Capitolul 6

GRINZI SI
STRUCTURI
METALICE CU
GRINZI
6.1 Notiuni generale
Grinzile solicitate la ncovoiere sunt folosite la alc atuirea cadrelor,
acoperisurilor, podurilor, estacadelor etc. Pentru deschideri
mari sunt folosite grinzi cu z abrele (ferme) care au un consum de
otel mai redus (dar un consum de manoper a mai sporit); pentru
deschideri mici sunt folosite grinzi cu inima plin a.
Dup a cum s-a ar atat n pct. 4.4, tensiunile normale sunt mai
mari n brele cele mai dep artate de axa neutr a (g. 6.1).
De aceea la ncovoiere este convenabil ca materialul s a e
distribuit ct mai departe de axa neutr a. Ecienta sectiunii la
ncovoiere se va aprecia cu modulul de rezistent a. Un modul
de rezistent a mai sporit fat a de sectiunile dreptunghiulare au
sectiunile n form a de dublu T, U.
Cele mai r aspndite sunt grinzile cu sectiune dublu T lam-
183
184 Capitolul 6
Fig. 6.1: Sectiuni ale barelor supuse la ncovoiere.
inate sau sudate (g. 6.1a,b). O sporire a modulului de rezis-
tent a a laminatelor cu sectiune dublu T poate obtinut a printr-
o nt arire a t alpilor cu foi din otel lat (g. 6.1c) sau prin t aierea
si recompunerea prolului, obtinndu-se grinzi cu goluri n inim a
(grinzi ajurate)(g. 6.2).
Fig. 6.2: Grind a cu goluri n inim a.
Grinzile ajurate se obtin printr-o t aiere special a a inimii
dup a linii n zigzag n directie longitudinal a, deplasndu-se apoi
ambele p arti pn a la unirea crestelor valurilor care apoi se
sudeaz a. Cel mai optim prol se obtine n cazul cnd noua
6.2 Proiectarea platformelor
industriale 185
n altime a grinzii nu dep aseste 1,5 h. Grinzile ajurate avnd
greutatea egal a cu cea a prolului initial, posed a o capacitate
portant a si o rigiditate mult mai sporit a si pot folosite la de-
schideri si solicit ari mai mari. Utilizarea grinzilor ajurate con-
tribuie la o
economie de otel de circa 20...30%, necesitnd o manoper a
de preparare sporit a. Barele bulonate (g. 6.1d) au o manoper a
mai mare si un consum sporit de otel ( 15%) fat a de cele
sudate si se folosesc rar.
O ecient a sporit a au barele mixte din otel-beton (g. 6.1e).
n aceste bare cu ajutorul unor elemente speciale (xatori) este
inclus a n lucru si placa din beton armat. Datorit a sporirii es-
entiale a momentului de inertie brusc se m areste rigiditatea
barei si se micsoreaz a s ageata, ceea ce d a posibilitate de a
micsora considerabil n altimea grinzii. Aceste grinzi sunt folosite
cnd placa de beton armat este parte component a a constructiei,
(de exemplu, la platforme industriale). O reducere suplimentar a
a consumului de otel poate obtinut a n bare din otel-beton
folosind pretensionarea. Acest procedeu poate folosit si n
bare obisnuite cu deschideri mari si sarcini considerabile.
6.2 Proiectarea platformelor
industriale
Platforma industrial a reprezint a o retea de grinzi, pe care
reazem a un platelaj din tabl a striat a sau beton armat (g. 6.3).
Aceast a retea este alc atuit a din grinzi principale, care reazem a
pe stlpi, grinzi secundare, care reazem a pe cele principale si
grinzi de platelaj rezemate pe cele secundare. Grinzile plat-
formelor industriale, de regul a, se proiecteaz a simplu rezemate
cu articulatii la capete. Sarcinile utile sunt transmise la grinzi
prin intermediul platelajului (schema de nc arcare a elementelor
platformei este indicat a n g. 6.3). n genere, exist a trei tipuri
de platforme industriale (g. 6.4): simplicat, normal si com-
plicat.
mbinarea grinzilor poate etajat a (g. 6.5a), de nivel
(g. 6.5b) si cobort a (g. 6.5c), n functie de n altimea h
c
, di-
186 Capitolul 6
Fig. 6.3: Schema de nc arcare a elementelor platfomei:
A
1
, A
2
, A
3
-suprafete de nc arcare respectiv ale grinzii plate-
lajului, grinzii principale si stlpului.
mensiune n cadru c areea este necesar s a e ncadrat a n altimea
planseului.
Realizarea practic a a mbin arii depinde de o serie de fac-
tori tehnologici, de gabaritul planseului h
c
si de schema static a
adoptat a. n platforme de tip normal se folosc mbin ari etajate
sau de nivel ca cele mai simple de efectuat. n cazul platformelor
complicate este folosit a mbinarea cobort a, care permite micso-
rarea gabaritului planseului h
c
.
Grinzile principale, de regul a, sunt aranjate n lungul dis-
tantei maxime dintre stlpii platformei. Distanta dintre grinzile
de platelaj este determinat a de s ageata admis a si capacitatea
portant a a platelajului si se ia 0,6...1,6 m pentru platelaj din
otel si circa 2...3,5 m n cazul unui platelaj din beton armat.
Grinzile secundare sunt aranjate la distante de circa 2...5 m,
ntre ele indiferent de materialul platelajului, dar aceast a dis-
tant a trebuie s a e multipl a deschiderii grinzii principale. La
alegerea distantei dintre grinzile de platelaj si acele secundare
este necesar de a se tinde spre un num ar minim de grinzi. Se
va evita rezemarea grinzilor de platelaj sau celor secundare n
centrul grinzilor principale unde, de regul a, se unesc tronsoanele
de expediere.
Dimensiunile generale ale platformei (distanta dintre stlpi,
6.3 Proiectarea platelajului 187
Fig. 6.4: Platforme industriale: simplicat a (a); normal a (b);
complicat a (c).
cota superioar a a platformei, n altimea liber a a nc aperii s. a.),
de obicei sunt prev azute n tema de proiectare. Sectiunile ele-
mentelor se vor preciza printr-un calcul al ec arui element.
Alegerea variantei retelei de grinzi optimale se face cu metode
studiate n teoria de optimizare. Pentru aceasta se precizeaz a
criteriul de optimizare (volumul, masa sau pretul constructi-
ilor) si sistemul de restrictii. Rezolvarea acestei probleme cere
un volum considerabil de calcule si, de regul a, poate realizat a
numai cu ajutorul calculatoarelor. n practic a alegerea se face
din cteva variante posibile de platforme, folosind drept criterii
minimul volumului constructiilor si consumului de manoper a.
6.3 Proiectarea platelajului
Platelajul din tabl a striat a se prinde cu cus aturi de grinzile
pe care el se reazem a (g. 6.6a) sau foile se prind ntre ele cu
cus aturi cap le cap. Datorit a grosimii mici (6...12 mm) tabla
are s ageata considerabil a n raport cu grosimea.
S ageata relativ a este limitat a de normele de proiectare [40]:
f
max
l
6

f
l

=
1
150
,
unde f
max
este s ageata maxim a, l - deschiderea (g. 6.6).
La sarcini uniform distribuite tabla se ncovoaie dup a o
suprafat a cilindric a. Pentru calcul este sucient de a cerceta
comportarea unei fsii b (de obicei b = 1cm), care se consider a
articulat a la capete (g. 6.6b).
188 Capitolul 6
Fig. 6.5: mbinarea grinzilor: etajat a (a); de nivel (b); cobort a
(c).
Fig. 6.6: Platelaj din tabl a striat a: prinderea platelajului (a);
schema de calcul (b);
6.3 Proiectarea platelajului 189
Cu o exactitate sucient a deformatia axei neutre poate
descris a cu o sinusoid a [51]
f(x) =
f

