Pregatirea pentru post - "Postul Mare" - Schmemman

1. Dorinta (Duminica lui Zaheu)

Este o trasatura caracteristica a traditiei liturgice ortodoxe ca fiecare mare sarbatoare sau
perioada de Pasti, Craciun, Postul are etc. ! sa fie anuntata si pregatita in a"ans, datorita
profundei cunoasteri psihologice pe care o are #iserica asupra naturii umane. #iserica ne stie
neputinta de a ne schimba rapid, de a trece brusc de la o treapta duho"niceasca sau intelectuala la
alta. Cu mult inainte ca ne"ointele Postului sa inceapa, #iserica ne face atenti la serio$itatea lor.
%nainte de a putea practica Postul, ni se da sensul lui.
% Duminica ! Pericopa e"anghelica Zaheu (&c 1',1!1()) tema este dorinta. *mul isi urmea$a
propria dorinta. * dorinta puternica depaseste limitele naturale ale omului) cand isi doreste cu
pasiune ce"a, el face lucruri de care, in mod +normal,, nu este capabil. -ingurnma intrebare este
daca noi dorim lucruri bune.
Zaheu a dorit +lucrul cel bun,) a dorit sa!& "ada si sa se apropie de .. Este primul simbol al
pocaintei. Zaheu este +mic, meschin, pacatos si limitat!, dar dorinta lui depaseste toate acestea. El
fortea$a atentia lui .. Prima in"itatie facuta noua este de a dori, de a cunoaste setea si foamea de
/bsolut care exista in noi.
Daca!& dorim suficient de profund, de puternic pe .ristos, /ceasta ne "a raspunde.
0. -merenia
Duminica urmatoare a 1amesului si a 2ariseului. Este de$"oltat un mare aspect al pocaintei3
smerenia.
Pericopa e"anghelica (&uca 14, 1(!15) infatisea$a un om care este mereu multumit de sine
insusi si care crede ca se supune tuturor cerintelor religioase. Este sigur de sine si satisfacut de
persoana lui. %n realitate, el a falsificat sensul religiei, pe care l!a redus la obser"atiile externe si isi
masoara cucernicia prin suma de bani cu care contribuie la 6emplu. %n timp ce "amesul se smereste
si smerenia sa il indreptateste inaintea lui D$eu. Cultura in care traim ne insufla, in mod constient,
sensul mandriei. Este construita pe pre$umptia ca omul poate reali$a orice prin sine insusi.
-merenia este "a$uta ca un semn al slabiciunii. Dumnezeu Insusi este smerit. Pentru oricine %l
cunoaste pe Dumne$eu si %l contempla in creatia -a si in actele -ale mantuitoare, este e"ident ca
smerenia este intr!ade"ar o calitate di"ina. %n mentalitatea noastra omeneasca, a"em tendinta de a
pune in opo$itie +sla"a, cu +smerenia,. D$eu este smerit pentru ca El este desa"arsit. /cesta este
ade"arul despre aria, aica Domnului, a carei smerenie a facut din ea bucuria intregii creatii si
cea mai mare re"elatie a frumusetii pe pamant. /cesta este ade"arul despre toti sfintii si despre
orice fiinta omeneasca din timpul rarelor ei momente de apropiere de Dumne$eu.
Cum poate cine"a sa de"ina smerit7 Prin contemplarea lui .ristos. -merenia se in"ata prin
contemplarea lui .ristos, care a $is3 Invatati de la Mine, ca sunt bland si smerit cu inima.
2ara .., ade"arata smerenie este imposibila. Pocainta este o intoarcere catre ade"arata randuiala a
lucrurilor.
De aceea, este inradacinata in smerenie, iar smerenia este fructul si sfarsitul pocaintei.
8. %ntoarcerea din exil (Duminica 2iului 9isipitor).
