Sunteți pe pagina 1din 21

Degradarea mediului sau poluarea cuprinde alterarea calitatilor

mediului inconjurator, pana la starea de incompatibilitate cu


desfasurarea normala a procesului metabolic din organismele
vii.Orice material sau substanta introdusa artificial in biosfera, sau
care exista in conditii naturale si provoaca modificari negative ale
calitatii mediului, este un poluant. Printre factorii poluanti citam:
substante radioactive, chimice (DDT, Pb, Cd, Hg), reziduri
petroliere industriale si de alta natura, care altereaza calitatea
apelor, rezidurile canalelor de scurgere, diverse reziduri organice,
detergenti sintetici, provenite din activitatea casnica si industriala,
apoi utilizarea pesticidelor remanente, organoclorate, "smogul",
folosirea irationala a ingrasamintelor chimice cu imprastierea pe
sol a rezidurilor menajere, de origine animala in cantitati excesive
si stropirea plantelor cu ape reziduale, impurificate, provenite de
la diverse indrustrii.
POLUAREA SOLULUI
Cauzele, care pot determina
degradarea solului, sunt:
Exploatarea nerationala, prin
monoculturi, epuizeaza solul;
Folosirea incorecta a
ingrasamintelor chimice, a
pesticidelor si erbicidelor
afecteaza masa organica din
sol, ii altereaza structura etc.;
Toti factorii poluanti din apa,
atmosfera, ajungand in sol,
modifica mecanismele interne,
fertilitatea solului;
Lipsa unor lucrari de
combaterea eroziunii solului;
Folosirea nerationala a
irigatiilor duce la degradarea
solului;
Taierea padurilor;
Aruncarea pe sol a unor
reziduuri industriale, ce contin
substante toxice (Hg, Pb).
Pentru a preveni poluarea
solului, citam:
Studierea fiecarui tip de sol;
Folosirea rationala a irigatiilor,
pesticidelor nepoluante,
erbicidelor selectionate;
POLUAREA AERULUI
Pentru a preveni poluarea aerului atmosferic citam:
Dotarea marilor intreprinderi industriale, a exploatarilor miniere subterane cu
dispozitive, care epureaza si neutralizeaza substantele poluante (exhaustoare cu
filtre etc.);
Amplasarea noilor obiective industriale in afara zonelor de locuit;
Pentru controlul tehnic al vehiculelor, serviciul de circulatie dispune de
analizatoare de gaze, filmetru si sonometru;
Amplasarea in locuri speciale a rampelor de gunoi si transportul acestuia cu
autovehicule inchise;
Realizarea unei perdele vegetale de protectie, in jurul unor intreprinderi
industriale, raspunzatoare de poluarea aerului atmosferic;
Plantarea de arbori si arbusti, extinderea parcurilor etc.;
Suprainaltarea cosurilor, la unitatile care genereaza mari cantitati de fum si gaze
etc.
Circuitul apei n natur (denumit
uneori i ciclul
hidrologic sauciclul apei) este
procesul de circulaie continu
a apei n cadrul
hidrosferei Pmntului. Acest
proces este pus n micare
deradiaia solar i de gravitaie.
n cursul parcurgerii acestui
circuit, apa i schimb starea de
agregare fiind succesiv n stare
solid, lichid sau gazoas. Apa
se mic dintr-un element
component al circuitului n altul,
de exemplu dintr-un ru ntr-
un ocean, prin diferite procese
fizice, dintre care cele mai
nsemnate sunt evaporaia,
transpiraia, infiltraia i
scurgerea.
. Detergentii sintetici, insecticidele altereaza
calitatea apei, afectand, pana la urma, si fauna
acvatica. Substantele chimice nocive se pot
infiltra in sol, ajungand pana la panza de apa
subterana. Poluarea apei marilor si oceanelor
se face prin varsarea pacurei de pe nave
maritime (1l de petrol compromite 2 ml. de apa).

Precipitaiile sunt
constituite din apa care s-
a condensat n atmosfer
i cade pe suprafaa
pmntului. Forma de
precipitaii care apare cel
mai frecvent este ploaia,
alte forme
fiind zpada, grindina, chi
ciura, lapovia i
prelingerea de ap
din cea.
Evaporarea este procesul prin care
apa se transfer de la suprafaa
oceanelor i a altor corpuri de ap n
atmosfer. Acest transfer implic o
schimbare de stare de agregare a
apei, din stare lichid n stare
gazoas. Aproximativ 90% din apa
din atmosfer provine din evaporaie
i numai 10% din evapotranspiraie.
Advecia este procesul de transfer al
unei proprieti atmosferice (cldur,
frig, umiditate,vorticitate) prin
micarea orizontal a masei de aer.
n cazul circuitului apei este vorba
despre procesul de micare a apei n
stare solid, lichid sau gazoas prin
atmosfer. Fr advecie, apa
evaporat de pe suprafaa oceanelor
nu s-ar putea deplasa pentru a
ajunge deasupra uscatului unde s
produc precipitaii.
Evaporarea este procesul prin care apa se transfer de la suprafaa oceanelor i
a altor corpuri de ap n atmosfer. Acest transfer implic o schimbare de stare
de agregare a apei, din stare lichid n stare gazoas. Aproximativ 90% din apa
din atmosfer provine din evaporaie i numai 10% din evapotranspiraie.
Advecia este procesul de transfer al unei proprieti atmosferice (cldur,
frig, umiditate,vorticitate) prin micarea orizontal a masei de aer. n cazul
circuitului apei este vorba despre procesul de micare a apei n stare solid,
lichid sau gazoas prin atmosfer. Fr advecie, apa evaporat de pe suprafaa
oceanelor nu s-ar putea deplasa pentru a ajunge deasupra uscatului unde s
produc precipitaii.

