1

RAEL
GENIOCRATIA
Guvernare a Oamenilor,pentru Oameni de catre Genii
2
Rael s-a nascut pe 3 septem!rie,1"#$ in %inc&' in re(iunea Allier a
)rantei*La varsta de 2+ de ani,pe data de 13 decem!rie 1"+3,a ,ost
contactat de catre un e-traterestru care i-a e-plicat ca toata viata de pe
Terra,inclusiv .oamenii dupa c&ipul si asemanarea lor/ au ,ost create
de catre oameni de stiinta dintr-un alt sistem solar ca parte a unui
imens e-periment stiinti,ic,!a0at pe sinte0a AN1-ului si in(inerie
(enetica*Aceasta capodopera a creatiei este relatata in multe te-te
vec&i mitolo(ice si reli(ioase*2i!lia se re,era la ei ca Elo&im,un
cuvant la plural,care in e!raica vec&e inseamna3/cei care vin din cer/*
Ei au ,ost cei care au initiat toate marile reli(ii prin contactarea
pro,etilor,cum ar ,i 4oise,IIsus si 4o&amed,dandu-le un mesa5 de
intelepciune si iu!ire adaptat nivelului de intele(ere al perioadei lor*
Lor le-ar placea acum ca noi sa intele(em ca nu e-ista nici un
dumne0eu,doar (enii umane,iu!ire si constiinta*Ei i-au impartit te&nici
de de de0voltare a constiintei lui Rael,numite 4editatie 6en0uala,pe
care acesta le preda la diversele )estivaluri si seminarii din 5urul
lumii*Aceasta este o parte a planului lor (lo!al de crestere a contiintei
umanitatii si de a ne a5uta sa intram intr-o epoca de aur,ca un preludiu
al ateri0arii lor o,iciale pe pamant,intr-o am!asada pre(atita pentru ei
de catre 4iscarea Raeliana*
Ei traiesc pe planeta lor in per,ecta pace si ,ericire*Toata munca (rea
este automati0ata,eli!erandu-i sa ,aca e-act ceea ce isi doresc,sa-si
de0volte simturile,capacitatea pentru placere si constiinta*6istemul lor
de (uvernare este o ,orma inalt evoluata de democratie,in care puterea
luarii de deci0ii este data celor care sunt cei mai capa!ili sa prevada(eniilor*
Este un sistem pe care il putem numi Geniocratia*Aceasta
carte descrie sistemul pe care il utili0ea0a ei pe planeta lor,si modul in
care il putem ,olosi pentru a inspira un sistem similar pe pamant,daca
dorim asta,in cautarea pacii noastre mondiale*
3
.Nimic din univers nu poate re0ista unui numar su,icient
de mare de inteli(ente conectate si or(ani0ate/
TEIL7AR1 1E C7AR1IN
#
Inde-
8re,ata de 4ic&el 1e'dier,8si&olo(9999
8re,ata de 4arcel Terusse,In(iner C&imist9*
Introducere999999999999999
1*8RINCI8IILE GENIOCRATIEI
O scurta istorie a tipurilor de (uvernare99999**
Cum sa plasam (eniile la putere999999999
1emocratia intamplatoare sau mediocratia99999
Geniocratia3 o democratie selectiva99999999
Geniocratia si ,ascismul9999999999999
Geniocratia,elitismul si aristocratia9999999*****
Cum sa instauram (eniocratia9999999999*
6copurile de !a0a ale (eniocratiei99999999**
Crearea unui (overn (eniocratic mondial99999
Geniocratia si cole(ialitatea99999999999
Compo0itia unui (overn (eniocratic mondial999*
8entru o (eniocratie mondiala re(ionala99999**
2*8RO8:NERI 8ENTR: TRAN6)OR4AREA 8A4ANT:L:I
INTR-O L:4E A )ERICIRII 6I I48LINIRII
Avertisment99999999999999999999*
8entru muncitorii care nu ,ac ceea ce le place999999
In ce ,el cresterea diver(entelor salariilor conduce
catre o societate cu !ani mai putini9999999
O economie distri!utive99999999999**
4unca si prostitutia9999999999999
4uncitorii de maine3ro!otii !io-electronici999*
Inlocuirea !anilor3intoarcerea la adevaratele valori9
Cea mai periculoasa secta3 armata99999999*
Cum sa reducem armata la tacere99999999
In ,avoarea crearii cartii de identitate (enetica99**
Educatia9999999999999999999
8o0itia ,emeilor in lumile in curs de de0voltare99
1emo(ra,ia99999999999999999**
;ustitia9999999999999999999**
4artirii adolescenti99999999999999
Crearea centrilor de auto-de0voltare999999**
Reintoarcerea la natura prin intermediul stiintei9**
<
Crearea unui lim!a5 mondial9999999999
1istri!uirea cunostintelor stiinti,ice9999999*
Li!ertatea si respectarea li!ertatii99999999*
Normali0area opiniei pu!lice3un enorm pericol99*
Epoca de aur99999999999999999*
O alu0ie ,oarte importanta99999999999*
3*CREAREA :N:I G:%ERN 4ON1IAL GENIOCRATIC
O convocare a tuturor (eniilor9999999999999
8lanul de actiune al (uvernului mondial (eniocratic999*
)inantarea (uvernului mondial (eniocratic9999999*
A5utati la crearea primei 4iscari 4ondiale Geniocratice99
2i!lio(ra,ie999999999999999999999*
$
8re,ata de 4ic&el 1ed'ier
8si&olo(
1intre toate esentele din lume,inteli(enta este cea care contine cea mai pura si
,olositoare ener(ie*
Este prin intermediul creierului sau si prin actele sale de inteli(enta posi!il pentru ca
omul sa-si or(ani0e0e celula vitala,nu alt,el,si atunci cand decide sa intre intr-un
(rup,noua sa celula vitala creste si or(ani0area sa tre!uie sa ,ie modi,icata pentru a ,i
prevenit esecul*
Aceasta ,undatie psi&olo(ica a ,ost intotdeauna e-primata de catre minti mari*Ar ,i o
ne!unie ne(area realitatilor psi&o!iolo(ice din interiorul 6ociolo(iei,si in acest ,el
ine(alitatea dintre structura umana si animala a creierului,si de aceea e-istenta unei
ierar&ii a nivelelor constiintei si re,lectiilor*
Irationalitatea si a!surditatea dispar pro(resiv din la!oratoarele de
neuropsi&olo(ie,in care cunoasterea or(ani0arii !io-structurale a inceput sa iasa la
supra,ata acum cativa ani*
O asemenea oportunitate nu ar tre!ui pierduta*Cunoasterea stiinti,ica nu este o carte
oculta,sau cel putin nu ar mai tre!ui sa ,ie asa*
In aceasta carte,Claude %oril&on a anali0at si sinteti0at remarca!il datele
,undamentale ale civili0atiei noastre*
C&estiunile le(ate de implinirea psi&olo(ica a indivi0ilor sunt pre0entate intr-o
maniera ,oarte rasunatoare*8rincipiile si planurile sociale de actiune ,ac perec&e cu
nevoile psi&o!iolo(ice ale indivi0ilor cu o acuratete ,ara precedent*6i un oc&i de
specialist va sesi0a cu interes propunerea sta!ilirii de centre de tre0ire,in care ,iecare
va putea atin(e implinirea mintala prin intermediul unor te&nici care tre0esc
creativitatea si eli!erea0a tensiunile si !loca5ele mentale si in care copiii nostri pot
e-perimenta ceea ce noi am pierdut in e-plorarea le(itima a potentialului propriu
intern,a a!ilitatilor si (usturilor in ,unctie de personalitatea ,iecaruia*
Totusi,in,lorirea nu este sin(urul avanta5 pe care il poate astepta cineva*Acum este
posi!ila detectarea prin intermediul psi&oanali0ei a tendintelor ne(ative printre
copii,tineri sau adulti,cum ar ,i auto-distru(erea,a(resivitatea,crima,sadismul sau
in&i!itiile*O detectare apropiata ar putea ,i de aceea posi!ila,ceea ce va preveni crima
pana in momentul in care se vor (asi mi5loace complete pentru a o vindeca,si va
amana cele mai multe a(resiuni si o,ense*
1ar intentia mea aici nu este cea de a de0volta comorile pe care le contine aceasta
carte*)iecarei persoane i-a ,ost data a!ilitatea de a (andi si este incura5ata sa o
,oloseasca cu ma-ima o!iectivitate*
+
In urmatoarele pa(ini veti recunoaste scopul umanistic al 4iscarii Geniocratice
4ondiale in pura sa in,atisare,,acuta din stiinta,(enii si9Iu!ire*
=
8re,ata de 4arcel Terruse
In(iner c&imist
Cartea,pe care Rael tocmai a scris-o,ma ,ace se rasun de entu0iasm*
Cu totii simtim incertitudinea viitorului nostru cu im!u,nare,si cu toate
acestea,aceasta carte disipea0a teama noastra,aratandu-ne ca solutiile la pro!lemele
politice,economice si sociale cu care ne con,runtam e-ista*Ne a5uta sa reali0am ca
mana(ementul planetei noastre si or(ani0area cer recur(erea la alternative la nivelul
responsa!ilitatii care este mult prea importanta pentru a ,i lasata la initiativa
politicienilor traditionali*
Ne-am dedicat multe e,orturi pentru de0voltarea unei societati te&nolo(ice,dar am
pastrat o!iceiurile mostenite din trecut> structurile noastre sociale si politice devin
din ce in ce mai invec&ite*
Tre!uie sa reali0am ca planeta noastra este un oras si ca destinele tuturor ,iintelor
umane sunt conectate*6upravietuirea noastra depinde de aceasta constiinta si de
e,orturile individuale pentru de0voltarea tolerantei si iuu!irii,cu scopul de a ne
reduce la tacere a(resivitatea si de a ne calma pasiunile*
8entru a evita pericolul re0ultat din propriile noasre tendinte a(resive,ratiunea
tre!uie sa trium,e*
Este un nonsense sa 5udecam 6tiinta*Cunoasterea este de0ira!ila,si si sunt deci0iile
politice sau dorinta intereselor private,prin intermediul orientarilor pe care acestea le
dau aplicatiilor derivate din aceasta cunoastere,cele care pu!licul sa primeasca cu
!ine descoperirile !ene,ice sau sa se sperie pericolul posi!ilei ,olosiri ne(ative a
lor*Este o pro!lema de ale(ere politica si sociala,dar de asemenea si de (enero0itate si
altruism*
8rin devenirea contienta de or!irea si de lipsa noastra de realism putem sc&im!a
societatea noastra*
6unt luciditatea,cura5ul,pra(matismul,si inteli(enta cele ce ne vor permite sa intram
in Epoca de Aur (uvernata de catre (enii*
Tre!uie sa spun ca am ,ost pro,ound impresionat de propunerile democratiei
selective si de proiectul de a sta!ili o societate (eniocratica*Cu entu0iasm ma alatur
acestei actiuni*
"
La citirea acestei carti,am ,ost uimit de claritatea ratiunii si de simplitatea
propunerilor*8ornind de la o!servarea ratacirilor pre0ente,propune eventual o
trans,ormare a o!iceiurilor si a societatii noastre*
Aceasta carte s-a nascut din meditatiile unui om de o inteli(enta superioara*Este
re0ultatul unei e-traordinare munci de sinte0a,,acuta cu cea mai mare luciditate*A
,ost (&idata de o mare dra(oste pentru ,iintele umane si pentru preocuparea de a
pastra realele lor interese,si nu interesele materiale ale unei minoritati care
supravietuieste doar cu scopul de a se prote5a,i0olandu-se in spatele ,rontierelor sau
in spatele peretilor si(urantei lor*
Este accepta!il ca politicienii a,lati la putere nu sunt altceva decat emanatia unei
populatii into-icate si manipulate,incapa!ila sa ai!a optiuni lucide?
Aceasta carte ii va indispune pe cativa,dar care este importanta intereselor
particulare in comparatie cu interesul colectiv?
Aceasta carte a lui Rael este o carte a sperantei*%a cere un imens e,ort de la noi
pentru a-i putea ,i data e-presia concreta*Ce !ucurie va ,i atunci cand aceasta va
deveni realitate@Ne vom !ucura de serenitatea trairii cu incredre intr-o societate
!a0ata pe sin(urele valori adevarate,cele atasate individului si inteli(entei sale*
6untem maestrii destinului nostrum si depinde de noi sa intram ,ie in Epoca de Aur
(uvernata de ratiune,sau sa stopam e-perienta la care participa oamenii de mii de
ani3pro(resul umanitatii*
Noi sin(uri suntem responsa!ili de actiunile noastre*
1epinde de noi sa intele(em*1epinde de noi sa actionam*
8entru mine,GENIOCRATIA,de Rael,este cartea Iu!irii,Geniilor si 6perantei*
1
Introducere
Aceasta carte este adresata oricarui om care doreste ca cel de-al doilea ra0!oi
mondial dintre anii 1"3"-1"#< sa ,ie cu adevarat ultimul,si ca !om!a atomica utili0ata
la 7iros&ima sa ,ie de asemenea ultima ,olosita pentru a ucide oameni
nevinovati*Este adresata de asemenea tutror oamenilor de stiinta,(eniilor si
inventatorilor care nu mai pot suporta acum sa vada cum descoperirile lor sunt
e-ploatate de catre puterile militare si politice in scopuri murdare si acelor oameni
care nu sunt nici savanti,nici (enii sau inventatori,dar care cu toate acestea cred inca
in ,aptul ca cei care pot scoate aceasta lume din mi0eria urat-mirositoare in care se
a,la,,iind intotdeauna su! permanenta amenintare a distru(erii totale,sunt cei cu
su,icienta ima(inatie pentru a inventa noi paradi(me si structuri ale lumii adaptate
civili0atiei noastre pre0ente,in alte cuvinte savantii,(eniile si inventatorii*
A (uverna inseamna a prevedea*Cei care ne (uvernea0a nu au preva0ut nimic> de
aceea ei nu sunt capa!ili de (uvernare*
6i de ce sunt atat de incompetenti aceia care ne (uvernea0a?Asta se intampla pentru
ca ei sunt alesi pentru munca lor in mod democratic*1emocratia pura nu poate lua
inteli(enta electorilor sai in calcul> ceea ce inseamna ca vocea unui Einstein nu
valorea0a mai mult decat cea a unui idiot,si din moment ce sunt mult mai multi idioti
decat Einsteini,noi ne a,lam acum su! dictatura idioteniei*Nu tre!uie decat sa ne
uitam in 5urul nostru pentru a vedea consecintele unei asemenea dictaturi*
O asemenea democratie intamplatoare nu poate sa evite sa ,ie o .mediocratie/,din
moment ce aceia cu o inteli(enta mediocra sunt prin de,initie ma5oritatea Amediocru
vine din latinescul .medius/,care inseamna .mi5loc/B*
Geniocratia,pe de alta parte,,oloseste o democratie selectiva pentru a pune la putere
pe cei a caror inteli(enta este peste medie,decat pe cei care au studiat mult in scoli
stralucitoare,asa cum este ca0ul in present*Geniile pot ,i (asite la ,el de usor in
interiorul clasei muncitoare sau printre tarani la ,el ca si printre cei educati*6unt
aceste (enii naturale cele care ar tre!ui sa ia destinul umanitatii in maini pana nu este
prea tar0iu*
Nu este cel mai natural dintre lucruri sa dorim ca lumea sa ,ie (uvernata de catre
oamenii cu inteli(enta peste medie?
Am avut de5a pro,etii milenari averti0andu-ne de s,arsitul lumii,dar ei nu au avut
niciodata nici o dovada stiinti,ica cu care sa poata in,ricosa populatia*Totusi,acesti
.pro,eti milenari/ sunt acum oamenii de stiinta eminenti,,iloso,ii total ateisti si c&iar
se,ii de stat,deoarece pentru prima data in istoria umanitatii,omul are mi5loacele de a
distru(e toata viata de pe propria sa planeta,de a se autodistru(e intr-un mare
cataclism nuclear*
11
Acum este pentru prima data in toate miile de ani care au e-istat pe 8amant cand
omul detine a(entii propriei sale distru(eri in propriile sale maini,si avem
privile(iul,si da,spun privile(iul,de a trai intr-o asemenea epoca*Avem sansa de a ,i
responsa!ili de e-tinctia speciei noastre,sau de intrarea ei in Epoca de Aur,intr-o
noua civili0atie !a0ata pe iu!ire,,raternitate si implinire*
Tu,cel care citeste aceste cateva randuri viitoare, esti unul dintre cei responsa!ili
pentru aceasta ultima ale(ere si vei raspunde tuturor (eneratiilor care stau sa
vina9sau nu*Nu citi aceste randuri ca un spectator indolent,ci ca un actor,pentru ca
te priveste si pe tine*Este viata ta9**sau moartea ta@
12
8RINCI8IILE GENIOCRATIEI*
O 6C:RTA I6TORIE A TI8:RILOR 1E G:%ERNARE
.Repu!lica nu are nevoie de oameni de stiinta/
Apronuntat la procesul lui LA%OI6IERB
.Toti oamenii sunt stupi0i ,ara stiinta/
6,anta 2i!ile- IERE4IA C
Cum s-a (uvernat umanitatea de la inceputurile sale?
4ai intai au ,ost cei mai puternici care si-au impus ,i0ic dorintele lor celorlalti*
4ultumita puterii lor ,i0ice,acestia au acumulat !unuri si !o(atii*
Copiii lor au mostenit aceste !o(atii,si in acest ,el re(ula celor mai puternici a ,ost
inlocuita de re(ula celor mai !o(ati*
In timp ce acesti posesori de !o(atii (uvernau,au avut (ri5a sa acumule0e cunostinte
multumita descoperirilor ,acute de catre cei mai inteli(enti dintre su!iectii lor*
6-au asi(urat ca nu oricine sa detina aceste cunostinte asa incat sa sta!ileasca un
(uvern de oameni care detineau cunostintele*
Acesti posesori de cunostinte au reali0at apoi ca sunt in mod mostenitor superiori si
au e-ploatat,asuprit si s-au purtat urat in acest ,el cu oamenii lor*
In ,inal oamenii i-au dat 5os pe acesti posesori de cunostinte si au ales democratic alti
posesori de cunostinte pentru a-i (uverna*
Asta inseamna,/puterea celor cu cunoastere/*
1ar cunoasterea nu inseamna inteli(enta,si aici este pro!lema*Cunoasterea nu este
mai mult decat un simplu act de memori0are pe care il poate ,ace orice computer
vec&i,dar care cu si(uranta nu poate re0olva sin(ur nici o pro!lema*
Asadar,acesti .posesori de cunoastere/ au ,olosit inventiile puse la dispo0itie de catre
(eniile !ine-intentionate in propriile lor scopuri criminale,e-ploatandu-le pentru a-si
con,irma propria lor putere*
Apoi acest (uvern compus din .posesori ai cunoasterii/ a pus in ,unctiune mari scoli
in care predau ,elul de a administra si de a (uverna prin ,olosirea si e-ploatarea
inventiilor altor oameni pentru propriile lor avanta5e*
13
Tre!uie sa inlocuim conducerea prin cunoastere cu conducerea de catre (enii*Nici
una dintre institutiile noastre academice nu crea0a (enii> tot ceea ce produc ele nu
sunt decat memorii !ine-sle,uite*6imtul practic si inteli(enta nu au nimic in comun
cu ,aptul ca cineva se duce la scoala sau nu*
In ,iecare (eneratie se nasc inventatori care,de ,iecare data,sunt ,olositi de catre cei la
putere pentru a pune umanitatea in pericol*6i de ,iecare data acesti inventatori
tradati si e-ploatati se lamentea0a va0and cum inventiile lor sunt ,olosite pentru a
ucide oameni nevinovati*
Asta nu mai poate continua@
Cu totii am avut sansa de a (uverna umanitatea,de la !rutele cu musc&i,catre
&oardele de !o(ati,posesorii de cunostinte,atat politici cat si militari,dar cu totii au
dat (res in mod mi0era!il*6in(urii carora nu le-a ,ost data nici o sansa pentru a arata
ceea ce pot ,ace sunt doar aceia care au a5utat umanitataea sa pro(rese0e cu
adevarat,si acestia sunt (eniile*Este timpul sa le dam sansa lor*
1aca Einstein ar ,i stiut ca de inventia sa urma sa se a!u0e,nu ar ,i permis-o
niciodata*1ar atunci cand a reali0at asta,era prea tar0iu>!rutele or(ani0ate ale
armatei a0!urau de5a in ,ortaretele lor catre 7iros&ima9
Geniile tre!uie sa se uneasca si sa-si asi(ure controlul e-clusiv asupra propriilor lor
inventii*Ei tre!uie sa re0iste presiunii politice si militare si sa-si sustina independenta
si preocuparea pentru non-violenta*
6e intar0ie de prea mult timp !ene,iciul umanitatii de pe urma celui mai important
!un al sau3 (eniile*
1#
Cum sa plasam (eniile la putere
.6i cei intelepti vor lumina ca stralucirea
cerului si cei care i-au indrumat pe multi
pe calea dreptatii vor ,i ca stelele in vecii vecilor/
6,anta 2i!lie,1ANIEL CII
:manitatea este ca un corp uman si ,iecare persoana este o celula*)unctiunea de !a0a
a ,iecarei celule este de a !ene,icia intre(ul corp de pe urma sa*:nele ,ac asta luand
parte in di(estie sau permitand corpului sa se miste,in timp ce altele,cum ar ,i
celulele creierului,iau deci0ii cum ar ,i ceea ce sa in(ere si cum sa mear(a*4otivul
pentru care celulele creierului sunt o parte a creierului nu este acela ca celelalte celule
le-au ales pe postul acela,ci pentru ca acestea sunt cele mai !une pentru a se ocupa de
aceasta ,unctiune*1in ne,ericire,nu acesta este ca0ul pentru umanitate,in care unele
celule proiectate sa ,ie in picior au ,ost alese sa ,ie in creier,lucru care e-plica toate
pro!lemele cu care se in,runta umanitatea in 0iua de a0i*
Nu este nici o superioritatea a celulelor creierului ,ata de celulele piciorului,ci mai
de(ra!a ele sunt complementare,deoarece ,ara picior,creierul nu ar mai ,i capa!il sa
se miste sau sa supravietuiasca,si ,ara creier,piciorul nu ar mai sti in ce directie sa se
miste,si in acest ,el nici el nu ar mai supravietui*
1e aceea,este imperative ca aceia care sunt cei mai capa!ili sa (andeasca,sa re,lecte0e
si sa-si ima(ine0e sa ,ie pusi in serviciul umanitatii asa incat sa o conduca,la ,el cum
si creierul este pus in serviciul corpului*
8unerea (eniilor in serviciul umanitatii,aceasta este GENIOCRATIA*
1<
1emocratia la intamplare sau 4ediocratia
.Nu este din cau0a ca nimeni nu vede adevarul care devine o eroare/
GAN17I
Ceea ce in pre0ent numim democratie este in realitate o mediocratie din moment ce
ma5oritatea,care poarta votul intr-o democratie,este alcatuita din oameni cu o
inteli(enta medie*
1aca cineva priveste palnia cur!ei pentru inteli(enta,acela poate vedea,,olosind teste
e-trem de so,isticate,ca cei super-dotati si (eniile,care ocupa doar var,ul de ,<D al
populatiei,au voturile anulate de catre cei care sunt retardati mintal,care ocupa
,undul de ,<D@
Cei in0estrati repre0inta doar 2D din populatie si vocile lor sunt anulate de catre cele
ale celor inapoiati mintal care repre0inta de asemenea 2D@
Celor a caror inteli(enta este intre 1 si 3D peste medie si care constituie 2<D din
populatie le sunt anulate voturile de catre cei care sunt su! medie cu 1-3D si care
constituie de asemenea 2<D din populatie*
Asta lasa cele #<D ramase care au o inteli(enta mi5locie,si de aceea
mediocra,Amediocru vine din latinescul .medios/ si inseamna mi5locBsa distri!uie
votul*1in acest motiv aceasta ,orma de democratie este de ,apt o mediocratie*
1$
Geniocratia3 o 1emocratie selectiva
.Cei care nu admit niciodata ca (resesc se
iu!esc pe ei mai mult decat iu!esc adevarul/
;* ;O:2ERT
8rincipiul de !a0a al GENIOCRATIEI consta in masurarea inteli(entei naturaleAcare
nu are nici o le(atura cu numarul de diplome sau epistoleBa intre(ii
populatii,,olosindu-se so,isticate teste stiinti,ice*)acandu-se asta,doar celor a caror
inteli(enta este cu 1D peste medie li se va da dreptul de a vota si doar cei cu <D
peste medieA(eniileB vor putea ,i eli(i!ili pentru (uvernare*
Ce este mai natural decat sa ne dorim ca aceia care (uvernea0a sa ,ie cei mai
inteli(enti?
