r

i
ti
MANIFESTUL ROMANITISMULU ROMA,NESC.
.,Introducfa" ia,,Dacia litera
este programul literar al romantismului rom,6nesc, comparabil cu prefala la drama
,,Cromwell'
(1,827) a lui Victor Hugo, in Franta, cu ideile promovate de revista
,,Athiineum" a fra
fthlegel, in Germania, sau de miicarea
,,I1
Risorgimento", de naturd romantici, din Italia.
,,
imitafiei'r este o manie periculoasd, pentru cd lipsegte creafia literard de sursa fireascd
inspiralie din realitAple imediate ale istoriei gi ale societdpi romdneEti
Ei
nu ii permite reflectare4
in cuprinsul ei, a aspirafiilor gi a valorilor nafonale.
,,Traductiile nu fac literatur6", spune M
Kogilniceanu, orientind atenfia. scriitorilor romAni asupra a doud surse de inspiralie extrem
bogate in fapte eroice qi in valsri artistice, trecutul istoric
Ai
crealia populari.
$mbele
sunt
qi direcfii de acpune rornantice, piloni tematici ai romantismutrui european, in caie i
experienp romdneascd irnplanteazd cele mai vizibile inovafi ale perioadei pagoptiste, exemp
trecutului devenind motiv de ac$une politici, iar valorosul fond folclor.ic inspir6nd crea
literare cu certe valori de capodopere, de la
,,Zburdtorul"
lui Ion Heliade-Rddulescu pAnd
,,Cdlin
(file din poveste)"
9i ,,Luceafdrul", de Mihai Eminescu.
EPISOD. Termenul vine din fr. 6pisode, gr. epeisodion, ,,ceva
din afar6, ce vine
exterior". Este o acfiune secundard, in comparape cu firul principal al unei opere, drame etc
C6teodat{, ac}iunile episodice dau o noth de mister, mult mai importantii dec6t ansamblul. ln
tragedia greacd, episodu! era o parte important{ a operei, fiind echivalentd cu un act.
erau incluse in corul tragediei, iar partea finali se numea exod. in epoca modernd, episodul
inleles ca o acfiune temporard, cu o oarecare independenld fafd de opera principald.
'
Manualele ART, SIGMA
Taichii', pentru ca in 1881, aldturi de unele
dintre acestea, sd-i apard, in primul volum
de prozd, ,,Novele din popor", prima scriere
cu adevdrat notabild,
,,Moara cu noroc",
urmatd de
,,Pddureanca",
in 1884, qi de
romanul,,Mara",in 1906.
NUYELI\ PSIHOLOGICA
IOAN SI,AVIfl
IOAN SLAVICI
{1848-19?5).
Scriitor
ardelean, clasic al literaturii romAne. Scrie
pove$ti gi nuvele, publicate periodic, ca gi
Erninescu sau Creang6, in aceleaEi
,,Convorbiri
literare" de la
,,Junimea"
iegeani:
,,Popa
Tanda",
,,Scormon", ,,La
crucea din sat", ,,Gura.sahrlui", ,,Budulea
ll0,rllBrl 0II NOtt{X)
A. PRUENTAREA STIBIECTTILUI NUVELEI; SEMNIFICATII ALE TDffTIL'TJI:
in nuvela cea mai cunoscutd a lui Ioan Slavici, ,,Moara cu noroc", se poate spune
cd banuL este personajul ascuns, dominant, ce se manifestd in forme diverse de li un .iiat tu
altul al textului, ca o apd subterand, maleficd, ir care se scufundd, treptat, cei mai mulfl
dinhe actanli. Aici scriitorul pdrdsegte cadrul idilic al satului, in care mai era posibild
reversibilitatea binelui, opus, ca in nuvela
,,Comoara", oragului, surse generatoare de rdu. ln
,,Moara cu noroc",,Slavici este autorul unor pagini remarcabile, prin care se introduce in
literatura romAnd imaginea stepei, a pustiului lipsit de sentimente, dar, in acelagi timp,
tirdmul necunoscut ce poate siaducip.osperitaL, un fel de Eldorado din vestul sdlbatic
american. Ghi1fl ar putea fi pi el un interneietor, dacd, pe tot parcursul acpunii,
Ei-ar
pdsha
134