1 +

sin
x
l
, (6.1)
n care f

este s ageata maxim a a grinzii simplu rezemate

f

=
5p
n
l
4
384E
1
I
;
pentru sarcin a uniform distribuit a cu intensitatea p
n
=
q
n

b; E
1
I - rigiditatea cilindric a a fsiei de l atimea b : E
1
I =
Ebt
3
/12(1
2
) ; t grosimea platelajului; coecientul lui
Poisson: =0,3 pentru oteluri.
Coecientul

tine seama de inuenta fortei orizontale de

ntindere H la deformarea fsiei din tabl a. De obicei, acest coe-
cient este exprimat prin forta critic a Euler [51]

=
H
F
cr
; F
cr
=

2
E
1
I
l
2
. (6.2)
Pentru determinarea coecientului

(sau a fortei de ntin-

dere H) se foloseste conditia ca alungirea fsiei din fortele H
s a e egal a cu diferenta dintre lungimea nal a si cea initial a a
fsiei. Aceast a alungire se poate calcula cu relatia
l =
Z
l

(
p
1 +f
02
dx dx)
1
2
Z
l

df
dx

2
dx, (6.3)
unde radicalul s-a dezvoltat n serie, retinnduse numai primii
doi termeni.
Introducnd n (6.3) expresia f(x) din (6.1), obtinem
l =

2
f
2

2(1 +

)
2
l
2
Z
l

cos
2
x
l
dx =

2
f
2

4(1 +

)
2
l
. (6.4)
Conform legii lui Hooke
l =
Hl
E
1
bt
. (6.5)
190 Capitolul 6
Din egalarea expresiilor (6.4) si (6.5) obtinem ecuatia pentru
determinarea parametrului

(1 +

)
2
=
3f
2

t
2
(6.6)
Dup a determinarea parametrului

din (6.2) poate cal-

culat a forta de ntindere
H =

F
cr
=

2
E
1
I
l
2
. (6.7)
Momentul maxim de ncovoiere n fsie
M = E
1
If
00

l
2

=
f

2
(1 +

)l
2
=
M

1 +

, (6.8)
unde M

este momentul n fsia cu l atimea unitar a ca ntr-o

grind a simplu rezemat a (

= 0) :
M

=
f

2
l
2
=
p
n
l
2
8
. (6.9)
Dac a dimensiunile platelajului sunt date, vericarea tensiu-
nilor se efectueaz a cu relatia
=
H
A
+
M
W
6 R
y

c
, (6.10)
unde
H =

F
cr
; A = b t; W =
b t
2
6
.
Din conditia de rezistent a a cordoanelor de sudur a, care
prind platelajul de grind a se va determina grosimea lor
k
f
>
H

f(z)
l
w
R
wf(z)

wf(z)

c
, (6.11)
n care l
w
este l atimea fsiei de calcul; de obicei, l
w
= b = 1 cm.
Vericarea s agetii se face pornind de la conditia de rigiditate
f
l
=
f

(1 +

)l
6

f
l

=
1
n

=
1
150
. (6.12)
6.3 Proiectarea platelajului 191
Ultima relatie poate folosit a pentru determinarea rapor-
tului
l
t
n functie de sarcina dat a q
n
. Curbele respective pot
g asite n [29]. Interpolnd aceste rezultate se poate obtine o
relatie de forma
l
t

=
4n

15

1 +
72E
1
n
4

q
n

, (6.13)
care este utilizat a la stabilirea preventiv a a raportului l/t n
functie de sarcina normat a pe platelaj q
n

.
Platelajul se calculeaz a n ordinea urm atoare: cunoscnd
sarcina normat a din (6.13), se determin a raportul l/t. Fixnd
deschiderea l (sau grosimea t), determin am grosimea platelaju-
lui t (sau deschiderea l). Vericarea la rezistent a a platelajului
se va face cu relatia (6.10); grosimea cordonului de prindere a
platelajului de grind a se va determina cu formula (6.11).
Exemplu de dimensionare a platelajului. S a se determine di-
mensiunile platelajului din tabl a striat a din otel marca C245
( R
y
= 240 MPa), solicitat de o sarcin a temporar a uniform
distribuit a cu valoarea normat a q
n

= 27 kN/m
2
. Platela-
jul se sudeaz a de grinzi cu srm a de marca Cb-08 ( R
wf
=
180 MPa; R
wz
= 165 MPa ).
Pentru
n

= 150; E
1
=
E
1
2
=
2, 06 10
5
1 0, 3
2
= 2, 26 10
5
MPa,
din relatia (6.13) a am
l
t
=
4n

15

1 +
72E
1
n
4

q
n

=
4 150
15

1 +
72 2, 26 10
5
150
4
27 10
3

= 87, 6.
Lund deschiderea platelajului l = 1 m = 100 cm calcul am
t = l/87, 6 = 100/87, 6 = 1, 14 cm. Stabilim t = 12 mm.
Preciz am sarcina suplimentar a din greutatea proprie a plate-
lajului
q
n
pl
= tg = 7, 85 0, 012 9, 81 = 0, 924 kN/m
2
,
192 Capitolul 6
unde = 7, 85 t/m
3
este masa specic a a otelului; g =
9, 81 m/s
2
acceleratia c aderii libere. Sarcina total a normat a
q
n
= q
n

+q
n
pl
= 27 + 0, 924

= 27, 9 kN/m
2
.
Considernd l atimea fsiei de calcul b

= 1 cm, obtinem
p
n
= q
n
b

= 27, 9 0, 01 = 0, 279 kN/m;

E
1
I =
E
1
b

t
3
12
=
2, 26 10
5
10
3
0, 01 0, 012
3
12
= 0, 325 kNm
2
;
f

t
=
5
384
p
n
l
4
E
1
It
=
5
384

0, 279 1
4
0, 325 0, 012
= 0, 931;
3f
2

t
2
= 3 0, 931
2
= 2, 60.
Ecuatia (6.6) are forma

(1 +

)
2
= 2, 60.
Introducnd o variabil a nou a x = 1 +

, obtinem
x
3
x
2
= 2, 60 . Prin metoda ncerc arilor obtinem: x =
1, 801;

= x 1 = 1, 801 1 = 0, 801 .
Pentru vericarea rezistentei platelajului calcul am
F
cr
=

2
E
1
I
l
2
=
3, 14
2
0, 325
1
2
= 3, 21 kN;
H =

F
cr
= 0, 801 3, 21 = 2, 57 kN;
sarcina liniar a de calcul
p = (
f1
q
n

+
f2
q
n
pl
)b

=
= (1, 2 27 + 1, 05 0, 924) 0, 01 = 0, 334 kN/m;
M

=
pl
2
8
=
0, 334 1
2
8
= 0, 0418 kNm;
M =
M

1 +

=
0, 0418
1 + 0, 801
= 0, 0232 kNm;
A = bt = 0, 01 0, 012 = 1, 2 10
4
m
2
;
6.4 Calculul grinzilor laminate 193
W =
bt
2
6
=
0, 01 0, 012
2
6
= 2, 40 10
7
m
3
.
Veric am tensiunile n platelaj (
n
= 1 )
=
H
A
+
M
W
=
2, 57 10
3
1, 2 10
4
+
0, 0232 10
3
2, 40 10
7
=
= 118 MPa < R
y

c
= 240 1 MPa.
Cordonul de sudur a, care prinde platelajul de grinzi se cal-
culeaz a prin metalul depus din cauza c a,

f
R
wf
= 0, 9180 = 162 MPa <
z
R
wz
= 1, 05165 = 173 MPa;
(
f
= 0, 9;
z
= 1.05 dup a tabelul 5.2 pentru sudur a semi-
automat a).
Grosimea cordonului de sudur a se calculeaz a cu relatia (6.11):
k
f
>
H

f
R
wf
l
w

wf

c
=
=
2, 57 10
3
0, 9 180 0, 01 1 1
= 1, 59 10
3
m = 1, 59 mm.
Adopt am k
f
= 5 mm conform tabelului 5.3 pentru t =
12 mm si R
yn
< 430 MPa.
6.4 Calculul grinzilor laminate
Calculul grinzilor ncovoiate se face la ambele st ari limit a cu
relatiile din pct. 4.4.
Dimensionarea grinzilor se face cu relatiile (4.14) sau (4.19).
Pentru grinzi ncovoiate ntr-un plan modulul de rezistent a nece-
sar
W
xn
>

