evaluarea limbajului si vorbirii

limbajul se refera la comunicarea sentimentelor , de vreme ce vorbirea rep

expresia ideilor si sentimentelor folosind simbolul verbal.
Afaziile sunt tulburarile care se caracterizeaza prin pierderea expresiei sau
intelegerii limbajului cauzate de leziuni cerebrale.
1. afazia expresiva - Rep un deficit al expresiei prin vorbire sau scris. Exista mai
multe tipuri : afazia expresiva orala , afazia receptiva , afazia receptiva auditiva(amnezi
cafazia sau amuzia.
Afazia expresiva orala - sau cea motorie denumita de !ro"a- sau cea verbala
numita de #ead
manifestari : bolnavul stie ce vrea sa spuna dar este incapabili sa spuna sau
spune incorect. $u poate vb spontan , nu poate sa repete sau sa citeasca corect cu
voce tare. Este capabil sa auda si sa inteleaga limbajul vorbit , poate citi in gand si sa
inteleaga limbajul scris , dar nu poate reproduce ceea ce aude sau citeste.Este capabil
sa scrie , vorbirea automata si cea emotionala este pastrata.
%a poligloti ultima limba invatata sau cea care este folosita cel mai putin este
prima &uitata&. Exista mai multe grade in afazia motorie :
-disfazia , palilalia si afemia .
-disfazia presupune erori usoare in formarea cuvintelor si reducerea
vocabularului
-palilalia rep exprimarea recurentiala , perseverarea unor silabe , cuvinte sau
propozitii.
'e regula subiectul repeta partea terminala a propozitiei.
-afemia rep pierderea vorbirii.
(n orice caz , afazia motorie trebuie diferentiata foarte clar de dizartrie.Rep
exprimarea imperfecta a sunetelor si cuvintelor datorita unor afectiuni care intereseaza
aparatul articulator.palatul moale , liumba , buzele.
'izartria poate apare si in alte tipuri de patologii : miopatii (lezarea intrinseca a
musc"ilor articulatori, miastenia gravis ( o leziune a jonctiunii neuro musculare,
paralizia bulbara. par)insonismul , sau c"iar leziunile cerebeoase in care pronuntia
consoanelor este ne clara si cadenta vorbirii este intrerupta.
Afazia motorie trebuie diferentiata de anaclie . *ierderea cap de articula cuvinte ,
de disfonie care merge pana la afonie (pierderea fonatiei , datorate unei disfunctii ale
laringelui . cu toata ca capacitatea de a articula cuvintele este conservata.
'isfonia se caracterizeaza printr-o afectare a calitatii vocii , pare ragusita. +e
caracterizeaza prin pierderea volumului vocii sau ambele.
,auzele disfoniei sunt multiple : laringitele , fumatul ,, consumul cronic de
etanol , mixedemul , sau alte cauze neurologice cum ar fi lezarea unor structurii
nervoase sau leziuni primare ale musc"ilor cum ar fi niastemie sau leziuni bilaterale ale
nervului vag.
-n alt tip de afarie expresiva este agrafia . +e caracterizeaza prin inabilitatea de
a scrie cuvinte cu litere de mana sau de tipar, in absenta paraliziei memb superior.
'isgrafia - subiectul poate copia cuvinte scrise dar nu poate scrie spontan sau
dupa dictare.
Acestea doua se incadreaza in afazia expresiva.
Afazia receptiva - care cuprinde afectari ale capacitatii de a intelege limbajul
verbal , scris.
-afazia receptiva vizuala
-afazia receptiva auditiva
-Afazia repectiva vizuala (sau sensoriala vizuala sau alexia - rep incapacitatea
de a intelege cuvintele tiparite sau scrise , in absenta tulburarilor de vedere.
Acesta poate fi determinala de leziuni : Aria 1. se produce orbirea sau cecitatea ,
daca se lezeaza aria 1/ se poate produce agnozia pt obiecte (cecitate sivica agnozia
pt culori (acromatopsie agnozia pt fizionomii (grosobagnozie. 'aca se lezeaza aria 10
se pierde capacitatea de revizualizare , se pierde memoria obiectelor si persoanelor si
apar asa numita agnozia vizuo- spatiala .
Alexia rep cand pacientul poate vb , poate intelege ce i se spune dar nu intelege
ce se scrie.
-Afazia receptiva auditiva (sau sensorial auditiva , 1ernic)e- semnifica
incapacitatea subiectului de a intelege semnificatia cuvintelor vorbite in absenta
surzitatii. *oate auzi , poate recunoaste vocea dar nu recunoaste cuvintele pe care
examinatorul le pronunta si nu poate repeta ceea ce aude. +ubiectul poate citi , poate
vorbi , dar se comporta ca si cum nu-si aude propia voce , nefiind insa constient de
acest lucru.
+ubiectul poate folosi parafazii sau joargon afazin(cuvinte create de el .
