PROIECT PENTRU OBINEREA ATESTRII

PROFESIONALE N INFORMATIC
TITLUL LUCRRII:
Corpul uman
Profesor coordonator: Elev: Nedelcu Razvan
Aida Ciuca Clasa a-XII-a E
Craioa
Mai, 2012
Cuprins
1. Introducere
2. Generalitati despre li!a"ul #$M%
&. Cerinte 'ard(are si soft(are
). *tructura si continutul proiectului
+. ,i!lio-rafie
Introducere
Lucrarea de fata are ca tema prezentarea anatomiei
corpului uman. Din meniul principal putem alege :
o Prima pagina
o Structura
o Stiati ca?
o Galerie
o Video
Aplicatia a fost realizata in cea mai mare parte in
limbajul H!L" prin programare direct in cod sursa #scrierea
liniilor de comanda$. %ilmele din categoria Video au fost
introduse cu ajutorul unui flas& pla'er
#(%LVPla'er)Progressi*e.s+f,$ si al unui s-in
#(.orona)S-in)/.s+f,$.
Generalitati despre li!a"ul #$M%
Pana in anul 0112 accesarea informatiilor de pe
INTERNET era foarte dificila si reteaua nu era folosita decat
de un numar restrans de persoane" in general oameni de
stiinta.
%izicianul im 3erners4Lee a de*enit celebru deoarece
a in*entat (link,4urile hypertext.Aceasta idee a dus la
dez*oltarea unui limbaj simplu care s4a impus pe piata
mondiala.Acest limbaj a fost numit Hypertext Markup
Language" prescurtat" HTML.
Dar ce este de fapt limbajul H!L ? HTML-ul
este un set de con*entii pentru marcarea portiunilor de
document astfel incat fiecare portiune sa apara cu format
distinct atunci cand documentul este accesat de un program
de analiza sintactica #parser$. H!L este limbajul de
marcare ce stabileste aspectul documentelor WWW" iar prin
intermediul bro+serelor se poate *edea documentul gata
formatat.
HTML este de fapt un subset al standardului SGML
#Standard Generalized !ar-up Language$ si include
capacitati care permit autorilor sa insereze &iperlegaturi care
afiseaza alte documente H!L cand se e5ecuta clic pe ele.
6otiunea de &'perte5t inseamna text pastrat in
format electronic cu link-uri intre pagini.
Pana in 011/" in jur de 022 de calculatoare erau
ec&ipate pentru a gazdui pagini H!L7aceste pagini
interconectate au fost denumite 8WORLD WIDE WE9
6u mult dupa aceea au inceput sa fie scrise primele
browsere Web cu ajutorul carora puteau fi *izualizate
pagini +eb care contineau te5t si imagini.
:n functie de *ersiunea H!L folosita" paginile ;<3
sunt grupate in trei generatii:
- paginile din prima generatie" care foloseau *ersiunea
0.2" in care se edita te5t si 04= imagini.
- paginile din a doua generatie" proiectate cu H!L =.2"
care puteau contine si un fundal" permiteau aranjarea
datelor in tabele si posibilitatea de a comanda un
produs prin intermediul :nternetului.
- paginile din a treia generatie care pot contine culori
diferite" sec*ente animate" sunete" etc.
:n prezent a aparut a patra *ersiune a limbajului
H!L.
Documentele H!L sunt e5clusi* de tip te5t #AS.::$7
ele pot fi editate direct" prin comenzi specifice sistemului de
operare folosit. :n ;:6D>;S" se poate utiliza
NOTEPAD"WORDPAD sau orice alt editor de te5te.
Vizualizarea acestor documente se face cu ajutorul
unor aplicatii speciale" numite BROWSER-e, care nu depind
de tipul sistemului de calcul folosit" ceea ce permite
independenta fisierelor de tip H!L fata de platforma de
lucru.