n
M
max
R
y

c
. (6.14)
Grinzile laminate cu inima plin a simplu rezemate, confectio-
nate din otel cu limita de curgere R
yn
6 530 MPa, solicitate
static cu stabilitatea general a asigurat a si tensiuni de forfecare
194 Capitolul 6
limitate ( 6 0, 9R
s
) se vor dimensiona tinnd cont de defor-
matiile plastice cu relatia
W
xn
>

n
M
max
c
1
R
y

c
, (6.15)
unde c
1
este coecient care tine seama de inuenta tensiunilor
de forfecare la plasticarea sectiunii. n sectiunile grinzii,
unde 6 0, 5R
s
, c
1
= c , iar pentru 0, 5R
s
< < 0, 9R
s
coecientul c
1
se va calcula cu relatia
c
1
= 1, 05c = 1, 05c
s
1 (/R
s
)
2
1 (/R
s
)
2
, (6.16)
n care c este un coecient care depinde de forma sectiunii si
nivelul de dezvoltare a deformatiilor plastice (dup a anexa 4);
coecient egal cu 0,7 pentru sectiuni dublu T (pentru alte
sectiuni = 0 ); = Q/h
w
t tensiunile medii de forfecare n
inima grinzii; 1 6 c
1
6 c .
n functie de valoarea modulului de rezistent a din sortiment
se va alege num arul prolului cuvenit. Vericarea rezistentei
grinzii alese se va face cu relatiile (4.13), (??): n stadiul elastic
de comportare a materialului
=

n
M
W
n
6 R
y

c
; (6.17)
n stadiul plastic
=

n
M
c
1
W
n
6 R
y

c
. (6.18)
Tensiunile de forfecare n sectiunile n care fortele de forfe-
care au valori maximale, trebuie vericate cu relatia
=
QS
x
I
x
t
w
6 R
s

c
, (6.19)
unde I
x
este momentul de inertie; S
x
momentul static al
semisectiunii; t
w
grosimea inimii.
La ncovoierea pe dou a directii n stadiul elastic de com-
portare a materialului vericarea se face cu relatia
=

n
M
x
W
x
+

n
M
y
W
y
6 R
y

c
. (6.20)
6.4 Calculul grinzilor laminate 195
Dac a talpa superioar a a grinzii ncovoiate nu este solidarizat a
sucient contra pierderii stabilit atii generale sau raportul dintre
lungimea grinzii dintre punctele de solidarizare si l atimea t alpii
superioare este mai mare dect valorile limit a din tabelul ??
stabilitatea general a a grinzii se va verica cu relatia
=
M

b
W
xc
6 R
y

c
, (6.21)
n care
b
se va determina prin coecientul

1
=

I
y
I
x

h
l
ef

2
E
R
y
; pentru
1
6 0, 85;

b
=
1
pentru
1
> 0, 85
b
= 0, 68 + 0, 21
1
(dar nu mai mare ca 1). Valorile coecientului sunt date n
anexa 9 n functie de parametrul
= 1, 54

I
t
I
y

l
ef
h

2
,
unde I
t
este momentul de inertie la r asucire.
La vericarea stabilit atii generale coecientul conditiilor de
lucru
c
= 0, 95 .
Dac a relatia (6.21) nu este ndeplinit a grinda poate pierde
stabilitatea general a. n acest caz este necesar de a micsora
distanta dintre punctele de xare a t alpii comprimate. Sta-
bilitatea general a este asigurat a, dac a sarcina se transmite la
grind a printr-un platelaj rezemat continuu pe talpa superioar a
a ei. Vericarea stabilit atii generale a grinzilor din prole U,
T s. a. se face conform normelor de proiectare [40]. Veri-
carea stabilit atii locale a t alpilor si inimilor barelor din prole
laminate nu se face.
Vericarea rigidit atii barelor ncovoiate se face cu relatia
(??). Pentru grinzi simplu rezemate solicitate de sarcini uni-
form distribuite aceast a vericare are forma
f
l
=
5
384

q
n
l
3
EI
6

f
l

=
1
n

. (6.22)
196 Capitolul 6
Exemplu de dimensionare a grinzilor unei platforme indus-
triale. S a se dimensioneze grinzile unei platforme industriale cu
dimensiunile retelei 12 6 m si platelaj metalic conform datelor
initiale: sarcina temporar a normat a uniform distribuit a pe plat-
form a q
n

= 27 kN/m
2
= 0, 0027 kN/cm
2
= 0, 027 MPa ;
coecientul de sigurant a al sarcinii temporare
f1
= 1, 2 ;
materialul grinzilor este otel de marca C245 (dup a anexa 2
R
y
= 240 MPa , pentru t=11...20 mm).
Vom examina dou a variante de retele de grinzi: normal a
(g.6.7a) si complicat a (g. 6.7b). Calculul platelajului din otel
a fost efectuat n exemplul din pct. 6.3. Aici vom dimensiona
grinzile de platelaj si grinzile secundare.
Fig. 6.7: Variante de platforme la exemplu de calcul.
Varianta 1. Sarcina liniar a de cacul pe grinda platelajului
p = (
f1
q
n

+
f2
q
n
pl
+
f2
q
n
grpl
)a =
= (1, 2 27 + 1, 05 0, 924 + 1, 05 0, 350) 1 = 33, 7 kN/m,
unde q
n

= 27 kN/m
2
este sarcina normat a pe platform a; q
n
pl
=
0, 924 kN/m
2
sarcina din greutatea proprie a platelajului;
q
n
grpl
= 0, 35 kN/m
2
sarcina din greutatea grinzilor de platelaj
(n prealabil se ia q
n
grpl
= (0, 3...0, 5) kN/m
2
).
Momentul de ncovoiere maxim
M =
pl
2
8
=
33, 7 6
2
8
= 152 kNm.
6.4 Calculul grinzilor laminate 197
Lund n prealabil c
1
= 1, 12, calcul am modulul de rezis-
tent a cu relatia (6.15)
W
xn
>

n
M
c
1
R
y

c
=
1 152 10
3
1, 12 240 1
= 565 cm
3
.
Conform anexei 15 alegem prolul dublu T33, care are
W
x
= 597cm
3
si masa 42,2 kg/m.
Preciz am valoarea coecientului c
1
n functie de raportul
A
f
A
w
( A
f
aria t alpii; A
w
aria
inimii)
A
f
A
w
=
b
f
t
(h 2t 2R)d
=
14 1, 12
(33 2 1, 12 2 1, 3) 0, 7
= 0, 795,
unde h este n altimea grinzii; t grosimea t alpii; R raza de
rotungire (dup a anexa 15).
Dup a anexa 4 g asim c
1
=1,09.
Preciz am momentul maxim de ncovoiere
M =
pl
2
8
=
33, 8 6
2
8
= 152 kNm;
p = (1, 227+1, 050, 924)1+1, 0542, 29, 8110
3
= 33, 8 kN/m.
Tensiunile normale maxime n grind a
=

n
M
c
1
W
x
=
1 152 10
3
1, 09 597
= 234MPa < R
y

c
=
= 240 1 MPa.
Vericarea rigidit atii o facem cu relatia (6.22)
f
l
=
5
384
q
n
l
3
EI
x
=
5
384

28, 3 6
3
10
5
2, 06 10
5
9840
=
1
255
<

f
l

=
1
250
,
unde
q
n
= (q
n

+q
n
pl
)a +q
n
grpl
=
= (27 + 0, 924) 1 + 42, 2 9, 81 10
3
= 28, 3 kN/m,
198 Capitolul 6
este sarcina normat a pe grinda platelajului; I
x
= 9840 cm
4

momentul de inertie al sectiunii grinzii (dup a anexa 15);

f
l

=
1
250
s ageata relativ a admisibil a (dup a anexa 14).
Consumul de otel pe 1 m
2
n varianta 1 este
g
1
= t +
g
grpl
a
= 7850 0, 012 +
42, 2
1
= 136, 4 kg/m
2
,
unde = 7850 kg/m
3
este densitatea otelului.
Varianta 2. Distanta dintre grinzile de platelaj va ca n
varianta precedent a: a = 1 m. n aceast a variant a lungimea
grinzilor de platelaj l = 3 m. Dimensionarea grinzilor de plate-
laj se efectueaz a ca n varianta 1. Calculul care-l omitem, arat a
c a grinda de platelaj poate proiectat a dintr-un prol dublu
T18, cu masa g
grpl
= 18, 4 kg/m.
Calculul grinzii secundare. Grinda secundar a este solicitat a
de fortele F
1
(g. 6.7b) egale cu suma a dou a reactiuni ale
grinzilor platelajului:
F
1
= 2Q =
2ql
1
2
= (
f1
q
n