Amnezii afazia (anomia - rep dificultatea de a evoca numere obiectelor atat in
scris cat si in vorbire. 2orbirea este corecta dar este ezitanta si fragmentata , pacientul
poate recunoaste cuvantul si-l poate selecta dintr-un nr de termeni sugerati .
Amuzia - pierderea capacitatiide a aprecia muzica. *oate fi de doua feluri :
-receptiva care poate fi de doua feluri :surditate muzicala (imposibilitatea de a
recunoaste o piesa muzicala auzita sau alexia muzicala (imposibilitatea de a
recunoaste limbajul muzical scris
-expresiva - imposibilitatea de a canta o arie sau de o transcrie in conditiile
anterior subiectul putea face acest lucru
1.3estele clinice - se realizeaza la patul bolnavului sau unde este acesta
examinat
4. testele standardizate
5. testele experimentale -folosite de limbisti , fonologi
1.3estarea clinica - a afaziei poate fi facuta in cateva minute. -n prim pas il
constitue conversatia cu pacientul , al 4 lea este repetita , al 5 lea pas intelegerea
vorbirii , al 6 lea este gasirea cuvintelor , al 7 lea cititul si scrisul.
,onversatia cu pacientul - ofera informatii destul de bogate privind forma de
afazie , dar dupa 8ac)son inca din sec 10 , afaziile pot fi clasificate in : nonfluenta si
fluenta.
debitul verbal - lungimea propozitiei - trasaturile melodice - efortul - artricularea
(articulatia - trasauturile sintactice
3A!E%-% 999
---
::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::
:---
'ebitul verbal - la un subiect cu limbaj si vorbire fiziologica este intre 1;;- 17; de
cuvinte pe minut. ($ afazia nonfluenta scade la sub 7; de cuvinte pe minut, la
persoanele cu afectari grave se ajunge la 1; cuv pe minut , si de obicei vorbirea este
&telegrafica &, sub se exprima greu , nu poate lega cuvnte intre ele. in cea fluenta debitul
este normal sau c"iar crescut.
%ungimea propozitiei - nonfluenta este scurta , uneori subiectul raspunde
printr;un singur cuvant sau cel mai grav raspunde cu acelasi cuvant mereu. in cea
fluenta propozita este normala cuprinzand in medie cam 7 cuvinte
3rasaturile melodice - nonfluenta aparea acesta disprozodia adica vorbirea
disritmica si nemelodica in cea fluenta lipseste aceasta dizprozozie , pauzele sunt
frecvente , din pacate subiectul nu gaseste in tot deauna cuvantul potrivit si atunci el
incearca sa substitue cuvantul printr-o descriere foarte stufoasa.
trasaturile sintactice - nonfluente se caracterizeaza prin agramatosm , erori in
exprimarea si nepotrivirea tipmpilor verbali. sau stereotipia verbala semnifica faptul sa
pacinetul repete acelasi cuvant sau aceeasi silaba cu grimase faciale sau miscari ale
corpului.
*aragramatismul - folisirea incorecta a unor timpi verbali. rep +ubstituirea fie a
unei litere(paragrazia litarara , nu-l pronunta pe R , a unei silabe (parafrazie fonetica ,a
unui cuvant (parafrazie verbala
8argon parafrazia - folosirea unor cuvinte fara sens pe care subiectul le creaza.
-Repetitia - se testeaza cap de a repeta exact cuvintele spuse de examinator . ($
mod normal un subiect normal dezvoltat psi"ic poate sa repete . cuvinte , se folosesc
cuvinte uzuale si se poate creste progresiv pana la propozitii.
Ecolalia -repetarea cuvintelor examinatorului care poate fi uneori pt subiect
singura forma de exprimare. Ecolalii pot sa completeze o propozitie cu cuvantul potrivit
pe care nu l-a exprimat examinatorul sau pot continua un vers inceput de examinator.
-(ntelegerea vorbirii : se testeaza dand comenzi verbale si urmarind capacitatea
subiectului de a efectua anumite miscari ( du mana dreapta la urec"ea stanga .*oate fi
interpretat gresit de atraxici .+e poate cere sa arate obiecte anumite de examinator.
-<asirea cuvintelor: subiectul apraxic are dificultati in gasirea cuvintelor, dar pot
sa apara si in caz de dementa sau in confuzie.
Anomia este incapacitatea subiectului de as aminti nume sau denumiri. +e poate
testa cerandu-i sa numeasca obiectele vazute, sa numeasca obiectele pe care le pipaia,
sunetele auzite , sa numeasca obiectele dupa descrierea folosirii lor , si sa aexprima
nume sau cuvinte dintr-o categorie data : ex: pasari
-,ititul si scrisul - se da sa citeasca un articol mic dintr-o publicatie si se cere sa
exprime intelesul respectiv
'izlexia - incapacitatea de a citi.
Alexia este incapacitatea subiectului de a intelege semnificatia.
( se cere sa recunoasca cuvantul pe care examinatorul in ortografiaza litera cu
litera.