Totusi,este imperativ ca aceaste teste de inteli(enta sa nu ,avori0e0e in nici un ,el pe
cei veniti de la institutiile academice,cu numeroase diplome*Tre!uie sa ,ie complet
nepartinitoare indi,erent ca se aplica muncitorilor,taranilor,sau in(inerilor,etc**In
acest ,el,(eniile masurate vor rasari din toate clasele sociale,toate rasele si toate se-ele
si va ,i in acest ,el cu adevarat democratic*%a ,i o democratie selectiva*
Asa dupa cum se arata si in palnia cur!ei Geniocratice,acest sistem se asi(ura ca
vocile (eniilor,ale celor in0estrati si ale celor peste medie nu sunt anulate de catre
retardati,inapoiatii mintal,si de cei su! medie*In acest ,el doar 2+,<D din populatie va
avea un cuvant de spus in timpul ale(erilor*
Tre!uie apasat asupra ,aptului ca a ,i un (eniu nu inseamna in mod automat dreptul
de a ,ace parte din (uvern*Asta le da doar dreptul de a ,i candidati*6unt cei a caror
inteli(enta este cu 1D peste medie aceia care ii ale( democratic,!a0andu-se pe cine ii
cred acestia ca sunt cei mai capa!ili pentru (uvernare*
In acest ,el Geniocratia este un sistem de (uvernare democratic*
1+
Geniocratia si )ascismul
4ulti vor!esc despre ,ascism,dar putini stiu ce inseamna cu adevarat*7aideti sa
consultam un dictionar3/)ascismul3dictatura unui partid unic/*
In acest ,el ,ascismul este caracteri0at ca ,iind un partid unic care inter0ice celelalte
partide,si in interiorul propriului sau partid le(al,are numai mem!ri cu vi0iunea
politica a acelui unic partid*Geniocratia pe de alta parte permite accesul mem!rilor
din toate vi0iunile politice,cum ar ,i (enii de stan(a si (enii de dreapta,etc*,si in acest
mod nu poate ,i considerat un sistem ,ascist*
1e ,apt,se poate spune ca sistemele e-istente in pre0ent in C&ina,C&ile,Rusia,sau in
alte asemenea tari in care doar un sin(ur partid este autori0at,sunt ,asciste*
Geniocratia este un sistem de (uvernare si nu un partid sau o culoare
politica*Accepta toate vi0iunile politice in conte-tul sistemului sau de (uvernare*
1=
Geniocratia,Elitismul si Aristocratia
.Omul nu se teme de nimic mai mult in
lume decat de ratiune,se teme mai mult
decat de ruinare si c&iar decat de moarte/*
2ertrand R:66EL
In 0iua de asta0i este aproape la moda ca inteli(enta sa ,ie tratata ca o !oala
rusinoasa*)acand ,ata teri!ilelor in5ustitii care au e-istat in trecut,unele dintre ele
neeradicandu-le inca,umanitatea a incercat destul de !ine sa cree0e o societate mult
mai e(alitarista*Ne putem in mod cert ,elicita pentru dorinta noastra de a ne asi(ura
ca toti oamenii !ene,icia0a de oportunitati e(ale si se reali0ea0a complet,dar su!
prete-tul unei e(alitati totale si a!solute,cu si(uranta nedand mai multa atentie
opiniei unui (eniu ,ata de cea a unui retardat mintal este un pret inutil de platit*Asta
este ceea ce ,ace democratia la intamplare*
Oportunitatea e(ala de reali0are in viata pentru ,iecare este esentiala,dar calitatea
opiniei unei persoane in0estrate mintal nu este e(ala cu cea a cuiva care este retardat
mintal,asa ca opiniile lor,atunci cand este ca0ul sa se ia deci0ii importante,nu pot ,i
tratate in mod e(al*
Omenilor tre!uie sa li se dea drepturi e(ale la nastere,dar acestia se nasc cu a!ilitati
di,erite1in moment ce ,iecare se naste di,erit,de ce tre!uie sa incercam sa-i ,acem pe
toti la ,el?Cu si(uranta mediul incon5urator 5oaca un rol important in reali0area unui
individ,dar dandu-le educatie e(ala,un (eniu ramane un (eniu iar cineva nascut
su!normal mintal ramane su!normal*
Este a!solut esential ca toti copiii sa ai!a oportunitatea e(ala de a se de0volta in cel
mai !ine potrivit mediu pentru ei*1ar asta nu inseamna,si intradevar nu tre!uie sa
e-cluda aprecierea si !ene,iciul de pe urma acestor valori numite (enii,mai ales
atunci cand educatia este adaptata si permite telentelor individuale sa iasa la
supra,ata*
Atat de des ima(inea unui (eniu ne!un care doreste sa ,ie stapanul lumii si care
arunca in aer planeta este redata pentru a discredita inteli(enta in ,ata populatiei*In
,elul acesta,nimeni nu !a(a de seama ca,de ,apt,c&iar pre0entele noastre (uverne vor
sa ,aca asta,ca domina lumea si acumulea0a arme capa!ile sa arunce in aer planeta,si
asta prEcis din cau0a ,aptului ca insesi aceste (uverne nu sunt alcatuite din (enii*
6i mai mult,Geniocratia nu este o dictatura a unui sin(ur om,ci o creatie a unui
cole(iu mondial alcatuit din multe sute de (enii care vin din toate re(iunile
pamantului*
1"
In ,iecare 0i,noi !ene,iciem de ,ructele ima(inatiei (eniilor,ale (andurilor si muncii
lor*1e-a lun(ul 0ilei ,olosim o!iecte a caror e-istenta se datorea0a creierelor unor
oameni a caror inteli(enta este peste medie*1e la !ecul electric la televi0or,de la
!icicleta la motorul de masina,de la ,ri(ider la masina de spalat,de la masina de scris
la caseto,on,de la pian la &i-,i> toate aceste o!iecte care ne ,ac viata mult mai
con,orta!ila si usoara sunt aici multumita oamenilor care au ,ost capa!ili sa (aseasca
noi solutii la pro!leme,,olosindu-si inteli(enta*
6i mai departe,oamenii retardati mintal sunt capa!ili sa ,oloseasca si de aceea sa
!ene,icie0e de pe urma acestor inventii ,ara sa ,ie macar nevoiti sa le intelea(a,dar ei
pot simti ca vietile lor sunt mai !une din cau0a asta*
Asta este destul de natural*Geniocratia are ca scop sa transpuna ceea ce se intampla
cu o!iectele si sa aplice (uvernarii,permitandu-le celor dotati sa aduca !ene,icii celor
mai putin in0estrati*Aceasta este Geniocratia*
1aca ar ,i ,ost sa supunem la vot democratic daca unele inventii ar ,i tre!uit sa ,ie
,olosite sau nu la timpul in care au aparut,aproape toate ar ,i ,ost respinse,si inca am
mai mer(e pe cai si cu caruta pe stra0ile din 8aris*Automo!ilul,avionul,calea ,erata
au ,ost cu toate inventii puternic criticate in momentul aparitiei lor,si in ca0ul in care
ar ,i ,ost supuse la vot,cu si(uranta ar ,i ,ost inter0ise*1oar (eniile,a caror ima(inatie
le permie sa prevada mai mult decat altii,sunt capa!ile sa intelea(a imensele
posi!ilitati ale descoperirilor lor*
Acelasi lucru este vala!il asta0i pentru computere,atom,si cercetarea (enetica*
Cum se poate astepta in mod realist ca oamenii care sunt incapa!ili sa-si ima(ine0e
cum va ,i lumea de maine sunt cei potriviti pentru a lua deci0ii in pre(atirea pentru
viitor?
A (uverna inseamna a prevedea>de aceea noi tre!uie sa-i plasam in po0itiile
(uvernamentale pe cei care sunt capa!ili sa prevada si sa intelea(a consecintele
actiunilor lor,c&iar daca ma5oritatea umanitatii nu poate intele(e in intre(ime de ce
sunt luate unele precautii*
1aca ai o can(rena care-ti in,ectea0a mana,va tre!ui sa o tai pentru a preveni
raspandirea in,ectiei in restul corpului si eventual moartea ta*Cealalta mana sau
celalalt picior nu pot lua o asemenea deci0ie*1oar creierul poate prevedea ceea ce ar
putea sa se intample in viitor,si in acest ,el va da ordinul de a se dispersa de
mem!rul in,ectat pana nu este prea tar0iu*
In 0ilele noastre,in care pre,eram mediocritatea calitatii,cuvinte cum ar ,i
elitismul,aristocratia,si no!ilimea au devenit ta!oo*1ar asta se intampla deoarece
acum au inceput sa sim!oli0e0e ceva di,erit ,ata de sensul lor ori(inar*
2
Este ,olositor sa intele(em adevaratul inteles al acestor cuvinte*Inca o data &aideti sa
,olosim dictionarul3/Elita3ceea ce este mai !un sau distins*/
Geniocratia cauta sa plase0e pe cei mai iluminati la (uvernare,iar aceste (enii au ceea
ce este mai !un in ceea ce priveste ima(inatia*In acest sens,sistemul (eniocratic poate
,i cali,icat ca elitist*
Este surprin0ator de o!servat ca ca aceia care ,ac cea mai mare (ala(ie si stri(a
impotriva oricarui lucru elitist isi uita principiile si ,ac tot ce se poate pentru a-si duce
copiii !olnavi la .cei mai !uni/ doctori si la .cei mai !uni/ c&irur(i*6i !ineinteles ca
asta este destul de natural*
Cuvantul elita a ,ost ,olosit pentru lun(a vreme pentru a descrie o clasa sociala
privile(iata ,inanciar care,din cau0a !o(atiei sale,a ,ost capa!ila sa acumule0e un
nivel superior de cunostinte*Aceasta elita nu ne interesea0a*Este elita inteli(entei si
nu cea a !anilor sau a cunoasterii,cea care va asi(ura (uvernarea (eniocratica*
Acelasi lucru este vala!il si pentru cuvantul .aristocratie/*
Inca o data urmarim dictionarul3/Aristocratie3din (recescul .aristos/Fe-celent si
.Gratos/Fputere*Guvernare e-ercitata de catre no!ilime*
In acest ,el aristocratia inseamna puterea e-celentei*
Inca o data dictionarul3/E-celent3superior in (enul sau,,oarte !un,per,ect*/
Geniocratia are ca scop sa permita puterea celor care poseda o inteli(enta
e-celenta,/,oarte !una,per,ecta/*In acest ,el,in acest sens,un sistem (eniocratic poate
,i cali,icat de asemenea ca o aristocratie,dar inca o data,nu o aritocratie a !anilor,a
cunostintelor,ci una a inteli(entei*
1ictionarul adau(a ca aristocratia a ,ost o (uvernare e-ercitata de catre clasa
no!ila*6a ne uitam la de,initia acestui cuvant3/No!il3din latinescul
.no!ilis/Filustru,de un merit stralucit*/
Geniocratia are ca scop atri!uirea permisiunii autoritatii celor care au meritul unei
inteli(ente superioare mediei*In acest ,el se poate spune ca Geniocratia este o ,orma
adevarata de aristocratie deoarece cauta sa puna la putere pe cei plini de
no!ilitate,dar noi vor!im aici de adevarata no!ilitate a spiritului,si nu de cea a puterii
,inanciare,si nici cea de,inita de catre titlu*
In ,ine,mai este inca un cuvant al carui inteles ori(inar este privit !ine ca o !o(atie si
acesta este cuvantul .monar&ie/3/4onar&ia3re(im condus de un se, de stat ales sau
ereditar,din care re0ida autoritatea politica*/
21
1e aceea,se poate spune ca sistemele pre0identiale alese in mod democratic,care ne
sunt cele mai ,amiliare acum,sunt adevarate monar&ii deoarece c&iar si cele mai
serioase deci0ii in ceea ce priveste ra0!oiul atomic,dreptul la scu0e,etc,depind de un
sin(ur om doar*In contradictie,Geniocratia se asi(ura ca nici o deci0ie sa poata
depinde vreodata de doar un sin(ur om,ci este luata de un col(iu de (enii*
Elitismul,aristocratia,no!ilimea si monar&ia,acestea sunt cuvintele ale caror sensuri
ori(inare este important sa ,ie reconstituite*
22
6copurile de !a0a ale Geniocratiei
-1e a crea o lume a ,ericirii si implinirii pentru toti locuitorii sai,,ara pre5udicii in ceea
ce priveste rasa,reli(ia,cultura,sau nivelulde inteli(enta,prin instaurarea unui (uvern
mondial compus din oameni selectati dintr-un ,ond alcatuit din (eniile cele mai
inteli(ente*
-1e a utili0a toate caile pentru a atin(e acest tel*
-1e a inlocui cau0ele violentei,atat individuala cat si a maselor*
-1e a inlocui dreptul de a munci cu dreptul la auto-implinire*
-1e a salva umanitatea de la autodistru(ere,risc care este datorat in mare parte lipsei
inteli(entei liderilor pe care si i-a dat*
Acum vom parcur(e aceste cinci ,undatii de !a0a ale Geniocratiei punct cu punct*
23
Crearea unui Guvern Geniocratic 4ondial
A (uverna inseamna a intui*Cei care au (uvernat nu au intuit nimic si in ,elul acesta
sunt incapa!ili de a (uverna*
1e aceea este o c&estiune de ur(enta crearea acum a unui (uvern compus din cei care
pot intui3(eniile*
:itandu-ne inapoi in timp,devine clar ,aptul ca re(ii au ,olosit (eniile timpurilor lor
pentru a-si asi(ura dominatia si urmasii*Cei mai mari pictori,sculptori,ar&itecti si
c&iar mu0icieni,erau platiti pentru a aduce laude suveranilor lor*E-ista artisti .de
stat/*:nele tari inca ,ac asta,mai ales in Est*1e ,apt,se poate spune ca se intampla
inca peste tot,cu e-ceptia ca aceasta po0itie nu este re0ervata numai artistilor,dar de
asemenea si celor care isi spri5ina suprematia tarii lor in alte ,eluri decat prin
cultura,in alte cuvinte,oamenilor de stiinta*
1e e-emplu,savantii nu au de ales daca ale( sa munceasca in pura cercetare3ei
tre!uie ,ie sa intre in institute nationale conduse de stat sau sa se resemne0e in rutina
de a munci pur si simplu in or(ani0atii comerciale*
)ireste,in institutiile de stat,acestia nu sunt li!eri sa ,aca ceea ce doresc*In sc&im!,ei
tre!uie sa urme0e pro(rame impuse lor,care sunt aproape intotdeauna motivate de
catre interesele politico-militare asa incat sa devina pro,ita!ile in cel mai scurt timp*
Asta crea0a un interesant parado-3(eniile tre!uie sa urme0e directivele mediocrilor@
Ceea ce doreste (eniocratia este sa lase (eniile sa-si de,ineasca propria directie
pentru cercetare si sa le permita mi5loacele pentru a le atin(e*
Cine marc&ea0a o epoca?Geniile ,ac asta*Cu totii am au0it de 8ierre si 4arie Curie
sau de Einstein,dar nimeni nu-si mai aminteste de (uvernele stupide,ale caror deci0ii
si (reseli au tre!uit sa ,ie indurate de catre aceste (enii*6i este destul de clar
cine,(eniile sau (uvernele,a actionat pentru a im!unatati conditiile umanitatii*
8oliticienii ,ac promisiuni pentru a o!tine avanta5e pentru ei,in timp ce (eniile
muncesc pentru a im!unatati viata ,iecarui om*Cine merita sa (uverne0e?
Nu este cel mai lo(ic sa cerem ca oamenii cu inteli(enta superioara sa ne (uverne0e?
