1.Ce este economia politica?

Termenul de "economie politica" a fost utilizat pt prima data in perioada mercantilista de catre francezul
Antoine de Montehrestien de Vattenille in lucrarea sa "TRAITE D'ECONOMIE O!ITI"#E" scrisa pt
!ouie al $III%lea su&eranul de atunci al 'rantei(
An)lo%sa*onii recur) la termenul de "economics" ceea ce inseamna economie+iar latinii la cel de
economie politica(
2.Mercantilismul:
'ertilizarea ideilor lasate mostenire de antichitate si de e&ul mediu a dus la aparitia mercantilismului care
reflecta politica economica de asezare a comertului in centrul acti&itatii economice considerandu%se ca
prosperitatea unei natiuni este strans le)ata de acumularea unei cantitati cat mai mari de moneda si metale
pretioase(
3.Fiziocratii:
Reprezentanti, 'rancios "uesna- si Anne Ro.ert /ac0ues(
'iziocratii considera ca plusul de produse respecti& de &aloare peste cheltuielile facute poate fi creat
numai in productie si numai in sin)ura ramura de .aza%a)ricultura si ca atare nu poate crea "produs net"(
4.Scoala clasica engleza:
Reprezentanti, Adam 1mith+ Da&id Ricardo+ /ohn 1tuart Mill(
Caracteristici,
2(o &iziune statica asupra preturilor
3(&iziunea dinamica,%principiul prudentei
%le)ea randamentelor descrescand
%principiul acumularii
4(fondatorii scolii clasice en)leze
5.Obiectul de studiu al economiei politice
In sec al $I$ lea o. de studiu al ec pol a fost orientat catre schim.ul de mf+ apoi a fost plasat consumul
&ietii ec( In sec al $$ lea s%a afirmat ca ec pol este stiinta 5optiunilor rationale si eficiente6(
/ohn 7enneth 8al.raith spune ca stiinta ec este6 stiinta care studiaza comportamentului uman ca o
relatie intre teluri si resurse rare care au intre.uintari alternati&e6(
Valente alternati&e ale ec pol,
2( Ec pol constit un ansam.lu coerent de cunostinte despre realitatea ec incon9uratoare+ o reflectare
)eneralizata a ac realitati si nu o acumulare de fapte si date ec .rute( !a .aza pol ec sta ec pol(
3( Ca st soc%ec + ec pol studiaza efc asa cum se prez ea in lumea contemporana+ prin prisma restricti&e a
producerii .unurilor si ser&+ a e*tinderii rationalitatii ec asupra intre)ii &ieti soc
4(Ca st teoretica+ ec pol are menirea de a pune in relief cone*iunile si interdependentele dintre procese si
fenomone ec in cadrul unor sisteme notionale ordonate:
;(Ca st umanist%soc+ ec pol studiaza procesele si fen ec nu izolat+ indi&idual+ ci in le) nemi9locita cu
productia + circulatia+ repartitia si consumul .unurilor ec+ acele raporturi soc ce se manifesta intre mem.rii
soc prin intermediul soc insasi(
.!olitica econimica, rep actiunea constienta a puterii pu.lice democratic sta.ilita care presupune
definirea stiintifica a o.iecti&elor economice si sociale ale statului%natiune pe o anumita perioada de timp
si punerea in aplicare a acestor o.iecti&e pornind de la conditiile e*istente si foloseste mi9loace si tehnici
adec&ate(
".#rasaturile economiei de piata $unctionala competiti%a:
%pluralismul formelor de proprietate in care proprietatea particulara este preponderenta
%o structura tehnico%economica moderna
%economia este descentralizata
%sistem de piete concurentiale
%preturile se formeaza prin ne)ocieri li.ere
%statul democratic &e)heaza la respectarea re)ulilor
%populatiei a)entilor economici le sunt caracteristice anumite mentalitati,pre&edere+initiati&a+riscul(
&.#ipuri de unitati in a$aceri:
A(Intreprinderi%pers fizice <indi&iduale=
>(Intreprinderi%asociere <cooperati&e=
C(Intreprinderi%societati comerciale <9uridice=
a(de persoane%in nume colecti& si in comandita simpla
.(de capitaluri% 1(A si 1(C(A
c(mi*te%1R!
