Secretul bancar - cauzele si implicatiile ultimelor schimbari

Paula Alexandrescu, 25 Martie 2009

Secretul bancar, unul din pilonii de baza in functionarea sistemelor financiare, a suferit
schimbari majore in ultima perioada, chiar si in tarile recunoscute pentru respectarea
acestuia. Acest lucru denota transformarea semnificativa a paradigmelor financiar-
economice mondiale sub presiunea tot mai puternica a crizei.

Secretul bancar - ultimele schimbari la nivel global
Elvetia, unul dintre cele mai importante
centre financiare off-shore din lume, care
gestioneaza aproape 2.000 de miliarde de
dolari, a anuntat la jumatatea lunii martie ca se
va conforma la standardele Organizatiei pentru
Cooperare si Dezvoltare Economica (OECD)
privind secretul bancar.
Astfel, prin acceptarea standardelor
OECD, Elvetia s-a angajat sa sustina schimbul
de informatii cu alte tari, "pentru cazuri
individuale si pe baza unor cereri concrete si
justificate", potrivit NewsIn, iar aplicarea deciziei se va face prin intermediul unor acorduri
bilaterale legate de dubla impunere fiscala.
Cu toate acestea, autoritatile elvetiene au precizat ca acceptarea standardelor OECD nu
schimba, in fond, secretul bancar ce se afla in vigoare in cadrul confederatiei.
Elvetia pastreaza secretul bancar si refuza transmiterea integrala automata a datelor,
a avertizat guvernul, adaugand ca sfera privata a clientilor este in continuare protejata de
solicitarile externe nejustificate.
naintea summitului G20 de la Londra (2 aprilie 2009) , si in contextul in care Elvetia
risca sa fie inscrisa pe lista neagra a paradisurilor fiscale, autoritatile din confederatie au tinut
sa sublinieze ca secretul bancar nu susine fraudele fiscale.
Schimbarea facuta de tara cantoanelor a venit dupa ce si alte state ca Liechtenstein,
Andorra, Luxemburg si Belgia au abolit secretul bancar.
De asemenea, Austria a acceptat sa incalce secretul bancar "pentru cazuri individuale
si pe baza unor suspiciuni justificate", pe fondul presiunilor exercitate de Uniunea Europeana,
urmand deciziile luate de Elvetia si Luxemburg, si sa se supuna normelor OECD.
Austria va accepta sa furnizeze informatii bancare pe baza unor suspiciuni
justificate, a declarat Josef Proll in urma unei reuniuni a OECD.

Care sunt cauzele acestor schimbari ?
Discutiile din ultima vreme din mijloacele mass-media au vizat luari de pozitie ale
reprezentantilor statelor membre ale Uniunii Europene cu referire directa la cooperarea, la
nivel administrativ, in ceea ce priveste domeniul taxarii rezidentilor din tarile membre ale
Uniunii Europene.
Cauzele care au condus la discutii si propuneri referitor la relaxarea strictetii unor
state precum Elvetia, Austria si Luxemburg in ceea ce priveste secretul bancar de care sunt
tinute institutiile bancare in general, sunt generate de necesitatea de a combate, mai eficient,
evaziunea fiscala. Efectul scontat este de a obtine o mai mare transparenta asupra
WALL STREET
Business n timp real.
operatiunilor derulate de contribuabili in statele
membre, a declarat Cosmin Stefanescu, avocat
senior asociat in cadrul companiei de
consultanta, avocatura si audit Mazars Romania.
De altfel, Laszlo Kovacs, Comisarul
european pentru taxe si uniune vamala, a
inaintat Comisiei Europene, la Bruxelles, la data
de 2 februarie 2009, o propunere care se doreste
a se materializa intr-o Directiva a Consiliului
referitor la cooperarea administrativa in
domeniul taxarii.
Aceasta ar veni ca o consecinta fireasca a unei foarte mari mobilitati a
contribuabililor din/in statele membre, a unui numar crescand de tranzactii cross-border si nu
in cele din urma, a internationalizarii instrumentelor financiare, lucruri care creeaza
dificultati statelor membre in ceea ce priveste taxarea corecta si eficienta a contribuabililor, a
detaliat Stefanescu pentru Wall-Street.

