Starea pelicanilor creti din Delta Dunarii

1. Definitia populatiei
Populatia = grup de indivizi din aceeasi specie care locuiesc in aceeasi loc in acelasi timp
Termenul "populatie" este inteles diferit in diferite stiinte:
In demografia umana, populatia este o suma de indivizi dintr-o zona data.
In genetica, populatia este un grup de indivizi care se pot incrucisa intre ei, fiind
din aceasi specie si care este izolat de alte grupuri
In ecologia populatiei,o populatie este un grup de indivizi din aceasi specie care
traiesc in aceasi zona.
2.Caracterizarea speciei alese -biologie,ecologie
Pelicanul cret (Pelecanus crispus este o specie periclitata la nivel glo!al, clasificata
ca "ulnera!ila de catre I#$% (#I$% & #niunea Internationala pentru
$onservarea %aturii.
'a!itatul de cui!arit al pelicanului cret in sudul si estul (uropei este format din
zone umede semisaline si dulcicole, lagune marine si delte (in special Delta
Dunarii. $oloniile sunt localizate pe lacuri, in delte si estuare, fiind preferate
zonele incon)urate de stufarisuri. $onform datelor recente, in *omania e+ista ,
colonii, o a patra locatie fiind folosita doar ocazional, de un numar redus de
perec-i.
$oloniile in care cui!aresc pelicanii creti sunt la+e, formate din grupuri de
cui!uri mai apropiate (su!unitati de cui!arit. $ui!urile sunt amplasate pe plauri
(insule de stuf plutitoare, depuneri de mal sau mici insule nisipoase, dar specia
accepta cu usurinta si structuri artificiale construite in apropierea coloniilor
e+istente (platforme fi+e sau plutitoare, insule artificiale nisipoase.
Specia poate fi intalnita si in regiuni deluroase, cu mici lacuri, folosind c-iar si zone care
pot suporta doar o densitate mica a populatiei. Specia foloseste zone inunda!ile si lacuri
cu apa scazuta si,uneori,amena)arisau zone costiere adapostite.
Pasarile cui!aritoare sosesc in zona coloniilor in fe!ruarie, iar depunerea pontei
are loc de o!icei in primele doua saptamani. Pasarile depun pana la patru oua,
media fiind de .,/. Incu!atia dureaza ,. ,0 de zile, iar puii parasesc cui!ul ..
.0 saptamani mai tarziu . In *omania, sezonul de cui!arit
dureaza de la sfarsitul lui fe!ruarie pana in iulie. Incu!area incepe odata
cu depunerea primului ou, care are loc de o!icei la )umatatea lunii martie.
(clozarea puilor este asincrona, iar puii petrec 12 33 zile in cui!. Ponta este
formata de o!icei din 0, oua, dar au fost inregistrate si cui!uri cu 4 oua sau pui
eclozati ($eaplace, 5acul Sinoie in 0224 si 0226. Dimensiunea pontei depinde in
principal de disponi!ilitatea -ranei in timpul unui sezon de cui!arit. $ontrar
asteptarilor, pelicanii creti pot creste cu usurinta doi pui, succesul reproductiv in
coloniile !ine prote)ate fiind de peste un pui per cui!. $u toate acestea, c-iar si in
coloniile din zone strict prote)ate succesul reproductiv poate fi mai mic de un pui
per cui!, in principal datorita pradatorismului si deran)ului ($rivelli, .661.
Succesul reproductiv mediu in *omania variaza intre 2,/ si .,4 pui pe incercare
de cui!arit .
7ortalitatea in perioada de cui!arit apare in principal in stadiul de ou , succesul
reproductiv variind intre ,8 si 329. Specia este deose!it de sensi!ila la deran)ul cauzat d
e activitatile umane in timpul formarii perec-ilor si al depunerii pontei, deran)ul repetat in
aceasta perioada putand duce la a!andonarea coloniei. Se considera ca o rata de
succes de peste un pui per cui! ar asigura o crestere populationala.
Hranire
Pelicanii creti consuma doar peste si se -ranesc singuri sau in grup. Pestele este
capturat in sacul gular care este folosit ca o cupa.
$and se -ranesc in grup pasarile formeaza deseori un semicerc, impingand pestii
inainte pentru ai concentra. Pelicanii creti se -ranesc uneori si in grupuri mi+te,
in cooperare cu cormoranii, in special in locurile unde tind sa se adune in numar
mare. $ompozitia dietei lor depinde aproape in intregime de a!undenta relativa
a speciilor de pesti din care se -ranesc.Dimensiunile pestilor capturati variaza intre ,2
si .022 g in greutate si intre 8 si 40 cm in lungime , desi a fost inregistrata capturarea
unei stiuci de 82 cm.
%ecesarul zilnic de -rana este estimat la .222 .022 g pentru un adult.
Pelicanii creti se pot -rani c-iar si foarte departe de colonie.
Deplasari si iernare
Pelicanul cret este o specie migratoare si partial migratoare , desi populatia
europeana este mai mult dispersiva, decat cu adevarat migratoare .
