ENERGIA NUCLEARA

ALTERNATIVA LA DEZVOLTAREA DURABILA A ROMANIEI

Acest studiu este facut prin prisma Strategiei Nationale pentru Dezvoltare Durabila care a
fost finalizata de Centrul National pentru Dezvoltare Durabila.
In urma unor studii comparative si a unor discutii cu mai multi specialisti din domenii
conexe, consideram ca dezvoltarea unei industrii energetice bazata pe reactori nucleari ar fi
benefica tarii cu conditia sa se respecte toate normativele de protectie a mediului.
Dar pentru a intelege mai bine acest fenomen, este bine sa se faca un studiu comparativ.
Inainte de 199, toata economia se baza pe industrii energo!intensive, unde problema
eficientizarii consumurilor nu exista. Nu trebuie uitata promisiunea stalinista de a asigura energia
electrica gratuita pentru populatie""
Dupa 199#, in $omania, toata industria sufera mari transformari. Contractia, c%iar
disparitia activitatilor, fara sa sporeasca eficienta, a dus la o reducere cu &#' a intensitatii
energetice in perioada 199# ( )###. Nici costurile de productie nu au fost prea mult imbunatatite
*+# ( +,' din resursele primare consummate-. In anul premergator aderarii la ./, intensitatea
energetica primara a fost de #,,1 tone ec%ivalent petrol *tep- per 1### 0 de valoare creata, iar
intensitatea energetica finala a fost de #,+, tep11### 0. Aceasta energie a fost consumata diferit
fata de anii dinainte de 1992 )# ( ), ' industrie, &# !,# ' in cladiri, +, ( &# ' transporturi. In
acest mod au inceput sa fie dependente de importul de surse pentru energie primara, pana la ,# '
la gaze si 3# ' petrol, import care ne!a costat & miliarde 41an. Cum am a5uns aici2
carbunele fost considerat de slaba calitate, s!au inc%is ma5oritatea exploatarilor, minierii s!
au implicat mai mult in politica decat in energie6
au fost considerate rentabile importurile de carbune din 7olonia, fara sa se tina seama de
contaminarea radioactiva. 8a o capacitate totala instalata de producere a energiei electrice
de 1.+## 9:, puterea disponibila era in )##& de 1&.;## 9: *&#' era capacitatea de
productie pe carbune-.
Nici la productia de energie pe baza de %idrocarburi *petrol, pacura, gaz- nu am evoluat
prea bine. Aveam capacitate energetica de +#'. Dar, prin concesionarea exploatarii si a
transportului, nu mai aveam o siguranta in utilizarea acestor resurse, mergand pe alternative2
importul masiv, cu multe sincope din <ederatia $usa6
incercand o planificare cu marile companii care exploatau rezervele din tara.
In domeniul %idro, aveam ), ' capacitate existenta, plus 1# ' daca finalizam toate
lucrarile incepute. Dar si in acest domeniu au fost probleme2
colmatarea unor bara5e, fara sa existe resurse de remediere a fenomenului6
abandonarea fara conservare a mai multor lucrari %idroenergetice6
/nergia nucleara a reprezentat singura sursa care a cunoscut o ascendenta sigura. Daca la
inceput au avut doar & ', in )## s!a a5uns la 13 ( 1 '. Daca la sistemul termo durata de viata
expira la ;# ' dintre ele, iar la cele %idro expira la &# ', vom fi obligati sa ne bazam pe
sistemele nucleare care sunt relativ noi si au o viata mult mai mare.
=rebuie insa avut in vedere o problema ma5ora si anume Securitatea /nergetica. 7entru a
ne mentine suveranitatea nationala asupra resurselor primare de energie, cresterea sigurantei
ofertei de energie, mentinerea unui grad acceptabil de dependenta fata de importuri de
combustibil sau de energie, trebuie sa ne indreptam eforturile spre utilizarea energiei nucleare.
Aceasta varinata ne face si relativ independenti de retelele de transport si ne asigura o
infrastructura in situatii critice.
1
Acest tip de energie va avea un singur impact pozitiv asupra sc%imbarilor climatice
zonale, reducand gazele cu efect de sera cu 1# ' in )#1+ fata de 199#. Certificatele de emisii,
protocolul de la >?oto, Conventia Internationala privind Sc%imbarile Climatice vor fi mult mai
usor implementate. Strategia nationala in domeniul eficientei energetice, intensitatea energetica
se va redresa in )#1, in proportie de +# ( ,# '.