Pentru descrierea documentelor ;<3 se utilizeaza
anumite etichet e #tag-uri$ specifice pentru fiecare element
descris7 acestea stabilesc structura si aspectul documentului
final.
Tag4urile sunt recunoscute de bro+ser4e care
stabilesc apoi modul de formatare a documentului. Pentru
delimitarea #separarea $ tag4urilor se folosesc delimitatorii
?!@ si ?"@ care incadreaza fiecare etic&eta.
%orma generala: !tag" pentru a marca inceputul
unui tag si !#tag" pentru a marca sfarsitul unui tag.
:n H!L nu se face distinctie intre majuscule si
minuscule7
Anele elemente H!L admit atribute care specifica
informatii suplimentare despre continutul elementului.
Atributele elementului se precizeaza in cadrul etic&etei de
inceput si se aplica doar elementului curent.
<5. Daca se doreste includerea unei imagini in
document" se *a specifica drept atribut adresa fisierului care
contine imaginea si e*entual alte informatii despre felul in
care se *a face includerea.
A*antajul major al unui bro+ser este acela ca poate
suporta si alte limbaje" ca Ba*a sau 3asic" ce completeaza
utilitatea limbajului H!L.
!acromedia Dream+ea*er este o unealtC
destinatC creatorilor de pagini +eb. Dream+ea*er a fost
creat de !acromedia #acum Adobe S'stems$ Di momentan a
ajuns la *ersiunea 1. Primele *ersiuni ale produsului ser*eau
doar ca simple editoare H!L de tipul ;ES:;EG dar Fn
*ersiunile recente au fost implementate funcGii de editare
a*ansate Di support pentru alte te&nologii +eb cum ar fi
.SS" Ba*aScript etc.
Dream+ea*er s4a bucurat de un larg succes FncC
de la sfHrDitul anilor I12 Di momentan deGine apro5imati*
J2K din piaGa editoarelor H!L. Produsul poate fi rulat pe
*ariate platforme soft+are: !ac" ;indo+s" dar suportC Fn
acelaDi timp Di platforme A6:L cu ajutorul unor emulatoare
soft+are" cum ar fi ;ine.
.a orice alt editor ;ES:;EG" Dream+ea*er
poate ascunde detaliile de implementare a paginilor H!L"
fCcHnd astfel posibilC crearea cu uDurinGC a paginilor +eb de
cCtre utilizatorii nee5perimentaGi.
Anii creatori de pagini +eb criticC aceste tipuri de editoare
deoarece produc pagini de dimensiuni mult mai mari decHt
ar fi necesar" ceea ce conduce la o funcGionare
neperformantC a bro+serelor +eb.
AceastC afirmaGie este Fn mare parte ade*aratC
deoarece paginile +eb produse folosesc design4ul pe bazC de
tabel. Mn plus" produsul a mai fost criticat Fn trecut Di pentru
producerea de coduri care adesea nu erau conform
standardelor ;/." dar acest aspect a fost mult FmbunCtCGit
Fn *ersiunile recente. .u toate acestea" !acromedia a
crescut suportul pentru te&nologia .SS precum Di alte
modalitCGi de design fCrC a fi necesarC folosirea design4ului
pe bazC de tabel.
Dream+ea*er permite folosirea majoritCGii bro+serelor
instalate pe calculatorul utilizatorului" pentru a pre*izualiza
+ebsite4ul creat. De asemenea conGine Di cHte*a utilitare
pentru administrarea site4urilor" cum ar fi cele pentru a gCsi
Di modifica un paragraf sau o linie de cod" Fn Fntregul +eb
site" pe baza oricCror parametri specificaGi de cCtre utilizator.
.u ajutorul panourilor de stare se poate crea cod Ba*aScript
fCrC a a*ea cunoDtinGe de programare.
