I.

STATISTIC DESCRIPTIV

Statistica : descriptiva(descrie caracteristicile unei multimi pe baza indicatorilor) si inferentiala(testeaza
ipotezele de cercetare)
Variabila: entitatea abstracta ce serveste ca suport pentru o multitudine de valori.
Variabilate: proprietatea variabilei de a lua anumite valori
Variatie: oscilatiile valorice ale variabilei
-previzibila: orice valoare succesiva poate fi determinata sau aproximata
-imprevizibila: valorile nu pot fi prevazute
Modalitate sau varianta de variatie: o valoare particulara a variabilei
Nivel: modalitate de ierarhizare a variabilei
Constanta: o singura valoare, fixa, nesupusa vreunei oscilatie
Conditii: toate valorile sa fie exclusive si exhaustive
Variabila independenta: o caracteristica(mediu, stare, ) manipulata de cercetator cu scopul de a
controla sau analiza efectul/efectele asupra unui comportament.
Variabila dependenta: variabila observata de cercetator care face obiectul unei masurari
Artefact: relatie aparent(fara dovada stiintifica) cauzala dintre doua variabile
Calitati VD: pertinenta si sensibilitatea
Variabile discrete/discontinue continue: variabile care iau un numar limitat sau nelimitat de valori
Variabile dihotome sau polihotome: variabile care iau 2 valori posibile/ mai multe valori posibile
Variabile cantitative sau calitative: variabile care au ca valori numere/atribute
Variabile manipulate(provocate) sau invocate: variabile care pot/nu pot fi manipulate
Unitate statistica: element al unei multimi statistice
Multimea statistica: populatie(totalitatea unitatilor/indivizilor) sau esantion(subansamblu reprezentativ)
Selectionarea indivizilor(submultimei) dintr-o populatie(multime): aleatorie sau dupa un algoritm de
selectie
Populatie: finita/infinita, extensiva/intensiva
Caracteristica: proprietatea unei unitati statistice care prezinta interes
Modalitati sau variante de variatie: reliefari ale caracteristicii(valori particulare)
Caracteristica: manifesta(descrisa/masurata direct) sau voalata(masurata indirect)
Variabilitate: intraindividuala/interindividuala
Amplitudine de variatie/plaja de variatie: diferenta intre cea mai mica si cea mai mare varianta de
variatie
Indicatori statistici: valori reprezentative pentru ansamblul valorilor dintr-o multime

II. GRUPAREA I SISTEMATIZAREA DATELOR
II.1.MSURAREA N PSIHOLOGIE
Scala de masura: Procedura sau plan ce permite aranjarea obiectelor sau evenimentelor in serii
progresive
Nominale(calitativa): cel mai slab grad de masurare lista de denumiri
Ordinale(calitativa): indica doar ordinea intre elemente implica raportare (mai putin, mai mare)
De interval(cantitativa): indica ordinea si semnificatia distantei intre elemente scala termometrului
De raport(cantitativa): cel mai puternic grad de masurare si cel mai putin folosite(de ex val 0 este
rationala si indica absenta unui fenomen rar intalnit in psihologie)
II.2 CONSIDERAII ASUPRA GRUPRII DATELOR

Frecventa relativa a studiilor economice este 32.6(%) iar cea absoluta este 43.
Distributie: ansamblul valorilor unei variabile
Distributie teoretica: valorile reprezentate conform unui model matematic de distributie
Distributie empirica: valorile sunt concrete
Gruparea a 91 de valori.

N=volumul distributiei=91
1. Gruparea pe variante de variatie
a. Ordonarea valorilor

b. Marcarea frecventelor de variatie


2. Gruparea pe intervale de variatie
a. Alegerea sau determinarea marimei intervalului de variatie A(amplitudinea)=Xmax-
Xmin+1=82-22+1=61
i=

, unde i=marimea unui interval, A= amplitudinea, k=nr de intervale in care dorim sa impartim
distributia
i=61/9=6.77, adica 7 prin rotunjire prin adaugire. Marim artifical si A, astfel incat 9*7=63


i=

, unde i este marimea intervalului, N volumul distributiei
Pentru N<100, k=Int(N/5) , unde k este nr de intervale, INT este partea intreaga a unei constante

Reguli pentru elaborarea tabelelor statistice:
1. s faciliteze percepia rapid i exact a informaiilor prezentate;
2. s cuprind numai informaii strict necesare caracterizrii fenomenului studiat;
3. s aib un titlu scurt, clar, care s sintetizeze coninutul informativ al datelor;
4. s fie numerotate pentru a putea fi identificate uor n textul de analiz,
5. s fie nsoite de note explicative care s explice noiunile cu mai multe sensuri;
6. notele explicative trebuie s explice sursa datelor;
7. liniile i coloanele tabelului trebuiesc numerotate pentru a putea fi identificate uor in text;
8. n tabele nu se admit rubrici incomplete.