Cum a influentat criza financiara ultimele modificari privind secretul bancar ?
Criza financiara determina o nevoie acuta
de lichiditati la toate nivelurile economice, ca
urmare a blocajelor comerciale din tarile afectate
de turbulentele sistemului.
Evident, unele din cele mai afectate
bugete care au o acuta nevoie de lichiditati
masive, sunt cele ale statelor membre. In acest
sens, o taxare mai riguroasa a contribuabililor
statelor membre, bazata pe o transparenta
imbunatatita, pe mecanisme de schimb de
informatii mai rapide si mai simple, este
considerata ca fiind oportuna, a mai declarat specialistul Mazars.
In plus, Comisarul european pentru taxe si uniune vamala considera, in prezentarea de
motive din textul propunerii inaintate Comisiei, ca este inacceptabil faptul ca normele legale
privind secretul bancar in vigoare intr-un stat membru sa constituie un obstacol in ceea ce
priveste evaluarea corecta, de catre autoritatile fiscale dintr-un alt stat membru, a taxelor
datorate de catre contribuabilii rezidenti in acesta din urma.
Acelasi text al propunerii mentioneaza posibilitatea ca statele membre sa-si acorde
asistenta reciproca in ceea ce priveste recuperarea taxelor datorate de contribuabilii statelor
membre. n acest sens, propunerea are ca scop atat intarirea si imbunatatirea relatiilor de
asistenta intre statele membre cu privire la recuperarea taxelor, cat si cresterea ratei de
recuperare a acestor taxe care actualmente este extrem de redusa, a explicat tefanescu.

Ce informatii pot dezvalui bancile din Romania?
In ce priveste legislatia din Romania, sunt aplicabile prevederile legale privind
institutiile de credit si adecvare a capitalului referitor la secretul profesional in domeniul
bancar si relatia cu clientela, precum si la schimbul de informatii si secretul profesional.
Astfel, obligatia de pastrare a secretului profesional in domeniul bancar nu poate fi
opusa unei autoritati competente in exercitarea atributiilor de supraveghere. Prin derogare de
la principiul confidentialitatii informatiilor clientilor, legislatia bancara reglementeaza
conditiile stricte in care institutiile de credit supuse legii romane pot decide, in cazuri
justificate, furnizarea de informatii, precum si
cazuri in care acestea sunt obligate sa furnizeze
informatii de natura secretului bancar, a mai
explicat Stefanescu pentru Wall-Street.
Informatiile de natura secretului bancar
pot fi furnizate, in masura in care acestea sunt
justificate de scopul pentru care sunt cerute ori
furnizate. Exista cateva situatii in care se pot
furniza astfel de date, a mentionat Stefanescu.
O prima situatie de acest gen este
furnizarea de informatii la solicitarea scrisa a
unor autoritati sau institutii ori din oficiu, daca prin lege speciala aceste autoritati sau institutii
sunt indrituite, in scopul indeplinirii atributiilor lor specifice, sa solicite si/sau sa primeasca
astfel de informatii. Insa trebuie identificate clar informatiile care pot fi furnizate de catre
institutiile de credit in acest scop.
Apoi, informatiile mai pot fi eliberate la solicitarea instantelor de judecata, in scopul
solutionarii diferitelor cauze deduse judecatii si nu in ultimul rand dupa inceperea urmaririi
penale impotriva unui client, la solicitarea scrisa a procurorului sau a organelor de cercetare
penala, cu autorizarea acestuia.
In plus, legislatia aplicabila institutiilor de credit prevede in mod expres ca Banca
Nationala a Romaniei (BNR) poate schimba informatii cu autoritatile competente din alte
state membre, potrivit prevederilor legale si ale altor acte normative aplicabile institutiilor de
credit, numai daca informatiile primite de respectivele autoritati sunt supuse unor cerinte de
pastrare a secretului profesional, a specificat Stefanescu.
El a mai spus ca, Ministerul Finantelor Publice transmite Comisiei Europene si
celorlalte state membre numele autoritatilor din Romania care pot primi informatii
confidentiale.
De asemenea, a spus Stefanescu, actul normativ privind prevenirea si sanctionarea
spalarii banilor prevede ca bancile, sucursalele bancilor straine si institutiile de credit vor
raporta (este deci o cerinta imperativa) Oficiului de Prevenire si Combatere a Spalarii Banilor,
in cel mult 10 zile lucratoare, efectuarea operatiunilor cu sume in numerar, in lei sau in valuta,
a caror limita minima reprezinta echivalentul in lei a 15.000 euro, indiferent daca tranzactia se
realizeaza prin una sau mai multe operatiuni ce par a avea o legatura intre ele.

Schimbul de informatii cu statele din Uniunea Europeana
In ceea ce priveste legislatia actuala din
Romania privind schimbul de informatii
confidentiale cu organisme din statele membre,
institutiile de credit se pot prevala de
reglementarile legale, dar numai cu respectarea
cu strictete a tuturor cerintelor impuse de lege.
Dintre acestea, Cosmin Stefanescu a
subliniat temeiul legal al solicitarii de
informatii, identitatea clientului, categoria
informatiilor si scopul pentru care acestea se
solicita.
Mai mult de atat, actul normativ mai sus mentionat nu face nici o demarcatie intre
rezidenti si nerezidenti in ceea ce priveste secretul bancar, a conchis Stefanescu.