>datC cu apariGia *ersiunii !L" !acromedia a
Fncorporat utilitare de generare dinamicC a conGinutului. De
asemenea este oferit suport pentru conectarea la baze de
date #cum ar fi !'SNL Di !icrosoft Access$ pentru a filtra Di
afiDa conGinutul folosind script4uri de genul PHP" .old%usion"
Acti*e Ser*er Pages #ASP$ Di ASP.6<" fCrC a a*ea ne*oie de
o prealabilC e5perienGC Fn programare.
An aspect foarte lCudat al Dream+ea*er4ului Fl
reprezintC ar&itectura sa e5tensibilC. <5tensiile" aDa cum
sunt ele cunoscute" sunt mici programe" pe care orice
dez*oltator le poate scrie #de obicei Fn H!L Di Ba*aScript$ Di
pe care oricine le poate descarca Di instala" acestea aducHnd
un spor de performanGC Di funcGionalitate FmbunCtCGitC
programului. <5istC o comunitate de dez*oltatori care
produc aceste e5tensii Di le publicC #atHt comercial cHt Di
gratuit$ pentru probleme de dez*oltare +eb" de la simple
efecte rollo*er pHnC la soluGii complete de *Hnzare online.
Ma$r%&e'ia (la)h sau mai pe scurt %las& este o
aplicaGie utilizatC pentru dez*oltarea obiectelor4aplet de tip
%las& disponibile Fn cadrul unor pagini ;<3. Prin intermediul
obiectelor flas&" *eGi putea creDte dinamismul unei pagini
precum Di facilita interacGiunea cu utilizatorul. :niGial
dez*oltatC de !acromedia" aplicaGia %las& a fost preluatC de
cCtre AdobeO odatC cu ac&iziGionarea companiei sus
amintite.
Avantajele folosirii Flash-ului pe web:
<lemente grafice *ectoriale: dimensiuni mici Di
scalabil: Pentru a ?memora@ imaginile un calculator poate
recurge la douC metode: prima este reGinerea pi5el cu pi5el
a imaginii" cea de4a doua este memorarea unor ?puncte
critice@ cu ajutorul cCrora imaginea poate fi refCcutC. Astfel
pentru a afiDa un cerc" acesta poate fi memorat Fntr4o
imagine de tip raster #cum ar fi formatul 3it!ap sau Bpeg$ P
dacC a*em un cerc cu o razC destul de mare *or fi memoraGi
nu numai pi5elii de pe circumferinGa cercului ci Di cei din
interiorul acestuia sau care sunt Fn jurul sCu. Spre deosebire"
Fn cadrul formatelor *ectoriale #SVG 4 Scalable Vector
Grap&ics" S;% 4 S&oc-;a*e %las&$ sunt reGinute doar
centrul Di raza cercului" calculatorul gCsind imediat metoda
de afiDare a tuturor punctelor ce *or alcCtui cercul. <ste
e*ident faptul cC dimensiunea unui fiDier Fn format rasterizat
#jpg" bmp" gif$ este mai mare decHt cea a unui fiDier Fn
format *ectorial #din cauza numCrului de informaGii ce *or fi
reGinute$. Atunci cHnd mCrim o imagine de tip *ectorial nu
facem decHt sC redesenCm o parte a sa" calculatorul putHnd
reda cercul cu aceeaDi claritate P se cunoaDte forma
geometricC reprezentatC Di mCrirea imaginii nu reprezintC
decHt trasarea #la scarC$ a fostei imagini *ectoriale. Atunci
cHnd mCrim o imagine de tip raster calculatorul nu
?cunoaDte@ despre ce este *orba Di operaGia *a consta doar
Fn suprademensionarea pi5elilor #un pi5el al cercului *a fi
afiDat Fn mai multe puncte de pe ecran$.
