F

dit
I
kos ai'
L tot ."
I
,toro.
fuiul.,i,
futerea
lonar,
leaica.
h,
deEi
[eilalli
F"ut
fde
os
htestat
t^
pare rn
r'*"
ilS
este
Ie, care
trr
ql, rn
I
torl
lfiu
bani, sd
prorcari
ilcteazd
Locupat
!
irele
pe
ige
Ana
Dr. LtCa
hanului
Fel
fdrd
Xriei,
iar
I
legile.
illca
rqr
I
in.care
badea
[ut
nu i
ptlng ca
hlumea
h dintre
$icd
de
fre
locul
Sugestii de rdspuns Ia exercilii din manual
(ART)
Ex. Zl p.\Z.Comenteazd teza morald cuprinsd in cuvintele bdhAnei, din debutul
textului, punct de plecare in
,,demonstrafia"
autorului pe tema patimii pentru bani.
Incipitul nuvelei contine, in formd concentratd, concepfia etictr a lui Ioan Slavici, pe
care o ilustreazd epic
Ai
estetic in
,,Moara
cu noroc". Personajele tragice din nuveli,
indeosebi Ghifd, dar gi Ana, sunt victime ale incdlcdrii acestei invdtdturi strdvechi, a bunului
simt de sorginte populard. Ioan Slavici este adeptul unui
,,realism
poporal", cu tendinp
presdmdndtoriste. De aceea, ideea de om sdrac, dar fericit, in antitezd cu omul corupt de
racilele societdfii burgheze, predomind in toate nuvelele sale. 14
,,Pdduieanca",
eroina,
Sirnina, ajunge
,,pui
de cuc in cuib strdin", evoluAnd in spapul malefic de la cAmpie, de jos,
:unde
lucrurile nu pot inclina decAt inspre rdu, iar in
,,Moara cu norot" Ghild se indreapd
spre o avarifie gen Hagi-Tudose sau Harpagory fiind-corupt de puterea banului, ajung6nd
chiar sd-gi sacrifice in acest scop familia gi fericirea. in viziunea lui Slavici, banul,
,,ochiul
dracului", distruge deitinele individuale, de aceea fericirea simpld, gen Filemon qi Baucis,
este de preferat. Pentru a sublinia simetria nuvelei gi semnificafiile corespondente, replicii
inifiale
,,-
Omut sd fie mulpmit cu sdriicia sa, cdci, dacd e vorba, nu bog6;ia, ci linigtea
colibei tale te face fericit." i se adaugd replica finald a bdtrAnei:
,,aEa
le-a fost data".
,,Moara
cu noroc" se dovedegte, in cele din urmd, a fi
,,moara
cu nenoroc": titlul este
simbolic, tinAnd de tragismul locurilor, care prinde in vArtejul sdu descendent gi personajele
principale, pe Ana qi pe Ghife. Singurii care se salveazd sunt bdtrAna gi cei doi nepoF, plecaf
de acasd inainte de incendiu. De altfel, in spafiul pustei moara este un topos degradat, nota
predominantd fiind de pustietate, de loc al iiuuott tui, al Celui Rdu.
,
E*: 4l p, 52, Prezintd arno'r*rirnfd in care:tsteptrirsatd gArciuma,;,fufoarfi,ctr,tlbroc".
Moara concretizeazd un punct de confluenfd intre mai multe repere ale lumii reale:
spafiale, temporale, sociale, politice. Se poate vorbi de o
,,moaid
a lumii", care amestecd
personajele intr.-un imens malaxor gi consumd existenlele individuale. Moara constituie un
cronotop, un punct in care se schimbd balanla destinului unui personaj. ln cazul lU Ghlp,
moa:rtea lui qi a Anei este prevestitd de cele doud cruci de piatrd, in timp ce copiii qi bdtrAna
vor trdi, fiind reprezentap de cele trei cruci de lemn.
Drumul cdtre Moara cu noroc semnificd o ciudatd coborAre in lnfern, intr-un
univers al patimilor, patima banilor in cazul lui Ghifd
9i
cdderea in pdcat a Anei. Lumea
descrisd apir;ine stepei, unde umanul supraviefuiegte cu mai mare dificultate. Dintr-un alt
punct de vedere, este marcat aici un hotar intre Purgatoriu
Ei
Infe1ry dinspre cAmpurilb
pustii venind turmele de porci. Semne, ale unui teritoriu pustiit se observd chiar la inceputul
nuvelei: peisajul este arid, cu
,,ariri",,,iarbd
gi mdrdcini", ceea ce aratd sdrdcia extreme.
Pddurea de stejari este continuatd cu o altd pddure, cioatd, semnificAnd uscarea, apropierea
de un teritoriu al morpi. Oamenii pustiului sunt personaje infernilb, cum este Lica, de aceea
gi destinul lor suportd rigorile unui tdrArn lipsit de umanitate. Corbii, aflafi in apropierea
unui copac pe jumdtate ars de foc; cu crengile uscate, sunt mesageri ai tdrArnului celuilalt ai
morfii in genere, prevestind evolufia unei lumi lipsite de
sperantA, pentru c5, in final, multe
dintre personaje
sunt sortite morp-i. Ghifd este un personaj slab, aflat in antinomie cu
bdtrdna: el be lasd corupt de puterea maleficd a locurilor qi de setea de imbogdtire, de aceea
jertfegte fericirea familiald din porniri vindicative, avAnd ca scop demascarea gi pedepsirea
lui Licd.
,l