Eu nu stiu daca am o inteli(enta superioara mediei,dar ceea ce stiu este ca imi doresc
sa ,iu (uvernat de catre oameni care sunt cu si(uranta mult mai inteli(enti decat
mine*
In pre0ent,noi stim ca liderii (uvernelor noastre au crescut in medii mult mai
privile(iate decat noi,ca au ,recventat scoli ,aimoase,ca au !ani multi,sau o multime
2#
de contacte*1ar acestea nu sunt criteriile cele mai !une pentru a-i ale(e ca
lideri@Eruditia si acumularea de cunostinte nu mai sunt de nici un ,olos in anii
electronici in care ,iecare in,ormatie devine disponi!ila imediat in computerul de
!u0unar*)iinta umana de maine nu tre!uie sa stie ,oarte multe,dar in sc&im! tre!uie
sa simta,sa anali0e0e,sinteti0e0e,si sa alea(a in,ormatiile relevante necesare
intele(erii*Nu tre!uie sa ai!a o memorie mare din moment ce toata in,ormatia este
disponi!ila in !a0a de date a computerului*In s,arsit,s-a scapat de constra(erile
memoriei*1e ,apt, multumita stiintei,si in particular te&nolo(iei in,ormatiei,noua
,iintele umane vor putea sa se reintoarca la o puritate speci,ica celor mici in care,in
loc sa isi 0apaceasca creierele cu date detaliate,vor putea sa accese0e aceste date din
numeroasele masini a,late impre5ur,eli!erandu-i sa ai!a nevoie sa stie doar ima(inea
totala pentru luarea deci0iilor*
)aceti loc pentru inteli(enta pura@
1in moment ce (uvernele nu dau (eniilor puterea pe care o merita,depinde de ei sa o
preia,si la scara planetara*Cum?8rin crearea unui Guvern Geniocratic 4ondial
provi0oriu intr-o tara neutra*Acest (uvern va ,i compus din oameni de stiinta care
re,u0a sa-si vada ,ructele cercetarilor lor ca0and in mainile armatei si ale
politicienilor*8e termen lun( pot preconi0a amena5area unui centru de cercetare
sponsori0at initial de catre cei care doresc instaurarea Geniocratiei,si care,in ca0ul in
care cei implicati doresc asta,va ,i mentinut prin comerciali0area produselor si
inventiilor pasnice ale savantilor care lucrea0a acolo*
1e ,apt,acest Guvern 4ondial Geniocratic ar putea pune em!ar(o ,ructelor
cercetarilor sale pentru primii < ani si le-ar arata doar unei ec&ipe de o!servatori
independenti*In acest ,el,vor putea sa dovedeasca lumii in ce ,el,daca ar ,i ,ost ca ei
sa ,ie la putere,ar ,i ,ost capa!ili sa evite (reselile pe care le-a ,acut (uvernul
.mediocratic/ pre0ent*%or putea de asemenea sa evite ,urarea ideilor Guvernului
Geniocratic de catre cel .mediocratic/ si luarea laurilor de catre acesta*In acest
,el,mediati0area (reselilor (uvernarii .mediocratice/ pre0ente o va discredita mult si
va incura5a oamenii acestei tari sa alea(a repre0entantii partidului Geniocratic in
urmatoarea runda a ale(erilor*
In acest ,el,prin intermediul actiunilor sale,Guvernul Geniocratic 4ondial va incura5a
crearea miscarilor nationale ale Geniocratiei in toata lumea*Telul nu este acela de a
impune Geniocratia,ci instaurarea sa democratica prin aratarea necesitatii
a!andonarii democratia la intamplare in ,avoarea democratiei selective a
Geniocratiei*
1estul de clar,atunci cand populatia sa ale(e in mod democratic un partid national
pentru Geniocratia 4ondiala intr-o tara,Guvernul 4ondial Geniocratic il va (uverna
automat*8e masura ce din ce in ce mai multe tari vor ale(e Geniocratia,partidele lor
vor umple locurile de mem!ri ai Guvernului Geniocratic 4ondial pana in momentul
in care cel putin 5umatate din :manitate va ,i ales Geniocratia 4ondiala*Atunci
2<
restul vor tre!ui sa accepte deci0ia democratica,si in ,inal oamenii de pe pamant vor
,i uni,icati*
Toti cei care au constri!uit la aceasta uni,icare vor ,i casti(at recunostinta eterna a
umanitatii*
6i asta se re,era la tine*Tu,cel care citeste aceste randuri,ai sansa sa ,ii unul dintre
pionierii inteli(entei si ai ,raternitatii*Tu,cel care ai decis sa nu mai ,i satis,acut sa ,ii
decat un simpu spectator al istoriei umanitatii,dar care doresti sa ,ii actor pe aceasta
imensa scena numita 8amant*1e ,apt,pe aceasta scena,c&iar si spectatorii sunt
actori,,ie ca va place sau nu*C&iar daca suntem ,ericiti ca suntem spectatori,suntem
totusi actori*Acum a venit timpul sa devenim constienti de asta*
2$
Geniocratia si Cole(ialitatea
4entionati cuvantul .(eniu/si se va (asi intotdeauna altcineva care sa vina cu ideea
preconceputa a (eniului ne!un dominator al lumii,ca si cum inteli(enta ar ,i o !oala
periculoasa*1ar acest lucru este imposi!il intr-un sistem Geniocratic deoarece acest
sistem se asi(ura ca doar o sin(ura persoana sa nu (uverne0e niciodata lumea,dar in
sc&im! sa ,ie (uvernata de catre un cole(iu care (rupea0a impreuna mai multe sute
de (enii*
Acest sistem cole(ial se asi(ura ca nici o deci0ie nu poate ,i luata de catre o sin(ura
persoana,lucru di,erit ,ata de sistemele actuale in care,din ne,ericire,presedintele
sin(ur are control deci0ional e-clusiv in toate c&estiunile,,ie ca este vor!a despre
(ratiere sau de inceperea unui ra0!oi nuclear@
Asta inseamna ca intr-o asa numita tara democratica,un sin(ur creier,si nu neaparat
unul stralucit,poate decide asupra vietii umane,sau si mai important,asupra vietii a
milioane de oameni nevinovati si c&iar asupra distru(erii intre(ii umanitati*Aceasta
este inca o dovada in plus a stupiditatii democratiei la intamplare@
Re(imurile noastre pre0identiale,nascute din democratia intamplatoare,devin intr-un
mod straniu asemanatoare re(imurilor re(ale ale trecutului pe care se presupune ca
le-au inlocuit*6e poate spune aproape ca 8resedintele Repu!licii este intr-o po0itie in
care,,ara sa ai!a nevoie de 5usti,icare,se poate decide asupra soartei cuiva condamnat
la moarte sau sa porneasca un ra0!oi nuclear deoarece .asa este privile(iul si
placerea/ sa,la ,el cum puteau ,ace suveranii din trecut*
Totusi,cu sistemul cole(ial,asta este imposi!il de reali0at*Eventual ar putea ,i un
presedinte al cole(iului (eniilor Guvernului 4ondial,dar nu este nici o sansa ca
acesta sa poata lua deci0ii de unul sin(ur*Cel mult,acesta va putea sa pre0ide0e
intalnirile cole(iului si sa anunte re0ultatul votului,dar aceasta po0itie va ,i inainte de
toate onori,ica,asa incat sa poata ,i capa!il sa repre0inte cole(iul la ceremoniile
o,iciale,cum ar ,i inau(urarile,etc*
Retineti ,aptul ca acest cole(iu contine o multitudine de opiniii venite din partea
unor mem!ri care au po0itii si puncte de vedere di,erite*In acest ,el va ,i de dorit ca
acest cole(iu de (enii sa vote0e numai dupa ce mem!rii sai si-au e-primat variatele si
di,eritele lor opinii,daca acestia doresc asta*Totusi,in loc sa-i mar(inali0am,dupa cum
atat de des se intampla in multe situatii parlamentare,si sa-i in,luentam prin
distorsiunile ver!ale ale valorii nele(itime,acestea pot ,i e-primate in scris,asa incat
,iecare mem!ru sa poata 5udeca continutul,si nu invelisul*
1e ,apt,anonimitatea opiniilor scrise va asi(ura ,aptul ca ,iecare (eniu 5udeca pur si
simplu pentru el,concentrandu-se direct pe meritul deci0iei pe care o vede el,si de
asemenea va asi(ura in acest ,el ca acestia vor ramane nein,luentati de catre autorul
opiniei si va evita ca acestia sa ia parte la nici o tendinta de stan(a sau de dreapta*
2+
%otul in sine poate ,i ,acut in mod electronic pe tastaturile lor,(arantand ast,el
completa con,identialitate si prevenind ,enomenul .conta(ierii/ care rasare in
momentul ridicarii mainilor*4em!rii acestui cole(iu de (enii se pot decide c&iar sa
stea in ca!ine i0olate asa incat votul lor sa nu ,ie in,luentat de catre reactiile vecinilor*
2ineinteles ca tre!uie studiate toate masurile de catre (enii,care cu si(uranta ca vor
(asi multe alte cai de a im!unatati sistemul*
:n alt punct,care este ,oarte important de inteles,este acela ca (eniile nu se (asesc
doar printre oamenii de stiinta*4ulti oameni asocia0a cuvantul .(eniu/ cu ,i(ura
savantului ne!un,dar sunt o (ramada de (enii care pot ,i (asiti printre
,iloso,i,pictori,poeti,mu0icieni sau ,ermieri*Nu vor ,i numai oameni de stiinta in
interiorul cole(iului Guvernului 4ondial Geniocratic,dar de asemenea
,iloso,i,pictori,poeti,mu0icieni si tarani*
Arcuirea (olului dintre stiinta si arta,dintre stiinta ,i0ica si cea umana,dintre stiinta si
constiinta,asta inseamna GENIOCRATIA*
Cele mai multe dintre pro!lemele actuale se datorea0a ametitorului avans in
te&nolo(ie care este ,olosit (resit de catre o sta(nare virtuala a constiintei*1esi o
intele(ere de !a0a a stiintei s-a strecurat in populatia (enerala,constiinta ramane inca
in posesia doar a unei maine de ,iloso,i*In acest ,el noi ,olosim te&nolo(ia de maine
com!inata cu constiinta de ieri*Geniocratia isi va propune sa ridice nivelul constiintei
la un nivel cel putin e(al cu cel al te&nolo(iei*
1e ,apt,aceasta este conclu0ia lui Gordon Rattra' Ta'lor in ,antastica sa carte
.Revolutia !iolo(ica/ in care trece in revista toate minunatele lucruri pe care stiinta
ni le aduce a0i si maine*El conc&ide cu .Cu totii tre!uie sa citim cartile intelepciunii/*
2=
Compo0itia Guvernului Geniocratic 4ondial
1upa cum am va0ut mai devreme,Guvernul Geniocratic 4ondial ar tre!ui sa ,ie
compus din oameni de o inalta inteli(enta,dar este important ca aceasta inteli(enta sa
,ie practica,metodica,si capa!ila de a re0olva pro!lemele si de a ,ace
cone-iuni*Totusi,e-ista un tip de (enii,pe care aceste teste s-ar putea sa nu ,ie
capa!ile sa le detecte0e c&iar daca acestea repre0inta un enorm potential pentru
pro(resul umanitatii, si acestea sunt (eniile creative*1e aceea este necesar sa
instauram un sistem,care permite acestui tip de (enii sa contri!uie la (uvernarea
mondiala*
Creativitatea lor poate ,i mani,estata in orice domeniu,inclusive in arta,stiinta sau
,iloso,ie,etc*,si pe !a0a muncii lor,a descoperirilor sau a creatiilor,numele lor vor ,i
propuse de catre (eniile re(ionale si din acest ,ond comun,un anumit numar va ,i
ales de catre cole(iul mondial al (eniilor pentru a se crea un consiliu al
creativilor*Acest consiliu nu va avea putere de luare a deci0iilor,dar va putea
ima(ina si propune solutii la pro!leme sau ar putea su(era proiecte care ar putea
im!unatati soarta umanitatii*
Aceste solutii sau proiecte de creatie vor ,i supuse cole(iului (eniilor care va decide
atunci democratic ce propuneri vor ,i puse in aplicare*
2"
O Geniocratie 4ondiala Re(ionala*
6in(ura cale realistica de a concepe viitorul omenirii este in termeni (lo!ali*
1e-a lun(ul timpului,oamenii au ,ost delimitati in tri!uri,orase,provincii si state*1ar
atunci cand au ,ost pusi ,ata in ,ata cu pro!lemele poluarii si cu proli,erarea
nucleara,oamenii inteli(enti au reali0at ,oarte repede ,aptul ca sin(ura cale de a
re0olva aceste pro!leme era crearea unui Guvern 4ondial*
C&iar de la inceput,acest proiect a ,ost criticat ca ,iind utopic de catre politicienii
timpului care stiau ca isi vor pierde po0itiile daca ar ,i devenit realitate*Acelasi lucru
se aplica si celor din armata,care se temea ca se vor (asi concediati dupa ce si-au
,olosit mult um,latele cecuri de plata*Acestia si-au dat seama ca,,ara ,rontiere,nu va
mai ,i nevoie de armata care sa le apere*Totusi,dupa cum vom vedea in continuare,va
mai e-ista o cale sa-i an(a5am,dar cu e-ceptia ca de data asta,din pacate pentru cei
o!sedati de ima(inea de commando,nu vor avea nevoie de nici o arma*
6unt intotdeauna oamenii mediocri cei care au acu0at reali0area proiectelor (eniilor
ca ,iind utopice,din simplul motiv ca oamenii mediocri nu pot vedea la ,el de departe
precum (eniile*Nu e-ista un asemenea lucru ca proiect utopic,e-ista doar oameni
incapa!ili sa reali0e0e in ce ,el aceste proiecte sunt posi!ile*
In acest ,el,Guvernul Geniocratic 4ondial va ,i compus din (enii repre0entand toate
re(iunile din lume*Aceste re(iuni tre!uie de,inite in mod democratic*Cele mai multe
dintre (ranitele noastre din 0iua de a0i sunt pur si simplu re0ultatul atacurilor
criminale ,acute de catre .posesorii/ care doreau pur si simplu sa-si mareasca
!o(atiile*Asta datea0a din timpurile coloniale*2ascii care traiesc acum pe am!ele
parti ale (ranitei 7ispano-)rance0e s-ar putea sa-si doreasca sa ,orme0e propriul lor
stat*Asta este trea!a lor si doar a lor> depinde de ei sa decida ,ie sa-si doreasca sa ,ie
sin(uri sau sa ,aca parte dintr-un alt stat*6i ceea ce se aplica 2ascilor,este vala!il si
pentru multi oameni din lumea intrea(a care locuiesc intr-o re(iune anume dar care
doresc sa ai!a propriile lor structuri independente,,acand in acelasi timp parte din
intre(ul umanitatii*1epinde de ,iecare re(iune sa decida in mod democratic in
privinta structurii sale,,ie ei Corsicani,2ritani,Occitani sau Alsacieni,ca sa mentionam
cateva e-emple de pe teritoriul )rantei*
Ca un inceput,locuitorii ,iecarei comune pot vota democratic pentru sta!ilirea
re(iunii din care doresc sa ,aca parte,si in acest ,el ,iecare re(iune poate ,i de,inita in
mod independent ,ata de orice consideratie nationalista*6i mai mult,acest vot poate ,i
repetat atunci cand doresc locuitorii,din moment ce unele comune care sunt la
(ranitele unei re(iuni ar putea dori sc&im!area,urmand tendintele oamenilor lor*
Odata ce re(iunile sunt de,inite (eo(ra,ic prin votul locuitorilor comunelor
sale,,iecare re(iune poate ,i impartita in douaspre0ece sectoare alcatuite dintr-un
numar e(al de locuitori*)iecare sector va putea atunci ale(e un repre0entant din
3
,ondul sau de (enii,in ,elul acesta ,acand un total de doispre0ece (enii alese,,ormand
in ,elul acesta cole(iul (eniocratic re(ional*
Acest cole(iu re(ional isi va ale(e propriul presedinte care va repre0enta acest
cole(iu la Guvernul Geniocratic 4ondial*
Acest cole(iu (eniocratic re(ional va ale(e de alt,el un consiliu de doispre0ece
creativi din ,ondul re(iunii sale,a carei ,unctiune va ,i sa supuna proiectele creative
relevante re(iunii lor la votul cole(iului*
Guvernul Geniocratic 4ondial va ,i de aceea compus din (enii repre0entand toate
re(iunile de pe pamant de,inite in mod democratic*
%otul in Guvernarea Geniocratica 4ondiala al ,iecarui repre0entant re(ional va ,i
intarit proportional cu numarul de locuitori care traieste in re(iunea sa*In ,elul
acesta, un (eniu care repre0inta o re(iune de un million de locuitori va avea un
coe,icient de 1 de e-emplu,in timp ce un (eniu care repre0inta o re(iune de cinci0eci
de milioane de locuitori va avea un coe,icient de vot de <*
Ast,el,spre deose!ire de ceea ce se intampla la :*N*ANatiunile :niteB,votul din
Guvernarea Geniocratica 4ondiala va ,i cu adevarat democratic*Cum se poate ca
votul repre0entantului unei tari cum ar ,i Huatarul,care numara doar 1* de
locuitori,sa ai!a aceasi valoare ca si cel al repre0entantului 6*:*A*,care are mai mult
de 2 de milioane de locuitori?6i totusi asta se intampla acum la Natiunile :nite*
1eci,daca sapte sute de re(iuni de autode,inesc in mod democratic,un numar care
pare un minim in aceasta lume,cole(iul Guvernului Geniocratic 4ondial va ,i
compus din sapte sute de (enii din toate rasele,toate culturile si toate re(iunile*O
poveste destul de di,erita ,ata de cea a (eniului ne!un care arunca planeta in aer9
31
8ropuneri pentru a trans,orma 8amantul intr-o
Lume a ,ericirii si a implinirii
Avertisment
Tocmai am e-plorat liniile de !a0a ale Geniocratiei*8rincipiul de !a0a este acela ca
doar cei cu o inteli(enta peste medie ar tre!ui sa ai!a dpreptul de a vota,in timp ce
doar (eniile sunt eli(i!ile pentru a (uverna*
1estul de clar,modul in care ar tre!ui sta!ilita Geniocratia,inclusiv de,inirea
structurii si or(ani0arii sale,ii va privi pe cei implicati,in alte cuvinte pe (eniile insele*
:nicul scop al acestei carti este sa aprinda scanteia luminii care va duce apoi la
e-plo0ie,in alte cuvinte sa catali0e0e pur si simplu un proces care va ,i luat si
im!unatatit de catre cei cu ,acultati peste medie*
Ar ,i intradevar o o!ra0nicie incercarea de a spune (eniilor ce deci0ii tre!uie sa ia sau
cum sa (uverne0e lumea*Asta va depinde doar de aceste (enii*
E-emplele de mai sus ale posi!ilelor cai de or(ani0area a Guvernului Geniocratic
4ondial sunt doar atat> e-emple,si nu sunt in nici un ,el o!li(atii*Ar ,i ,oarte
suprin0ator daca un (rup de cateva sute de (enii care lucrea0a impreuna ar putea sa
nu vina cu solutii mult mai adecvate pentru aceasta lume*
1e ,apt,scopul acestei carti este in mod precis motivarea unirii acestora,asa incat
inteli(enta sa poata in cele din urma (uverna planeta*
In pa(inile urmatoare ne vom concentra atentia catre pro!lemele principale cu care
se con,runta umanitatea in momentul intrarii in mileniul trei,inceperea a ceea ce ar
putea ,i Epoca de Aur daca nu cumva im!ecilii a,lati in pre0ent la putere vor ,i in
stare sa nu o arunce in aer pana sa intram in ea macar*
8osi!ile solutii vor ,i su(erate,dar inca o data,un (rup de (enii va (asi cu si(uranta
unele mult mai e,iciente*
6a-i lasam sa le asamle0e asa incat lumina sa rasara din mintile lor (rupate inainte ca
planeta noastra sa ia o turnura ireversi!ila de distru(ere*
32
8entru muncitorii care nu ,ac
ceea ce le place sa ,aca
Oamenii nu sunt ,acuti pentru munca ,ortata*%oi sunteti cu totii condamnati la
munca ,ortata pe viata,cu iertarea in momentul in care va pensionati la $ sau $< de
ani*
Care este scopul tuturor sindicatelor,uniunilor si al muncitorilor?Ca sa o!tina ore de
munca mai putine*6i cat de putine?Care este marimea accepta!ila a muncii ,ortate
pentru un om care doreste sa ,ie li!er?
Acum un secol,oamenii considerau ca tre!uie sa munceasca non-stop,in a,ara de
somn si masa*4uncitorii erau an(a5ati pentru paispre0ece ore pe 0i,sase 0ile pe
saptamana,doispre0ece luni pe an,de la varsta de opt-noua ani si pana la moarte*
1upa aceea am sarit la 0ece ore pe 0i,apoi opt ore pentru cinci 0ile pe saptamana cu o
perioada de vacanta de o saptamana si apoi de doua,trei si in ,inal de patru
saptamani de vacanta pe an*
Retra(erea,care repre0inta dreptul de a avea destul timp pentru a trai ,ara sa ,ie
nevoie sa ,acem nimic a ,ost acordata la varsta de sai0eci si cinci de ani,sai0eci de ani
si in unele pro,esii la cinci0eci si cinci*
Timpul ,le-i!il devine din ce in ce mai popular,dandu-le oamenilor posi!ilitatea sa-si
administre0e timpul muncii ,ortate*In acest ,el, atata timp cat ne ,acem cele patru0eci
de ore pe saptamana,putem ale(e 0ilele si durata*Opt ore pe 0i pentru cinci 0ile,sau
0ece ore pe 0i pentru patru 0ile,dimineata devreme sau noaptea tar0iu*
Care sunt tendintele pre0ente si incotro se indreapta pe termen scurt?