:ndependenGa de platformC #bro+serQsistem de
operare$: :maginile *ectoriale" deDi mai utile" necesitC o
aplicaGie care sC genereze imaginea #pentru formatul SVG de
e5emplu e5istC Adobe SVG Pla'er iar pentru S;% a*em
Pla'erul de %las&$. :ndependenGa de platformC apare din
cauzC cC acest program ce RDtie@ sC afiDeze imaginile a fost
construit pentru o gamC largC de &ard+are Di sisteme de
operare: Astfel dacC *om *izualiza obiectul %las& Fn ;indo+s
se *a folosi automat Pla'erul de %las& *ersiunea ;indo+s"
dacC utilizCm un telefon mobil #SmartP&one$" se *a folosi
pla'erul disponibil pentru telefoane #%las& Pla'er Lite 0.2$"
sau dacC *om folosi !ac>S e5istC un pla'er separat #e*ident
toate pla'erele *or afiDa aceeaDi imagine finalC$.
AnimaGii de lungC duratC uDor de realizat:
animaGiile sunt punctul forte al %las&4ului" interfaGa aplicaGiei
dC posibilitatea de a sincroniza #Fn funcGie de timp$ di*ersele
obiecte" poziGii sau forme ale acestora. %las&4ul nu numai cC
realizeazC aceastC sincronizare" dar poate Di interpola poziGia
#sau forma$ unui obiect pentru a uDura munca utilizatorului.
Se pot adCuga interfeGei elemente multimedia: Fn interiorul
obiectelor %las& puteGi importa Di manipula #Fnainte" inapoi"
salt la un anumit moment$ !P/4uri sau AV:4uri.
6u necesitC cunoDtinGe de H!L" LH!L: Fn cazul Fn care *C
&otCrHGi sC realizaGi un Fntreg site Fn %las&" aplicaGia *C poate
furniza odatC cu obiectul flas& Di codul H!L necesar P Fn
acest fel tot ce mai trebuie fCcut este doar publicarea sitului
pe un ser*er ;<3.

<ditoare puternice Di lucrul facil: #!acromedia$
%las& este un editor puternic care dC posibilitatea de ataDCri
de comportamente di*erselor obiecte fie folosind interfaGa de
desenare graficC fie prin ataDarea de scripturi obiectelor.
S ADurinGa FmbinCrii elementelor grafice cu scriptul: ataDarea
codurilor ActionScript obiectelor din flas& se realizeazC prin
selectarea obiectului Di introducerea codului asociat
obiectului Fntr4o fereastrC specialC.
ransferabil ca flu5 de date: pentru ca un film
%las& sC ruleze pe maDina clientului nu este necesar sC fie
FncCrcat Fn Fntregime P pla'erul *a afiDa doar cHt *a putea
din film aDteptHnd #e*entual$ FncCrcarea Fn continuare. Din
acest moti* se pot realiza scripturi speciale care ataDate
obiectelor %las& pot furniza informaGii pri*itoare la procentul
de fiDier care a fost FncCrcat.
e!avantaje ale utili!"rii Flash-ului:
*rintre 'e+a,anta-ele .%l%)irii %/ie$tel%r .la)h 0n
paginile 1e/ a&inti&2
Depin'e 'e player2 'e3i a$e)ta ,ine in)talat
pe % )uit4 'e /r%1)ere 53i 0n $a+ul 0n $are nu e)te
prein)talat in)talarea e)te 'e)tul 'e rapi'4 6
'i&en)iunea *layerului (la)h e)te 'e)tul 'e &i$4 3i
'e)$4r$area a$e)tuia 0n $%ntextul re7elel%r a$tuale
e)te rapi'489 t%tu3i exi)t4 $a+uri 0n $are %/ie$tele
(la)h a-ung pe &a3ini $e nu au in)talat4 apli$a7ia
ne$e)ar4 interpret4rii %/ie$tel%r (la)h9 a-ung:n'u-)e
0n i&p%)i/ilitatea .%l%)irii .i3ierel%r 5*entru a rula
apli$a7iile (la)h pe a$e)te $al$ulat%are tre/uie
exp%rtat %/ie$tul (la)h $a un exe$uta/il8.