Tabel cu intervalele de variaie i tipurile de frecvene
Legend:
f = frecven simpl sau frecven absolut;
f% = frecven simpl relativ;
fc = frecven cumulat ascendent;
fc% = frecven relativ cumulat ascendent;
fc = frecven absolut cumulat descendent;
fc% = frecven relativ cumulat descendent;


II.3. REPREZENTRILE GRAFICE ALE REZULTATELOR.

1. Coloane sau bare(histograma)


2. Poligonul frecventelor

3. Curba frecventelor

4. Tronsoane si diagrama circulara

II.4. PROTOCOALE DE PREZENTARE A DATELOR.
Protocolul de prezentare a datelor este un tablou care inregistreaza rezultatele fiecarui subiect in fiecare
din conditiile experimentale
Protocol de tip Sn, Protocol de structura, Protocol de tip S*T, Protocoale derivate
Suportul protocolului este cadrul in care rezultatele individuale nu au fost reportate.
II.5. TRANSFORMAREA VALORILOR BRUTE N CUANTILE
Cuantilul: element al unei serii de valori al unei variabile care separa doua cuantumuri procentuale din
volumul total al cuantumului variabilei(borna numerica)
Interquantilul: interval numeric ce separa cuantilele

Percentila = fc%+
()

15.36=11.02+8.68/2

Interval de variatie
EX: quartile. Quartile inseamna 4 clase deci quota de 25%.
Quota pt primul interval 25% - 22.75
Quota pt al doilea interval 50% - 45.5
Quota pt al treilea interval 75% - 68.25
Q = Xsup +i*

Q = cuantil
Xsup = valoarea superioara a intervalului anterior celui in care se afla quota
i = marimea intervalului de variatie
d= diferenta dintre valoarea absoluta a quotei si frecventa cumulata absoluta anterioara intervalului in
care se afla quota
f = frecventa simpla absoluta a intervalului in care se afla quota
Q1=41+7*(22.75-19)/17=42.54
Q2=48+7*(45.5-36)/22=51.2
Q3=55+7*(68.25-58)/13=60.51



III. INDICATORII STATISTICI
Indicatori statistici: expresii numerice precise care descriu condensat caracteristicile unei serii de date,
rezultatul unei observari si prelucrari statistice.
1. Indicatori de nivel sau tendinta centrala(medie, mediana, modul)
2. Indicatori de imprastiere(amplitudine, abatere quartila, abatere medie, abatere standard,
varianta)
3. Indicatori de asimetrie
4. Indicatori de exces sau boltire
media: nivelul atins de o variabila numerica atunci cand aceasta variabila e uniform repartizata pe
unitatile care compun o populatie
Caracteristici medie:
1. Definita in mod precis
2. Expresia tuturor observatiilor facute
3. Poseda proprietati simple si evidente, facand posibila intelegerea sensului general; caracater
concret
4. Calculata cu usurinta si rapiditate
5. Cat mai putin afectata de fluctuatiile de selectie; stabila
6. Rapid studiata cu ajutorul calcului algebric

<( );

<( )

<( )

, m=17
X=variabila
x= valoare de deviatie
Orice suma de patrat de valoare de deviatie(de la alta valoare decat m) este mai mare ca suma
patratelor variatiei de la medie
III.1. CALCULUL MEDIEI ARITMETICE
1. Variabile negrupate
M=

, unde N este volumul distributiei, X variabila

2. Variabile grupate pe variante de variatie

M=

, unde f este frecventa variantelor de variatie

3. Variabile grupate pe intervale de variatie

M=

, unde

este centrul intervalului

Fixarea 0 al u se face arbitrar sau in dreptul intervalului modal(cea mai mare frecventa). Constanta A
este centrul intervalului si are valoare 44. u=

,
M= A+

III.2. CALCULUL MEDIANEI
Mediana: valoarea concreta a unei distributii sau rezultand in urma unei operatii de interpolare, care
imparte valorile ordonate crescator sau descrescator in doua parti egale.
Numar par de valori: Me are valoarea rangul

din distributie,
Me= X(

)
Numar impar de valori: Me are valoarea mediei aritmetice a valorilor rangurilor

si

,
Me = X(

)
Variante de variatie:

Me = 8(frecventa cumulata relativ ascendent arata ca e situata in intervalul 4 )
III.3. DETERMINAREA MODULULUI
Mo: Valoarea variabilei cu frecventa cea mai mare intr-o distributie

III.4. INDICATORI DE MSUR A MPRATIERII
Amplitudine, Varianta, Abatere standard, Abatere medie, Abatere quartila(amplitudine
semiinterquartila)
Conditii: sa se bazeze pe toate observatiile, usor de calculat, afectate cat mai putin de fluctuatiile de
selectie
A = Xmax-Xmin+1
AM: Media aritmetica a abaterilor valorilor individuale ale variabilei X fata de media aritmetica a
valorilor distributiei in valoare absoluta.
AM =
||

sau AM =
||

, unde x e variabila de deviatie, x= X-M

Pentru variante de variatie: AM =
||

sau AM =
||

X= valorile variabilei
x= valorile variabilei de deviatie
|x|= valorile variabilei de deviatie in valoare absoluta
FX = valorile produsului dintre variantele de deviatie si frecventele acestora
f|x|= valorile produsului dintre variabila de deviatie in valoare absoluta si frecventele variantelor de
variatie

Pt primul AM = 20/9 , pt cel de-al doilea AM=200/76
s= abatere standard,

= varianta

, unde x e variatia valorilor de la medie

s=3

= 395,85/78

*[

]
Pentru curba Gauss-Laplace(media=mediana=modul) A=6s. In sectorul distributiei intre valoarea mediei
si o marime a abaterii standard sunt 68% din valorile unei distributiei. Intre valoarea mediei si doua
marimi sunt 95% iar intre valoarea mediei si trei marimi sunt 99.958% din valori.
BG =

Variabile normate: variabila z(arata pozitia unei valori fata de medie), unde z =

III.5. STABILIREA ABATERII QUARTILE
Q =

A~7.5Q
III.6. STABILIREA INDICATORILOR DE ASIMETRIE
Asimetria este data de comparatia mediei cu Mediana.
S =
()

, unde Me e Mediana, S indicatorul de asimetrie

S =

, S indicator de asimetrie(skewness), x variabila de deviatie(X-m), N efectivul total, s abaterea

standard
III.7. INDICATORI DE BOLTIRE SAU INDICATORI DE EXCES
Kurtoza: gradul de aplatizare al unei distributii
Pentru scalele ordinale, K =

, unde K e coeficientul de exces, C75 centilul 75

Mezokurtica(normala) K=0.2632
Leptokurtica(ascutit) K<0.2632
Platikurtica(intindere mare) K>0.2632
Pentru scale de interval K =

, unde K e coeficientul de exces, x variabila de deviatie, N volumul

distributiei, s abaterea standard
Pentru variante de variatie K =

IV. MODELELE TEORETICE DE RAPORTARE
Popularitatea modelului explicativ Gauss-Laplace pentru distributiile statistice
Modelul binomial:
2 intervale: 1 1
3 intervale: 1 2 1
4 intervale: 1 3 3 1
5 intervale: 1 4 6 4 1
6 intervale: 1 5 10 10 5 1
7 intervale: 1 6 15 20 15 6 1
8 intervale: 1 7 21 35 35 21 7 1
9 intervale: 1 8 28 56 70 56 28 8 1

Distanta fata de model teoretic a distributiilor empirice
Curba cu asimetrie de dreapta sau asimetrie negativa: test usor sau subiecti supradotati
Curba cu asimetrie de stanga sau asimetrie pozitiva: test dificil sau subiecti slab dotati
Curba platikurtica(coeficient de variatie mare, amplitudine extinsa): Nici o tendinta de reliefare
Curba mezokurtica(Gauss-Laplace): Echilibru in privinta repartitiei
Curba leptokurtica(majoritatea datelor grupate in jurul mediei, coeficient de variatie ingust)
Curba bimodala: 2 subgrupuri eterogene cu dotari diferite sau test dihotomic(admis-respins, apt-inapt)
Curba multimodala: Exista mai multe subgrupuri eterogene
Curba in U: Apare in chestionarele de opinii in privinta calitatilor grupurilor in mediile puternic divizate
Curba in i(majoritatea distributiei in limita inferioara): situaia erorilor la proba tblielor de corectura
Bourdon-Amfimov
Curba in j(majoritatea distributiei in limita superioara): valoarea indicilor de calitate la probele creion
hrtie de atenie concentrata