D(Re)ii autonome,
a(nationalizate sau constituite din resursele statului
.(directe si indirecte
'.(ntreprinzatorul pri%at,este persoana fizica sau 9uridica care initiaza o afacere in&estind
.ani(timp+ener)ie+putere de munca cu scopul de a o.tine un profit cat mai mare(
1)(D(p(d& al posi.ilitatii de satisfacere a&em, ne&oi sociale sol&a.ile si ne&oi sociale nesol&anile
11.!ri%atizarea,rep procesul(actiunea de trecere in proprietate pri&ata a unor .unuri aflate in proprietate
pu.lica si?sau in administratia statului sau a or)anelor administrati&e(
Metode de pri&atizare,metoda MEE>O+ne)ocierea+oferta pu.lica+licitatia cu stri)are+licitatia cu oferta in
plic inchis(
12. !roprietatea
Repr raportul social concretizat intr%un inscris pri&ind dreptul efecti& al unei persoane asupra
unor .unuri economice create sau e*istente in societate(
Atri.utele proprietatii,
- Dreptul de posesiune
- Dreptul de folosinta
- Dreptul de dispozitie
- Dreptul de uzufruct
O.iectul proprietatii il constituie .unurile+ ceea ce este comun &ietii economicosociale ca urmare a
dez& continue a societatii+ sfera de cuprindere a .unurilor se afla intr%o permanenta schim.are+ se
im.unatateste continuu(
1u.iectul proprietatii il formeaz a a)entii economici care isi e*ercita atri.utele proprietatii in forme
e*trem de &ariate precum si statul care prin intermediul adm pu.lice detine+ utilizeaza si )estioneaza o
anumita masa de .unuri e*istente in societate(
'ormele de proprietate,
- roprietatea pri&ata care apartine su.iectilor+ pers fizice sau 9uridice( Ea poate fi proprietate
indi&iduala sau asociati&a
- roprietate pu.lica+ apartine statului sau adm pu.lice locale sau centrale
- roprietate mi*ta apartine cetatenilor + unor proprietati pri&ate cat si statului sau adm pu.lice
intrucat ia nastere prin asocierea in diferite &ariante a celorlalte doua fm de proprietate
13. Factori de productie
'actorii de productie repr ansam.lul resurselor umane si materiale atrase si utilizate
pentru a produce .unuri materiale(
Munca este un factor primar ori)inar de productie( Munca este o acti&itate specific
umana+ fizica si intelectuala prin care oamenii isi folosesc aptitudinile+ cunostintele si e*perienta
pe care o poseda a9utandu%se in acest scop de instrumente corespunzatoare+ mo.ile+ ei fiind
asi)urarea .unurilor necesare satisfacerii tre.uintelor lor immediate si de perspecti&a(
Munca a fost si a ramas factorul de prod acti& si determinant+ ea este aceea care produce
factorii deri&ati de productie+ ea antreneaza ceilalti factori+ ii com.ina si ii utilizeaza eficient(
In conte*tul proprietatii pri&ate si pri&at asociati&e munca s%a dez&oltat transformandu%se
in munca salariata(
*atura repr un ansam.lu de elemente naturale la care oamenii fac apel pentru a produce
si pe care le influenteaza prin munca( In acest sens natura asi)ura su.stanta+ conditiile materiale+
cadrul desfasurarii &ietii insasi ca si ma9oritatea ener)iei primare necesare oricarei acti&itati(
!amantul si apa este cea mai importanta parte a naturii pe care omul si%a apropiat%o+
toate acti&itatile umane fiind le)ate intr%un fel sau altul direct sau indirect de acesta( Repr unica
sursa naturala de producere a alimentelor si a di&erselor materii prime de pro&enienta
a)rosil&ica(
amantul ca factor de prod se caract prin cate&a trasaturi specifice( El este un dat
pree*istent omului+ adica un element neprodus de om+ este un element dura.il si teoretic
indestructi.il+ este limitat(
'unctiile specifice ale pamantului,
- 1uport si mediu de &iata pentru toate plantele terestre
- 1ursa principala de elemente nutriti&e
- Rezer&orul principal de ener)ie pt or)anismele &ii
- Receptor si re)lator al umiditatii in sistemul sol%apa%plante
Capitalul este acel factor de prod care consta din ansam.lul .unurilor produse si folosite
pentru o.tinerea altor .unuri materiale si ser&icii destinate &anzari cu a&anta9 economic+ cu
profit(