Mare a&at%r 'e re)ur)e2 'e%are$e tre/uie )4
;re$%n)truia)$4< 'e .ie$are 'at4 ele&entele gra.i$e9
*layerul (la)h 5pre$u& 3i apli$a7ia 'e 'e+,%ltare8 e)te
&are $%n)u&at%r 'e &e&%rie 3i pr%$e)%r 50n $a+ul
gra.i$ii ra)ter e)te $lar un'e tre/uiau a.i3a7i pixelii $e
.%r&ea+4 $er$ul 6 0n $a'rul gra.i$ii ,e$t%riale tre/uie
$a p%+i7iile pixelil%r )4 .ie re$al$ulate8.
M%t%arele 'e $4utare nu p%t in'exa textul2 (la)hul
lu$rea+4 $u &ai &ulte tipuri 'e texte9 &a-%ritatea
'intre a$e)tea 5textul )tati$8 nu p%ate .i in'exat 'e
&%t%arele 'e $4utare 'e%are$e %/ie$tul (la)h e)te
tratat $a ele&ent gra.i$#%/ie$t 3i r%/%7ii 'e $4utare nu
au $un%3tin7ele ne$e)are ;'i)e$4rii< %/ie$tel%r (la)h 3i
extragerii textului intern.
=3urin7a utili+4rii 0l .a$e )a .ie .%l%)it 0n $ele
&ai a/)ur'e &%'uri 5'e exe&plu9 .la)h-urile -
)periet%are8. *entru a$e)te tipuri 'e (la)h-uri9 .4$ute
'e %/i$ei 'e 0n$ep4t%ri9 0n li&/a engle+4 exi)t4 un
ter&en )pe$ial2 >.la)htur/ati%n>.
Tehn%l%gie li$en7iat42 .iin' % apli$a7ie
'e+,%ltat4 'e % )erie 'e pr%gra&at%ri 5pl4ti7i pentru a
'e+,%lta (la)hul89 in)tru&entul 'e 'e+,%ltare $%)t4
$el pu7in ?@@ABne$e)it4 $itareC. T%tu3i )pe$i.i$a7iile
.%r&atului %/ie$tului (la)h )unt 'i)p%ni/ile 3i 'in
a$e)t &%ti, au ap4rut 53i 0n$4 apar8 'e)tule
in)tru&ente $are )4 utili+e+e a$e)t .%r&at 0n )$%puri
&ai &ult )au &ai pu7in pr%'u$ti,e )au legale. Dintre
a$e)tea a&inti&2 S1i.tDD9 S1i)h9 I&perat%r(LE9
E$ti%nS$ript O/.u)$at%r.
Cerinte 'ard(are si soft(are
.iind realizat in #$M%, functionarea corecta depinde de foarte
putini factori la nivel 'ard(are.
Confi-uratia inia necesara :
procesor la 1&&M#z
in. &2 M, R/M 0de preferat cel putin 1) M,2
o placa vide care sa suporte ai ult de 2+1 de culori
0optional pentru o afisare corecta a detaliilor2
Este necesara o versiune a !ro(ser3ului care sa perita
recunoasterea tuturor coenzilor 0 testul a fost facut cu Internet
E4plorer 1.0 2, si de aseenea este o!li-atoriu un flash player, sau un
5 patc' 6 pentru flas'.
Conditii de testare: proiectul a fost facut si testat pe un PC
/M7 /t'lon 1800M#z, la 2+1 M, 77R/M, siste de operare M*
9indo(s :p.
*tructura si continutul proiectului
/plicatia a fost realizata in cea ai are parte in li!a"ul #$M%,
prin pro-raare direct in cod sursa. *crierea liniilor de coanda s3a
facut cu /do!e 7rea(eaver C*) , vizualizarea codului putandu3se
face cu orice editor te4t 0M* 9ord, Notepad s.a.2.
