface pe cale simplificata, si anume la organul de inregistrare aactelor de
stare civila, la cererea celuilalt sot.
Principalele efecte ale aparitiei persoanei declarate disparuta fara urma sunt consemnate la art. C0 din
Codul civil. Daca persoana declarata disparuta fara urmaapare sau daca parvin stiri despre locul unde se
afla, instanta de judecata, la cererea persoanei interesate, anuleaza 2otararea de declarare a disparitiei si
desfiinteaza,dupa caz, administrarea fiduciara a patrimoniului celui disparut <art. C0 alin.<0==. Daca
administrarea fiduciara a fost desfiintata, administratorul fiduciarurmeazasa faca o dare de seama privind
administrarea bunurilor. +l va fi ti#nut la repararea prejudiciului cauzat prin administrarea
necorespunzatoare a patrimoniului celuidisparut.
Temeiurile si ordinea declararii mortii persoanei fizice # capacitatea de folosinta a persoanei fizice
inceteaza odata cu moartea sau cu declararea mortii ei. +vident, moartea si declararea mortiisunt doua
lucruri diferite. Declararea mortii se face in cazul in care moartea nu poate fi constatata fizic din motiv ca
lipseste cadavrul ori ca acesta nu poate fiidentificat.*entru declararea persoanei decedata nu se cere
declararea ei anterioara.disparuta fara urma.Conform art. C' din Codul civil, persoana fizica poate fi
declarata decedata pecale judecatoreasca. Drept temei pentru declararea persoanei declarate poateservi:
#lipsa ei de la domiciliu sau in decursul a trei ani6#lipsa in decursul a sase luni a stirilor despre ea daca a
disparut fara urma in imprejurari ce prezentau o primejdie de moarte sau care dau temeide a presupune ca
a murit in urma unui anumit accident6
# militarul sau o alta persoana, disparuti fara urma inlegatura cu actiuni militare, pot fi declarati morti
pecale judecatoreasca numai daaa au trecut doi ani din ziua incetarii actiunilor
#lipsa ei de la domiciliu sau in decursul a trei ani6#lipsa in decursul a sase luni a stirilor despre eadaca a
disparut fara urma in imprejurari ce prezentau o primejdie de moarte sau care dau temeide a presupune ca
a murit in urma unui anumit accident6
# militarul sau o alta persoana, disparuti fara urma inlegatura cu actiuni militare, pot fi declarati morti
pecale judecatoreasca numai daaa au trecut doi ani din ziua incetarii actiunilor militare.
*rocedura declararii mortii coincide cu cea dedeclarare a disparitiei fare urma, fapt la care s#au facut
referinte mai sus. Declararea judecatoreasca a decesului trebuie deosebita de constatarea faptului
mortiicetateanului, reglementata de art. 'B0#'BC din Codul de procedura civila.
Declararea judecatoreasca a decesului are aceleasi efecte uridice <consecinte=ca si moartea, adica
dreptuiile persoanei inceteaza ori trec la )ostenitori <art. C'alin. <;==, se desc2ide mostenirea cu toate
efectele sale.Declararea persoanei decedata nu e"clude posibilitatea aflarii ei in viata. Dinacest
considerent, 2otararea judecatoreasca de declarare a persoanei decedata areefect juridic pentru ea si
pentru alte persoanenumai la domiciliul sau,adica la loculunde a fost declarata moarta. -umai in acest loc
se fac inscrieri in actele de starecivila despre moartea ei, casatoria cu aceasta persoana se considera
desfacuta, bunurile ce ii apartineau trec la mostenitor.
(estabilirea persoanei aparute in capacitate de folosinta nu este necesara, deoareceea nu a pierdut#o. En
acest caz, apare doar necesitatea repunerii ei in drepturilesubiective. (egulile de repunere in drepturi a
persoanei aparute sunt e"puse la art. C%alin. <'=#<;= din Codul civil. Din acest articol se deduc urmatoarele
trei situatiireferitoare la trecerea bunurilor persoanei declarate decedata:#au trecut la dobanditor cu titlu
gratuit6#au trecut la dobanditor cu titlu oneros6#au trecut la stat.Conform art. C% alin. <'=, indiferent de
timpul prezentarii sale, persoana declaratadecedata poate cere oricarei persoane restituirea bunurilorcare
s#au pastrat si care autrecut cu titlu gratuit la aceasta persoana,dupa declararea decesului sau <de
e"emplu,mostenitorii, persoana careia i#au fost donate bunurile=.
((* Identificarea persoanei fizice
*rin identificarea persoanei fizice inelegem individualizarea sa !n raporturile juridice civile cu
ajutorul unor mijloace de identificare numite si atribute de identificare.
Edentificarea omului !n viata juridic este o necesitatea generala si permanent.
Deneral pentru c individualizarea omului este posibil !n toate raporturile juridice la care
particip, !ntre care i cele civile.*ermanent, pentru c persoana fizic, atata vreme ct triete,
particip la cele mai diferite raporturi juridice, printre care i cele civile.Edentificarea persoanei
fizice trebuie vzut att din punct de vedere general, ct si sub aspect personal, idividual.
+"ist un interes general, !ntruct societatea !nsi are interesul ca fiecare component al ei
s poat fi individualizat atunci cnd intra !n diverse raporturi./ceast necesitate este i de interes
personal individual, deoarece fiecare om, !n calitatea sa de participant la multiple raporturi
juridice, este direct interesat s se poat individualiza.
*rincipalele mijloace de identificare a persoanei fizice sunt numele, domiciliul si starea civila.
-umele cuprinde numele de familie i prenumele,,. $n doctrin, numele a fost definit drept ,, acel
atribut de identificare a persoaneifizice care const !n dreptul omului de a fi individualizat, !n
familie i societate, prin cuvinte stabilite, !n condiiile legii cu aceasta semnificaie,,. -umele de
familieaparine de regula membrilor aceleiai familii. )odul de dobndire a numelui de familie
este filiaia, ceea ce !nseamn c numele de familie al prinilor va fi dobndit i de copil. Dac
prinii nu au nume de familie comun, copilul va lua numele de familie al unuia dintre ei ori
numele lor reunite. $n acest caz, numele copilului se va stabili prin !nvoiala prinilor i se va
declara odat cu naterea copilului, la serviciul de stare civil.