Capitalul fi* este acea parte a capitalului tehnic care participa la mai multe procese
economice+ se consuma treptat parte cu parte si se inlocuieste periodic atunci cand este consumat
inte)ral sau cand este uzat moral(
Capitalul circulant repr acea parte a capitalului tehnic care se consuma in fiecare ciclu de
productie+ participa cu intrea)a lui e*presie .aneasca la formarea costurilor si se inlocuieste dupa
fiecare consumare o data cu reluarea unui nou ciclu(
14. Concurenta
Repr o denumire specifica data relatiilor de toti cei care actioneaza pe aceeasi piata
pentru realizarea propriilor interese in conditii de li.ertate economica( Concurenta e*prima in
aceeasi timp ri&alitatea+ disputa de entitatile economice respecti&e care urmaresc acelasi scop si
de aceea interesele lor de&in contradictorii(
Enumerarea tipurilor de piete concurentiale( In tarile cu economie de piata consolidata s%au
impus urmatoarele tipuri de piete concurentiale,
- iata cu concurenta perfecta+ pura
- iata cu concurenta monopolistica
- iata cu concurenta imperfecta
- iata de monopol
- iata de oli)opol
Iata de monopol este caracterizata prin faptul ca un sin)ur producator+ respecti& un si)ur
consumator impune conditiile sale in raportul cu partenerii de &iata( Monopolul e*prima acea
situatie de &iata cand un sin)ur producator ofertant isi impune interesele pentru o anumita piata(
iata cu concurenta monopolistica care are caracteristici ce apartin atat pietei cu concurenta
perfecta cat si pietei de monopol( Aceasta forma de piata pastreaza toate caracteristicile pietei cu
concurenta perfecta cu e*ceptia celei pri&itoare la omo)enitatea produsului care este inlocuita cu
diferentierea produsului(
Concurenta de producator se duce in principal prin produs+ fiecare urmarind ca in cadrul
)enului de marfa sa ofere un .un care sa &ina cat mai .ine in intampinarea )usturilor si
preferintelor anumitor cate)orii de cumparatori( Ca e*emplu de piata cu concurenta
monopolistica a&em piata produselor cosmetice+ piata produselor de im.racaminte+ piata
constructiilor+ etc(
iata de oli)opol repr principala forma de piata in tarile dez&oltate dpd& economic( Aceasta
isi pastreaza caracterul de atomicitate a cererii e*istand numerosi cumparatori cu o forta
ecnomica redusa(
Oferta unui produs este concentrata la un numar mic de producatori cu forta economica
ridicate+ dar apropiate( Ei nu pot controla pretul+ dar cum fiecare detine o pondere ridicata in
oferta totala poate influenta piata prin deciziile pe care le ia in domeniul preturilor sau al
productiei(
'irmele care functioneaza pe o asemenea piata pot adopta fie un comportament cooperant
incheiat intre ele fie unul necooperant situatie in care firmele concureaza in mod independent(
15. +$icienta economica
Ef(ec @ efecte?eforturi A ma*im Ef(ec @ eforturi?efecte A minim
Eficienta economica la ni&el microeconomic se masoara prin renta.ilitatea firmei iar la
ni&el macroeconomic prin producti&itatea muncii nationale(
'actorii esentiali pentru cresterea eficientei economice si sporirea fortei competiti&e a
a)entilor economici,
- Cunoasterea si anticiparea cererii pe piata
- romo&area tehnolo)iilor moderne care au ca rezultat cresterea acti&itatii+ reducerea
costurilor si im.unatatirea calitatilor .unurilor economice
- Ale)erea celor mai .une metode de mana)ement si )estiune
1. ,entabilitatea economica repr capacitatea unei firme de a o.tine profit ca diferenta poziti&a
intre incasarile o.tinute din acti&itatea proprie<CA= si cheltuielile de fa.ricatie+ comercializate si
pentru tranzactia p%zisa<costuri=
entru determinarea renta.ilitatii acti&e ec este foarte importanta cunoasterea pra)ului min al
renta. adica a acelui punct dincolo de care nu se mai o.tine profit+ iar renta. se transforma in
pierderi(Acest pra) este dat de e)alitatea,
-olumul incasarilor $irmei din acti%itatea depusa . -olumul costurilor e$$ectuate pentru
obtinerea %eniturilor respecti%e