:nele companii an(a5ea0a de5a ,orta de munca pentru mai putin de opt ore pe
0i,unele pentru sapte,altele sase pentru patru 0ile pe saptamana in loc de cinci*
:nele c&iar iau in considerare includerea celor doua ore de timp de sc&im! in 0iua
de lucru de opt ore,de care au nevoie 8ari0ienii pentru a se duce si intoarce de la
munca,si micsorarea sa la sase ore*
4ulte companii ,urni0ea0a vacanta platita de cinci saptamani pe an si se
preconi0ea0a cresterea la sase saptamani*
Companiile isi atra( muncitorii acum nu cu salarii e-trava(ante,ci cu ore de munca
mult mai usoare si mai putine,toate in numele .calitatii vietii/*
4ulte pro,esii salariate sau independente sunt acum distri!uitoare de 5o!uri,creand
ec&ipe de lucru care amintesc de pro,esiunile li!erale cum ar ,i cele de doctor sau de
33
avocat,care privesc atat pacientii cat si clientii*Acesti in(ineri,sau pro,esionisti ,oarte
iscusiti impart salariul si au nevoie in ,elul acesta sa munceasca doar patru ore pe
0i,sau sa ai!a o saptamana li!era la ,iecare doua saptamani,sau c&iar cinci luni si
5umatate pe an,dandu-le in ,elul acesta ,iecaruia sase luni si 5umatate de salariu,din
moment ce amandoi iau 5umatate de salariu*In timpul acestei .vacante/ isi pot
devota timpul oricarui tip de activitate sau oricarui tip de munca pe care nu sunt
,ortati sa o ,aca,cum ar ,i cercetarea,scrierea de carti,studiul,auto-
cultivarea,calatoriile,etc*,si sa ,aca lucruri pe care le (asesc reali0atoare*1in ce in ce
mai multi tineri e-ecutivi optea0a pentru un salariu mai mic,cum ar ,i 3 sau #
de ,ranci pe luna in loc de $ sau = de ,ranci asa incat,cu toate ca ar putea trai
mai putin lu-os,pot ,ace ceea ce doresc pentru sase luni pe an*4ai ales acum cand
atat ,emeile cat si !ar!atii muncesc,daca un cuplu doreste sa traiasca
impreuna,amandoua semi-salarii puse impreuna ,ac unul,daca nu ma insel,dandu-le
o vacanta platita de sase luni pe an9
Acelasi lucru se aplica si pensionarilor*1in ce in ce mai multi oameni ale( sa se
opreasca din munca mai devreme si intra in .pre-pensionare/ asa incat sa se !ucure
de cat mai mult timp li!er inainte de moarte,c&iar daca asta inseamna o pensie putin
mai mica*1esi(ur,e-ista intotdeauna e-ceptiile,cum ar ,i muncitorii catolici care au
,ost atat de conditionati si de depersonali0ati incat nu au nici cea mai mica idee in
le(atura cu ceea ce vor ,ace cu timpul lor li!er*1in ne,ericire pentru ei,nu isi mai pot
concepe viata ,ara munca si au devenit incapa!ili sa se reali0e0e in alta arie in a,ara
de munca lor*Asta arata cat de mult tre!uie sa ne potrivim educatia cu nevoile de
asta0i,asa incat scolile sa nu scoata doar muncitori o!edienti,ci in sc&im!,oameni
capa!ili sa alea(a si sa se reali0e0e*
6i cum ramane cu 0iua de maine?1upa cum oricine poate de5a o!serva,orele de lucru
vor continua sa se reduca,de la sase ore pe 0i,la cinci ore,patru si trei9**
Concediul anual se va e-tinde,de la o luna si 5umatate vara,cinspre0ece 0ile in iarna,si
cincispre0ece de 8aste,catre doua luni vara,o luna iarna si o luna de 8aste,totali0and
un numar de patru luni pe an*8e masura ce 5o!ul impartit devine din ce in ce mai
popular,timpul de lucru va ,i redus si mai mult c&iar,dand asociatilor 5o!ului
impartit opt luni de vacanta pe an,iar perioada de pensionare va descreste catre
varsta de <,#<,#9**
Ce vor ,ace oamenii cu timpul lor,ati putea intre!a*Aceasta simpla intre!are
dovedeste ca educatia ta te-a contaminat si pe tine si te-a conditionat sa te condamne
la o sentinta pe viata de munca ,ortata*%or ,i doua cate(orii de oameni,cei cu un
.talent/ care se pot implini muncind din placere in domeniul lor particular in timpul
li!er si atunci cand se retra(,si ceilalti care se vor !ucura de toate activitatile culturale
si sportive adaptate ,iecarui individ si ,urni0ate de catre societatea de timp li!er in
intre(ime*
8e masura ce timpul li!er al ,iecaruia creste,cererile pentru
scriitori,pictori,poeti,am,itrioni vor creste pentru a-i a5uta pe toti sa se !ucure de
3#
vacantele lor perpetue*8e de alta parte,vor ,i creatorii si pe de alta parte
consumatorii,dar cu totii vor ,i li!eri sa-si sc&im!e rolurile in orice moment in ,unctie
de propriile lor (usturi sau ale(eri*
1upa un anumit timpAcat de curand posi!ilB,din moment ce atat orele de munca cat
si perioada de pensionare descresc,munca va deveni optionala,iar munca ,ortata va
disparea*1oar cei care ale( sa munceasca deoarece indra(esc acest lucru o vor ,ace si
munca va deveni %OL:NTARA*Apoi vom scrie pe primul rand al declaratiei
drepturilor omului ca3/)iecare persoana are dreptul neconditionat de a primi
mi5loacele pentru a trai com,orta!il de la nastere si pana la moarte/*
1ar cine se va ocupa de toate muncile indispensa!ile,ati putea intre!a?Raspunsul
este masinile@4ulti dintre oameni nu au nici o idee in le(atura cu (radul in care
ro!otii au inceput de5a sa a5ute oamenii in munca lor*4otivul pentru care noi .de5a/
muncim doar opt ore pe 0i se datorea0a masinilor*)ara ele,inca am mai ,ace 0iua de
munca de 0ece ore de acum < de ani*1e e-emplu,acum doua0eci de ani )iat avea
nevoie de o suta de muncitori pentru a construi o masina,in timp ce acum,cu
ro!otii,nu este nevoie decat de un sin(ur om*1a,1OAR :N 6ING:R O4*Noua
,a!rica este automati0ata in intre(ime cu toti ro!otii controlati de un computer
central,pe care un sin(ur om doar il poate supervi0a din camera sa de control*C&iar
si acest om tec&nician va ,i inlocuit in curand de un computer si mai so,isticat@Acelasi
lucru se aplica a(riculturii3 in Cali,ornia, de e-emplu,unii a(ricultori au pus la punct
un sistem in care viile lor sunt mentinute la o temperature optima,curatite si
,ertili0ate,toate ,acute automat de catre un computer central*
1estul de clar acest sistem nu este via!il in societatea capitalista,din moment ce in
momentul in care isi automati0ea0a ,a!ricile lor,ei isi concedia0a toti muncitorii lor
,ara sa-i plateasca si ii lasa sa moara de ,oame in timp ce masinile ,ac toata
trea!a,umplandu-le propriile !u0unare cu aur de pe urma pro,itului*Acest lucru este
incorect si nu ar tre!ui sa ,ie tolerat*6e,ul care construieste o masina care inlocuieste
o suta de muncitori ar tre!ui sa continue sa plateasca acesti muncitori care nu mai au
nimic de ,acut acum*In acest ,el masina ar tre!ui sa le permita sa intre si sa
!ene,icie0e de era timpului li!er*
Oamenii adesea spun ca masinile inro!esc oamenii si ca te&nolo(ia de0umani0ea0a
societatea,dar acestia se inseala@Este manu,actura cea care inro!este omul*8rin
manu,actura este condamnat omul la o sentinta de munca ,ortata pe
viata*Industriasii inro!esc oamenii,dar ro!otii ii eli!erea0a*6in(urul motiv pentru
care te&nolo(ia de0umani0ea0a societatea este acela ca oamenii inca tre!uie sa
munceasca cu masini ,olosite la munca ,ortata,sau pentru ca ei tre!uie sa inceapa
lucrul in locul unde are loc munca ,ortata*Aceasta este pro!lema,oamenii si masinile
nu ar tre!ui amestecati impreuna*Oamenii sunt proiectati sa isi petreaca timpul in
locuri ale implinirii,in timp ce masinile sunt proiectate sa ,unctione0e in locuri ale
muncii,su! suprave(&erea ro!otilor si a computerelor*
3<
4asinile pot inlocui orice munca ,acuta de catre om*Orice ,ace un om,un computer
poate ,ace mai !ine*Omul ,ace (reseli,computerele nu*
1aca ar ,i sa luam toti !anii din pre0ent care sunt in(&esuiti in !u(etele militare din
toata lumea si i-am investi in ,a!rici,productie si locuri de munca,in sapte ani putem
sc&im!a complet lumea*Toata munca va ,i ro!oti0ata in intre(ime si oamenii nu vor
mai ,i ,ortati sa munceasca*
Oamenii sunt proiectati sa se reali0e0e iar masinile sa munceasca*4asina tre!uie sa
,aca munca omului si nu oamenii sa ,aca munca masinii,dupa cum este ca0ul in
pre0ent in cele mai multe intreprinderi de acum*
6i cine se va uita dupa masini,ati putea intre!a*Raspunsul este ,oarte simplu*8e
termen scurt,in timpul du0inei de ani sau cam asa ceva,necesari intre(ii ro!oti0ari a
intre(ii productii,este armata cea care poate intretine si administra acesti ro!oti,sau
alternativ putem crea un ,el de serviciu civil care inlocuieste serviciul militar,in care
,iecare incepe sa munceasca doar unul sau doi ani din viata sa,sau dupa cum ,ace
serviciul militar al Elvetiei,,iecare ,ace doar o perioada de doua saptamani cu
apro-imatie pe an*In acest ,el doar aceia c&emati plus cei care doresc sa o ,aca mai tot
timpul vor munci la unitatile de productie in timp ce toti ceilalti pot ,i in intre(ime
li!eri*1esi(ur,aceasta nevoie se va mentine doar pentru o perioada tran0itorieAcam
sapte aniB pana cand unitatile ro!oti0ate in intre(ime,auto-intretinatoare si auto-
su,iciente vor ,i amena5ate*Acesta este sin(urul viitor adevarat al umanitatii,in care
toate procesele necesare de productie pentru viata umana si reali0are sunt
intretinute,monitori0ate si reparate in intre(ime de catre ro!otii !iolo(ici,iar asta
include toate ariile,de la a(ricultura la industrie,de la domestica la arta*
:n ro!ot !iolo(ic este acela ,acut in intre(ime din materie vie si c&iar acum,suntem
c&iar pe punctul de a o!tine asta cu a5utorul sinte0ei AN1-ului*
1oar daca ,ondurile ar ,i ,acute disponi!ile ci!erneticii,!iolo(iei si e-pertilor
electronici,atunci vom ,i in stare sa cream acesti ro!oti !iolo(ici ,oarte rapid, si sa-i
proiectam cu capa!ilitati cel putin e(ale cu cele ale omului la orice nivel*
3$
In ce mod cresterea diver(entei salariilor duce
la o societate cu !ani mai putini
In timpul aristocratiei ,inanciare,atunci cand lor0ii ii e-ploatau pe cei din clasa de 5os,
.decala5ul salarial/ era de apro-imativ unu la o mie pentru lor0ii mici,unu la 0ece mii
pentru lor0ii importanti si de cel putin unu la o suta de mii pentru roialitatea a,lata la
putere*Asta0i,decala5ul ,inanciar este considera!il mai mic,,iind in mod !rutal
micsorat in timpul revolutiei,doar ca sa dam un e-emplu in )ranta,urmata de o
reducere mai pro(resiva,a5un(andu-se la sta!ili0area salariului din 0iua de a0i*In
)ranta,ec&ivalentul roialitatii conducatoare este 8resedintele Repu!licii care in 1"++
casti(a de doar trei0eci de ori cat un salariu minim,luandu-se in considerare toate
privile(iile sale in ceea ce priveste ca0area si transportul*In acest ,el putem vedea ca
discrepanta salariala s-a diminuat considera!il in ultimii doua sute de ani doar si va
continua sa ,aca asta in viitor*
Ec&ivalentul de asta0i al marelui suveran vor ,i deputatii (uvernamentali,(eneralii
de armata si c&iar oamenii de a,aceri si in pre0ent acestia nu casti(a de mai mult de
cincispre0ece ori decat salariul minim,lucru care este incompati!il cu di,erenta de
0ece mii de acum cateva sute de ani*
In cele din urma,ec&ivalentul lor0ilor mult mai minori,pe care i-am putea compara cu
!osii de companii mici,casti(a acum de nu mai mult de sapte ori decat salariul
minim*
Orice (uvern din lume are ca tel in a(enda sa sa reduca discrepanta salariala,iar
)ranta doreste sa o micsore0e pana la unu la sase*In 6uedia s-a micsorat de5a la unu
la patru si in pre0ent doresc sa o micsore0e si mai departe pana la unu la trei,ceea ce
inseamna ca nimeni nu va mai casti(a mai mult de trei ori decat salariul minim*
Acest proces va continua pe intrea(a planeta in paralel cu reducerea timpului de
lucru,si eventual nu va mai e-ista nici o discrepanta salariala*6i de indata ce nu va
mai e-ista discrepanta ,inanciara,evident ca nici !anii nu vor mai ,i de nici un ,olos si
in acel moment pot ,i inlocuiti pentru totdeauna ,ara nici un ,el de pro!leme*Este cel
mai pro!a!il ca in 5urul acelei perioade vom adopta principiul universal con,orm
caruia/ Oricine are dreptul sa primeasca tot ceea ce este necesar pentru a trai
com,orta!il de la nastere pana la moarte ,ara preconditii/*
3+
O economie distri!utive
8rimul pas pentru demontarea sintemului nostru pre0ent al .muncii ,ortate pe viata/
sta intr-o economie distri!utiva,care va anula apoi necesitatea !anilor*
Acest sistem economic se !a0ea0a pe principiul ca noi producem doar lucrurile de
care au nevoie oamenii-nici mai mult,nici mai putin*
Nevoile de !a0a ale omului sunt3
-Alimentele
-Im!racamintea
-Ca0area
6ocietatea tre!uie sa ,urni0e0e aceste trei elemente in mod neconditionat*
Acest lucru tre!uie ,acut la nivel mondial si nu doar la nivel national,din moment ce
natiunile,asa dupa cum le stim,nu vor mai e-ista*
1aca toata productia de alimentele,im!racaminte si locuinte va ,i reali0ata de catre
computere si ro!oti si ,urni0ata (ratis tuturor indi,erent de rasa,,unctie,reli(ie sau
se-,atunci vor ,i lucrurile cu valoare intrinseca cele apreciate la adevarata lor
valoare,iar lucrurile care erau pur si simplu scumpe vor ,i spul!erate*
1e e-emplu,artistii vor ,i in stare sa picte0e ceea ce vor ,ara sa mai isi ,aca (ri5i daca
vor mai vinde sau nu picturile,si in loc de asta,le vor putea o,eri prietenilor care ar
aprecia cu adevarat pastrarea lor,in contrast cu ceilalti oameni care le cumpara ca un
,el de investitie sau pentru interese sno!iste*
1e indata ce o inventie este considerate interesanta,indi,erent cat de ,utila ar ,i,va
putea ,i produsa automat si distri!uita tuturor celor care doresc asa ceva*In acest ,el
criteriul via!ilitatii comerciale nu va mai !loca creativitatea*
1ar cum ramane cu articolele colectionarilor?Ei !ine,secolul doua0eci si unu nu va
avea colectionari de articole,cu e-ceptia (eniilor umane*Orice lucru va ,i usor de
reprodus*)ie ca este vor!a despre caviar,sampanie,diamante,vin,carne sau
par,um,toate acestea au compo0itie c&imica si pot ,i sinteti0ate in la!orator*C&iar si
viata,c&iar si omul,care este la !a0a o molecula de AN1 care contine toata
personalitatea sa in interiorul codului (enetic,sunt toate reproducti!ile*
3=
4unca si 8rostitutia
.1e secole,munca ,ortata ne-a rupt oasele,ne-a plutuit pielea si ne-a ciocanit
nervii3de secole ,oamea ne-a torturat maruntaiele si ne-a &alucinat
creierele@O,trandavie,,a-ti mila de lun(a noastra mi0erie@O,trandavie,mama a
artelor si a virtutilor no!ile,,ii man(aietoarea an-ietatii noastre@/
8aul LA)ARG:E
Atat muncitorii,care ro!esc pentru opt ore pe 0i in spatele masinilor,cat si
an(a5atii,care petrec aceeasi perioada de timp inne(rind &artia cu
cerneala,deni(rea0a prostituatele,si totusi nu este nici o mare di,erenta intre ei toti*
8rostituata isi inc&iria0a ,olosirea corpului sau pentru cateva minute pe 0i pentru
!ani,in timp ce muncitorul si salariatul isi inc&iria0a cele opt are ale lor se,ului lor*6i
la ,el ,ace si in(inerul,care de ,apt isi vinde atat ,olosirea corpului sau si a mintii
sale,pentru !ani*Adevarul este acela ca toti cei care muncesc in sc&im!ul unui salariu
se prostituea0a intr-un ,el*
Cunosc o tanara ,emeie,!ine educata si cu un (rad universitar post(radual care se
prostituea0a pe C&amps El'sees in 8aris,iar motivatia sa vine in cele ce
urmea0a3/Am o (ramada de diplome,iar 5o!urile pe care m-au intitulat acestea sa le
practic imi permit sa casti( indea5uns pentru a trai sa predau ,iloso,ia si Niet0sc&e
0ar0ava(iilor viitori,,ara vreun timp li!er pentru mine sau pentru a-mi reali0a
pasiunea de a scrie*1ar prin prostituarea corpului meu pentru o ora sau doua,pot
casti(a o suma enorma de !ani si am timp sa ma devote0 cartilor mele si ,iloso,iei
mele in cursul restului 0ilei*Intre ale(erea de a-mi prostitua mintea sau corpul,nu am
e0itat nici un moment9/
Iata un motiv pe care nimeni nu poate nimeni sa-l 5udece*1in ne,ericire,tot restul de
muncitori prostituati pe viata nu sunt asa de norocosi sa ai!a un corp asa de ,rumos
ca al ei,sau c&iar o minte atat de lucida*1in acest motiv noi tre!uie sa ne unim si sa
cerem implementarea unui (uvern Geniocratic,asa incat (eniile sa inlocuiasca
prostituatele mintale si ,i0ice cu masini si computere,si in acest ,el sa inlocuiasca
necesitatea !anilor si a prostitutiei*
3"
4uncitorii de maine3ro!otii electronici sau !iolo(ici
.Nu am mai avea nevoie de nici un
sclav daca uneltele s-ar putea misca sin(ure/*
ARI6TOTEL
In urmatorii cativa ani,cola!orarea dintre electronica,ci!ernetica,computere si
!iolo(ie va permite crearea ro!otilor care pot ,ace intrea(a noastra munca mai
repede si mult mai precis decat oamenii*
1e5a noua (eneratie de computere este cu mult superioara oamenilor in domeniul
stocarii de in,ormatii si al anali0ei de date*
Campul instructiunilor consiliate de computer se e-tinde cu repe0iciune si de5a e-ista
pro(rame care antrenea0a studentii la medicina,de e-emplu,prin intermediul
simptomelor,punand studentii sa ,aca dia(nostice,apoi sa interprete0e raspunsurile
lor la ,el cum ,ace un pro,esor adevarat*Nu va ,i nici o pro!lema ca acest computer sa
,ie conectat la o serie de sen0ori care masoara temperatura,pulsul,presiunea
san(elui,c&iar si anali0a san(elui si a urinei,dandu-i pacientului o e-aminare
medicala complet automata ,ara nevoia nici unei pre0ente umane*
8ro!lema comunicarii a ,ost de asemenea re0olvata din moment ce sunt unele
pro(rame disponi!ile recent care in loc sa scrie pe un ecran,pot sinteti0a vocea
umana si comunica in,ormatiile lor ver!al,la ,el ca un om*In sens invers,ec&ipata cu
un anali0ator de voce,aceasta masina poate .asculta/ in,ormatiile rostite ei si de
aceea poate raspunde,desc&i0and posi!ilitati alternative cum ar ,i sa intre!e,/1oare
atunci cand te apas aici?/,sau .Te ro( sa te rela-e0i/,atunci cand masoara
&ipertensiunea musculara a pacientului*1e ,apt poate ,urni0a c&iar aceasta cerere
printr-o voce mult mai rela-anta decat a multor doctori ale caror cor0i vocale sunt
adesea stresate si a(itate*
1upa cum putem vedea,utilitatea ro!otilor este mult mai so,isticata si mai
cuprin0atoare decat constructia de masini pe linia de asam!lare*6i nu vor!im despre
science-,iction,acestea se intampla c&iar acum*Ca de o!icei,,aptele depasesc cu mult
,ictiunea*Orice lucru pe care il pot ,ace oamenii,masinile il pot ,ace mai !ine si mai
repede,si ma re,er la orice lucru*
Asta se aplica c&iar si artei si creatiei,despre care s-a cre0ut pentru multa vreme ca
repre0inta o a!ilitate e-clusiv umana*1e ,apt,e-ista pro(rame care pot compune si
c&iar interpreta propria lor mu0ica*Oricine este ,amiliari0at cu sinteti0atoarele,care
sunt ,olosite din ce in ce mai des in mu0ica populara*E-ista acum modele secventiale
care sunt la !a0a sinteti0atoare computeri0ate care pot reproduce toate sunetele
oricarui instrument, inclusiv vocea umana*8ot ,i pro(ramate sa interprete0e o piesa
din 2ac& sau 2eeet&oven cu mult mai multa preci0ie decat orice orc&estra sim,onica
din lume*Ima(inati-va o orc&estra de o suta de violine*Niciodata nu vor putea acesti
#
o suta de oameni care canta la violina sa atin(a cor0ile cu arcusul in e-act acelasi
timp*%a e-ista intotdeauna o intar0iere de timp de cateva 0ecimi de secunda intre cei
mai precoci si cei mai lenti,si de cateva sutimi de secunda intre ,iecare
mu0ician*Computerul,pe de alta parte,poate ,i pro(ramat sa porneasca toate violinele
la milionime de secunda,cu mult mai !ine decat ceea ce poate sa spere sa o!tina cel
mai !un diri5or uman*
6i daca (anditi ca este aceasta mica intar0iere sau minuscula e0itare umana,cele care
dau caracterul orc&estrei sau al diri5orului,atunci aceasta intar0iere poate ,i
pro(ramata asa incat computerul sa-i dea un caracter identic*
:n alt avanta5 al sinteti0atoarelor computeri0ate este acela ca pot produce sunete
mult mai pure decat cele ale instrumentelor acustice ar&aice care sunt dependente de
conditiile si de acustica naturala a camerei in care sunt scoase*Asta este destul de clar
in momentul in care tre!uie sa inre(istram sunetul instrumentelor acustice cu
a5utorul micro,oanelor si apoi prin intermediul ampli,icatoarelor,in timp ce in ca0ul
sinteti0atoarelor,semnalul electronic poate ,i inre(istrat direct in ,orma sa pura ,ara
ca sa ,ie pierduta calitatea din cau0a vreunui de,ect acustic al camerei in care este
inre(istrat*
In acest ,el,dupa cum si ;ean-Claude Risset spune,care este compo0itor si se, al
cerecetarii la C*N*R*6*3/Nu este nici o limita a preci0iei si virtuo0itatii
computerului,care poate e-ecuta piese musicale di,icile si ritmuri comple-e cu o
e-actitate inaccesi!ila interpretilor umani*:nii compo0itori pre,era sa utili0e0e
computerul in loc de interpreti umani*/
Ceea ce este posi!il in domeniul sunetului este reali0a!il la ,el de usor si in ca0ul
culorilor,,ormelor,mirosurilor si al (usturilor*
Atunci cand un artist reproduce linia cur!a a unui sold,el desenea0a doar o linie
ideala din in,initul numar de posi!ilitati*6i computerul poate ,ace asta*1e ,apt poate
,i pro(ramat sa includa .(reselile/ care le dau anumitor pictori propriul stil,cum ar ,i
nasurile lun(i ale lui 4odi(liani sau numarul mare de linii verticale al lui 2u,,et*6i la
,el cum poate reproduce stilul lui 4odi(liani,la ,el poate ,i pro(ramat sa compuna
mu0ica in stilul lui 2ac&*
:n computer poate decoperi c&iar un stil care inca nu e-ista prin veri,icarea tuturor
stilurilor e-istente si prin inventarea unuia care corespunde (usturilor unui anumit
(en de pu!lic*
1upa cum spune si Arnold Iau,man,pro,esor la Institutul National 8olite&nic,/Rolul
computerului in procesul creativ este doar in ,a0a em!rionara si arata mari
promisiuni/*C&iar si viitorul imediat dovedeste ca realitatea depaseste predictiile
sale*
#1
1eci,din moment ce computerele poate reali0a cu asa mare succes specialitati asa
delicate si su!tile cum sunt artele,atunci este usor de va0ut in ce ,el ele pot sa se
ocupe de toate nevoile noastre de !a0a cum ar ,i alimentele,ener(ia si productia de
!unuri ,ara nici cea mai mica pro!lema*
:n pas important in acest proces in care toata productia este automati0ata va ,i
crearea acestor computere si ro!oti*Reali0area acestui lucru ar putea lua o (ramada
de timp si ener(ie,in a,ara de ca0ul in care proiectam computere capa!ile sa-si
reali0e0e propria productie sin(ure*8re,era!il unui om care se auto-construieste in
,unctie de instructiunile continute in codul (enetic al primei sale celule si care isi
construieste proprii sai oc&i si propriile !rate,e-act asa computerului central i se
poate da un plan complet care sa-i permita sa construiasca e-tensiile si sen0orii
,iecarui model pe care il ,ace*
%a ,i posi!il c&iar sa includem date in pro(ramul computerului,care ii vor permite sa
reproduca si sa cree0e alte computere centrale care la randul lor se pot reproduce,la
,el cum si oamenii pot crea alti oameni pe !a0a pro(ramelor din or(anele lor
(enitale*Asa ca in loc de conservarea speciei,pentru aceste computere auto-
reproducatoare va ,i .conservarea modelului/*
Cu toate ca ,olosirea ro!otilor de metal nu le va sla!i in nici un ,el e,icienta in
domeniile alimentatiei,al ener(iei si al producerii de !unuri,pentru munca de ro!ot
care cere o apropiere de oameni,cum ar ,i munca domestica din interiorul caselor
noastre,va ,i nevoie de masini cu o te-tura mult mai armonioasa*C&iar acum,putem
concepe .case inteli(ente/ care se curata sin(ure automat,si raspund tuturor nevoilor
locuitorilor sai,inclusive mancarea,i(iena si distractia*Aceste case vor putea ,i
capa!ile sa prepare mancarea in ,unctie de instructiunile vocale ale stapanului
casei,sa umple cada cu apa la temperatura corecta si la nivelul cerut si sa mute tv-ul
pe canalul cerut,dar este mult mai pro!a!il ca vom ale(e mai de(ra!a sa ne uitam
dupa ro!oti servanti autonomi cu in,atisare umana*
Aici intervine !iolo(ia*
Oamenii vor (asi contactul cu entitati metalice ca lipsit de .caldura/ si vor crea in
acest ,el ro!oti !iolo(ici,in alte cuvinte ro!oti ,acuti din materie vie si pro(ramati sa
,aca ceea ce le cerem*
%or e-ista cu si(uranta unii oameni care vor o!iecta ,aptul ca nu avem nici un drept
sa cream ,iinte inteli(ente sclave*1ar si computerele sunt de asemenea entitati vii
inteli(ente9%a sc&im!a pro!lema ,aptul ca cele noi sunt ,acute din materie sintetica
!iolo(ica in loc de materie electronica?