Din aceste motive, in tara se faceau planuri pentru construirea unor centrale nucleare.
Acestea urmau sa fie amplasate in zonele unde existau exploatari de minereu uranifer2
zona @rasov ( unde era si .zina feldioara si exploatarile de la Ditrau6
zona 8ipova ( unde erau exploatarile de pe Aalea 9uresului6
zona Suceava ( unde erau exploatarile de la Crucea.
Specialistii romani nu au fost prea departe de implementarea noilor te%nologii ale
centralelor care utilizau =%oriu in loc de .raniu. Am avut nenumarate exploatari si explorari,
c%iar si un depozit la @anesti, care era utilizat ca si antrepozit pentru uzina de procesare. Acest tip
nou de centrale functioneaza de5a in Anglia fara a crea probleme. Numai ca, dupa 199#, apar
disfunctionalitatile in abordarea acestui tip de energie. Apar fel de fel de teorii care nu au
incura5at planul energetic nuclear. $ezultatul2
abandonarea proiectelor de constructie a centralelor, desi unele au fost demarate6
in data de )) septembrie )##+ livram spre stocare la rusi, toata cantitatea de uraniu
pregatita la ICN B <CN 7itesti. =otul s!a facut sub supraveg%erea NA=C6
minele uranifere sunt abandonate *doar Crucea ( @otusana mai lucreaza"-
se investesc bani multi in asa zisele ecologizari a minelor6
exploatarea 9erisani Arges, pe principiul separarii gravimetrice a prundisului din $aul
Arges sau o instalatie similara de la Drindul C%ituc sunt abandonate6
flotatia pentru minereul de =%oriu de la E91;F $usc%ita, instalatie nou nouta este taiata la
fier vec%i.
7entru a evalua corect durabilitatea energiei nucleare, este bine sa facem cateva
comparatii, prioritare fiind problemele de mediu2
o centrala termoelectrica care functioneaza cu carbune poate polua radioactiv o suprafata
destul de mare pentru ca in carbune pot fi identificate elemente uranifere. .n exemplu
este carbunele din Aalea Giului care contine2 8i )&6 @e #,96 Sc ,96 Co 9,16 Sr )&#6 H ),6
Ir )+#6 Cs &,#6 =% 9,&6 . ),& *ppm-. =one de cenusa sunt deversate peste zone intinse.
/xemplele sunt multe2 EpanaF de depuneri ale elementelor grele se intinde pe +& >m pe
principalele directii ale vanturilor dominante6 %alda de cenusa de la C/= =imisoara
contine elemente grele care sunt transportate de vant la distante considerabile.
Dazul metan poate contine mult $adon care fiind mai dens decat aerul, decanteaza6
)
8a toate acestea, trebuiesc insumate costurile ridicate de exploatare, preparare, transport,
pregatirea pentru ardere precum si nesiguranta fluxului din import.
7entru ca acest studiu sa fie cat mai corect, am luat in studiu situatia reala din mai multe
state. Se pare ca toate statele au in vedere urmatoarea situatie2
Dupa ultimele rapoarte, principalii producatori sunt *dupa raportul IAN.S (
.niversitatea =e%nica din Damastadt, autor :olfgang 8iebert-2 Canada ),', Australia ( 19',
>azaJ%stan 1+', Nigeria 9 ', $usia ', Namibia ', .zbeJistan 3', S.A ,', si alte tari ;'.
=rebuie observat ca in acest raport, $omania nici nu este considerata un potential producator. Dar
daca se studiaza E/nvironmental 7erformance $evieK ( $omania ( $aport al /conomic
Commision <or /urope ( Committee on /nvironmental 7olic?F, se constata ca resursele
nationale nu ar fi de negli5at *$aportul a fost bazat pe declaratiile oficiale ale $omaniei-. Dar sa
luam in considerare faptul ca2
zacamantul de la Stei a fost un ec%ilibru intre NA=C si Aarsovia6
avem multe depozite de minereu radioactiv uitate prin munti6
infrastructura necesara procesarii minereului si a moderatorului *apa grea-6
realitatea exploatarilor si explorarilor din $omania *detalii pe KKK.%c5v.J.ro- care inca
mai sunt secrete""
In anul )##3, s!au identificat zacamintele uranifere *mii de tone- in tarile2 Australia (
1.1&# t6 >azaJstan ( 13 t6 Canada ( &&& t6 .SA ( +&) t6 Africa de Sud ( +&1 t6 Namibia ( ))
t6 Niger ( )), t6 $usia ( 1;+ t6 .zbeJistan ( 113 t6 .craina ( 9# t. Din nou trebuie remarcat ca
$omania nu este luata in considerare"" Dar
sa evaluam studiul Iittel *Sc%indler
)##3-.