*tructural, pria pa-ina 0inde4.'tl2 este structurata cu a"utorul
div3urilor si a ta!elelor
In priul rand 0ta!le ro(2 este prezentat eniul aniat,din care poti
ale-e: Prima pagina" Structura" Stiati ca?" Galerie" Video.
Meniul principal a fost realizat in 'tl si css 0cascadin- st;le
s'eet2, pentru care s3a folosit in principal pro-raul de editare /do!e
7rea(eaver C*). 7e aseenea !anner3ul din partea de sus a pa-inii
a fost facut in /do!e P'otos'op C*& .
0. Prima pagina 4 inde5.&tml. :n aceasta pagina este
prezentata o introducere despre anatomia umana" si
detalii despre autorul proiectului.
=. StructuraP Aceasta sectiune prezinta detalii despre
sistemele corpului uman. <ste prezentat urmatorul
submeniu:
o Sistemul circulator
o Sistemul digesti*
o Sistemul osos
o Sistemul muscular
o Sistemul ner*os
o Sistemul respirator
o Sistemul reproducator
o Sistemul e5cretor

/. Galerie P galerie.&tml Galerie de imagini realizata in
Ba*aScript" prezentand cele mai importante imagini din
corpul omenesc.
T. Video P *ideo.&tml Sectiune cu mai multe clipuri
*ideo despre anatomia omului. <ste prezentat meniul:
o *isteul circulator
o *isteul di-estiv
o *isteul osos
o *isteul uscular
o *isteul nervos
o *isteul respirator
o *isteul reproducator
o *isteul e4cretor
Codul sursa al pa-inii <-alerie.'tl= :
<!DOCTYPE html PUBLIC '-//W3C//DTD XHTML 1.0 Tr!"#t#o!l//E$'
'htt%&//'''.'3.or(/T)/*html1/DTD/*html1-tr!"#t#o!l.+t+',
<html *ml!"-'htt%&//'''.'3.or(/1.../*html',
<h/+,
<m/t htt%-/01#2-'Co!t/!t-T3%/' 4o!t/!t-'t/*t/html5 4hr"/t-1t6-7' /,
<l#!8 r/l-'"t3l/"h//t' t3%/-'t/*t/4""' hr/6-'"t3l/.4""' /,
<t#tl/,Cor%1l 1m!</t#tl/,
<"4r#%t t3%/-9t/*t/:2"4r#%t9 "r4-9:"/%rotot3%/.:"9,</"4r#%t,
<"4r#%t t3%/-9t/*t/:2"4r#%t9 "r4-9:"/"4r#%t41lo1".:";
lo+-/66/4t"<=1#l+/r9,</"4r#%t,
<"4r#%t t3%/-9t/*t/:2"4r#%t9 "r4-9:"/l#(ht=o*.:"9,</"4r#%t,
<l#!8 r/l-9"t3l/"h//t9 hr/6-94""/l#(ht=o*.4""9 t3%/-9t/*t/4""9
m/+#-9"4r//!9 /,
</h/+,
<=o+3,
<+#2 l#(!-94/!t/r9,
<+#2 #+-94o!t#!/r9,
