TEMA :

Introducere n literatura universal a sec. 17-lea

Secolul al 17-lea este considerat perioada de trecere de la feudalism spre relaiile burgheze, spre
capitalism. Evident nu n toate rile procesul acesta decurge la acelai nivel. Se deosebete de la
o ar la alta n funcie de nivelul concret de dezvoltare al fiecreia.
n sec. al 17-lea n Anglia relaiile burghezereuesc s se impun n majoritatea sferelor vieii
umane (revoluia burghez).
n Frana, capitalismul se impune n industrie i comer, ns agricultura nc rmne pe cale
de dezvoltare feudal.
n Italia i Spania, relaile burghezeabia ncep s se impun. Se vd nite germeni ai
capitalismului, o faz iniial a acestuia.
n Germania, rzboiul de 30 de ani nu a servit progresului. Germania n sec. al 17-lea
reprezint un stat unificat fiind dezbinat n mai multe ducate.
Ca form de guvernare de stat n mai multe ri se impune monarhia absolut (absolutismul).
ntreaga putere este concentrat n minile unei singure persoane regele. Ideal din acest punct
de vedere a fost domnia lui Ludovic al 14-lea n Frana, supranumit Regele Soare. Guvernarea
lui a fost numit perioada de aur, a oferit poporului o stabilitate i a fost reprezentat prin lux,
fast, frumusee exagerat (n acea perioad s-a construit Palatul Versaiiles).
n secolul al 17-lea centrul culturii europene devine Frana. Italia care a deinut ntietatea
pn atunci pe parcursul mai multor secole, o pierde, deoarece ntr-o perioad relativ scurt de
timp devine arena de lupt a mai multor rzboaie care au epuizat-o economic, social i cultural.
n sec. al 17-lea se urmrte dezvoltarea tiinei. Aceasta devine putere real instituonalizat.
Se deschid mai multe academii de tiin, se organizeaz societi tiinifice, se editeaz jurnale
tiinifice. Cele mai influente devin tiinele reale, rezultatele crora sunt vizibile, se pot
implementa n practic (aplicabile), i demonstreaz eficiena i importana tiinelor, deci un rol
foarte mare se acord legturii dintre teorie i practic.
Se dezvolt mai mult filozofia, dar n locul ideilor renascentiste despre armonie dintre om i
existen (societate), ideilor care puneau n valoare omul, vin idei care vorbesc despre
discrepana dintre personal i general, om i existen, se impune tot mai mult segmentul tragic al
existenei.