6i mai mult,sclavia inseamna ,ortarea or(anismelor vii de a munci impotriva vointei
lor,su! amenintarea cravasei sau a in,ometarii*1ar crearea de ro!oti
!iolo(ici,pro(ramati (enetic sa munceasca si sa indeplineasca dorintele umane
inseamna ca ei nu concep nimic altceva si de aceea ,ac intrea(a munca voluntar,la ,el
#2
cum oamenii manaca,!eau si dorm in intre(ime voluntar*1e aceea nu e-ista nici un
lucru de care sa ii eli!eram*
1ar daca ,acem acesti ro!oti sa arate umani,va tre!ui sa le dam un ,el semn ,i0ic asa
incat sa ,im capa!ili sa ,acem di,erenta intre ei si oameni,,ie prin ceva ereditar,sau
printr-un lant pe care il vor tine la (at,sau prin ceva care seamana cu o pietricica
incrustata in ,runtea lor*
La ,el ca si computerele,acesti ro!oti !iolo(ici pot ,i produsi ,ie in masa,asa incat sa
,ie ,olositi imediat si incapa!ili de autoreproducere,,ie pot ,i pro(ramati sa se
autoreproduca prin reproducere se-uala sau prin divi0iune simpla*
6i cu scopul de a-i a5uta pe puritanii anti sclaviei-ro!otice sa treaca ,ara dureri de
socul psi&olo(ic,le-ar ,i mai usor daca nu le-am da primelor (eneratii de ro!oti o
in,atisare prea umana*%ederea .sclavilor/ cu cap ca de caine ii va soca pro!a!il mult
mai putin decat .sclavii/ cu cap ca de oameni9Cu toate acestea,va ,i mult mai placut
sa ne petrecem timpul cu .sclavi/ care arata ca Alain 1elon si 2ri(itte 2ardot@
#3
Eliminarea !anilor si
reintoarcerea la adevaratele valorilor
In societatea noastra pre0enta,valoarea data cuiva este adesea proportionala cu cat de
multi !ani are*)ie ca este vor!a de un scriitor,un pictor,un inventator,un mu0ician
sau de un cercetator,daca nu au !ani,nu sunt interesanti pentru nimeni*8unem
valoarea lor ,inanciara inaintea propriei lor valori personale,si pentru a intari
asta,spunem,/Nu ne putem imprumuta decat de la cei !o(ati/*6i ,acem asta nu doar
atunci cand platim imprumuturi ,inanciare dar de asemenea si atunci cand !a(am in
seama pe cineva*Nimeni nu este interesat de (eniul pictor care isi e-pune articolele
pe stra0i,dar atunci cand acelasi pictor le pre0inta in (alerii ,aimoase,,emeilor
aran5ate ale lumii nu li s-ar mai termina or(asmele dupa ei**Acelasi lucru se aplica
mu0icienilor si poetilor*In ceea ce priveste cea mai mare dintre contemporanii
nostri,dumne0eul !anilor este sin(urul care merita adorat*
Am un prieten care tocmai a inceput sa ,ie considerat ca unul din marii pictori de
a0i*4i-a povestit procesul pe care l-a ,olosit a(entul sau pentru a-l ,ace cunoscut in
lume asa incat oamenii sa ,ie pre(atiti sa plateasca (reutatea lor in aur pentru a
o!tine una dintre picturile sale*
4ai intai de toate,a reusit sa convin(a un ,aimos movie star sa cumpere unul dintre
ta!lourile sale su! premisa ca va ,i o investitie e-traordinaraAdin nou,!anii@B*Apoi,a
dat cateva ta!louri cadou celor mai ,aimosi 5urnalisti ai marilor 0iare,e-plicandu-le
cum intr-o saptamana valoarea lor va creste asa de mult incat vor ,i vandute pentru
un mare pro,it,si in acelasi timp,le-a cerut sa lanse0e acest mic ,enomen scriind in ce
,el pe ,aimosul movie star il interesa acesta*Rotile s-au pus in miscare,alte 0iare au
urmat cererea,aducand laude in le(atura cu ,elul in care picturile se vindeau ca
painea calda,ceea ce a dus la televi0iune,etc*,asa ca in ,inal a(entul a ,ost in stare sa
convin(a monstrii ,inantelor sa cumpere/cele cateva picture ramase/,inainte ca
pretul lor sa creasca prea mult si le-a vandut picturile pe care le-a cumparat inapoi de
la 5urnalisti,care erau doar prea ,ericiti sa ,ie o!li(ati*Cele cateva sute de picture
ramase pe care a(entul le-a pastrat in re0erva s-au vandut repede si au casti(at
valoare sin(ure pana in momentul in care cu totii doreau una din ,aimoasele opere
de arta,pe care mass media le compara cu cele ale lui 8icasso*1ar intre timp,prietenul
meu nu a va0ut nici una din toate acestea si a casticat doar un salariu ,i- de la
a(ent,doar pentru cat sa traiasca,in sc&im!ul producerii unui anumit numar de
picturi pe an pentru un contract pe trei ani*2ineinteles ca era mai !ine asa decat sa
moara de ,oame pe su! podurile din 4ontmartre*
Asta ilustrea0a in ce ,el procesul crearii ,aimei si al reputatiei artistice nu se !a0ea0a
nici un moment pe emotia creata de o piesa de arta,dar este !a0ata doar pe !ani si
pro,it*Iar prietenul meu,care va ramane anonim,este contient per,ect de
monstruo0itatea acestui sistem si continua sa livre0e cele doua0eci si cinci de picturi
stipulate in contract a(entului sau,c&iar daca le reali0ea0a intr-un JeeGend intr-un
stil complet arti,icial pe care nu el l-a ales,asa incat in restul anului sa poata picta
##
lucrurile pe care le place el cu adevarat,pe care le pastrea0a pentru el insusi*Atunci
cand contractul sau se va termina,isi va e-pune adevaratele lucrari ale sale de
arta,dar asta arata prin cate ,eluri de cai indirecte si o!scure tre!uie sa trecem pentru
ca (eniile sa ,ie recunoscute*
Atunci cand vom trai in cele din urma intr-o societate ,ara !ani,atunci vor putea
pictorii,mu0icienii,inventatorii si cercetatorii sa ,aca ceea ce iu!esc cu adevarat,si
sin(urii oameni care vor ,i indea5uns de norocosi sa ai!a o pictura ori(inala de la
artistii timpului,nu vor ,i oamenii al caror unic merit este acela de a avea un cont (ras
in !anca,ci vor ,i oamenii care vor simti pro,un0imea a ceea ce artistul incearca sa
e-prime*8asiunea si emotia lor vor ,i asa de puternice incat artistul le va da lucrarile
din prietenie*Nu vom mai incerca sa or!im (aleria cu o colectie platita pentru
rascumpararea unui re(e*Cei capa!ili sa construiasca o colectie nu o vor putea ,ace
pentru ca au (rame0i de !ani,ci pentru ca ei au ,ost cei care au apreciat si au inteles
cel mai !ine artistul si i-au dat cea mai multa caldura,prietenie si incura5are
impartiala*Reli(ia valorii personale va inlocui reli(ia !anilor*Iar artistii isi vor avea
proprii insotitori alcatuiti din ,ani si admiratoti care vor ,i acolo pentru ca arta ii
umple de !ucurie si entu0iasm,dupa cum si ,ace (andul de a trai alaturi de ei si de a
,i primii care pot vedea cum iau ,orma creatiile lor*
Cat de multe lucruri va tre!ui sa invatam,mai ales pentru aceia dintre noi care nu
stiu altceva decat sa ai!a,si care nu au incercat niciodata doar sa ,ie*
Iar atunci cand !anii vor disparea complet,atunci vom intele(e de ce a ,ost
scris,/ultimii vor ,i cei dintai/*
#<
Cea mai periculoasa secta dintre toate3 Armata
6ocietatea de maine tre!uie sa ,ie una non-violenta, in care oamenii se pot reali0a
intr-o cultura a tolerantei,asa incat ,iecare sa ai!a dreptul de a ,i di,erit in orice
,el,inclu0nd reli(ia,se-ualitatea si orientarea politica, etc*
%or disparea pre5udecatile reli(ioase,se-uale,politice si entice*Tre!uie sa incetam sa
ne mai purtam ca niste primitivi si sa nu ne mai temem de altii care sunt sau au ales
sa ,ie di,eriti*
O secta nu este decat reli(ia altora*
8erversiunea nu este decat sen0ualitatea altora*
1e asta tre!uie sa ,im constienti si tre!uie sa devenim mai toleranti*
1aca cineva este crestin,atunci acesta nu tre!uie sa uite ca acum numai doua mii de
ani,ei insisi ar ,i ,ost considerati mem!ri ai unei secte periculoase si ar ,i ,ost c&iar
aruncati la lei*Ast,el,ei nu au nici un drept sa acu0e noile reli(ii de asta0i ca ,iind
secte,mai ales atunci cand acestea dau un inteles vietii atat de multor oameni tineri*
1aca ar ,i ca vecinul meu sa inceapa sa proclame ,aptul ca nasturele de la stomacul
sau este centrul lumii,iar credinta sa a5uta mii de oameni,atunci aceste mii de oameni
ar tre!ui sa ,ie li!eri sa-i construiasca un tron de aur daca doresc asta,mai ales cand ei
insisi reali0ea0a si tolerea0a ,aptul ca nu toti impart credinta lor*
1aca credinta altcuiva te deran5ea0a,asta inseamna ca tu nu esti si(ur de propria ta
conceptie a vietii si a universului*
6i acelasi lucru se aplica si se-ualitatii*1aca ritmul se-ual natural !iolo(ic al unui om
sau al unei ,emei este de trei ori pe 0i,nu putem sa-i acu0am de perversiune se-uala
doar datorita ,aptului ca noi nu avem nevoie sa ,acem se- decat doar o data pe
saptamana*)iecare are propriul sau ritm*
8erversiunea este sen0ualitatea altora*
Este o serioasa dovada de lipsa de toleranta atunci cand incepem sa ne (andim ca
doar din cau0a ,aptului ca cineva are o reli(ie di,erita de a noastra,atunci acestora
tre!uie sa li se spele creierul*Acesta este primul pas care duce catre la(arele de
concentrare ale statelor totalitariste*
1aca nu putem accepta ca cineva si-ar putea ale(e in mod li!er propria sa reli(ie ,ara
ca sa c&estionam sanatatea mintala sau armonia spirituala,atunci cadem inapoi in
capcanele medievale ale Inc&i0itie*Cu e-ceptia ca de data asta,tortura a ,ost inlocuita
cu niste te&nici mult mai su!tile de instrainare mintala si de restran(ere a ale(erii si a
#$
responsa!ilitatii prin intermediul controlului medical si al internarilor in spitalele
psi&iatrice*6i in acest ,el ne reintoarcem la .(ula(uri/ in ceea ce priveste .di0identii/
reli(iosi din asa numitele noastre tari civili0ate*
In :66R,acestia au 5usti,icat spalarea de creier si internarea in la(ar ca ,iind o
necesitate de a re0olva asa numita .pro!lema/ a di0identilor care nu mai erau de
accord cu sistemul politic*Acum,unii oameni din statele non-totalitare au indra0nit
c&iar sa su(ere0e ca aceleasi te&nici de spalare a creierului pentru a-i ameninta pe cei
care nu sunt de accord cu reli(iile traditionale*
Oamenii se pripesc sa vor!easca despre violenta morala sau c&iar ,i0ica prin care
noile reli(iiAdenumite adesea in mod peiorativ ca secteBse presupune ca isi supun
noii adepti*1ar nimeni nu a mentionat vreodata cea mai mare spalarea de creier si
violenta ,i0ica si morala care au e-istat vreodata,adica in alte cuvinte,serviciul
militar*
La ce se supune tanarul recrut?
4ai intai de toate,o depersonali0are ma5ora prin intermediul variatelor modi,icari
,i0iceAtaierea parului,uni,orma etc*B*
Apoi,atunci cand propria sa personalitate a ,ost ina!usita,i se spune cum ar tre!ui sa
se comporte si ii sunt imprimate noi modele de comportament cu a5utorul e-ercitiilor
destinate sta!ilirii re,le-elor automatice de comportament,cum ar ,i marsul,salutul si
reactionarea cu violenta la apropierea unui strain*
Intre timp,orice oportunitate de a (andi de unul sin(ur si amintirea propriului sau
e(o sunt impiedicate printr-o serie de nes,arsite sarcini triviale,printr-o odi&na ,oarte
mica,&rana insu,icienta si mancare de proasta calitateAsca0uta in proteine pentru a
,ace creierul mult mai sen0itiv la disciplinaB*%iolenta morala,pedepsele
nedrepte,lipsa li!erei ale(eri si continua &artuire ,i0ica impotriva careia nu poate ,ace
nimic,avand in vedere ca cei a,lati deasupra lui in ierar&ie care il insti(a au
.intotdeauna dreptate/,toate acestea servesc la intarirea procesului de spalare a
creierului*
1aca ar ,i sa vor!im despre spalea creierului,atunci nu tre!uie sa uitam sa
mentionam cel mai mare !arlo( al acestei nedreptati,serviciul militar*Tre!uie sa-l
vedem pentru ceea ce este cu adevarat,un sta!iliment de &iper-conditionare in care
totul este or(ani0at asa incat tinerii recruti sa nu ai!a nimic la care sa se (andeasca si
sa se devote0e asa incat sa indeplineasca ordinele ,ara sa se (andeasca de ce ,ac asta,
asa incat sa ,aca niste ro!oti din ei,ro!oti care vor omora automat pe oricine atunci
cand este dat ordinul*Aceasta este !a0a acestui proces de spalare a creierului*1e
,apt,acestia vor mer(e atat de departe incat sa lanse0e !om!e asupra oraselor care
contin mai multe milioane de locuitori*C&iar acum e-ista oameni pe intre( cuprinsul
lumii care au ,ost atat de adanc conditionati de catre armata,incat nu vor e0ita nici
#+
macar un moment sa apese pe tra(aci si sa omoare milioane de oameni nevinovati
doar datorita ,aptului ca le este dat un ordin*
Aici se poate (asi adevarata spalare de creier,nu la .secte/*
8rocesul de conditionare al tinerilor an(a5ati de catre armata este simplu si elocvent3
1B1epersonali0are
2BImprimarea comportamentala
3BControlul si mentinerea personalitatii cerute*
Este destul de uimitor de o!servat in ce ,el multi tineri se lasa sedusi de armata
pro,esionista dupa ce le-a ,ost data mancare,ca0are si sarcini repetitive aproape
constante timp de doispre0ece luni,pe durata serviciului militar*)rica lor de a se
reintoarce la viata civila arata cat de mult au ,ost conditionati si inc&inati oamenii
tineri,ne,iind capa!ili sa ,aca nimic altceva decat sa indeplineasca ordine*
:n !un e-emplu il repre0inta toti acei veterani din O*A*6* din Indoc&ina,vec&ii
le(ionari si .marinarii/ e--americani care erau asa de conditionati incat le-a ,ost
di,icil sa se readapte0e la viata civila,si care s-au intors la violenta si crima in sc&im!*
:n (uvern (eniocratic tre!uie sa studie0e aceasta pro!lema asa incat spalarea
creierului sa nu mai ,ie or(ani0ata de catre societatea in sine*
Este de asemenea ,oarte revelator ,aptul ca multi criminali de ra0!oi,dupa cum ar ,i
vec&ii Na0isti,s-au ,urisat intotdeauna in spatele scu0ei ca .indeplineau numai
ordine/*Aceia care au torturat di0identii 6ovietici vor spune cu si(uranta acelasi
lucru pentru a se apara in ca0ul in care ar ,i 5udecati,la ,el ca si cei care au mani,estat
asemenea violente in Al(eria,Indoc&ina si %ietnam,sau c&iar precum cei care au
lansat !om!a asupra 7iros&imei*
Cu totii repre0inta acelasi lucru la !a0a*
Armata este inamicul numarul unu al oamenilor pentru ca mem!rii sai sunt toti
iresponsa!ili si c&iar isi proclama lipsa de responsa!ilitate cu prima oca0ie ivita*Ceea
ce este mult mai serios este ,aptul ca aceasta trans,orma tineri responsa!ili in
asasini,care sunt (ata sa indeplineasca cele mai ori!ile crime la cel mai mic ordin si
care stiu ca in momentul in care vor ,i c&estionati mai tar0iu in le(atura cu actiunile
lor,se vor putea intotdeauna ascunde in spatele scu0ei ca doar indeplineau ordine*
8entru ca o societate sa ,ie curata din punct de vedere moral,aceasta tre!uie sa se
asi(ure ca oricine sa ,ie contient in mod acut de ,aptul ca ,iecare isi va pastra
responsa!ilitatea in mod personal pentru ,iecare act de violenta pe care il e-ecuta,in
orice circumstanta si ca indeplinirea unui ordin implica o responsa!ilitate la ,el de
mare ca si a celui care il da*
#=
Atunci cand un asasin este an(a5at pentru a omora pe cineva,se poate scu0a asasinul
pe !a0a ,aptului ca doar indeplinea ordine?