Sublimarea este procesul prin care apa n stare solid (ghea sau zpad)
se transform direct n vapori, fr a mai trece prin starea lichid.
Intercepia prin foliaj este partea din precipitaii care este interceptat de
frunziul plantelor i care, n timp, se evapor fr a mai ajunge la suprafaa
solului.
Scurgerea este procesul prin care apa se mic la suprafaa sau sub
suprafaa solului. n aceast micare se poate face distincie ntre:
scurgerea de suprafa este scurgerea care are loc pe suprafaa solului,
avnd de obicei loc n straturi subiri sau n uvoaie, acoperind cea mai
mare parte a solului;
scurgerea n albii este procesul care are loc n albii, n care se
concentreaz apa provenind din scurgerea de suprafa, formnd
praie, ruri i fluvii;
Vulcanii
Eruptiile vulcanice genereaza produsi gazosi, lichizi si solizi care, schimba local
nu numai micro si mezorelieful zonei in care se manifesta, dar exercita influente
negative si asupra puritatii atmosferice. Cenusile vulcanice, impreuna cu vaporii
de apa, praful vulcanic si alte numeroase gaze, sunt suflate in atmosfera, unde
formeaza nori grosi, care pot pluti pana la mari distante de locul de emitere.
Timpul de remanenta in atmosfera a acestor suspensii poate ajunge chiar la 1-2
ani. Unii cercetatori apreciaza ca, cea mai mare parte a suspensiilor din
atmosfera terestra provine din activitatea vulcanica. Aceste pulberi se presupune
ca au si influente asupra bilantului termic al atmosferei, impiedicand dispersia
energiei radiate de Pamant catre univers si contribuind in acest fel, la
accentuarea fenomenului de efect de sera, produs de cresterea concentratiei
de CO2 din atmosfera.
Lava
Lav este denumirea magmei vulcanice ajunse
printr-o erupie vulcanic la suprafa,
denumirea rocilor formate prin rcirea lavei sunt
numite vulcanite, sau cele care conin substane
volatile gazeca bioxid de carbon, bioxid de
sulf, amoniac, gaze rare, sau piroclaste.
Lavele sunt topituri de silicai, a cror pondere
variaz ntre 45 - 70 % SiO2. Dup reacia
chimic, lavele se pot mpri n:
lave acide sau riolitice care au un coninut > 65 %
de dioxid de siliciu (lave vscoase)
lave bazice sau bazaltice care au < 52 % dioxid de
siliciu (SiO2) (lave fluide)
O form intermediar sunt lavele andezitice cu un
coninut de SiO2 ntre 52 % i 65 %.
Agrochimie Industria farmaceutica
Adezivi
Rasini
Lubrifianti
Aditivi
Polimeri
-fluorurati
-clorurati
CHIMIE
Etena
Propena
Stiren
Polietena
Polipropena
Polisteren
Elastomeri
Benzen
Toluen
Xilen
PETROCHIMIE
PETROL
Petrolul
Efectele asupra mediului
inconjurator
Metodele de curatare folosite n
cazul revarsarii titeiului n mari si
oceane au evoluat n timp, dar, de
cele mai multe ori, furtunile au
mpiedicat operatiunile de salvare.
Deversarile de petrol au efecte
dramatice asupra ecosistemelor
marine, ca urmare a expunerii
organismelor vii la compusii
chimici. Poluarea cu petrol
afecteaza n mod deosebit specii
ca pasarile mari si mamiferele
acvatice, care traiesc la suprafata
apei.
Petrolul deversat contine
hidrocarburi, care sunt substante
poluante ce afecteaza si pe termen
lung comunitatile marine.