Duminica 8 dinaintea Postului ascultam parabola 2iului 9isipitor (&c1:, 11!80). Parabola ne
infatisea$a timpul pocaintei ca pe intoarcerea omului din exil. 2iul risipitor a plecat intr!o tara
indepartata, unde a cheltuit tot ceea ce a a"ut. ;n om care nu a a"ut niciodata aceasta experienta, fie
ea si foarte scurta, care nu a simtit niciodata ca este exilat de Dumne$eu si de ade"arata "iata,
niciodata nu "a intelege perfect ce inseamna crestinismul. -i cel care se simte perfect +acasa, in
aceasta lume si in "iata ei, niciodata nu "a intelege ce inseamna pocainta.
Pocainta este adesea identificata simplu cu o rece si +obiecti"a, enumerare a pacatelor si
greselilor, cu actul de +in"ino"are, (in"ino"atie7) in fata unei acu$atii <uridice. arturisirea si
iertarea sunt si ele "a$ute ca fiind de natura <uridica. Este omis insa ce"a esential, fara de care nici
marturisirea, nici iertarea nu au "reun sens real sau "reo putere. /cest +ce"a,este tocmai
sentimentul de instrainare de Dumnezeu, de la bucuria si comuniunea cu El, de la "iata cea
ade"arata. Pacatul pacatelor3 de"ierea dragostei mele de la Dumne$eu, preferand +tara
indepartata, in locul minunatei Case a 6atalui. 9ostul #isericii este tocmai cel de a!mi reaminti ce
am parasit, ce am pierdut. Cum imi amintesc, descopar in mine dorinta si puterea de a ma
intoarce la 6atal milosti". * particularitate liturgica a acestei Duminici3 &a ;trenia din aceasta
duminica cantam tristul si nostalgicul Psalm 18=> /cesta este psalmul exilului. / fost cantat de
iudei, in capti"itatea babilonica si a de"enit pentru totdeauna cantecul omului care reali$ea$a
instainarea lui de Dumne$eu si care, reali$and aceasta, de"ine om din nou. /cest psalm "a mai fi
cantat de doua ori3 in ultimele 0 duminici inainte de Post.
El infatisea$a Postul insusi ca un pelerina<, iar pocainta, ca pe o intoarcere.
5. %nfricosata <udecata (Duminica &asatului sec de carne)
#iserica incepe acum sa ne +adapte$e, la marele efort pe care!l asteapta din partea noastra
peste = $ile. %n mod treptat, ne atrage atentia catre acest efort cunoscand fragilitatea noastra,
pre"a$and slabiciunile noastre. %n a<unul acestei $ile #iserica ne cheama la o comemorare generala
a tuturor celor care +au adormit in nade<dea in"ierii si a "ietii "esnice,. /ceasta este cu ade"arat
$iua cea mare de rugaciune a #isericii pentru membrii ei raposati. 6rebuie amintit sa pri"im
crestinismul ca pe o religie a iubirii. .. nu a lasat ucenicilor -ai o doctrina de mantuire indi"iduala,
ci o noua porunca, sa se iubeasca unul pe celalalt si a adaugat3 Intru aceasta se vor cunoaste toti ca
sunteti ucenicii Mei, daca veti avea dragoste unul catre altul. ?oua "iata oferita de .ristos si
transmisa noua prin #iserica este o "iata a reconcilierii, restaurarea iubirii distruse prin pacat.
9ugaciunea pentru cei raposati este o expresie esentiala a #isericii ca iubire.
6ot iubirea constituie tema Duminicii &asatului sec de carne. Pericopa e"anghelica este
parabola %nfricosatei @udecati (atei 0:, 81!5A). Care "a fi criteriul <udecatii -ale, cand .ristos "a
"eni sa ne <udece7 9aspunsul este dragostea concreta pt orice persoana umana pe care D$eu ma
face sa o intalnesc in "iata mea.
/sta$i din ce in ce mai multi crestini tind sa identifice dragostea crestina cu preocuparile
politice, economice si sociale) cu alte cu"inte, ei muta centrul de greutate de la persoana unica si de
la destinul ei unic, la entitati anonime, cum ar fi +clasa, sau +rasa,. Este clar ca, in drumurile "ietii
lor, in responsabilitatile lor cetatenesti, profesionale, crestinii sunt chemati sa faca tot ce pot si stiu
mai bine pentru o societate dreapta, egala si in general mai umana.