+
f2
q
n
pl
)al
1
+
f2
q
grpl
l
1
=
= (1, 2 27 + 1, 05 0, 924) 1 3 + 1, 05 0, 181 3 = 101 kN,
unde l
1
= 3 m deschiderea grinzii platelajului; q
grpl
= mg =
18, 4 9, 81 = 181 N/m = 0, 181 kN/m greutatea liniar a a
grinzii platelajului. Pentru simplicare fortele concentrate F
1
se vor nlocui cu o sarcin a echivalent a uniform distribuit a, la
care vom ad auga greutatea proprie a grinzii secundare luat a
preventiv 0,5 kN/m
q
ecv
=
5F
1
l
+g
grsec
=
5 101
6
+ 0, 5 = 84, 7 kN/m.
Momentul maxim n grinda secundar a
M
max
=
q
e
l
2
8
=
84, 7 6
2
8
= 381 kNm.
Modulul de rezistent a necesar
W
xn
>

n
M
max
c
1
R
y

c
=
1 381 10
3
1, 12 240 1
= 1420 cm
3
.
6.4 Calculul grinzilor laminate 199
Dup a anexa 15 alegem bara cu sectiune dublu T50 cu
W
x
= 1589 cm
3
si masa q
n
grsec
= 78, 5 kg/m.
Preciz am sarcina pe grind a si momentul ncovoietor
q
ecv
=
5 101
6
+ 78, 5 9, 81 10
3
= 84, 9 kN/m;
M
max
=
84, 9 6
2
8
= 382 kNm.
Dup a anexa 4 c
1
= 1, 11 pentru
A
f
A
w
=
17 1, 52
(50 2 1, 52 2 1, 7) 1
= 0, 593.
Veric am tensiunile normale si rigiditatea

max
=

n
M
max
c
1
W
x
=
1 382 10
3
1, 11 1589
= 217MPa < R
y

c
=
= 240 1 MPa;
f
l
=
5
384
q
n
l
3
EI
x
=
5
384

71, 0 6
3
10
5
2, 06 10
5
39727
=
1
410
<

f
l

=
1
250
,
unde
q
n
=
5F
n
1
l
+q
n
grsec
=
5 84, 3
6
+ 0, 77 = 71, 0 kN/m;
F
n
1
= (q
n

+q
n
pl
))al
1
+q
n
grpl
l
1
=
(27 + 0, 924) 1 3 + 0, 181 3 = 84, 3 kN;
q
n
grsec
= 78, 5 9, 81 = 770 N/m = 0, 77 kN/m.
Grinda secundar a este xat a prin intermediul grinzilor de
platelaj peste 1 m (l
ef
= 1 m). Conform tabelului ?? stabili-
tatea general a a barei este asigurat a, dac a
l
ef
b
=
100
17
= 5, 88 <

l
ef
b

lim
,
unde b = 170 mm este l atimea t alpii grinzii din prol dublu
T50.
200 Capitolul 6
Valoarea limit a a raportului
l
ef
b
conform tabelului ?? este

l
ef
b

lim
=

0, 35 + 0, 0032
b
t
+

0, 76 0, 02
b
t

b
h

s
E
R
y
=
=

0, 35 + 0, 0032 15 + (0, 76 0, 02 15)
17
50

r
2, 06 10
5
240
=
= 16, 2,
unde
b
t
sa luat egal cu 15, din cauza c a raportul
b
t
=
17
1, 52
=
11, 2 este mai mic ca 15 (v. remarca 2 la tabelul ??).
Sectiunea adoptat a a grinzii secundare satisface conditiile de
rezistent a, rigiditate si stabilitate general a.
Consumul de otel pe 1 m
2
n varianta 2 este
g
2
= g
n
pl
+
g
n
grpl
a
+
g
n
grsec
b
= 78500, 012+
18, 4
1
+
78, 5
3
= 139 kg/m
2
.
Dup a consumul de otel varianta 1 este mai ecient a ( g
1
=
136, 4 kg/m
2
< g
2
= 139 kg/m
2
). n afar a de greutatea mai
mic a varianta 1 are un consum de manoper a mai redus fat a de
varianta 2.
6.5 Proiectarea grinzilor compuse cu
inim a plin a
Grinzile compuse sunt folosite n cazurile cnd grinzile din
prole laminate nu satisfac conditiile de rezistent a, rigiditate si
stabilitate general a, adic a la deschideri si momente ncovoietoare
mari.
Pentru a face economie de otel, grinzile compuse cu de-
schideri mai mari de 12 m sunt prev azute cu variatii de secti-
une pe lungimea lor. Stadiul elasticoplastic de lucru al ma-
terialului la asemenea grinzi nu se admite din cauza c a pot
ap area cteva articulatii plastice n diverse puncte (sectiuni) pe
lungimea grinzii (n punctele de variatie a sectiunii si n punctul
cu moment de ncovoiere maxim).
6.5 Proietarea grinzilor 201
Realizarea sectiunilor rationale (optime dup a volumsi mano-
per a) cere ca ntre dimensiunile sectiunilor s a existe anumite
proportii. O inuent a hot artoare la consumul de metal o are
n altimea grinzii, care se determin a din conditii de economici-
tate, rezistent a si rigiditate.
Fig. 6.8: Sectiunea grinzii sudate (a); si dimensiunile grinzii din
exemplude calcul (b).
Un procedeu simplicator pentru determinarea n altimii op-
time este urm atorul. Masa total a a grinzii compuse cu sectiunea
dublu T (g. 6.8) poate exprimat a prin masa t alpilor si masa
inimii cu relatia
g = g
f
+g
w

=
2c

M
hR
y
l
f
+ht
w
l
w
,
unde l este lungimea grinzii; c

M este partea momentului de

ncovoiere preluat a de t alpile grinzii; densitatea otelului;

f
,
w
sunt coecienti de trecere de la masa teoretic a la masa
real a, respectiv, pentru t alpi si inim a.
Dac a consider am c a toate m arimile sunt constante n afar a
de n altimea barei h , atunci g este functie de n altimea h :
g = g(h) .
Anulnd derivata
dg
dh
, obtinem relatia
dg
dh
=
2c

M
h
2
R
y

f
l +t
w
l
w
= 0,
202 Capitolul 6
din care rezult a n altimea optim a a grinzii
h
opt
= k
r
W
t
w
, (6.23)
unde s-a tinut cont c a
M
R
y
= W
x
si s-a introdus notatia: k =
q
2c

f
/
w
.
Coecientul k poate g asit pe cale experimental a. Pen-
tru grinzi sudate k = 1, 10...1, 15 ; pentru grinzi bulonate
k = 1, 2...1, 25. Relatia (6.23) poate folosit a numai dac a n
prealabil se va stabili grosimea inimii t
w
. Pentru calcule preli-
minare, grosimea inimii se poate lua t
w