CARBUNII


Crbunele este o roc sedimentar de culoare brun - neagr cu proprieti
combustibile format prin (carbonizare) mbogirea n carbon (n condiiile
lipseioxigenului) a resturilor unor plante din epocile geologice. Procesul de
incarbonizare a plantelor preistorice s-a produs cu milioane de ani n urm,
prin dou procese mai importante:
faza biochimic produs de bacterii i ciuperci care transform celuloza i
lignina din plante;
faza geochimic, faza propriu zis de incarbonizare, care se produce la
temperaturi i presiuni ridicate formndu-se ntr-un timp ndelungat huila i
antracitul. Acest proces are ca rezultat o mbogire
de peste 50 % din volum n carbon.









Procentul de carbon este un
criteriu de clasificare a
carbunilor in:
superiori, varietati precum
antracitul, huila si lignitul, care
au procent de carbon mare si
putere calorica mare;
carbuni inferiori, precum
carbunele brun si turba, care
au un procent de carbon mic
si putere calorica mica.









Clasificarea crbunilor din Romnia
Clasa Grupa Caracteristici
Turb (T) -
Culoare: galben deschis pn la negru.
Structur vegetal fibroas pronunat.
Crbune brun(B)
Crbune brun
pmntos (BP)
Culoare: brun nchis.
Aspect pmntos amorf, sfrmicios, fr structur vegetal. Se poate bricheta fr liant. Urm brun.
Crbune brun lemnos
(BL)
Lignit
Culoare: galben-brun pn la negru.
Aspect lemnos. Structur lemnoas pronunat. Exfoliere natural. Sprtura lemnoas conine uneori
incluziuni cu aspect pmntos sau negru lucios. Urm brun.
Crbune brun mat
(BM)
Culoare: brun negru.
Eventuale urme de structur lemnoas. Sprtura complet plan, uneori pmntoas. Urm brun.
Crbune brun cu luciu
smolos (BS)
Culoare: negru brun pn la negru.
Structur compact. Sprtur concoidal. Urma brun nchis.
Crbune brun
huilos (B/H)
-
Culoare nchis.
Fii alternative lucioase, mate. Sprtur plan sau plan concoidal. Urm neagr cu nuan brun.
Huil (H)
Huil cu flacr lung
(HL)
Culoare: neagr.
Fii alternative lucioase, mate. Sprtur plan concoidal. Urm neagr cu nuan brun.
Huil de gaz (HG) Stratificarea puin clar, lucios. Sprtur plan sau concoidal. Urm neagr cu nuan brun.
Huil gras (HGr)
Culoare neagr.
Luciu puternic. De cele mai multe ori sfrmicios i prfos. Urm neagr.
Huil de cocs (HC)
Culoare neagr.
Luciu puternic. De cele mai multe ori sfrmicios i prfos. Urm neagr.
Huil slab degresant
(HS)
Culoare neagr.
Luciu puternic. De cele mai multe ori sfrmicios i prfos. Urm neagr.
Huil antracitoas
(HA)
Culoare neagr.
Luciu puternic. De cele mai multe ori sfrmicios i prfos. Urm neagr.
Antracit (A) -
Culoare neagr.
Luciu metalic. De obicei sfrmicios. Urm neagr.
Efecte asupra mediului inconjurator
Combustibilii fosili conin i materiale radioactive, mai ales uraniu i toriu,
care este emanat n atmosfer. n anul 2000 au fost emise n atmosfer
circa 12.000 de tone de toriu i 5000 de tone de uraniu prin arderea
crbunelui. Arderea crbunelor genereaz i imense cantiti de zgur i
funingine.
Exploatarea, procesarea i distribuia de combustibili fosili poate crea i
alte probleme mediului. Metodele de exploatarea crbunelui, ndeosebi
exploatarea n cariere de suprafa creeaz multe probleme, n timp ce
forajele maritime sunt un pericol pentru organismele acvatice.
Bibliografie
Barbu, I. .a. A doua tineree a crbunilor, Editura Albatros, Bucureti, 1986
Popa, B. .a. Manualul inginerului termotehnician, vol I, Editura Tehnic,
Bucureti, 1984
Ungureanu, C. Generatoare de abur pentru instalaii energetice, clasice i
nucleare, Editura Didactic i Pedagogic, Bucureti, 1977
CHIMIE,manual de cls. a-X-a,autori;Luminita Vladescu, Corneliu
Tarabasanu-Mihaila, Luminita Irinel Doicin,Bucuresti:Art,2005.
Edith Beral & Mihai Zapan - Chimie anorganic, Editura tehnic, Bucureti,
1977.
Ortansa Petrovanu, Maria Munteanu-Experimente chimice si lucrri de cerc
pentru gimnaziu, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti-1983
Sivia Jerghiu, Georgeta Sufleel, Elena Miu- Caiet de chimie pentru clasa
a-VII-a, a-VIII-a, Ed Document, Iasi 1998
Mircea Sorin Axinte-Chimia n gospodrie
www. Google.ro
www.wikipedia.ro
Componenta grupei: Amza Andra
Marin Andrada
Mircea Monica
Rosca Roxana
Clasa: XI D, CNMB
Profesor Coordonator: Roman Octavian