Pasarile din *omania incep sa paraseasca teritoriile de cui!arit, in general,
incepand cu luna septem!rie, dar uneori c-iar si de la )umatatea lui august. Se
intorc in zona de cui!arit cel mai tarziu in martie, primele pasari sosind la
inceputul lunii fe!ruarie. Desi principalele teritorii de iernare se considera a fi in
:recia si in Turcia, unele pasari isi petrec iarna pe ape continentale, in zone
umede, dea lungul marilor rauri (Dunarea, depinzand de e+istenta unor lucii
de apa neing-etate, -rana disponi!ila si locuri de odi-na potrivite, lipsite de
deran) . 7onitorizarile recente (02210226 si datele o!tinute de la
, )uvenili de pelicani creti ec-ipati cu transmitatoare satelitare, in Delta Dunarii,
in 0221 si in 022/, au aratat ca zonele preferate inclusiv in lunile octom!rie si
noiem!rie sunt localizate dea lungul Dunarii, uneori cu concentrari mari de
pasari in aceste zone (pana la .3/ de indivizi pe 5acul Su-aia, in octom!rie 022/,
si ,12 pe 5acul ;istret, in noiem!rie 022/. In zonele umede situate dea lungul
Dunarii inferioare au e+istat in trecut colonii de pelicani creti si sunt situri c-eie
pentru -ranirea in grup a pelicanilor creti, dupa terminarea perioadei de cui!arit.
3.Starea actuala a populatiei de pelicani creti din Delta Dunarii
Populatia cui!aritoare din Delta si sistemul lagunar (si implicit din *omania a
inregistrat fluctuatii de-a lungul ultimelor decenii, dar este relativ sta!ila, efectivele
estimate pana in anul 022, fiind peste 402 perec-i (422-882. Totusi, ca rezultat al
evaluarii pe !aza fotografiilor realizate in cursul survolarii coloniilor in perioadele de
cui!arit intre anii 0223-0226, s-a constatat faptul ca intr-una dintre colonii, cea mai mare
(situata pe lacul 5e)ai, numarul de perec-i este redus fata de estimarea anterioara. Drept
consecinta, numarul de perec-i cui!aritoare la nivelul anului 0226 este estimat in total la
apro+imativ ,82 perec-i.

$olonia de pe insula $eaplace, aflata in lacul Sinoie, a fost monitorizata pe o perioada
mai lunga de timp, mai ales datorita accesi!ilitatii, comparativ cu celelalte. <stfel, dupa o
perioada de crestere, pana in anul 0228, numarul de perec-i cui!aritoare a fost mai mic in
primii ani de implementare a proiectului. Dupa finalizarea lucrarilor de consolidare a
insulei (constructia gardului protector, a platformei pentru cresterea suprafetei disponi!ile
pentru cui!arit, a platformelor din apropierea coloniilor, respectiv ca urmare a
implementarii programului de patrulare in zona, in anul 0226 s-a inregistrat cel mai mare
numar de pana acum de perec-i cui!aritoare din aceasta colonie (..1 in luna mai.
4.Amenintari la adresa speciei
Declinul populatiei de pelican cret la nivel glo!al este determinat in principal de
degradarea -a!itatului si modificarile survenite in regimul -idrografic al zonelor umede,
factori ce conduc la diminuarea sau c-iar disparitia suprafetelor optime pentru cui!aritul
in colonii.
<ctivitatile umane desfasurate in apropierea coloniilor constituie unul dintre cei mai
importanti factori cu efect negativ asupra acestei specii. Deran)ul, fie el deli!erat
(vizitatori care intra in colonii pentru a-i o!serva si fotografia sau accidental
(am!arcatiuni ce trec prea aproape de colonii, determina pelicanii adulti sa sara speriati
si sa paraseasca colonia. Deseori pelicanii sunt persecutati in locurile de -ranire de catre
pescari care ii vad drept competitori.
Pelicanul cret este o specie la care vanatoarea este interzisa prin lege (5egea
423=0221. $u toate acestea in unele cazuri aceasta pasare este impuscata atat in zonele
de cui!arit, cat si in pescarii, unde apar, de o!icei in perioada de iernare. <laturi de
!racona), distrugerea cui!urilor si colectarea oualor sunt alte doua activitati umane
intentionate cu efecte negative asupra populatiilor acestei specii.
De cele mai multe ori deran)ul se datoreaza in principal cunoasterii precare si lipsei de
apreciere a pelicanului cret ca valoare naturala.
$oliziunea cu liniile electrice reprezinta o alta cauza importanta a mortalitatii indivizilor
acestei specii, atat in perioada de cui!arit, cat si in cea de iernare.
.Concluzii
Intrucat conservarea pe termen lung a pelicanilor creti depinde in foarte mare masura
de armonizarea necesitatilor acestei specii cu cele ale oamenilor, de nivelul de cunoastere
si intelegere a valorii acesteia, si de comportamentul nostru, o atentie deose!ita ar tre!ui
acordata in cadruli activitatilor de informare si popularizare
Din pacate, aceste monumenete ale naturii sunt, c-iar si in conditiile e+istentei
*ezervaiei ;iosferei Delta Dunarii, supuse unor presiuni de catre factorul uman. Pescarii
le prigonesc, unii pretinsi vanatori le impusca din goana !arcilor inzestrate cu motoare
rapide. Dar, tre!uie sa stim ca pelicanii sunt ocrotiti nu numai prin legea cinegetica, dar
sunt si su! protectia $oneventiei de la ;erna, privind conservarea vietii sal!atice si a
-a!itatelor naturale.