entru a aprecia daca o firma este &ia.ila se impune masurarea renta. sua determinarea ratei
renta.( Astfel a&em,
% rata renta. comerciale Rc@RE?CAB 2CC <RE@rezultatul e*ercitiului CA@cifra de afaceri=
% rata renta. economice Re@ RE? AtB2CC <At@acti&e totale=
% rata renta. financiare Rf@RE?7B2CC <7@ capitaluri=
'actorii rele&anti care influenteaza rata renta.ilitatii sunt,
a= factori care tin de productie< &ol sic alit .unurilor ec create de firma+ marimea capitalului
ethnic folosit pt producerea .un ec si &iteza de rotatie+ structura productiei .unurilor ec=
.= factori care tin de pret<ni&elul pretului de &z+&ol incasarilor+modul in care se impart
incasarile intre posesorii fact de productie care au contri.uit la o.t lor=
c= factori care tin de cost<ni&elul si structura costurilor+ )radul de minimizare a costului in
cadrul firmei =
Importanta ratei renta.ilitatii,
- Rata renta.ilitatii fa&orizeaza orientarea productiei pe pruduse+ ramuri sisu.straturi in
scopul )asirii celor mai renta.ile
- 1timuleaza )estiunea prin utilizarea rationala a resurselor+ intreprinzatorul sta.ileste
sin)ur ce cantitate de productie creeaza
- Contri.uie la cresterea interesului intreprinzatorului pentru diferentierea productiei a&and
in centrul acestuia modernizarea conceptului de calitate
- 'a&orizeaza se)mentarea pietei si diferentierea strate)iilor concurentiale
1"./ez%oltarea durabila reprez forma?tipul de dez&oltare care im.ina armonios si
echili.rat realizarea cresterii ec+ prote9area mediului incon9urator+ 9ustitia sociala si
democratia(Omul este principalul prota)onist si destinatar final al dez&oltarii(
Aprecierea acestei dez&oltarii se realiz prin indicatorii dez&oltarii umane<ID#= introdus pt
prima data in raportul ro)ramului Natiunilor #nite t Dez&oltare<2DDC=( Acesta se foloseste pt a
masura pro)rasul ec soc corespunzator dez&oltarii umane dura.ile care se compune din 4
indicatori partiali,
2( speranta medie de &iata la nastere
3( rata de instruire a populatiei
4( I> ?locuitor
1&. !ro$itul reprez e*cedentul incasarilor<&enit= realizate peste costurile de productie si
distri.utie a .unurilor ec(Termen de ori)ine latina de la &er.ul 5proficere6@ a pro)resa+ a da
rezultate(Aceasta e*plica de ce profitul este considerat &enit(
Marimea profitului este &aria.ila de la o firma la alta in timp si spatiu iar calculul sau se
realizeaza ca,
%masa profitului , r@IT%CT
% rata profitului, % in raport cu CA Rpr@r?CAB2CC CA@ B"@IT
% in raport cu costul total Rpr?CT@ r?CtB2CC
% in rap cu capitalul total Rpr?7@ r?7B2CC
'unctiile profitului,
- ii moti&eaza pe proprietarii de capital sa%l utilizeze in acti&e cu caracter commercial
- stimuleaza initiati&a si acceptarea riscului din partea celor care%l urmareste drept scop
- Incita la cresterea eficientei si culti&a spiritual de economist
- Aloca resurse<f de prod= pe acti&itati si firme orientandu%le spre cele profita.ile+ moderne
- 1unt o resursa principala de fin directa sau indirecta a oricarei acti&itati inclusi&e a celor
social%culturale
1'.!roducti%itatea muncii este e*presia sintetica a eficientei utilizarii fact de productie si poate
fi determinate la ni&el de firma+ ramura ec si economie nationala( Ni&elul producti&e arata cat de
mare este rodnicia+ randam fact de productie se determina ca raport intre rezultatele o.tinute de
producator si eforturile depuse pt a o.tine aceste rezultate, E@"?'i
'actori care pot influenta producti&itatea pot fi,
%naturali<conditii pedoclimatice+concentratia in su.st utila a unui zacamant mineralier+
a.undenta sau raritatea res de apa=
%tehnici<tehnica si tehnolo)iile utilizate+ com.inarea factorilor de productie+modul de or)anizare
a acti&it=
%sociali<)radul de pre)atire si calificare a lucrarilor rel dintre sindicate si patronat=
%psiholo)ici<moti&atia muncii+ climatul la locul de munca+ climatul familial=
%internationali<calit rel ec cu partenerii e*terni+ ni& producti&it in celelalte parti=