Cu si(uranta nu este de a5uns sa speram ca societatea noastra sa ,ie compusa din
indivi0i responsa!ili,indi,erent de ,unctia lor*
)iecare persoana care ia parte in (rupa de tra(ere este la ,el de vinovata ca si
persoana care ordona ,ocul*
Numai atunci cand toti vor ,i capa!ili sa re,u0e sa sustina acte inumane ,ara sa se
ascunda in spatele uni,ormei sau al ,unctiei lor,numai atunci vom putea spera la
pacea universala*
6i in acelasi timp,,iecare 5udecator si ,iecare 5uriu ar tre!ui condamnati la e-act
aceeasi pedeapsa pe care le-o pricinuiesc pri0onierului lor,atunci cand acest pri0onier
este (asit ulterior ca ,iind nevinovat*Acest lucru ii va ,ace pe acei 5udecatori si 5urati
care uneori 5udeca in ,untie de intoleranta si .convin(erile personale/ ne,ondate, sa
se (andeasca de doua ori inainte sa pronunte sentinta lor*
#"
Crearea unei carti (enetice de identitate
.1aca dorim ca sa impiedicam rasa umana sa
de(enere0e,tre!uie sa avem (ri5a sa incura5am
uniunile dintre cele mai !une specimene si
rareori pe cele dintre cele mai rele/*
8LATON
6electie sau de(enerare*Acestea sunt sin(urele doua optiuni ale unei specii in
viata,inclusiv ale omului*
:manitatea ,ie va instaura un ,el de auto-selectie (enetica,,ie va de(enera*
6electia naturala e-ista pentru toate speciile animale,si a e-istat la ,el pentru om
inainte ca stiinta si medicina sa scurt-circuite0e procesul*In 0iua de a0i nu mai e-ista
nici o selectie naurala si omul a inceput de5a sa de(enere0e*6in(ura cale prin care se
poate opri aceasta de(enerare este inlocuirea selectiei naturale cu o selectie
arti,iciala*Aceasta nu tre!uie ,acuta pe su!iecti in viata,asa dupa cum au incercat
criminalii Na0isti,ci in mod (enetic,inainte de conceperea copilului*
E-aminarile prenuptiale sunt de5a un proces instaurat care tinteste de,inirea riscului
de nastere al copiilor &andicapati*Asta este !ine,dar nu si su,icient*Ceea ce avem
nevoie,este o carte de indentitate (enetica si cromo0omiala care sa indice
caracteristicile,!olile,de,ormatiile si mutatiile (enetice ale descendentilor pana la
sapte (eneratii inapoi*
Atunci cand cineva doreste sa ai!a un copil cu partenerul sau,acestia isi pot pune
cartile (enetice impreuna si ,olosind un computer pentru a compara ereditatea
respectivelor carti (enetice,un specialist va ,i capa!il sa-i in,orme0e in le(atura cu
pro!a!ilitatea de a avea un copil &andicapat*
1aca sansele sunt peste un anumit pra(,atunci va ,i recomanda!il pentru cuplu sa nu
ai!a un copil prin mi5loace naturale*In sc&im! acestia pot avea unul ,ie printr-o
inseminare arti,iciala a em!rionului mamei cu sperma sanatoasa,sau ,ie prin
implantarea unui em!rion sanatos,,ertili0at de catre sperma tatalui*
Nu avem nici o pro!lema in a selecta plantele si animalele si inca ne indoim complet
la ideea selectarii oamenilor*Totusi,intr-o !una 0i va tre!ui sa o ,acem99sau vom
de(enera*Incet,dar si(ur*
<
Educatia
.Toti se plan( de memoria lor,dar nimeni
nu se plan(e de 5udecata sa/*
LA ROC7E)O:CA:L1
6u! pre0entul sistem mediocratic,noi dam e-act aceeasi educatie unui potential (eniu
la ,el ca si unui im!ecil*6in(urul e,ect al acestui ,apt este acela ca tinerele (enii,care
pot intele(e in minute ceea ce altora le-ar putea lua 0ile,saptamani,luni sau c&iar
ani,se vor plictisi si isi vor inceta studiile*1ar din moment ce planurile scolare sunt
proiectate pentru elevii mediocri,cei in0estrati sunt pur si simplu lasati sa se iroseasca
printre inutilele repetari necesare mediocrilor,si devin in acest ,el de0interesati*
6i aici tre!uie sa intervina (eniocratia*Tre!uie sa evalue0e inteli(enta copiilor de
varste di,erite pentru a e-tra(e (eniile si pe cei in0estrati si sa le dea o educatie
potrivita nivelului lor*Acestia pot ,i testati la varsta de cinci ani si atunci cand intra la
scoala si la doispre0ece ani,atunci cand intra la scoala secundara*
1aca te (andesti putin,este destul de uimitor ca se aloca mai multe resurse educarii
&andicapatilor mintali decat delor in0estrati*Asta arata cat de ,rica le este oamenilor
mediocri,(ardienilor mediocritatii,de oamenii a caror inteli(enta este peste medie9
1e ,apt,Rusia si America au ,acut de5a pasi pentru a preveni irosirea (eniilor lor prin
instalarea unor scoli speciale pentru cei in0estrati*1ar din pacate aceste scoli,cu toate
ca dau de5a re0ultate ,antastice,sunt inca prea rare,si in a,ara de aceste superputeri
mentionate mai sus,restul lumii re,u0a sa ia in considerare o asemenea educatie
pentru super-creiere,su! sterilul si ,ara noima prete-t al e(alitarismului*
Aceasta este o crima irepara!ila*Cat de multe (enii au ,os in acest ,el impiedicate sa-
si ,oloseasca si sa-si de0volte creierul la propria lor vite0a de catre aceasta educatie
mediocra lenta?Nu numai ca studiul le-a ,ost stopat,dar de asemenea si creierele lor
s-au atro,iat din lipsa provocarii*
:n alt punct care merita re,ormat in educatie este e-a(erata importanta data
memoriei,in detrimentul celei care caracteri0ea0a adevarata inteli(enta umana,in alte
cuvinte a ima(inatiei*
1e multi ani toate aceste creiere tinere sunt umplute de date pe care tre!uie sa le
invete .cu inima/*6i in timp ce sunt ocupati sa invete cu inima,destul de si(ur ca
memoria lor se de0volta,dar nu si inteli(enta lor*Orice computer vec&i poate
acumula cunostinte,dar creierul uman tre!uie sa ,ie antrenat sa ima(ine0e,nu sa
memori0e0e*
In unele scoli din C&ina elevii dau de5a .e-amene cu cartea desc&isa/*Asta inseamna
ca se pot a5uta de cartile si de notitele lor pentru a rapunde la intre!arile
<1
e-aminatorilor*Asta antrenea0a a!ilitatea lor de a ,ace sinte0a in,ormatiilor,lucru care
este mult mai ,olositor decat simpla memori0are a lor*
In 0ilele condeiului,cat de multor copii nu le-a ,ost irosit timpul de invatare de catre
,anaticii penelor care isi petreceau intre(ul timp pentru a (asi cai de scris asa incat sa
se nu se verse cerneala,si totusi acum cu totii ,olosim stiloul*In 0iua de asta0i acesti
aceiasi ,anatici inca e-ista,cu deose!irea ca de data asta ei otravesc mintile copiilor cu
o!sesiile lor ,ata de ecuatii*Intr-o lume a calculatoarelor de !u0unar,cine mai are
nevoie de ele?1e ,apt,aceste mici masini sunt de5a permise in noile scoli
Americane,dupa cum sunt si masinile de scris*Tre!uie sa permitem ca acelasi pro(res
sa se intample peste tot*
<2
6tatutul ,emeilor si al oamenilor in tarile in
curs de de0voltare
Geniocratia este interesata de ,iintele umane,nu de se-,asa ca la prima
vedere,devotarea unui intre( capitol su!iectului statutului ,emeilor poate ,i
interpretata ca o ,orma de se-ism in sine*1ar din moment ce miso(inismul ca
,enomen este inca asa de !ine raspandit,simt ca este important sa iau in discutie
pro!lema*
:nii ar putea ,i tentati sa spuna ca un (uvern (eniocratic ar tre!ui sa ,ie <D
!ar!atesc si <D ,emeiesc,dar asta ar ,i (resit deoarece se-ul este irelevant,sin(urul
,actor important ,iind inteli(enta*In timp ce !ar!atul mer(e tantos datorita
superioritatii musculare,o caracteristica mai de(ra!a nerelevanta in ceea ce priveste
civili0atia noastra,in adevaratul domeniu ,olositor al inteli(entei,,emeile ar putea ,i
cu o muc&ie usor peste*Numai timpul va spune asta atunci cand vor ,i de0voltate
testele,si c&iar daca intr-o !una 0i Guvernul 4ondial va ,i +<D sau c&iar 1D
,eminin,atata timp cat ele sunt cu adevarat mult mai inteli(ente decat media,as
considera asta ca ,iind cu adevarat corect*Totusi,va tre!ui sa ,im cu adevarat atenti sa
ne asi(uram ca testele sa ,ie de0voltate de psi&olo(i din randul am!elor se-e,asa
incat aceste teste sa ,ie cu adevarat .ase-uale/*
Acelasi lucru se aplica oamenilor din tarile in curs de de0voltare*4ai intai,am putea
,i tentati sa proiectam teste speciale adaptate la ceea ce unii oameni ar considera ca
,iind culturi mai putin so,isticate*Totusi,asta ar ,i o (reseala,din moment ce,dupa
cum am mentionat mai devreme,sin(urul criteriu este inteli(enta*6i mai rau c&iar ar
,i sa ascundem acesti oameni de civili0atie pentru a le conserva propria lor identitate*
La ,el ca toate or(anismele vii,minoritatile entice,si in special (rupurile care sunt !ine
in spatele civili0atiei noastre,vor tre!ui ,ie sa se adapte0e sau vor muri,in a,ara de
ca0ul in care doresc sa ,ie conservate in statele lor primitive in aceste teri!ile (radini
0oolo(ice umane,cunoscute ca re0ervatii*
India si 2ia,ra trimitand misiuni de mila pentru a reduce su,erintele umane si
,oametea din re(iunea Centrala 4asiva )rance0a sau in NeJ KorG ar putea parea o
idee ridicola,dar ,aptul ca asta nu se intampla este o dovada de a5uns care arata ca
civili0atiile vestice sunt mai !une la re0olvat aceste pro!leme*6i nu este o coincidenta
,aptul ca tarile !a0ate pe civili0atie sunt !o(ate acum,in timp ce tarile in curs de
de0voltare le ,olosesc ca modele*
8ermiterea continuarii o!iceiurilor !ar!arice ale anumitor minoritati entice este o
crima impotriva ,emeilor,c&iar daca asta este ,acuta su! prete-tul respectarii
traditiilor lor*Televi0iunea ,rance0a a aratat recent un tri! care considera inca ,emeia
ca ,iind murdara si in,erioara*Ei le permit doar cele mai rau plasate case si cea mai
proasta mancare si le inter0ic sa intre in sectiunea !ar!atilor*1aca am sti de un tri!
care sa practice sclavia,vom incerca sa punem punct acestui lucru imediat,oriunde ar
<3
,i pe pamant,dar din moment ce sin(urele victime ale acestei i0olari sunt
,emeile,inc&idem un oc&i*6i peste toate,spri5inim asta .din respect ,ata de o!iceiurile
acestor tri!uri/*Acest lucru este intolera!il@Nimeni nu are voie sa practice asemenea
discriminari se-uale pe pamant si tre!uie sa punem capat acestor practici indi,erent
unde se ascund9*si asta include si civili0atia vestica,!ineinteles@
1upa cum a 0is odata poetul,/)emeile sunt viitorul !ar!atilor/,sunt si(ur ca oricine o
,i ,ost cel care a spus asta a avut dreptate,deoarece lumea violenta lasata posteritatii
noua asta0i este ,ructul unei succesiuni unor (uverne aproape e-clusiv
!ar!atesti*8oate ca este un semn de sus acela ca atunci cand !ar!atii sunt (ata sa
arunce in aer tot,,emeile incep sa spuna ceea ce au de spus*In acest ,el,am putea
traduce propo0itia poetului in .)emeile sunt viitorul umanitatii/*
Ceea ce este si(ur este ca o ,emeie nu ar ,i dat niciodata ordinul de lansare a !om!ei
asupra 7iros&imei,nici a %1-rilor asupra Londrei,nici ordinul de ,a!ricare al armelor
!acteriolo(ice*)emeile au un mare respect pentru viata,poate si ,iindca ii dau
nastere,poate pentru ca nu sunt crescute intr-un mediu care (lori,ica puterea,dar
re0ultatele vor!esc de la sine*1emonstratiile ,emeilor din Irlanda de Nord ,urni0ea0a
dovada ca ele vor ,i una dintre par(&iile principale ale instaurarii pacii universale*
<#
1emo(ra,ia
1aca pe intre( cuprinsul lumii,copiii
nedoriti nu ar mai ,i ,ost conceputi,pro!lema
suprapopularii ar ,i ,ost re0olvata in mare parte*
%ICE8RE6E1INTELE CON6ILI:L:I 8O8:LATIEI
Lilele lui,/1u-te si inmulteste-te/,s-au s,arsit*Nu a mai ramas nici un loc li!er@1in
,ericire,pentru prima data in istorie,omul are mi5loacele pentru a in,rana cresterea
populatiei*
4ai sunt inca cei cativa iresponsa!ili care continua sa se plan(a din cau0a ,aptului ca
oamenii ,rance0i,printre altii,au inteles cat de importanta este micsorarea ratei de
nastere pentru ,ericire,si intradevar,si pentru supravietuire*Acesti iresponsa!ili cauta
sa isi 5usti,ice cau0a lor prin clasicul e-emplu,/Tarile vecine se inmultesc asa de
repede incat intr-o !una 0i ne vor depasi ca numar si de aceea vor constitui o
amenintare*/Ceea ce ei nu reali0ea0a este ,aptul ca in ca0ul in care tarile continua sa
se a,le in competitie economica,Aiar aceasta competitie in loc de cooperare este un
lucru pe care tre!uie sa ne ,ortam sa-l evitamB,tara care are sanse mai mari sa ,ie mai
!una va ,i cea mai putin populata din simplul motiv ca aceasta va avea mai putine
(uri de &ranit in timp ce ro!oti0area se va ocupa de munca pierduta*
1"+$ a ,ost o oca0ie istorica pentru )ranta,deoarece pentru prima data in intrea(a sa
istorie,populatia sa a incetat sa mai creasca si c&iar a descrescut usor*
Tre!uie sa incura5am tinerii lumii sa ai!a putini copii,in ciuda ar(umentului o,erit lor
con,orm caruia daca ,ac asta,nu vor mai ,i destui tineri sa-i &raneasca pe cei
!atrani*Acest lucru nu este adevarat@Lumea automati0arii se apropie cu repe0iciune
iar parintii de asta0i construiesc o lume in care copiii lor nu vor mai tre!ui sa
munceasca pentru a-i &rani pe ei*
1e asemenea,,emeile tre!uie sa se ,aca au0ite si sa incete0e sa-si mai permita sa ,ie
e-ploatate de catre ne(ustorii 5e,uitori de pilule care se in(rasa pe c&eltuiala
lor*Recent a ,ost proiectat un vaccin care sa inlocuiasca pilula contraceptive si care
durea0a de la unu la trei ani ,ara e,ecte secundare ne(ative*8ro!lema este ca
la!oratoarele ,armaceutice au decis sa le re0erve doar tarilor in curs de de0voltare
din moment de costul vaccinului este relativ mic,in timp ce pilula conventionala este
o mina de aur pentru ei,prin virtutea ,olosirii ei 0ilnice@Nu tre!uie sa stam nepasatori
in ,ata unei asemenea situatii in care interesele ,inanciare depriva ,emeile de o
descoperire esentiala,pur si simplu pentru ca are de0avanta5ul de a ,i prea ie,tina@
<<
;ustitia
4ai este inca o arie in care Geniocratia tre!uie sa ,ie respectata,aceea a 5ustitiei*Cum
putem accepta ca un om sa-l 5udece pe altul ,ara ca sa ne asi(uram ca 5udecatorul este
mai inteli(ent?Este de conceput ca un (eniu a ,ie 5udecat de catre prosti?6i totusi asta
se intampla c&iar acum si din ne,ericire intotdeauna a ,ost asa*
1oar aceia care pot vota ar tre!ui sa ai!a dreptul sa 5udece crimele mici,iar pentru
crimele ma5ore,5uriul ar tre!ui sa ,ie selectat dintre cei eli(i!ili,adica din ,ondul de
(enii*
Cat despre sentinte,pedepsele seamana mai mult cu o ra0!unare decat cu o cale
practica de a preveni crima*Totusi,criminalii nu se pot vindeca daca ii !a(am in
inc&isoare,asta doar ii caleste sau ii ,ace mai aspri*In sc&im!,e-ista mi5loace stiinti,ice
ca sa insanatosim oamenii care au devenit vinovati de violenta*
1octorul 7ein0 Le&man de la :niversitatea 4cGill a descoperit un c&imical care
e-ista natural in creier si care suprimea0a in mod normal a(resiunea e-cesiva si care
in acest ,el reduce violenta*%a ,i mult mai re0ona!il sa condamnam criminalii
violenti la un tratament cu acest dro(,care,contrar inc&isorii,va avea un adevarat
e,ect po0itiv asupra lor*
1e ,apt,va ,i mult mai convena!il c&iar sa prevenim criminalitatea decat sa
intervenim dupa ce actul este ,acut,si poate ca unii pot prevedea masurarea nivelului
c&imic al a(resiunii printre adolescenti si corectarea lui cu o do0a de c&imical anti-
a(resiune inainte ca lipsa lui sa ii impin(a ,ara sa-si dea seama la violenta*
:nii pot numi asta spalare de creier,dar nu este asta e-act ceea planuieste sa ,aca
societatea prin intemnitarea criminalilor sai intre 0ece si doua0eci de ani?Nu incearca
societatea noastra sa le modi,ice criminalitatea lor si sa le sc&im!e personalitatea de
asasini,in alte cuvinte sa e-ecute o lun(a si dureroasa spalare de creier care in cele
din urma se dovedeste ne,olositoare?:n tratament c&imic,al carui e,ecte pot ,i
monitori0ate re(ulat,va ,i in mod nota!il mai putin !ar!aric decat anii de dat tarcoale
printr-o celula*
<$
4artirii adolescenti
Nu vor!esc despre copiii a!u0ati,cel putin nu in mod e-clusiv*Ideea este sa ne
asi(uram ca toti s-au de0voltat si reali0at de5a pana la data implinirii varstei de
optspre0ece ani,varsta la care li se permite sa vote0e*Iar pentru asta,acestia au nevoie
sa e-perimente0e intimitatea pentru cel putin patru ani inainte de asta*In alte
cuvinte,de la varsta de paispre0ece ani,adolescentii au dreptul la o viata
se-uala,politica si reli(ioasa independenta de parintii lor*
Asa ca tre!uie sa recunoastem ca adolescentii au dreptul la propria lor viata
se-uala,o li!ertate permisa de contraceptivele de asta0i,si sa inlocuim le(ile care
criminali0ea0a activitatea se-uala dintre cineva care are peste optspre0ece ani si
altcineva su! aceasta varsta*
Tre!uie sa le permitem adolescentilor sa consulte sin(uri (inecolo(ii,(ratis si ,ara
nevoia consimtamantului parintilor*Acestia tre!uie de asemenea sa ,ie li!eri sa
,oloseasca contraceptia daca au ales asta*
Tre!uie de asemenea sa permitem adolescentilor sa participle in orice or(ani0atie
reli(ioasa sau politica ,ara acordul parintilor*
Tre!uie de asemenea sa inter0icem toate ,ormele de pedeapsa corporala,indi,erent ca
vin din partea parintilor sau educatorilor,celor peste paispre0ece ani99
Tre!uie de asemenea sa recunoastem ca adolescentii au dreptul sa-si alea(a propria
in,atisare ,i0ica,in alte cuvinte acestia tre!uie sa ,ie li!eri sa-si alea(a propriile &aine
sau propria ,re0a,etc*
Tre!uie de asemenea sa plasam comunitati in care adolescentii care nu se simt
com,orta!il acasa pot veni si trai ,ara autori0atia parintilor*
Tre!uie sa le permitem adolescentilor sa alea(a parintii cu care doresc sa traiasca in
ca0ul in care parintii lor au divortat*
Tre!uie sa recunoastem dreptul adolescentilor de a ale(e daca doresc sa mear(a la
scoala cu internat sau nu*
Tre!uie sa stopam ,olosirea carnetelor de note pentru adolescenti*
<+
Crearea centrelor de de0voltare
Tre!uie sa instauram centri de de0voltare a mintii si a corpului in toate re(iunile si
marile orase ale lumii asa incat toti sa-si poata tre0i intre( potentialul*
Cei ai caror de0voltare a ,ost !locata de catre mediu,cum ar ,i cel din interiorul
,amiliei lor,vor ,i capa!ili sa-si descopere intre( potentialul in aceste centre,acest
lucru permitandu-le unora sa devina electori iar altora sa devina eli(i!ili atunci cand
vor trece testul sapte ani mai tar0iu*
6u! indrumarea specialistilor,psi&olo(ilor,se-olo(ilor si ,iloso,ilor,oamenii vor ,i
capa!ili sa pro(rese0e pe calea auto-descoperiri prin inlocuirea ,alselor idei si prin
desc&iderea mintilor lor catre In,init ,olosind variate te&nici de meditatie*
8rincipala cau0a a deteriorarii psi&ice sta in in&i!itia se-uala si ar tre!ui sa i se dea
prioritate,la ,el ca si in ca0ul sen0ualitatii*
8unandu-se in miscare rotile pentru inlocuirea nevoii !anilor,,iintele umane pot
instaura atunci o societate in care se pot !ucura de se-ualitatea lor in mod li!er si
,ara cel mai mic comple-*
Aceste centre ar putea ,i c&eia eliminarii totale a prostututiei*Atat !ar!atii cat si
,emeile se vor putea intalni in mod li!er in asemenea centre si se pot !ucura de relatii
se-uale cu consimtamant reciproc din nici un alt motiv decat pentru o,erirea placerii
unul altuia*8si&olo(ii si se-olo(ii ii pot a5uta pe cei care au cele mai mari pro!leme in
descoperirea propriilor (usturi si sa-si (aseasca parteneri cu aceleasi (usturi*
Ar ,i de dorit c&iar ca educatia se-uala sa ,ie predata aici,pe care incidental pro,esorii
de la scoala ,ie o evita, ,ie o predau ,oarte prost datorita propriei lor rusini si in&i!itii
in ceea ce priveste propria lor se-ualitate*In aceste centre,specialistii ii pot invata nu
numai mai multe ,apte .la rece/ in le(atura cu .cum mer(e/dar de asemenea si o
educatie calda si sen0uala asa incat acestia sa invete cum sa se !ucure de ea si cum sa
o!tina placere,lucruri care sunt mult mai importante si reali0atoare*
Aceasta educatie sen0uala poate ,i predata mai intai ca o teorie,iar apoi pentru cei
care o doresc,poate deveni practica,unde,in conte-tual adolescentilor care au dreptul
sa se !ucure in mod li!er si independent de propriile lor vieti se-uale,acestia pot
ale(e parteneri cu incuviintarea acestora,sau daca doresc,sa invete su! supervi0area
specialistilor cu (arantiile si avanta5ele pe care toate acestea le aduc pentru
de0voltarea atat ,i0ica cat si psi&ica*In ,elul acesta,aproape toate actele violente sau
evident i(norante care au traumati0at complet si ireversi!il atat de multe ,emei tinere
si !ar!ate tineri pot ,i aproape in intre(ime eradicate*Asta va elimina de alt,el si
imensul numar de sarcini nedorite care e-ista asta0i,care se termina ,ie in avorturi
sau si mai rau,irosesc complet tineretea tinerelor ,ete datorita unei asemenea
premature poveri ,amiliale*In ,ine,una dintre pedepsele timpurilor noastre va ,i
<=
aproape in intre(ime eliminata si asta este de0voltarea !olilor cu transmitere
se-uala,care este cau0ata in mare parte de ,aptul ca in 5ur de =D din tinerii !ar!ati
au prima lor e-perienta se-uala cu o prostituata*
Contraceptia moderna poate permite oamenilor tineri sa ramana sanatosi in timp ce
descopera !ucuriile se-ului ,ara cel mai mic risc si cu parteneri alesi in mod li!er din
propriul lor cerc decat din sordida lume a prostitutiei*
<"
Inapoi la natura,multumita stiintei
:nii oameni (andesc ca tre!uie sa re,u0e stiinta pentru a se intoarce la natura si sa-si
recapete li!ertatea si comunicarea cu elementele naturale**Ei !ine,asta este o (reseala@
La inceput,oamenii au tre!uit sa se lupte impotriva ostilitatilor naturii pentru a
supravietui*Asta era sin(urul lor lucru care ii in(ri5ora in orice moment al 0ilei si in
,iecare 0i a vietii lor*Le-a luat ore sa ,aca c&iar si cele mai simple instrumente pentru
vanatoare sau pescuit,iar pentru a(ricultura c&iar si mai mult*
Apoi au sosit anii industriali iar oamenii au tre!uit sa-si petreaca timpul in ,a!rici
sau in !irouri,unde,c&iar daca erau departe de natura,pentru prima data au ,ost in
stare sa ai!a ,iecare cateva ore li!ere in ,iecare 0i,si c&iar cateva luni pe an,in care nu
mai tre!uiau sa se concentre0e doar pe supravietuire*4uncile mena5ere de 0i cu 0i au
,ost illuminate,multumita ,olosirii inventiilor casnice*In loc ca ,emeile sa-si petreaca
trei ore pe saptamana pe maini si in (enunc&i si sa se omoare sa spele in apa
rece,acum cu totii nu avem decat sa punem ceva pudra intr-o masina si sa apasam pe
un !uton*A re,u0a stiinta si pro(resul inseamna de asemenea sa re,u0am !ene,iciile
pe care ni le-a adus si sa ne reintoarcem pe !ratele si in (enunc&ii nostri*
6i daca unii oameni simt inca nostal(ia vec&ilor timpuri,asta se intampla deoarece nu
au tre!uit niciodata sa spele ei insisi9**6i daca unele ,emei doresc sa mear(a inapoi
in timp,asta se intampla datorita ,aptului ca nu stiu cum era cu adevarat*8entru ei
este tara,mica lor capra si carto,ii in (radina si mica lor casa taraneasca la care acestia
mer( doar in JeeGend-uri*1ar atunci cand re,u0am stiinta si pro(resul,micile capre
tre!uiesc mulse in ,iecare dimineata,la caderea serii,cu mana,sa le taiem paiele
pentru iarna,tot cu mainile si sa de0(ropam carto,ii,tot manual,dupa ce am taiat
lemnul ca sa pastram caldura,etc**nemailasandu-ne nici macar un minut pentru a
citi,scrie,picta,pentru a mer(e la cinema sau pentru a ,ace orice lucru distractiv sau
reali0ator*
Nu,in loc sa ne dorim sa ne intoarcem inapoi,ar tre!ui sa continuam pe drumul
pro(resului stiinti,ic care ii va permite umanitatii eventual sa se reintoarca la
natura,nu ca sa ,ie dominata de catre ea, dar in sc&im! sa ne !ucuram de ea ,ara
de0avanta5ul de a ,i nevoiti sa ne omoram sa traim*
Atunci cand munca va ,i complet automati0ata si cand nevoia !anilor va ,i
indepartata,atunci se vor putea intoarce oamenii la natura si trai in ea ,ara nevoia de
a ,ace nimic altceva in a,ara de comuniunea cu ea si de auto-reali0area in armonie cu
elemenetele*
6i apoi aceia care doresc sa creasca porci si capre si sa plante0e carto,i pot ,ace asta in
mod li!er,nu pentru ca tre!uie sa-si &raneasca ,ii,ci pur si simplu pentru ca o!tin
reali0area din toate acestea*
$
8entru crearea unui lim!a5 mondial
:nul dintre cele mai importante elemente necesare pentru instaurarea unei
adevarate uniuni a tuturor oamenilor de pe pamant este crearea unui lim!a5
mondial*Nu un lim!a5 universal,deoarece lumea nu este universul,ci un lim!a5
mondial
Au e-istat de5a unele incercari pentru sta!ilirea unui asemenea lim!a5,cum ar ,i
Esperanto,dar din pacate,toate au radacini in (reaca si Latina si in acest ,el sunt total
inaccepta!ile pentru Asiatici,care repre0inta aproape 5umatate din umanitate*Ce le
pasa c&ine0ilor si 5apone0ilor de radacinile latine?