+
=oate aceste marimi de capacitate de exploatare vor duce la o strategie clara de dezvoltare
a energiei nucleare. In $aportul IA/A din )##3 rezulta2

In multitudinea surselor de energie, energia nucleara ocupa un loc foarte important si este
intr!o continua expansiune.
=ot in $aportul IAN.S ( =ec%nisc%e .niversitat Damastadt se poate vedea evolutia
procentuala a te%nologiilor de generare2
&
In ceea ce priveste resursele subsolului sau a marine, rezultatele sunt optimiste. =rebuie
amintit ca nici o tara nu si!a estimat potentialul din mai multe motive2
nu a prezentat interes, neavand te%nologii6
se mentuine inca secretul militar6
nu se cunosc resursele militare care pot fi convertite.
Dar o evaluare aproximativ estimativa poate fi gasita in $aportul N/A *C/DC )##-
Daca se face un studiu comparativ, se a5unge la concluzia ca totusi aceasta energie
nucleara va fi o sursa cu dezvoltare continua durabila.
! Canada ( Cigar 8aJe 9ine si 9c Artur $iver .ranium 9ine ne indica cazuri de
incepere a exploatarilor dupa anul )##,, si se asteapta la o productie de ;.### t de
.raniu *113 din productia mondiala- pentru Cigar 8aJe 9ine, iar pentru 9c Artur $iver
se estimeaza &13 milioane de tone de . +#. Acest ultim zacamant are 1, ' minereu
util. Comparativ, la Ciudanovita am avut 3# ( ;# ' *in ple%blenda- minereu util. In
aceasta concentratie, avem de5a extras minereu, dar abandonat in fel de fel de depozite
intermediare *ex2 mina 8isava CS sau in portul vec%i de la Crsova, 9L-
! Slovenia este un stat care nu a renuntat la energia nucleara. Din raportul anual rezulta ca
au o continua crestere a puterii de la centrala >rsJo *unica centrala-. $aportul oficial al
Slovenian Nuclear Safet? Administration
*SNSA- este foarte clar si exprima dorinta
acestei tari de a merge mai departe pe
dezvoltarea acestei forme de energie cu toate
riscurile care pot apare.
! Dermania *fosta DD$- in $aportul Storm A.
8eeuKen )##; sunt date despre cele &+ de mine
si )) de zone exploatate, care au produs
)+#.### t care in mare parte a fost transportat
in .niunea Sovietica pentru arme nucleare.
/xemplele pot continua. Se observa o EcadereF a
exploatarilor in perioada caderii =ratatului de la
Aarsovia si a incetarii $azboiului rece. Daca se studiaza
,
$aportul $ed @ooJ al N/A1C/CD )##, concluziile sunt clare, nivelul de exploatare a uraniului
creste.
De aici se poate vedea variatia costului >:% raportat la pretul uraniului.
Acum sa revenim la $omania. 7entru a face un studiu corect, este nevoie de o baza de
date corecta precum si de o istorie reala a exploatarii uraniului din tara *detalii pe
KKK.%c5v.J.ro ( istoria uraniului-. Desi am avut o istorie complexa in acest domeniu, dupa
199 s!a abandonat aceasta exploatare, motivand pretul scazut pe piata internationala. In loc sa
investim in continuarea exploatarii rentabile, in conditii de standard international, s!a considerat
ca este mai bine sa abandonam lucrarile si sa investim in EecologizariF *cateva cazuri concrete se
pot vedea pe KKK.%c5v.J.ro -.
9entinem o infrastructura de protectie nucleara cu multe birouri, dar situatia nu se
imbunatateste, desi nivelul de exploatare a scazut. Am avut multe accidente nucleare, dar cred ca
nu s!a invatat prea multe din astea. S!a a5uns intr!un bloca5, atat mediatic informational cat si
economic in acest domeniu. Cateva exemple2
gasim informatii despre situatia reala din aproape toate statele. Despre $omania nu gasim
nici carti de specialitate editate, nici rapoarte profesional redactate6
avem facultati care predau 7rotectia 9ediului. Subiectul radioactivitatii este foarte putin
tratat, sau c%iar deloc6
medicina prevenirii cat si cea curanta nu este pregatita pentru a prelua adevarul din aceste
exploatari. Si acum se dau diagnostice din care rezulta adevarul despre personalul minier.