= 7 + 3h mm, unde h
este n altimea grinzii n m (h (1/8...1/12) l ; l deschiderea
grinzii).
Relatia (6.23) pentru n altimea optim a a grinzii nu tine cont
de variatia n altimii n functie de grosimea inimii (coecientul k
n realitate nu este o m arime constant a, dar depinde de h , ceea
ce nu s-a luat n consideratie la determinarea n altimii optime).
Al doilea criteriu pentru determinarea n altimii grinzii nco-
voiate este criteriul de rigiditate, care conform relatiei (??) are
forma
f
l
=
M
n
max
l
EI
x
6

f
l

=
1
n

.
Efectund unele transform ari, obtinem
f
l
=
2M
n
max
l
EW
x
h
=
2M
n
max
lR
y
EM
max
h
6

f
l

=
1
n

,
de unde
h
min
> 2ln

R
y
E
M
n
max
M
max
. (6.24)
Pentru grinzi simplu rezemate solicitate de sarcini uniform
distribuite = (5/48) (1/10).
n altimea grinzii h se va stabili n intervalul
h
min
6 h 6 h
opt
,
(pentru h
opt
> h
min
). n altimea inimii grinzii h
w
trebuie s a
e concordat a cu l atimea foilor din tabl a groas a (anexa 15). Se
6.5 Proietarea grinzilor 203
recomand a ca inima grinzii s a e alc atuit a dintr-o singur a tabl a
de otel cu l atimea pn a la 2000...2200 mm. Dac a n altimea
inimii este mai mare, atunci constructia grinzii se complic a din
cauza amenaj arii unui cordon de sudur a cap la cap n lungul
inimii.
Un alt parametru, care esential inuenteaz a asupra ecientei
sectiunii grinzii este grosimea inimii. Dup a cum s-a mentionat
la pct.4.4 n inima barei pot apare tensiuni de forfecare mari,
care se calculeaz a cu relatia (4.12). Conditia de rezistent a la
forfecare este

max
=
Q
max
S
x
I
x
t
w
6 R
s

c
, (6.25)
n care Q
max
este forta maxim a de forfecare; S
x
momentul
static al semisectiunii.
Din relatia (6.25) se va determina grosimea minim a a inimii
t
w
>
Q
max
S
x
I
x
R
s

c
. (6.26)
Pentru grinzi optime
I
x
S
x
0, 85h si relatia (6.26) ia forma
t
w
>
1, 2Q
max
h
w
R
s

c
. (6.27)
La grinzile simplu rezemate, n care reactiunea este trans-
mis a la reazem printr-o nervur a sudat a de inim a,fortele de forfe-
care sunt preluate practic numai de inim a, care reprezint a o
sectiune dreptunghiular a cu dimensiunile t
w
h
w
. n acest caz
vericarea la rezistent a se face cu relatia

max
=
3
2
Q
max
h
w
t
w
6 R
s

c
.
Din ultima relatie obtinem
t
w
>
3
2
Q
max
h
w
R
s

c
. (6.28)
Grosimea inimii trebuie s a e concordat a cu grosimile tablei
din otel (anexa 15). Din considerente constructive grosimea ini-
mii se ia mai mare de 8 mm. Dac a grosimea inimii stabilit a pre-
ventiv n relatia (6.23) difer a de cea determinat a cu relatia (6.26)
204 Capitolul 6
sau (6.28) cu 2 mm si mai mult, urmeaz a ca n relatia (6.23) s a
e folosit a grosimea inimii determinat a cu relatia (6.28). Stabil-
itatea local a a inimii din tensiunile normale este asigurat a dac a
se respect a conditia

w
=
h
ef
t
w
r
R
y
E
6 5, 5, (6.29)
care reiese din relatia (4.66) pentru
cr
> R
y
si c
cr
=
c
cr,min
= 30 .
Dac a relatia (6.29) nu este ndeplinit a inima se va rigidiza
cu nervuri longitudinale.
Dac a exibilitatea conventional a a inimii
w
este mai mare
ca 3,2 (sau 2,5 dac a n inim a apar tensiuni locale), inima poate
pierde stabilitatea din tensiunile de forfecare si trebuie nt arit a
cu nervuri verticale de rigidizare, care se vor amplasa la o dis-
tant a nu mai mare de 1, 5h
w
pentru
w
> 3, 2 si 2, 5h
w
pentru

w
6 3, 2 . Vericarea panourilor dintre nervuri la stabilitate lo-
cal a se face cu relatia (4.75).
Pornind de la relatia
I
gr
= I
w
+I
f

=
t
w
h
3
w
12
+ 2A
f

h
w
2

2
,
dup a mp artirea ambelor p arti la
h
2
w
2
a am aria unei t alpi
A
f
=
W
h
w

ht
w
6
. (6.30)
Pentru grinzi cu asimetrie nensemnat a se poate lua
2A
f
=
2W
h
w

t
w
h
w
3
. (6.31)
Dimensiunile t alpilor se vor stabili n asa fel, nct raportul
dintre lungimea aripii si grosimea ei s a nu dep aseasc a valoarea
limit a calculat a cu relatia (4.65)
b
ef
t
f
6 0, 5
s
E
R
y
, (6.32)
6.5 Proietarea grinzilor 205
unde b
ef
si t
f
sunt, respectiv, lungimea si grosimea aripii
(t alpii) (g. 4.33).
Grosimea t alpii se ia 10...30 mm si nu mai mare de 3t
w
.
L atimea t alpii se ia, de obicei, egal a cu
h
3
...
h
5
, dar nu mai mic a
de 180 mm (sau
h
10
) si trebuie s a e concordat a cu l atimea
standard a a platbandelor (anexa 15).
Exemplu de dimensionare a grinzii principale. S a se dimen-
sioneze grinda principal a reiesind din conditiile exemplului ??
(varianta 1). S ageata relativ a admisibil a a grinzii dup a anexa
14

f
l

=
1
n

=
1
400
. Materialul grinzii: otel de marca C245
( R
y
= 240 MPa pentru t = 2...20 mm).
Schema de solicitare a grinzii principale este reprezentat a n
g. 6.7a. Fortele F sunt egale cu dou a reactiuni ale grinzilor
platelajului: F = 2
pl
2
= pl = 33, 8 6 = 203 kN . Fortele
concentrate F le nlocuim cu o sarcin a echivalent a uniform dis-
tribuit a de intensitate
q
ecv
=
12F
L
=
12 203
12
= 203 kN/m.
Eforturile maxime de calcul
M = M
max
=
q
ecv
L
2
8
= 1, 02
203 12
2
8
= 3730 kNm;
Q = Q
max
=
q
ecv
L
2
= 1, 02
203 12
2
= 1240 kN,
unde = 1, 02 este un coecient care tine seama de greutatea
proprie a grinzii principale.
n mod similar se vor determina valorile eforturilor normate
F
n
= q
n
l = 28, 3 6 = 170kN;
q
n
ecv
=
12F
n
L
=
12 170
12
= 170 kN;
M
n
=
q
n
ecv
L
2
8
= 1, 02
170 12
2
8
= 3120 kNm.
206 Capitolul 6
Modulul de rezistent a al grinzii principale
W
x
>
M
max
R
y

c
=
3730 10
3
240 1
= 16200 cm
3
.
Lund preventiv t
w
= 10 mm; (t
w

= 7+3h = 7+31, 2 10 mm
pentru h = L/10 = 1, 2 m), calcul am n altimea optim a a grinzii
principale
h
opt
= 1, 1
r
W
x
t
w
= 1, 1
r
16200
1
= 140 cm.
n altimea minim a a grinzii conform relatiei (6.24)
h
min
> 2Ln

R
y
E
M
n
max
M
max
=
= 2 0, 1 1200 400
230
2, 06 10
5

3120
3730
= 90 cm.
Conform anexei alegem n altimea inimii grinzii dintr-o tabl a
cu l atimea 1400 mm: h
w
= 1400 10 = 1390 mm. Grosimea
minim a a inimii conform relatiei (6.28)
t
w
>
3
2
Q
max
h
w
R
s

c
=
3
2

1240 10
139 140 1
1 cm,
unde rezistenta de calcul la forfecare R
s
= 140 MPa, conform
anexei 1 pentru otel C245.
Veric am conditia (6.29), conform c areia nu se cer nervuri
longitudinale

w
=

139
1
r
230
2, 06 10
5
= 4, 6 < 5, 5.
Aria t alpilor dup a (6.30)
A
f

=
W
h
w

h
w
t
w
6
=
16200
139

139 1
6
= 93, 4 cm
2
.
Conform standardului (anexa 15) accept am t alpile cu sec-
tiunea 480 20 mm ( A
f
= 48 2 = 96 cm
2
).
6.5 Proietarea grinzilor 207
Fig. 6.9: Sectiunea grinzii principale.
Veric am talpa grinzii la stabilitate local a conform relatiei
(6.32)
b
ef
t
f
=
48 1
2 2
= 11, 8 < 0, 5
s
E
R
y
= 0, 5
r
2, 06 10
5
230