<+#2 #+-9=!!/r9,</+#2,
<1l 4l""-9m/!1 r/+9,
<l# ,< hr/6-9#!+/*.html9,Pr#m %(#!</,</l#,
<l#,< hr/6-9"tr14t1r.html9,>tr14t1r</,</l#,
<l#,< hr/6-941r#o?#tt#.html9,>t#t# 4;</,</l#,
<l# 4l""-941rr/!t9,< hr/6-9(l/r#/.html9,@l/r#/</,</l#,
<l#,< hr/6-92#+/o.html9,A#+/o</,</l#,
</1l,
<+#2 #+-94o!t#!1t9,
<+#2 "t3l/-9%++#!(&10%* 30%* 30%* 30%*59,
<+#2 l#(!-94/!t/r9,
<t=l/ "t3l/-9%++#!(-to%&B0%*59,
<tr,
<t+,< r/l-9l#(ht=o*C(l/r#D9 hr/6-9#m(/"/(l/r#//1
E1F.:%(9,<#m( "r4-9#m(/"/(l/r#//1 E1F.:%(9 '#+th-91G09
h/#(ht-91309,</,</t+,
<t+,< r/l-9l#(ht=o*C(l/r#D9 hr/6-9#m(/"/(l/r#//1
EBF.:%(9,<#m( "r4-9#m(/"/(l/r#//1 EBF.:%(9 '#+th-91G09
h/#(ht-91309,</,</t+,
<t+,< r/l-9l#(ht=o*C(l/r#D9 hr/6-9#m(/"/(l/r#//1
E3F.:%(9,<#m( "r4-9#m(/"/(l/r#//1 E3F.:%(9 '#+th-91G09
h/#(ht-91309,</,</t+,
<t+,< r/l-9l#(ht=o*C(l/r#D9 hr/6-9#m(/"/(l/r#//1
EHF.:%(9,<#m( "r4-9#m(/"/(l/r#//1 EHF.:%(9 '#+th-91G09
h/#(ht-91309,</,</t+,
</tr,
<tr,
<t+,< r/l-9l#(ht=o*C(l/r#D9 hr/6-9#m(/"/(l/r#//1
EIF.:%(9,<#m( "r4-9#m(/"/(l/r#//1 EIF.:%(9 '#+th-91G09
h/#(ht-91309,</,</t+,
<t+,< r/l-9l#(ht=o*C(l/r#D9 hr/6-9#m(/"/(l/r#//1
EJF.:%(9,<#m( "r4-9#m(/"/(l/r#//1 EJF.:%(9 '#+th-91G09
h/#(ht-91309,</,</t+,
<t+,< r/l-9l#(ht=o*C(l/r#D9 hr/6-9#m(/"/(l/r#//1
EGF.:%(9,<#m( "r4-9#m(/"/(l/r#//1 EGF.:%(9 '#+th-91G09
h/#(ht-91309,</,</t+,
<t+,< r/l-9l#(ht=o*C(l/r#D9 hr/6-9#m(/"/(l/r#//1
E7F.:%(9,<#m( "r4-9#m(/"/(l/r#//1 E7F.:%(9 '#+th-91G09
h/#(ht-91309,</,</t+,
</tr,
<tr,
<t+,< r/l-9l#(ht=o*C(l/r#D9 hr/6-9#m(/"/(l/r#//1
E.F.:%(9,<#m( "r4-9#m(/"/(l/r#//1 E.F.:%(9 '#+th-91G09
h/#(ht-91309,</,</t+,
<t+,< r/l-9l#(ht=o*C(l/r#D9 hr/6-9#m(/"/(l/r#//1
E10F.:%(9,<#m( "r4-9#m(/"/(l/r#//1 E10F.:%(9 '#+th-91G09
h/#(ht-91309,</,</t+,
<t+,< r/l-9l#(ht=o*C(l/r#D9 hr/6-9#m(/"/(l/r#//1
E11F.:%(9,<#m( "r4-9#m(/"/(l/r#//1 E11F.:%(9 '#+th-91G09
h/#(ht-91309,</,</t+,
<t+,< r/l-9l#(ht=o*C(l/r#D9 hr/6-9#m(/"/(l/r#//1
E1BF.:%(9,<#m( "r4-9#m(/"/(l/r#//1 E1BF.:%(9 '#+th-91G09
h/#(ht-91309,</,</t+,
</tr,
<tr,
<t+,< r/l-9l#(ht=o*C(l/r#D9 hr/6-9#m(/"/(l/r#//1