Nu,sin(ura solutie realistica pentru crearea unui adevarat lim!a5 mondial accepta!il
de toata lumea planetei este crearea unui nou lim!a5 suta la suta a carui invatare nu
de0avanta5ea0a pe nimeni*Adica,in alte cuvinte,nu ar tre!ui sa ai!a ca radacini nici
una din lim!a5ele de asta0i,lucru care inseamna ca tre!uie sa ,ie nou in totalitate*
Tre!uie sa aducem impreuna specialistii lin(visti de top cat de curand posi!il,asa
incat acestia sa poata crea acest nou lim!a5 mondial cu a5utorul computerelor,lim!a5
pe care ,iecare om il va vor!i in viitor*
Acest lim!a5 tre!uie predat ca primul lim!a la scoala tuturor copiilor din lume, la ,el
ca si lim!a maternal,sau dialectul re(ional,care este inca necesar pentru pastrarea
!o(atiei culturii re(ionale*
In acelasi timp,imnurile nationale vor ,i inter0ise si o imensa competitie poate ,i
lansata printre toti artistii lumii pentru compunerea unui imn mondial,care ar tre!ui
apoi cantat la toate evenimentele pu!lice pana in momentul in care se va instaura
solid o constiinta planetara in mintile tuturor*
Acelasi lucru poate ,i ,acut pentru drapeluri,cele nationale ,iind a!ro(ate>o
competitie mondiala poate (asi cel mai !un desi(n pentru un drapel
mondial,drapelul umanitatii*Acest drapel mondial de asemenea poate ,i ridicat
deasupra cladirilor pu!lice sau la evenimente,poate c&iar acompaniate de drapelul
re(ional*
$1
1istri!uirea cunostintelor stiinti,ice
.:n straniu !iped care acumulea0a proprietatile de a ,i capa!il sa se
reproduca ,ara nevoia de a intalni nici un mascul,la ,el ca un purice,de a ,ertili0a
,emeia la distanta ca unele moluste de mare,de a-si sc&im!a se-ul ca pestele
-ipo,or,de a se divide ca viermele de pamant,de a-si inlocui partile lipsa dupa cum
,ace salamandra,de a se de0volta in a,ara corpului matern dupa cum ,ace can(urul si
de a &i!erna precum ariciul*/
;EAN RO6TAN1
A1e,initia noului om,capa!il de stapanirea !iolo(iei &omo-!iolo(icusB*
Ima(inea0a-ti ca i-ai spune cuiva de pe strada cum vom ,i in curand capa!ili sa
cream or(anisme vii in la!oratoarele noastre si ca vom putea construi computere
vor!itoare care pot vor!i,asculta,compune mu0ica si care se pot autoreproduce,si ca
vom putea trai in curand la nes,arsit prin recrearea unei persoane dupa moarte cu
a5utorul clonarii uneia dintre celulele sale*Aceasta persoana va (andi ca ceea ce i-ai
spus este o ne!unie totala si ca tre!uie sa iti iei o vacanta@6i totusi,aproape toate
acestea se intampla de5a acum,sau sunt pe cale sa se intample si multi savanti
eminenti de pe pamant lucrea0a din plin la aceste proiecte*
1eci,de ce este o asa mare di,erenta intre omul de pe strada si realitatea stiinti,ica
pre0enta?Asta se intampla deoarece educatia stiinti,ica su,icienta nu e-ista asa incat
omul de pe strada sa poata intele(e si el*Cum este posi!il ca in 0ilele noatre
pro(ramele reli(ioase sa ai!a mai mult timp de emisie decat documentarele
stiinti,ice?Nu este surprin0ator ,aptul ca asa de multe secte o!scuratiste si
inducatoare de vina rasar asa de des*In sc&im!,de ,iecare data cand este di,u0at un
pro(ram reli(ios,sa 0icem duminica dimineata,un alt pro(ram stiinti,ic cu inclinatie
ateista ar tre!ui sa ai!a durata e(ala de di,u0ie,si in care se poate e-plica,de
e-emplu,ca oamenii de stiinta lucrea0a la crearea vietii in la!oratoare in acest
moment*In ,elul acesta,se poate reec&ili!rarea e-clusivitatea pe care pretinde ca o are
reli(ia,aceea ca doar un dumne0eu imaterial poate crea viata*In mod similar,de
,iecare data cand se di,u0ea0a un ,ilm inspirat reli(ios,ar tre!ui de asemenea emis si
un pro(ram cu tenta stiinti,ica ateista,ca un ,el de drept ideolo(ic la replica*
Educatia ar tre!ui de asemenea sa o,ere un mai mare timp de acces la invatamintele
stiinti,ice direct din scoala primara*Ne trimitem copiii la cate&ism,dar nu ,acem
nimic sa-i inspiram cu toate ,antasticele revelatii ale !iolo(iei moderne sau ale
te&nolo(iei computerelor*
Copiii,ale caror minti sunt inca sen0itive si ,oarte impresiona!ile,sunt supusi acestei
indoctrinari reli(ioase sistematice atat de catre parinti direct,cat si de catre or(ani0atii
speciali0ate*Este important sa-i prote5am de asta prin o,erirea unei educatii stiinti,ice
la ,el de consistente ca si cea a doctrinei reli(ioase,si in acest ,el sa resta!ilim o
$2
perspectiva ec&ili!rata in creierele lor,mai ales deoarece ei sunt inca prea tineri sa o
,aca de unii sin(uri*
Li!ertatea reli(ioasa pentru indivi0ii responsa!ili in intre(ime este un lucru
esential,dar conditionarea institutionali0ata,,ie ea tacita sau e-plicita,nu poate ,i
tolerata*E-ista oricum asa de multa conditionare reli(ioasa a copiilor in scolile
elementare incat putem intele(e cat de nepotrivite sunt scolile reli(iose,si tre!uie de
aceea sa ,ie des,iintate*
Cum putem 5usti,icaa invatarea ,aptului ca daca se roa(a destul de mult,copiii se vor
duce in ceruri,cand noi stim ca este nevoie de o rac&eta doar pentru a mer(e pe
Luna?Iar daca parintii insista sa ,ie predate asemenea lucruri,atunci scoala tre!uie sa
contraec&ili!re0e asta e-plicandu-le ca nu numai ca putem calatori pe luna,dar ca,de
asemenea,e-ista multe alte reli(ii di,erite pe pamant,,iecare cre0and alte lucruri,si ca
nimeni nu poate sustine ,aptul ca una este mai !una decat restul,mai ales din
moment ce sunt o multime de oameni care nu cred in nici o reli(ie si care sunt ,oarte
,ericiti asa*
1e e-emplu,le-ar tre!ui e-plicat ca ceea ce noi (andeam a ,i .miracole/ pot ,i
e-plicate cu usurinta rational cu te&nolo(ia de a0i sau de maine*Este posi!il ca o
persoana primitive sa ,ie impresionata cu ceva la ,el de simplu ca o torta,apoi este
c&iar la ,el de simplu sa impresionam asa numitii oameni .civili0ati/ cu te&nolo(ii
mult mai so,isticate cum ar ,i ra0ele laser sau proiectoarele tridimensionale*
)iecare miracol descris de catre reli(iile traditionale poate si ar tre!ui e-plicat in
concordanta cu pre0enta noastra intele(ere stiinti,ica asa incat sa devina apoi evident
,aptul ca pentru oamenii primitivi de acum,sa 0icem,doua mii de ani,orice vi0itator
venit dintr-o civili0atie mult mai avansata cu masina sa 0!uratoare va ,i luat ca un
.0eu/sosind in carul sau de ,oc*Orice proiectie tridimensionala ar ,i luata ca o
.aparitie/,oricine sosind din cer in ve&iculul sau spatial se va crede ca este un
.in(er/ iar procesul pe care il denumim acum clonare,in care un or(anism mort
poate ,i recreat dintr-una din celulele sale,va ,i va0ut ca o miraculoasa .inviere/,etc*
Acest lucru nu se ,ace pentru a-i impiedica pe copii sa creada in ceva,ci este vor!a
despre in0estarea lor cu mi5loacele necesare ale(erii propriilor credinte de unii
sin(uri*8entru ca ei sa alea(a de unii sin(uri,va tre!ui sa-i aparam de conditionarea
traditionala,unilaterala si de cea a o!iceiurilor*O credinta adanca aleasa li!er este
minunata,dar o indoctrinare totalitara este ori!ila*
$3
Li!ertatea si respectarea li!ertatii
Acum doua mii de ani aveam de a ,ace cu cei ale caror idei deran5au norma cu
cruci,icarea,acum patru sute de ani ii ardeam,dar in 0ilele noastre am dat torturii o
&aina al!a in loc de ciocan,cuie si teapa*Acum,ii inc&idem intr-o institutie
psi&iatrica*Ceea ce a ,ost ,acut in numele reli(iei si a moralitatii este savarsit acum
su! prete-tul sanatatii mintale*4anipularea stiintei pentru a mentine controlul
pu!lic a luat locul do(mei*Nu mai constran(em .Calvinistii/ in .convertiri
,ortate/,in sc&im! este .normali0area ,ortata/*In timp ce cititi aceste randuri,multi se
vor (andi la di0identii sovietici,dar nu am nevoie sa ma uit prea departe*:rletul lun(
al lupului nu ma impiedica sa aud suieratul sarpelui de la picioarele mele9**
Asta0i,in 1"++,in asa numitele tari .democratice/ cum ar ,i )ranta,oricine poate ,i
tinut intr-un spital psi&iatric*1epinde de ei sa demonstre0e ca nu sunt ne!uni,ceea ce
nu este o sarcina usoara in cele mai !une ca0uri,imposi!ila in cele rele,atunci cand
sunt pusi ,ata in ,ata cu un panou de psi&iatri care pot ,i atat 5udecatori cat si 5urati*
1e ,apt,toti primarii pot detine in pre0ent pe oricine pe care il socotesc capa!il de
amenintarea ordinii pu!lice in districtul lor, in spitalul psi&iatric local,pentru
e-aminare*Ima(inati-va ca0ul cuiva care in loc sa ameninte ordinea pu!lica,este pur
si simplu un contestatar al postului primarului*8rimarul il poate cu usurinta !a(a in
spital si deoarece victima nevinovata poate ,i asa de ,urioasa pe intrea(a
procedura,aceasta va ,i cu si(uranta 5udecata ca periculoasa de catre psi&iatri si
detinuta aici pentru o perioada de timp*La ,el ca si ruinarea carierei sale
politice,trauma mintala va ,i ireversi!ila*
Iar asta se poate intampla independent de sistemul de 5ustitie,,ara nevoia unui
tri!unal si ,ara ca victima sa ,i ,acut ceva (resit@
Asta este e-act ceea ce se intampla in :*6*6*R*,cu e-ceptia ca s-a de0voltat intr-o arta
,ina pana a a5uns un ,enomen 0ilnic*1ar acelasi lucru se poate intampla in )ranta
maine*Tre!uie sa luam masuri preventive inainte de a se de0volta,in ca0 contrar,daca
il lasam prea mult,un asemenea act in sine va ,i considerat su!versiv si de aceea !un
de tratament psi&iatric*
Cum sa actionam pana nu este prea tar0iu?