9entinem o secretomanie ciudata, dar situatia reala a exploatarilor si cea a transporturilor
o gasim la specialistii rusi, germani dar si la anumite firme din tara.
9ai sunt si alte exemple. =oate acestea au influiente negative in alte domenii2
se practica agroturismul si ecoturismul in cele mai periculoase zone de expunere6
se construiesc case de vacanta, drumuri de acces, zone de agrement cu materiale rezultate
din exploatarile minere abandonate *la exportul c%erestelei, a fierului vec%i sunt necesare
fise radiometrice-6
se consuma alimente contaminate, alimente care nu au acces la export decat cu fise de
control radiometrice *miere de albine, ciuperci, anumite sortimente de carne-
3
Si exemplele din domeniul prezentat mai sus pot continua. Adevarul este ca remedierea
acestor probleme implica costuri mari. De aceea, primul pas ar trebui facut in domeniul avetizarii
si instruirii populatiei din zonele expuse si apoi trebuiesc aplicate proceduri simple de stabilizare
a %aldelor precum si stabilizarea metalelor grele si a radionuclizilor in zonele de exploatare.
7entru aceste operatii nu sunt necesare proiecte de fezabilitate scumpe si nu necesita aparatura
complexa.
Dupa finalizarea acestei etape se poate trece la regandirea strategiei energetice pe baza de
uranifere. Avem o infrastructura pregatita2
uzina pentru Apa Drea exista si nu a creat probleme pana acum6
Institutul de $eactori Nucleari de la 9ioveni este destul de bine ec%ipat6
Compania Nationala a .raniului are la <eldioara o uzina care produce combustibil pentru
centrale nucleare, in conditii destul de bune.
In plus, inca mai avem buni specialisti in acest domeniu. Nu stam rau nici cu exploatarile
uranifere *ca numar-. Dar daca in prima faza s!ar exploata numai depozitele abandonate de nemti,
de rusi si de romani, ar fi de lucru pentru o perioada tampon pana vor reincepe exploatarile
propriu!zise. Despre generarea curentului electric in centralele nucleare sunt multe comentarii din
partea unor CND!uri dar nimic concret. 7entru multi dintre asa zisii specialisti, sistemul CAND.
este periculos. Nu se vorbeste prea mult de Centrala de la 7aJs care are & generatoare AA/$!
&&#1)1+. /ste adevarat ca recent au fost reconditionate dar tot de tip Cerbobal au ramas" Dar mai
au si ce%ii ( DuJovan? iar slovacii ( @o%unice si 9o%ovce. @ulgarii au avut si ei dar au fost
nevoiti sa le inc%ida.
Se vorbeste de problema depozitarii combustibilului ars. /ste adevarat ca va fi o problema
in viitor, dar acum avem un program AND$A, similar cu cel francez AND$AD care rezolva
problema depozitarii combustibilului nuclear ars. Dar tot atat de real este ca deocamdata avem
%aldele si decantoarele miniere, deseuri istorice care in prezent ridica mari probleme.
Autoritatile au si un plan2 Strategia Nationala pe =ermen 9ediu si 8ung privind
gospodarirea in siguranta a combustibilului nuclear uzat si a deseurilor radioactive. /xista
normative interne si internationale" Avem tot ce ne trebuie pentru a demara fara nici o problema
producerea si utilizarea energiei nucleare. Numai ca este bine sa aplicam tot ce avem, intr!un mod
cat mai corect. Am vazut rapoarte ale unor institutii de profil, unde radioactivitatea de la
Ciudanovita este egala cu cea de la @ucuresti sau de la Dradistea 9uncelului si se mentioneaza
ca nu sunt probleme de contaminare desi valorile gasite depasesc limitele admise.
Dupa incetarea $azboiului $ece, s!a incalzit si nivelul de colaborare in domeniul
radioprotectiei populatiei civile. Normativele au devenit mai stricte, populatia a incepul sa fie mai
corect informata iar aparatura de masura este tot mai performanta.
In concluzie, daca in $omania se va demara programul energiei nucleare respectand
normativele cat mai corect, nu vor fi probleme de poluare. Acest tip de energie poate reduce mult
alte emisii de CC
)
pe termen foarte lung si va asigura o stabilitate indelungata in domeniul
energiei electrice.
;