= 15.
Sectiunea obtinut a o veric am la rezistent a, calculnd n
prealabil momentul de inertie si modulul de rezistent a (g. 6.8)
I
x
=
t
w
h
3
w
12
+ 2A
f
a
2
=
1 139
3
12
+ 2 96 70, 5
2
= 1178000 cm
4
;
a =
h
w
2
+
t
f
2
=
139
2
+
2
2
= 70, 5 cm;
W
x
=
2I
x
h
=
2 1178000
143
= 16500 cm
3
.
Tensiunile normale maxime n brele m arginale ale sectiunii
grinzii

max
=

n
M
max
W
x
=
1 3730 10
3
16500
= 226MPa <
< R
y

c
= 240 1 MPa.
208 Capitolul 6
6.6 Variatia sectiunii grinzilor cu in-
im a plin a
Grinda optim a este aceea, la care modulul de rezistent a ur-
m areste diagrama momentului ncovoietor. O sectiune variabil a
necesit a un consum de manoper a mai mare, de aceea grinzile
slab solicitate si de lungimi reduse se execut a cu sectiuni con-
stante. La grinzi cu deschideri mari puternic solicitate variatia
sectiunii este avantajoas a si reduce consumul de metal cu
10...15 .
Variatia sectiunii grinzii poate realizat a prin: modicarea
n altimii grinzii (g. 6.10a); modicarea grosimii t alpilor (g.
6.10b) sau modicarea l atimii lor (g. 6.10c,d).
Solutia frecvent folosit a n practic a este cea realizat a prin
variatia l atimii t alpilor, care poate efectuat a printr-o trecere
lin a de la l atimea mai mare la l atimea mai mic a (g. 6.10c) sau
printr-o modicare continu a a t alplor (g. 6.10d).
mbin arile platbandelor t alpilor se realizeaz a prin sudur a cap
la cap, transversal a sau sub un unghi. n ultimul caz capacitatea
portant a a sudurii este egal a cu cea a platbandei.
Pentru determinarea locului de modicare a sectiunii este
necesar de a obtine expresia momentelor ntr-un punct arbitrar
z si de a o egala cu momentul M
0
, care poate admis n
sectiunea modicat a
M(z) = M
0
, (6.33)
unde M este momentul ntr-o sectiune arbitrar a, amplasat a la
distanta z de la reazemul din stnga; M
0
= W
0
x
R
y
momentul
de ncovoiere admisibil n sectiunea modicat a.
De exemplu, pentru o grind a simplu rezemat a actionat a de
o sarcin a uniform distribuit a de intensitatea q
M(z) =
qz(L z)
2
.
Introducnd aceast a expresie n egalitatea (6.33), obtinem
ecuatia p atrat a
qz
2
qLz + 2W
0
x
R
y
= 0, (6.34)
6.6 Variatia sectiunii grinzilor 209
Fig. 6.10: Variatia sectiunii grinzii prin: modicarea n altimii
grinzii (a); modicarea grosimii t alpilor (b); modicarea l atimii
t alpilor (c,d).
din care g asim dou a valori z
1
, z
2
. Din aceste puncte spre reazem
sectiunea poate modicat a. Dac a t alpile se mbin a cu sudur a
cap la cap, n relatia (6.34) R
y
se va nlocui cu R
wy
. Variatia
sectiunii se efectueaz a nu din pozitia sectiunii teoretic obtinut a
din ecuatia (6.34), ci din sectiuni amplasate cu cel putin
b
f
2
( b
f
l atimea t alpii nemodicate) spre reazem cu scopul de a
include talpa n lucru, ncepnd cu sectiunea modicat a.
Dac a modicarea sectiunii se face prin micsorarea l atimii
t alpii, atunci l atimea t alpii modicate b
0
f
trebuie s a satisfac a
conditiile
b
0
f
> 180 mm; b
0
f
>
h
10
; b
0
f
>
b
f
2
.
n locul de variatie al sectiunii se vor verica tensiunile
echivalente n inim a la nivelul cordonului de sudur a

ecv
=
q

2
1
+ 3
2
1
6 1, 15R
y

c
, (6.35)
unde

1
=
M
0
W
0
x

h
w
h
; =
Q
0
S
0
f
I
0
x
t
w
;
210 Capitolul 6
si M
0
, Q
0
sunt respectiv momentul de ncovoiere si forta de
forfecare n punctul de variatie al sectiunii; I
0
x
este momentul
de inertie al sectiunii modicate; S
0
f
momentul static al t alpii
sectiunii modicate.
Dac a n locul de variatie al sectiunii apar tensiuni locale (de
exemplu, pe talp a reazem a grinda de platelaj sau secundar a)
vericarea la rezistent a se face cu relatia

ecv
=
q

2
1
+
2
loc

loc
+ 3
2
1
6 1, 15R
y

c
, (6.36)
n care
loc
sunt tensiunile locale n inima grinzii.
Dac a inegalitatea (6.36) nu este ndeplinit a, inima grinzii
sub forta concentrat a se va rigidiza cu nervuri si vericarea se
va face cu relatia (6.35).
Tensiuni locale n inima grinzii apar sub grinzile de platelaj
sau secundare la o amplasare etajat a a acestora (g. 6.11).
Tensiunile reale sunt nlocuite conventional cu tensiuni uniform
distribuite pe lungimea l

= b+2t
f
( b este l atimea t alpii grinzii
superioare)

loc
=
F
l

t
w
,
unde t
w
este grosimea inimii.
Exemplu de varia tie a sec tiunii grinzii compuse. S a se
efectueze variatia sectiunii grinzii calculate n exemplul ??.
Variaztia sectiunii o nf aptuim prin micsorarea l atimii t alpi-
lor. Adopt am talpa modicat a dintr-o platband a cu l atimea
b
0
f
= 300 mm (g. 6.12). Calcul am caracteristicile sectiunii
modicate
I
0
x
=
t
w
h
3
w
12
+2A
0
f
a
2
=
1 139
3
12
+2 30 2 70, 5
2
= 820000 cm
4
;
W
0
x
=
2I
0
x
h
=
2 820000
143
= 11500 cm
3
;
S
0
f
= b
0
f
t
f

h
w
2
+
t
f
2

= 30 2

139
2
+
2
2

= 4230 cm
3
.
Dac a talpa modicat a se mbin a cu talpa initial a prin sudur a
cap la cap cu electrozi E46, n relatia (6.34) R
y
se va nlocui
6.6 Variatia sectiunii grinzilor 211
R
wy
= 0, 85R
y
qz
2
qLz + 2W
0
x
0, 85R
y
=
= 203z
2
203 12z z + 2 11500 0, 85 240 10
3
= 0.
Rezolvnd ultima ecuatie, obtinem: z
1
= 2, 29 m; z
2
=
9, 71 m. Eforturile n punctele de variatie a sectiunii
M
0
=
qz
1
(L z
1
)
2
=
203 2, 29 (12 2, 29)
2
= 2260 kNm;
Q
0
= q

L
2
z
1

= 203

12
2
2, 29

= 753 kN.
Tensiunile n inim a la nivelul cordonului de sudur a (g. 6.12)

1
=
M
0
W
0
x
h
w
h
=
2260
11500

139
143
10
3
= 191 MPa;

1
=
Q
0
S
0
f
I
0
x
t
w
=
753 4230 10
820000 1
= 38, 8 MPa.
Fig. 6.11: La calculul tensiunilor locale n grinzi.
Vericarea rezistentei dup a (6.35)

ecv
=
q

2
1
+ 3
2
1
=
p
191
2
+ 3 38, 8
2
=
212 Capitolul 6
= 202 MPa < 1, 15R
y

c
= 1, 15 240 1 = 265 MPa.
Conditia de rezistent a a sectiunii modicate este ndeplinit a.
Vericarea stabilita tii locale a inimii. Determin am necesi-
tatea rigidiz arii inimii cu nervuri. Flexibilitatea conventional a

w
=
h
w
t
w
r
R
y
E
=
139
1
r
240
2, 06 10
5
= 4, 74 > 2, 5.
Conditia (6.29) este ndeplinit a (

w
6 5, 5) si nervuri lon-
gitudinale nu se cer. n schimb exibilitatea conventional a