4ai intai tre!uie sa ne asi(uram ca nimeni sa nu ai!a dreptul sa ceara ca o alta
persoana sa ,ie o!li(ata la o internare ,ara ca aceasta sa ,i ,acut ceva rau*
Apoi tre!uie sa ne asi(uram ca inainte ca oricine sa ,ie internat intr-un spital
psi&iatric,tre!uie sa e-iste o 5udecata pu!lica care sa-i dea acestuia mi5loacele pentru
a-si apara actiunile si in particular,sa-i permita un .psi&iatru 5udecator aparator/ care
va demonstra tri!unalului psi&iatric ca persoana a,lata in proces ar putea ,i
ori(inalaAlucru care poate constitui o calitateB,si nu periculoasa din punct de vedere
$#
psi&ic pentru societate*1oar actiunile ,i0ice care pun in pericol alti oameni ar tre!ui
prevenite*Nici o idee nu ar tre!ui ina!usita,c&iar si su! prete-tul ca este periculoasa
moral,deoarece asta va conduce inevita!il la inc&i0itia moderna si la vanatorile de
vra5itoare di0idente*
Acest tri!unal ar tre!ui sa ,ie compus dintr-un procuror psi&iatru,trei psi&iatri
5udecatori si c&iar un posi!il 5uriu de eli(i!ili,adica din ,ondul de (enii*
La ,el ca si in orice proces,daca pacientul este 5udecat ca meritand internarea,atunci
poate cere sa ,ie 5udecat de un alt tri!unal,si in timpul acestei a doua audieri,poate ,i
internat doar daca a comis un act condamna!il*
4ai departe,in timpul tratamentului,avocatul poate asista terapiile care sunt le(ate
de pacient,pro(resul (eneral si c&iar cererea de eli!erare*Asta va ,i o (arantie
adau(ata impotriva posi!ilelor incercari ale depersonali0arii*6i mai mult,spri5inul pe
care il simte pacientul datorita ,aptului ca cineva impartial il a5uta sa iasa din
institutie cat de curand posi!il,va actiona ca un ,actor important pentru accelerarea
vindecarii sale*Asta evita pro!lema in care pacientii eli!erati depind de toanele
psi&iatrului caruia pacientul nu-i poate construi nici un ,el de simpatie*
1epersonali0area violentei este de0ira!ila dar a depersonali0a pe cineva care
(andeste di,erit este un act criminal,indi,erent daca acest proces este ,acut cu
timpul,in inc&isoare,c&imic,c&irur(ical sau prin orice alt mi5loc*
Tendinta intolerantei ,ata de orice (and di,erit ,ata de cel al ma5oritatii este e-trem de
periculoasa si este in crestere in )ranta,care duce lipsa de respect in special ,ata de
li!ertatea de (andire si de e-primare*Este ,oarte revelator ,aptul ca )ederatia
)rance0a de Atletism a re,u0at sa reinoiasca licenta unui campion cum ar ,i Gu'
1rut,doar pentru ca acesta a e-primat idei noi dupa victoria de la ;ocurile
Olimpice*Asta este pur si simplu ,ascism,unde un atlet este impiedicat sa mai
practice sportul sau doar pentru ca celor care controlea0a sportul nu le place ceea ce a
spus*La !a0a,ei considera noncom,ormismul sau ca ,iind insur(ent*Ceea ce este
serios este ,aptul ca un or(anism national ,oloseste asemenea mi5loace de
represiune,si represiunea de cel mai rau tip,represiunea (andirii*6i mai rau este ca
nimeni nu reactionea0a,numeni nu se ridica in picioare impotriva intr-o tara care
spune restului lumii cat de mult este respectata li!ertatea de (andire*Asemenea
oameni sunt total nedemni de a ocupa asemenea po0itii si nu ar mai tre!ui sa e-ercite
puterea*Asemenea indi,erenta la intoleranta si ,ascism ii ,ace complici pe cei care nu
reactionea0a,complici ai aceleiasi intolerante care s-ar putea intoarce impotriva lor
intr-o !una 0i*Incepe in ,ederatiile sportive si se termina in la(arele de concentrare*
$<
Normali0area opiniei pu!lice3 un imens pericol
Cea mai mare amenintare pentru li!ertate,atarnand ca o um!ra pe deasupra
capetelor noastre,este televi0iunea*1aca este ,olosita intelept,pe de alta parte,poate ,i
una dintre cele mai pretioase unelte pentru a uni oamenii din lume si pentru a crea o
adevarata constiinta planetara in care oricine poate sa simta tot ceea ce se intampla
pe tot cuprinsul (lo!ului*8oate ,i descrisa de asemenea c&iar si ca un ,el de sistem
nervos central al umanitatii*
1ar ce este si mai periculos este ,aptul ca poate ,i de asemenea ,olosita pentru
propa(area de in,ormatii ,alse sau distorsionate,rearan5ate pentru a in,luenta reactiile
oamenilor*
Cu toate ca 5urnalistii ar putea sa ,ie in crestere mai impartiali si sa dea doar
in,ormatia de !a0a,dat ,iind numarul crescand de oameni pe care ii atin(e in,ormatia
asta0i,in sc&im!,stilul de pre0entare devine din ce in ce mai su!iectiv odata cu
aparitia (a0delor T% care strica in,ormatia cu propriile lor opinii in le(atura cu tot
ceea ce se arata*
1esi este un lucru !un ,aptul ca e-ista ma(a0inele de opinie pe care pu!licul poate
ale(e sa le citeasca sau nu,in ,unctie de propriile lor (usturi si a,ilieri politice,pe de
alta parte este inadmisi!il ca pe canalele nationale de stiri,care in teorie ar tre!ui sa
,ie o!iective,nu avem de ales decat sa ascultam opiniile unor oameni care sunt total
necali,icati,si care denaturea0a orice su!iect*1esi(ur,acestia ocolesc in mod inteli(ent
su!iectele incorecte politic,stiind ca nu o sa scape nicioadata cu ele,dar pe orice alt
su!iect,a carui importanta poate ,i indirect enorma,acestia isi e-prima li!er propriile
lor opinii complet partinitoare si sistemul de valori*1esi(ur ca asta ii tul!ura pe cei
care nu sunt de accord cu ei si ii i0!este pe cei care sunt,dar mult mai serios este ,apt
,elul in care .&raneste/ ma5oritatea oamenilor care niciodata nu s-au (andit de unii
sin(uri la acest su!iect,si care de acum incolo isi vor !a0a opinia pe ceea ce le-a spus
.tipul de la T%/ sa (andeasca@
Aceasta pro!lema,in care opinia pu!lica devine normali0ata,este potential ,oarte
serioasa din moment ce poate deveni o normali0are a (andirii orc&estrate de catre
stat*6olutia va ,i ca sa ne asi(uram ca televi0iunea arata doar in,ormatii pre0ente
pure si impartiale,,ara cea mai mica in,ectare a opiniei,apoi urmata de doi
specialisti,unul aratand aspectele ne(ative ale evenimentului in cau0a,iar celalalt
aratand pe cele po0itive,amandoua in mod total impartial*
8u!licul poate atunci sa-si ,orme0e propriile opinii,,iindu-i dat un set ec&ili!rat de
in,ormatii,,ara a mai ,i conditionat de opiniile o!scuratiste unilaterale si adesea
stupide*
In ,elul acesta,,iecare cantitate de in,ormatie va ,i pre0entata de catre un 5urnalist
neutru,iar apoi comentata de catre un .reclamant/ si de un unul din .aparare/*In
$$
,elul acesta,se poate spera ca nu vom mai au0i niciodata ,ra0a mai mult decat stupida
.la ce ar tre!ui sa ne (andim9*/In sc&im! va ,i inlocuita mult mai po0itiv prin .la ce
ma pot (andi9*/*1e ,apt,nu ar tre!ui sa e-iste .AR TRE2:I sa (andesc/,ci doar
.8OT (andi/,deoarece asta ne permite sa (andim ceea ce dorim*Atunci cand
asemenea ,ra0e ale o!li(arii sunt pronuntate in ,iecare 0i la T% sau in presa,atunci
li!ertatea de (andire este in pericol si totusi nimeni nu reactionea0a*1ar este timpul
sa ne (andim acum la asta*
Cea mai mare pro!lema apare in momentul in care cineva crede ca cineva/tre!uie/
sa (andeasca intr-un anumit ,el,iar apoi unul poate considera mai departe ca cei care
nu (andesc in acel ,el ar tre!ui sa ,aca asa,si ca daca nu ,ac asta,acestia sunt in acest
ca0 di0identi*
$+
Epoca de aur
Cresterea decala5ului cunostintelor dintre oamenii de stiinta si .omul de pe strada/
de 0i cu 0i inseamna ca cei mai multi oameni nu au nici o idee despre uimitoarele
minunatii care in urmatorii cativa ani vor revolutiona complet vietile noastre*
Atunci cand cineva vor!este despre viata creata intr-un la!orator,cei mai multi
oameni rad deoarece cred ca este imposi!il,sau pentru ca se va putea intampla doar
dupa mai multe secole*6i totusi,c&iar acum,du0ine de la!oratoare lucrea0a din (reu
la aceste proiecte cu scopul reali0arii acestui lucru in urmatorii 0ece ani,adica in alte
cuvinte maine*
Cum va ,i lumea de maine?1e ,apt,lucrurile mer( asa de repede,accelerand tot
timpul,incat va ,i mult mai precis sa vor!im despre lumea de maine dimineata,sau
c&iar din aceasta seara*Asta ar tre!ui sa incercam sa cautam,tinand in minte ,aptul ca
orice predictie va ,i cu si(uranta intrecuta de realitate*
4ai intai de toate,8amantul ar putea deveni cu adevarat un paradis,deoarece vom ,i
capa!ili sa controlam vremea*%om ,i in stare sa ,acem sa ploua dupa cum vrem,si de
aceea o vom .sc&im!a/ noaptea asa incat sa nu deran5am populatia*Apoi,din
moment ce va ,i in intre(ime automata,nu va mai ,i nici un motiv ca sa traim in
locuri reci si neospitaliere*1e aceea va ,i o 0ona re0identiala in tarile in care vremea
este calda si placuta,o 0ona a(riculturala in tarile in care vremea este temperata si o
0ona industriala in tarile in care vremea este neplacuta*
1urata medie de viata va creste rapid pana la nivelul de o suta trei0eci de ani,iar apoi
un pic mai tar0iu va creste la apro-imativ sapte sute*In ,inal,imortalitatea va ,i
o!tinuta,in cadrul careia cei care au ales-o pot ,i recreati dupa moartea lor,pe !a0a
in,ormatiei cuprinse in AN1-ul celulelor lor,prin intermediul unui proces cunoscut
su! numele de clonare,pe care o ,olosim de5a cu ve(etale si cu unele mici animale*
Oamenii di,eriti de pe pamant se vor intele(e per,ect deoarece vor avea acelasi
(uvern,aceleasi mi5loace de productie si acelasi lim!a5*
1istractia va cuprinde un ,el de cinema care va ,olosi toate cele cinci simturi,in alte
cuvinte,nu numai sunetul si ima(inea ,olosite asta0i,dar de asemenea simtul
mirosului,cel tactil si simtul (ustului*Acest lucru va ,i reusit prin transmiterea
sen0atiilor direct in creier ,olsindu-se unde speciale,ale caror in,ormatii vor ,i
inre(istrate pe o caseta*
Ro!otii !iolo(ici vor ,i produsi in mari cantitati si ,iecare persoana va avea cativa
pentru propriul sau a5utor personal*
Invatarea se va ,ace c&imic si vom ,i in stare sa a!sor!im in cateva minute ceea ce
acum ne ia multi ani de e,orturi dureroase la scoala*
$=
Toate !olile vor ,i eradicate multumita medicinei !a0ate pe !iolo(ia moleculara*
%om ,i capa!ili sa ale(em .a la carte/ ,daca dorim,personalitatea copiilor nostri in
,unctie de (ustul nostru particular sau de nevoile societatii*
)iecare ,iinta umana va putea sa-si petreaca timpul de0voltandu-si .propriul e(o/ si
sa se plase0e in armonie cu In,initul,al carui parte suntem cu totii*
$"
Alu0ie importanta
Este mult mai important sa pastram in minte ,aptul ca toate propunerile ,acute in
aceasta carte sunt numai idei,si va depinde de (eniile insele ca sa propuna si sa-si
puna in practica propriile re,orme care tind la trans,ormarea pamantului intr-o lume
a ,ericirii,5ustitiei si a reali0arii pentru toti oamenii,,ara pre5udicii in ceea ce priveste
rasa,reli(ia,cultura sau nivelul de inteli(enta,in conte-tual unei Geniocratii 4ondiale
care va plasa (eniile in serviciul umanitatii*
Incercarea de a dicta (eniilor ce ar tre!ui sa ,aca va ,i un act contrar Geniocratiei in
sine*Autorul ideilor din aceasta carte spera sa ,ie considerat capa!il de a ,ace parte
din consiliul creativilor,al carui rol va ,i sa propuna idei destinate 5udecarii intelepte
a Cole(iului 4ondial al Geniocratiei*
+
Crearea unui Guvern Geniocratic 4ondial
O c&emare a (eniilor de pe 8amant
8oti i(nora cat de mult doresti politica,
dar ea nu te va i(nora pe tine*
C&* 1E 4ONTALE42ERT
6avanti,,iloso,i si artisti din toata lumea,voi,cei care ati ,ost intotdeauna e-ploatati si
tradati de catre puterile politice si militare,care v-au trans,ormat inventiile in arme
mortale si arta voastra in propa(anda ideolo(iilor lor,este timpul ca sa va uniti
A!andonati statele care va e-ploatea0a si va ,ortea0a sa munciti la proiecte de
cercetare care nu va interesea0a*A!andonati aceste state opresive si uniti-va pentru a
,onda un or(anism care va comerciali0a ,ructele cercetarilor voastre,ale muncii si ale
inventiilor voastre,asa incat sa nu pro,ite nimeni altcineva decat voi
A!andonati structurile care va urmaresc,va spionea0a si va controlea0a,asteptand sa
va trans,orme ecuatiile in arme distructive si calculele voastre in rac&ete apocaliptice@
%eniti la Geneva,intalniti-i pe ceilalti savanti ca voi insiva inainte de a va intoarce
temporar in respectivele voastre tari pentru a salva destui !ani,asa incat sa va puteti
asocia si muta impreuna in acest centru universal al pacii,,orma em!rionara a
Guvernului 4ondial Geniocratic*
Inaltati-va deasupra (ranitelor nationale,politice si a divi0iunilor militare*Nu va
irositi (ura pe urec&i surde,dupa cum ,ac (rupurile ecolo(ice cu avertismentele lor
ne!a(ate in seama*Intrati in actiune directa in sc&im! si creati acest Guvern 4ondial*
4ulti (lo!alisti si ,ederalisti ,ac (reseala de a incerca sa cree0e unitatea mondiala
prin lucrarea in interiorul structurii .natiunii de stat/ pree-istente*1ar asta nu va
mer(e deoarece aceste structuri de stat sunt (uvernate de catre oameni care nu
doresc sa-si piarda po0itiile de (uvernatori de stat*Cei a,lati la putere au invesmantat
interese ,inanciare in lumea ramasa divi0ata si nu-si vor parasi po0itiile si nu vor
permite sc&im!area niciodata,pre,erand in sc&im! sa pastre0e starea de ,apt su!
,alsul prete-t al .non inter,erentei/ in a,acerile interne ale unui stat strain*Cei care
incearca sa uneasca lumea prin aceasta metoda nu vor reusi niciodata deoarece
politicienii nu vor renunta niciodata la !anii si presti(iul pe care li le o,era po0itiile
lor*1e ,ap,iar asta s-a intamplat de5a,ei vor pre,era sa orc&estre0e con,licte pentru a
ne ,ace sa (andim ca avem nevoie de ei pe am!ele parti ale !aricadei pentru .a apara
tara/ si de aceea sa-si 5usti,ice propriile lor salarii in oc&ii populatieiAcel putin in ,ata
a ceea ce mai ramane din ea9B*
+1
Tre!uie sa ne ridicam deasupra capetelor lor@6untem c&iar atat de naivi incat sa ne
(andim ca oamenii care traiesc in pre0entele noastre structuri vor cola!ora sa
distru(a mana care ii &raneste?Cei a,lati acum la putere nu sunt prea inteli(enti,dar
nici atat de stupi0i cand vine vor!a de visteria lor@
Nu,toate astea sunt prea de0(ustatoare*Tre!uie sa ne ridicam deasupra acestei intre(i
im!ranceli politico-militare si ,ara ca macar sa-i intre!am, sa cream un Guvern
4ondial,compus din cei pe care acestia se !a0ea0a cel mai mult>cercetatorii si (eniile*
Tre!uie sa luam aceste .state natiune/ de 5u(ulara,iar voi,(eniile pamantului,sunteti
san(ele viu al lor*)iti constienti de puterea si de ,orta voastra si scapati impreuna si
uniti-va pentru a crea un or(anism care in s,arsit va cauta interesele umanitatii,in
locul celor cativa privile(iati care tin ,raiele*
Iar voi,dra(ii mei artisti,creatori de arta,proscrisii civili0atiei noastre,tre0iti-va@1oar
pentru ca nu sunteti considerati via!ili din punct de vedere economic,ati ,ost
ne(li5ati*Cum mai puteti tolera inca asta?Ganditi-va doar la milioanele de tineri
,iloso,i,pictori,mu0icieni,ar&itecti,interesati in literatura,psi&olo(ie sau teatru au ,ost
lasati sa moara de ,oame sau care au ,ost ,ortati sa uite de arta lor si sa se apuce de
matematica sau sa traiasca dupa un ,el de manual de munca,in acest ,el deprivandu-
se umanitatea de ,ructul creativitatii lor*
Cati 4o0art,%an Go(&,8revert sau Niet0sc&e nu au murit in ,undul unei mine sau
dupa ce si-au petrecut intre(ile lor vieti in spatele unei linii de productie in loc sa
,aca ceea ce erau nascuti sa ,aca,adica sa .cree0e/*1ar nu era via!il economic asa9**
)ericirea umana,viata intr-o lume a culorilor,a armoniei,a ,ormelor si cuvintelor,nu
este considerata o propunere via!ila@:nele tari permit <D din !u(et armatei si
totusi numai ,1D pentru arta si cultura*Nu mai este nevoie de nici un comentariu*
Ce ,el de lume este aceea in care Ce0ar,Napoleon si 7itler pot comanda de mii de ori
mai multi !ani decat contemporanii lor 8laton,2eet&oven si Le Cor!usier?
EF4C 2F7iros&ima*Einstein a ramas plan(and cu re(retul ca nu si-a distrus
calculele inainte de a ,i ,olosite sa omoare milioane*Oamenii de stiinta tocmai au
strapuns secretul AN1-ului prin sinteti0area unei (ene umane in :*6*A*,iar acum
cauta mai departe posi!ilitatea de a crea viata umana in la!orator*Intre timp,cei din
armata isi ,reaca mainile (andindu-se mai departe la numarul de soldati pe care ii
pot crea sau la virusii mortali pe care ii pot introduce in !om!ele lor*
Asta este culmea@Re,u0ati a,acerea,dar nu ,aceti cum a ,acut Einstein,care a renuntat
cand era de5a prea tar0iu*Opriti-va munca c&iar acum si distru(eti toate ,ormulele
voastre daca este necesar,le veti putea incepe oricand din nou in centrul de cercetari
Guvernamental Geniocratic 4ondial mai tar0iu,acolo unde puteti ,i si(uri ca nu va
penetra nici un interes militar care sa le ,ure*Luati-le 5ucariile@1aca nu le-am ,i dat
armatei,ar mai ,olosi inca si acum sa!ii si sa(eti9dar nu,oamenii de stiinta au
intervenit si au inventat pra,ul de pusca*Arti,iciile sunt minunate,dar armata le-a
+2
trans,ormat in tunuri*%oi ati inventat motorul cu ardere interna iar ei l-au
trans,ormat in tancuri de ra0!oi,voi ati inventat avionul iar ei au ,acut !om!ardiere
din el*%oi ati inventat vaccinurile iar ei au ,acut arme !iolo(ice*
A6TA A;:NGE*TRELITI-%A 6I 68:NETI N:*
Ei sunt aici,uitandu-se dupa umarul vostru,nu ii puteti vedea,dar ei cauta prin
rapoartele voastre*Nu sunt destul de inteli(enti pentru a inventa,dar stiu cum sa se
,oloseasca de voi*%oi ati descoperit piatra ,iloso,ala pentru ei,iar ei au pus-o in
desa(a lor*Ei v-au dat totul,o slu5!a,un salariu,un titlu,o medalie,totul atata timp cat
voi continuati sa le ,aceti 5ucarii noi*
Acesta este sin(urul scop al institutelor lor stiinti,ice nationale,doar ca sa va tina in
viata si sa produceti*Cat despre voi,o!tineti mari satis,actii din cercetarea si din
pro(resul vostru,lar(ind in mod inocent &otarele cunostintelor din 0iua de a0i*1ar
voi nu reali0ati ca ei sunt cu oc&ii pe tot ce se intampla*La ,el ca &ienele cu oc&ii
!asicati,acestia asteapta pentru ca o !ucatica de cunostinte sa cada de pe masa inainte
de a sari pe ea si de a o ,olosi pentru a omora mii de oameni inocenti,inainte c&iar ca
voi sa aveti timp macar sa reali0ati ce s-a intamplat*
A!andonati-i@ In sc&im! uniti-va si prote5ati-va cu (arantiile necesare asa incat sa nu
se mai intample niciodata*
Indi,erent ca sunteti din 4oscova,NeJ KorG sau 2ei5in(,voi sunteti toti oameni de
stiinta*Aveti o pasiune,iar asta este cunoasterea si intele(erea,aveti un scop,iar acesta
este a5utarea la pro(resul umanitatii si de a asi(ura un viitor mai !un*1e aceea,nu
lasati politicienii si cainii lor de (arda militari sa ,ure munca voastra si sa o ,oloseasca
pentru propriile lor s,arsituri*
Nu uitati niciodata cuvintele mentorulu nostru Einstein3/1aca as ,i stiut doar/, a
spus*Ei !ine,acum voi stiti@
C&iar daca ati putea replica spunand ca acestia au luat de5a multe cunostinte si ca au
acumulat enorme cantitati de arme,nu va dati !atuti*8uteti lucra acum la cai de a
preda aceste arme in mod neprime5dios,c&iar daca asta inseamna ca tre!uie sa (asiti
antidotul la propriile voastre inventii@1ar orice ati ,ace,va ro( sa preluati controlul
asupra cunoasterii voastre,si pe cel al umanitatii in timp ce il aveti*
:niti-va in interiorul Guvernului Geniocratic 4ondial provi0oriu pana cand se
crea0a cel de,initiv9
+3
Guvernul Geniocratic 4ondial3
Creierul Lumii
:manitatea este ca un corp imens,cu (eniile ,iind neuronii*Gruparea tuturor (eniilor
artei,ai stiintei,ai in(ineriei si ai ,iloso,iei,etc*,impreuna su! Guvernul Geniocratic
4ondial ii ,ace creierul umanitatii*
1evine importanta construirea unui re,u(iu antiatomic ,oarte so,isticat su! centru
asa incat daca va ,i sa erupa un con,lict mondial inainte de instalarea
Geniocratiei,atunci toate (eniile mem!re ale acestui (uvern provi0oriu se vor putea
prote5a si in acest ,el vor ,i intr-o po0itie de reconstructie a civili0atiei in loc sa
urme0e mii de ani de evolutie stiinti,ica lenta,din nou*
+#
8lan de actiune pentru Guvernul
Geniocratic 4ondial
O!iective pe termen scurtAintre trei luni si un anB
1*Instalarea unui centru mondial permanent care sa adaposteasca si sa sustina (enii
de toate ,elurile,oameni de stiinta,inventatori,,iloso,i si artisti*Acest centru va include
primul Guvern Geniocratic 4ondialAG*G*4*B,si va sta!ili o asociatie pentru
auto,inantarea sa prin intermediul comerciali0arii inventiilor si creatiilor paci,iste ale
acestora*
2* Instalarea unei scoli,care va distin(e si va incura5a de0voltarea copiilor in0estrati si
a (eniilor*
3* Instalarea unui centru al timpului li!er si de de0voltare personala*
#* Crearea unui !irou al G*G*4 in ,iecare tara*
<* 8u!licarea unei reviste pentru (eniocrati in toata lumea*
$* 8re0entarea candidatilor (eniocratici la ale(erile din toate tarile democratice*
O!iective pe termen mediuAintre unu si trei aniB
1*Crearea unui oras permanent in care re0identii sa se poat reali0a in ,unctie de
perceptele descrise in aceasta carteAsau de (eniile G*G*4*B*1e e-emplu,ei pot ,olosi
ro!otii si automati0area pentru a reduce munca la minimum,iar in acest ,el cu totii
nu vor ,i nevoiti sa munceasca decat o mica perioada de timp,sa 0icem cateva
saptamani pe an,ca un ,el de serviciu civil*Asta va ,i su,icient pentru a produce de
toate pentru toti> va ,i o economie distri!utiva,,ara nici o nevoie de !ani sau de vreun
serviciu militar*
2*Ale(erea democratica a partidului Geniocratic intr-un minister in cel putin o tara
care va deveni atunci centrul mondial al G*G*4*
Oiective pe termen lun(Aintre trei si sapte aniB
Ina!usirea tuturor armelor violente si mortale e-istente pe pamant, ,ie destituite
voluntar de catre cei care le manuiesc,sau prin ,olosirea unor arme mult mai
sop&isticate a!solute si non-violente, de0voltate de catre G*G*4*,ducand la preluarea
mi5loacelor (uvernului mondial de catre G*G*4*
2*1estituirea tuturor ,rontierelor si crearea unui Guvern Geniocratic 4ondial
compus din repre0entanti ai ,iecarei re(iuni de,inite democratic*
+<
2a0a ,inanciara a Guvernului Geniocratic 4ondial
)iecare (eniu,om de stiinta,inventator,artist,etc, care doreste sa ,onde0e Guvernul
Geniocratic 4ondial si ,iecare cetatea al lumii care doreste sa contri!uie la crearea sa
ar tre!ui sa su!scrie 1D din veniturile sale G*G*4-ului ca un ,el de ta-a mondiala
pentru crearea acestui (uvern*In sc&im!,acestia vor ,i cali,icati sa3
-Isi trimita copiii la scoli speciali0ate in distin(erea si de0voltarea copiilor in0estrati si
a (eniilor,
-Isi petreaca vacantele si timpul li!er in centrele de de0voltare personala,
-Traiasca oriunde doresc in unul dintre orasele !a0ate pe economia distri!utiva si pe
mana(ementul (eniocratic*,
-8rimeasca un pasaport al G*G*4*,
-8rimeasca revista internationala pentru (eniocrati*
+$
A5utati la crearea primei 4iscari
Geniocratice 4ondiale
Contactati-ne la JJJ*(eniocrac'*net
Tre!uie sa cream o or(ani0atie in ,iecare tara, care va ,i capa!ila sa pre0inte candidati
la viitoarele ale(eri*8uteti ,i pionierii acestui sistem,al carui o!iectiv este salvarea
umanitatii,,ara ca sa ,iti de stan(a sau de dreapta,dar deasupra tocmelii de
partid,deasupra lipsei de unitate,deasupra tuturor lucrurilor,acolo unde se a,la
inteli(enta*
Contam pe voi sa ,ondati primul department Geniocratic al tarii voastre,sau sa
implantati prima dele(atie locala sau re(ionala*
Credeti ca ar tre!ui sa li se dea (eniilor sansa de a (uverna?1aca da,puneti condeiul
pe &artie si dati-ne de veste*