E13F.:%(9,<#m( "r4-9#m(/"/(l/r#//1 E13F.:%(9 '#+th-91G09
h/#(ht-91309,</,</t+,
<t+,< r/l-9l#(ht=o*C(l/r#D9 hr/6-9#m(/"/(l/r#//1
E1HF.:%(9,<#m( "r4-9#m(/"/(l/r#//1 E1HF.:%(9 '#+th-91G09
h/#(ht-91309,</,</t+,
<t+,< r/l-9l#(ht=o*C(l/r#D9 hr/6-9#m(/"/(l/r#//1
E1IF.:%(9,<#m( "r4-9#m(/"/(l/r#//1 E1IF.:%(9 '#+th-91G09
h/#(ht-91309,</,</t+,
<t+,< r/l-9l#(ht=o*C(l/r#D9 hr/6-9#m(/"/(l/r#//1
E1JF.:%(9,<#m( "r4-9#m(/"/(l/r#//1 E1JF.:%(9 '#+th-91G09
h/#(ht-91309,</,</t+,
</tr,
<tr,
<t+,< r/l-9l#(ht=o*C(l/r#D9 hr/6-9#m(/"/(l/r#//1
E1GF.:%(9,<#m( "r4-9#m(/"/(l/r#//1 E1GF.:%(9 '#+th-91G09
h/#(ht-91309,</,</t+,
<t+,< r/l-9l#(ht=o*C(l/r#D9 hr/6-9#m(/"/(l/r#//1
E17F.:%(9,<#m( "r4-9#m(/"/(l/r#//1 E17F.:%(9 '#+th-91G09
h/#(ht-91309,</,</t+,
<t+,< r/l-9l#(ht=o*C(l/r#D9 hr/6-9#m(/"/(l/r#//1
E1.F.:%(9,<#m( "r4-9#m(/"/(l/r#//1 E1.F.:%(9 '#+th-91G09
h/#(ht-91309,</,</t+,
<t+,< r/l-9l#(ht=o*C(l/r#D9 hr/6-9#m(/"/(l/r#//1
EB0F.:%(9,<#m( "r4-9#m(/"/(l/r#//1 EB0F.:%(9 '#+th-91G09
h/#(ht-91309,</,</t+,
</tr,
<tr,
<t+,< r/l-9l#(ht=o*C(l/r#D9 hr/6-9#m(/"/(l/r#//1
EB1F.:%(9,<#m( "r4-9#m(/"/(l/r#//1 EB1F.:%(9 '#+th-91G09
h/#(ht-91309,</,</t+,
<t+,< r/l-9l#(ht=o*C(l/r#D9 hr/6-9#m(/"/(l/r#//1
EBBF.:%(9,<#m( "r4-9#m(/"/(l/r#//1 EBBF.:%(9 '#+th-91G09
h/#(ht-91309,</,</t+,
<t+,< r/l-9l#(ht=o*C(l/r#D9 hr/6-9#m(/"/(l/r#//1
E1F.(#69,<#m( "r4-9#m(/"/(l/r#//1 E1F.(#69 '#+th-91G09
h/#(ht-91309,</,</t+,
<t+,< r/l-9l#(ht=o*C(l/r#D9 hr/6-9#m(/"/(l/r#//1
E1F.%!(9,<#m( "r4-9#m(/"/(l/r#//1 E1F.%!(9 '#+th-91G09
h/#(ht-91309,</,</t+,
</tr,
</t=l/,
</+#2,
</+#2,</+#2,
</+#2,</+#2,
</=o+3,
</html,
,i!lio-rafie :
http://www.w3schools.com/
http://ro.wikipedia.org/wiki/Adobe_Dreamweaver
http://ro.wikipedia.org/wiki/Adobe_Flash
'ttp:>>(((.scri!d.co>doc>&11+)?+1>/natoia3oului
'ttp:>>facultate.re-ielive.ro>cursuri>anatoie>anatoia@oului3
)88?8.'tl
'ttp:>>(((.corpul3uan.co>
'ttp:>>ro.(iAipedia.or->(iAi>/natoie@uanBC)B?&
%e(is, $oC 020022, D#$M% for t'e (e!D, 2002 Ed. EceanPress.