= 4, 64 > 2, 5 si inima si poate pierde stabilitatea la ten-

siuni de forfecare.
Fig. 6.12: La variatia sectiunii grinzii.
Stabilitatea local a a inimii nu este asigurat a si inima se va
nt ari cu nervuri transversale amplasate la distanta a =
L
m
1
=
12000
9
= 1333 mm ( a < a
max
= 2h
w
= 2 139 = 278 cm).
L atimea nervurilor se va lua:
b
r
=
h
w
30
+ 40 =
1390
30
+ 40 = 86 mm.
Adopt am b
r
= 90 mm. Grosimea nervurilor
t
r
> 2b
r
r
R
y
E
= 2 90
r
240
2, 06 10
5
= 6, 01 mm.
Adopt am t
r
= 8 mm.
6.6 Variatia sectiunii grinzilor 213
Schema grinzii principale nt arit a cu nervuri este reprezen-
tat a n g. 6.13.
Veric am stabilitatea panoului de la reazem sub grinda plate-
lajului n sectiunea grinzii z = 0, 5 m. Eforturile n sectiunea
z
M
z
=
q
ecv
z(L z)
2
=
203 0, 5 (12 0, 5)
2
= 584 kNm;
Q
z
= q
ecv

L
2
z

= 203

12
2
0, 5

= 1117 kN.
Fig. 6.13: La vericarea stabilit atii locale a inimii grinzii prin-
cipale.
Tensiunile n inim a n sectiunea 1-1 sub grinda platelajului
=
M
z
W
0
x
h
w
h
=
584 10
3
11500

139
143
= 49, 4 MPa;
=
Q
z
h
w
t
w
=
1117 10
139 1
= 80, 3 MPa;

loc
=
F
l

t
w
=
203 10
18 1
= 113 MPa,
unde F = 2
ql
2
= ql = 33, 8 6 = 203 kN; q = 33, 8 kN/m este
sarcina liniar a de calcul pe grinda platelajului l

= b + 2t
f
=
14 + 2 2 = 18 cm.
214 Capitolul 6
Tensiunile de forfecare critice, conform relatiei (4.70)

cr
= 10, 3

1 +
0, 76

R
s

2
ef
=
= 10, 3

1 +
0, 76
1, 05
2

140
4, 53
2
= 118 MPa,
unde R
s
= 140 MPa (conform anexei 1 pentru otel C245 )
=
h
w
a
=
139
133
= 1, 05;

ef
=

d
t
w

r
R
y
E
=

133
1
r
240
2, 06 10
5
= 4, 53;
Cu relatia (4.84) calcul am parametrul
=
b
0
f
h
ef

t
f
t
w

3
= 0, 8
30
139

2
1

3
= 1, 38.
Pentru
a
h
ef
=
133
139
1 si

loc

=
134
49, 4
= 2, 29 > 0, 178
(0,178 este valoarea limit a a raportului

loc

dup a anexa 10)

tensiunile critice
cr
se vor calcula cu relatia

cr
=
c
2
R
y

2
w
=
39, 2 240
4, 74
2
= 408 MPa,
unde c
2
= 38, 2 conform anexei 10 pentru a/h
ef
= 0, 957 .
Tensiunile critice locale se vor calcula cu relatia ??

loc,cr
=
c
1
R
y

2
a
=
19 240
4, 54
2
= 221 MPa,
unde s-a luat c
1
= 19 (dup a anexa 10 pentru
a
h
ef
=
133
139

1; = 1, 4 );

a
=
a
t
w
r
R
y
E
=
133
1
r
240
2, 06 10
5
= 4, 54.
6.7 Leg atura dintre inim a si talp a 215
Vericarea stabilit atii se face cu relatia (??)
s

cr
+

loc

loc,cr

2
+

cr

2
=
s

49, 4
408
+
113
221

2
+

80, 3
118

2
= 0, 928 <
c
= 1, 1.
Stabilitatea inimii n panoul de la reazem este asigurat a. n
mod similar se va verica stabilitatea local a a celorlalte panouri.
6.7 Leg atura dintre inim a si talp a
La grinzile sudate leg atura dintre inim a si t alpi se realizeaz a
prin cus aturi de colt, de regul a, continue. Cordoane ntrerupte
pot folosite numai pentru grinzi slab solicitate si nc arc ari
statice.
Calculul mbin arii dintre inim a si t alpi se face la forta de
forfecare (g.6.14), care apare n cordoane T = t
w
, unde
sunt tensiunile de forfecare n inim a la nivelul t alpii
=
QS
f
I
x
t
w
. (6.37)
n relatia (6.37) Q este forta de forfecare maxim a; S
f
, I
x

sunt, respectiv, momentul static al t alpii si momentul de inertie
al sectiunii fat a de axa x ; t
w
grosimea inimii.
Forta de alunecare T pe o unitate de lungime, preluat a
de cordoanele de sudur a nu trebuie s a dep aseasc a capacitatea
portant a a cordonului de sudur a
T 6 n
w
k
f
(
f
R
w
)
min

wf(z)

c
, (6.38)
unde n
w
= 1, cnd talpa se prinde de inim a cu un cordon de
sudur a si n
w
= 2 dac a cordoanele de sudur a sunt amplasate pe
ambele p arti ale inimii; (
f
R
w
)
min
= min(
f
R
wf
,
z
R
wz
).
Din ultima relatie poate calculat a grosimea cordonului de
sudur a k
f
(g. 6.14b)
k
f
>
T
n
w
(
f
R
w
)
min

wf(z)

c
. (6.39)
216 Capitolul 6
Dac a pe talpa superioar a a grinzii actioneaz a sarcini concen-
trate F , cordoanele de sudur a trebuie s a preia si forta vertical a
(pe o unitate de lungime) V = F/l

, unde l

este lungimea
conventional a de repartizare a sarcinii (g. 6.11). Cordoanele de
sudur a se calculeaz a la rezultanta acestor forte T
1
=

T
2
+V
2
.
Fig. 6.14: Solicitarea cordoanelor de leg atur a dintre inim a si
t alpi.
Grosimea (cateta) cordonului de sudur a se calculeaz a cu re-
latia (6.39), n care T se va nlocui cu T
1
k
f
>

T
2
+V
2
n
w
(
f
R
w
)
min

wf(z)

c
. (6.40)
Exemplu de calcul al mbinarii inima-talpi. Pentru grinda
compus a din exemplul ..... s a se calculeze mbinarea dintre inim a
si t alpi. Cordoanele de sudur a se realizeaz a prin sudur a auto-
mat a pe ambele p arti ale inimii cu srm a de marca Cb 08A;
R
wf
= 180 MPa;
f
= 0, 7; R
wz
= 0, 45R
un
= 0, 45 355 =
160 MPa;
z
= 1 (conform tabelelor 5.2, ??). Calculul cor-
doanelor de sudur a se face prin metalul depus din cauza c a:

f
R
wf
= 0, 7 180 = 126 MPa <
z
R
wz
= 1 160 MPa .
Grosimea cordonului k
f
se va determina cu relatia (6.40)
k
f
>

T
2
+V
2
n
w

f
R
wf

wf

c
=
p
5, 76
2
+ 11, 3
2
10
2 0, 7 180 1 1
= 0, 503 cm =
6.8 Reazemele grinzilor 217
= 5, 03 mm,
unde s-a tinut seama de eforturile T si V din primul panou
sub grinda platelajului:
T =
Q
z
S
0
f
I
0
x
=
1117 4230
820000
= 5, 76 kN/cm;
V =
F
l