'isgrafia - care se testeaza cerandu-i sa scrie propriul nume , propozitii scurte ,
dupa dictare sau sa comenteze in scris activitatea sa profesionala.
A<$=>(A: rep dificultatea sau uneori imposibilitatea de a recunoaste obiectele
din jur in absenta altor tulburari cum ar fi : sensitivo senzoriale , sua tulburari intelectuale
in general .
Afecteaza transmiterea mesajului intre aria corticala sensoriala si ariile invecinate
, parasenzoriale.
Agnozia auditiva : poate fi de 6 tipuri : pt sunete nelingvistice , verbala ,
tulburarea de localizare auditiva a sunetelor , agnozia muzicala sau amuzia.
Agnozia pt sunele nelingvistice rep surditatea pt sunete pe care pacientul le
cunostea anterior: se cere sa recunoasca cu oc"ii inc"isi zgomotele produse de caderea
uneo monede , o legatura de c"ei , frecarea c"ibritului de cutie , dictatul ceasului ,
mototolirea unei "artii, ca si sunetele produse de diverse animale.
(n cazul pt sunetele nelingvistice pacientul percepe vorbirea dar vorbirea. -nii
pacineti nu recunosc vocea de barbat fata de cea de barbat , de copil de batran ,
intonatiile , interogativa , exclamativa . (n cursul testarii poate sa dea raspunsuri
neverbale aratand spre imagini.
Agnozia verbala sau surditatea verbala : se cere sa recunoasca vocile diferitelor
persoane sau sa recunoasca persoanele dupa voce .
3ulburarile de localizare auditiva a sunetelor - sa localizele in spatiu sursa
zgomotelor.
Agnozia vizuala : -pt obiecte , pt imagini , pt culori , de simultaneitate , pt simbolul
grafic (alexia .
-pt obiecte : subiectul nu recunoaste obiectele pe care e vede . +e testeaza
aratand diverse obiecte pe care trebuie sa le numeasca , ulterior trebuie sa citeaca
denumireasi sa-l numeasca , sa scrie numele obiectului si eventual sa descrie cum se
foloseste . Recunoasterea este in greunata daca obiectul se aseaza intre multe alte
obiecte , sau este usurata daca i se arata anumite forme ale acelui obiect , sau cum se
foloseste obiectul sau daca se urmareste conturul obiectului in aer.
-neori este pozibil sa recunoasca prin alte canale ,(tactil, auditiv si in afara
testarii subiectul se comporta relativ normal cu obiectul respectiv.
-pt imagini : sa identifice imagini simple de obiecte sau animale , apoi sa
identifice figuri geometrice , ulterior sa recunoasca imagini din ce in ce mai complexe
(peisaje sa descrie din memorie anumite obiecte , sau finte , si se cere sa completeze
parti care lipsesc din anumite figuri .+ubiectul nu recunoaste obiectele , desi obiectul ca
atare il recunoaste , poate sa recunoasca sensul general al imaginii dar nu se
simnificatia ei particulara , si nu de putine ori se constata o alterare a reconstructiei
imaginii .
-pt culori : sa demuneasca culorile vazute , sa arate culorice cerute de
examinator , sa sorteze dintr-un loc esantionale de o culoare .!olnavul nu poate sa
denumeasca culorile obiecter, confunda culorile , dortarea nu este posibila .
Agnozia tactila sau astereognozia - semnifica faptul ca pacientul nu poate
identifica cu oc"ii inc"isi un obiect pe care-l tine in mana . 3rebuie diferentiata de
tulburarile de statica periferica , de prezenta unei pareze , de ataxie , sau de unele
tulburari aflazice sau apraxice
3estarea se face cu ambele maini . se cere sa faca testul de recunoastere a
obiectului si de senumire separat. +e dau sa pipaie obiecte uzuale , ulterior se trece la
obiecte mai putin familiale, fie din metal sau din lemn , de forme bi sau tri dimensionale ,
uneori c"iar de forme geometrice (con , cub , sfera dupa care i se cere subiectului sa
arate pe un sir de imagini obiectul pe care l-a pipait .'upa care i se cere sa priveasca
obiectul si sa-l denumeasca. (n cursul acestei testari se noteaza in primul rand timpul de
latenta , in al4 lea rand tendinta de a pipai cu ambele maini , de a se ajuta , si in al 5 lea
rand tendinta de a scapa obiectul din mana. *ierderea acestei capacitati de
recunoastere tactila a obiectelor se numeste A+tereognozie.si dupa 'erea? si @reindler
exista 5 forme principale de astereognozie : amorfognozia ( dificultatea de a rec
marimea si forma- agnozie de extensie , a"ilognozia (de a recunoaste caracteristicile
materialului din care este confectionat obiectul- de intesnitate si asimbolia tactila (dif de
a recunoaste semnificatia simbolica a obiectului desi morfoligia e intacta- agnozie
semanica
A<noziile spatiale