Dragostea crestina este +posibilitatea imposibila, de a!& "edea pe .ristos in cel de langa
mine.
?u exista dragoste +impersonala,, deoarece dragostea este descoperirea minunata a +persoanei, in
+om,.
Este descoperirea a aceea ce este +atragator,, a ceea ce este de la Dumne$eu in fiecare om.
Dragostea crestina este cateodata opusul +acti"ismului social, cu care se identifica adesea
crestinismul asta$i. Pt. un acti"ist social, obiectul dragostei nu este ,persoana,, ci omul. /cti"istul
social nu are nici un interes pt persoana pe care o sacrifica usor pentru +interesul comun,. Chiar si
in aceasta lume in care +$ace rautatea,, singura "ictorie de durata si transformatoare este cea
i$"orata din dragoste. /!i aminti omului aceasta dragoste si "ocatie personala, a umple aceasta
lume pacatoasa cu dragoste, aceasta este ade"arata misiune a #isericii.
Pilda @udecatii de /poi tratea$a problema dragostei crestine. ?u toti suntem chemati sa
muncim pentru ,umanitate,, insa fiecare dintre noi a primit darul si harul dragostei lui .ristos. 6oti
oamenii sunt intemnitati, bolna"i, insetati si flaman$i de aceasta dragoste personala pe care au
negat!o. 6ocmai in conditiile stramte si limitate ale existentei noastre personale, fiecare dintre noi a
primit responsabilitatea unei mici parti din %mparatia lui Dumne$eu, prin acest dar al dragostei lui
.ristos.
/stfel, chiar daca noi am acceptat sau nu aceasta responsabilitate, chiar daca am iubit sau nu, "om fi
<udecati. Pentru ca intrucat unuia dintre acestia prea mici frati ai Mei ati facut, Mie Mi-ati facut...
:. %ertarea (Duminica &asatului sec de bran$a)
;ltima $i dinaintea Post. #iserica pomeneste pe toti barbatii si femeile care au fost +luminati
de post,. -fintii, modele pe care trebuie sa le urmam, sunt calau$e in arta dificila a postirii si a
pocaintei. ?umita Duminica iertarii, poarta insa si un alt nume liturgic3 Duminica i$gonirii lui
/dam din 9ai. *mul a fost creat pentru 9ai, pentru a!& cunoaste pe Dumne$eu si a fi in comuniune
cu El. Pacatul omului l!a lipsit de aceasta "iata binecu"antata si antuitorul lumii deschide usa
9aiului pentru oricine %l urmea$a, iar #iserica prin descoperirea frumusetii lui Dumne$eu ne face
"iata un pelerina< catre indepartatul tinut al 9aiului. &a inceputul postului noi suntem ca si /dam.
Postul este eliberarea din robia pacatului, din inchisoarea +acestei lumi,. -i pericopa
e"anghelica a acestei ultime duminici (t A, 15!01) ne pune in fata conditiile acestei eliberari3
! Postul refu$ul de a accepta dorintele si impulsurile firii noastre ca$ute ca fiind normale, efortul
de a ne elibera pe noi insine de stapanirea carnii si a materiei asupra duhului. Pentru ca postul
nostru sa fie eficace, trebuie sa nu fie ipocrit, sa nu fie o +lauda,. ?u trebuie sa ne aratam
oamenilor ca postim, ci Tatalui nostru, care vede in ascuns;
! %ertarea ! Bca de veti ierta oamenilor gresalele lor, si Tatal vostru Cel Ceresc va va ierta gresalele
voastre. 6riumful pacatului, principalul semn al stapanirii lui asupra lumii, este de$binarea,
opo$itia, separarea, ura.
Prima spartura in aceasta fortareata a pacatului este iertarea.