=
203
18
= 11, 3 kN/cm.
Din considerente constructive adopt am k
f
= 6 mm n con-
formitate cu tabelul 5.3 pentru t
f
= 18 mm.
6.8 Reazemele grinzilor
Reazemele au rolul de a transmite reactiunile grinzilor la ele-
mentele pe care acestea reazem a. Modul de alc atuire a tuturor
categoriilor de reazeme depinde de m arimea reactiunii pe care
le transmit, de schema static a a grinzii si de elementele de care
sunt xate (grinzi, stlpi, fundatii).
Reazemele pot articulate, capabile de a transmite reactiuni
de reazem sau ncastrate, capabile de a transmite reactiuni de
reazem si momente ncovoietoare.
Rezemarea grinzilor pe stlpi poate deasupra lor
(g.6.15a,b) sau lateral, pe scaune speciale (g. 6.15c). Reaze-
mele grinzilor sunt rigidizate cu nervuri transversale, amplasate
la extremit atile grinzii (g. 6.15a,c) sau deplasate la asa o
dep artare, nct axa nervurii s a coincid a cu axele elementelor
stlpului (g. 6.15b). Nervurile de reazem se prind de grind a
cu cordoane laterale (de colt), iar capetele inferioare sunt pre-
lucrate mecanic (rabotate).
Cap atul nervurilor de la extremit atile grinzilor se va verica
la strivire din reactiunea de reazem F

loc
=

n
F
A
s
6 R
p

c
, (6.41)
unde A
s
este aria sectiunii nervurii de reazem; R
p
rezistenta
de calcul a otelului la strivire: R
p
= R
u
= R
un
/
m
.
218 Capitolul 6
Grosimea nervurii se ia, de obicei, t
s
= 14...25 mm; l atimea
ei din conditii de stabilitate local a nu trebuie s a dep aseasc a b
s
6
0, 5t
s
s
E
R
y
; lungimea consolei nu trebuie s a dep aseasc a a 6
1, 5t
s
(de obicei se ia a = 15...20 mm).
Rigidit atile transversale de reazem se veric a la ambaj la
reactiunea de reazem ca un stlp conventional articulat la nivelul
t alpilor cu aria conventional a ar atat a n g. ??
6.8.1fa,b (v. sectiunile 22, 44)
=

n
F
A
conv
6 R
y

c
. (6.42)
Cordoanele de sudur a, care prind nervurile de inim a tre-
buie s a preia reactiunea de reazem. Din aceast a conditie g asim
grosimea (cateta) sudurii
k
f
>
1, 2
n
F
n
w
(
f
R
w
)
min

wf(z)

c
, (6.43)
unde 1,2 este un coecient ce tine cont de o repartizare neu-
niform a a tensiunilor n lungul cordoanelor de sudur a; n
w

num arul cordoanelor de sudur a ( n
w
=2 sau 4); l
w
= h
w
1 cm
lungimea de calcul a cordoanelor de sudur a.
mbinarea grind a-stlp poate proiectat a ncastrat a, capa-
bil a de a transmite pe lng a efortul de forfecare Q si momentul
de ncovoiere M . Dou a variante de mbinare ncastrat a grind a-
stlp sunt ar atate n g. ??a,b. Aceste mbin ari necesit a un con-
sum de manoper a mai sporit n comparatie cu mbinarea grind a-
stlp articulat a, dar are avantajul de reducere a consumului de
otel cu circa 30%.
Pentru a asigura ncastrarea la talpa superioar a se monteaz a
pl acute de mbinare (v. g. ??a), n care apar eforturi de ntin-
dere N
t
M/h. La acest efort se vor calcula cordoanele de
sudur a lateral a, care prind pl acuta de grind a (sau de nervura
de reazem 3).
Prinderea riglei cu anse (g. ??b) poate considerat a n-
castrat a. n acest caz momentul din ncastrare M va preluat
6.8 Reazemele grinzilor 219
de suruburile, care prind ansa de stlp. Cel mai solicitat este
surubul m arginal, care se va verica la tractiune
N
bmax
=
Ml
max
P
i
l
2
i
6 N
bt

c
.
Prinderea scaunului de reazem 2 (v. g. ??b) se va verica
la efortul N = 1, 2Q, unde coecientul 1,2 tine cont de sporirea
tensiunilor n cordoanele de sudur a provenit a din excentricitatea
posibil a a efortului Q fat a de centrul de greutate al cordoanelor.
Exemplu de calcul al reazemului grinzii principale. S a se
calculeze rigidizarea de reazem a grinzii principale, dimensionat a
n exemplul ??. Reactiunea de reazem F = Q
max
= 1240 kN .
Constructia reazemului grinzii o adopt am conform g. 6.15a.
Din conditia de rezistent a la strivire (6.41) calcul am aria
necesar a a nervurii de reazem
A
s
>

n
F
R
p

c
=
0, 95 1240 10
360 1, 1
= 29, 7 cm
2
,
unde rezistenta la strivire R
p
= 360 MPa (conform anexei 1)
Adopt am l atimea nervurii de reazem egal a cu l atimea t alpi-
lor grinzii modicate spre reazem: b
s
= b
0
f
= 300 mm.
Grosimea nervurii
t
s
>
A
b
s
=
29, 7
30
= 0, 991 cm.
Lu am grosimea nervurii t
s
= 14 mm.
Veric am stabilitatea montantului conventional
=

n
F
A
m
=
0, 95 1240 10
0, 963 61
= 200 MPa < R
y

c
= 2301 MPa,
unde
A
m
= b
s
t
s
+ 0, 65t
2
w
s
E
R
y
= 30 1, 4 + 0, 65 1
2
r
2, 06 10
5
240
=
= 61 cm
2
;
I
z

=
t
s
b
3
s
12
=
1, 4 30
3
12
= 3150 cm
4
;
220 Capitolul 6
i
z
=
r
I
z
A
m
=
r
3150
61
= 7, 2 cm;
z
=
139
7, 2
= 19;
Conform anexei 5 pentru
z
= 19 = 0, 963 .
Grosimea cordonului de sudur a, care prinde nervura de
reazem de inim a, conform relatiei (6.43) este
k
f
>
1, 2
n
F
n
w

f
l
w
R
wf
q
f

c
=
1, 2 0, 95 1240 10
2 0, 7 (139 1) 180 1 1, 1
=
= 0, 3 cm.
unde s-a luat (
f
R
w
)
min
=
f
R
wf
. Tinnd seama de tabelul
?? adopt am k
f
= 5 mm.
6.9 mbin arile grinzilor sudate
mbinarea grinzilor principale cu cele secundare poate
etajat a, de nivel sau cobort a (g. 6.16).
n mbinarea etajat a la reactiuni mari poate avea loc ndoirea
t alpii, care poate prevenit a prin introducerea rigidiz arilor n
sectiunea de reazem.
mbinarea de nivel si cobort a permit transmiterea unor reac-
tiuni de reazem mari.
Dezavantajul mbin arii de nivel l constituie necesitatea t aierii
unor portiuni din talp a si inima grinzii secundare (g. 6.16b),
ceea ce duce la cresterea manoperei. Acest dezavantaj poate
exclus prin sudare la uzin a a unor corniere (g. 6.16c,d), prin in-
termediul c arora se realizeaz a mbinarea cu suruburi sau sudur a
de montare de nervurile de rigidizare. n mbinarea cu suruburi
sunt folosite suruburi p asuite; n cazul reactiunilor considerabile
se folosesc suruburi de nalt a rezistent a.
mbinarea cobort a, de regul a, este folosit a la platforme in-
dustriale de tip complicat pentru a reduce n altimea planseului.
Astfel de mbinare poate realizat a cu suruburi ca n g. 6.16d
sau pot folosite scaune speciale (g. 6.16e).
Suruburile care prind grinda secundar a de cea principal a se
vor calcula la forta Q si momentul M = Qe
1
; cordoanele de
sudur a, care prind elementul din cornier a 5 de grinda secundar a
6.9 mbin arile grinzilor sudate 221
se vor calcula la eforturile: Q; M = Q(e
1
+ e
2
) (g.6.16c,d).
Prinderile scaunelor de grinda principal a se vor calcula la forta
N = 1, 3Q, unde coecientul 1,3 tine cont de o posibil a trans-
mitere neuniform a a reactiunii grinzii secundare la scaun.
Fig. 6.15: Rezemarea grinzilor pe stlpi: desupra (a,b), lateral a
(c).
Fig. 6.16: mbinarea grinzilor: etajat a (a); de nivel (b,c,d);
cobort a (e);