Sunteți pe pagina 1din 4

URCIORUL DE AUR

Ernst Theodor Wilhelm Hoffmann se naste pe 24 ianuarie 1776 in Knigsberg, Prusia


(aziKaliningrad, Rusia). In 1813 scriitorul isi schimba cel de-al treilea nume in Amadeus, in
onoareacompozitorului sau favorit, Wolfang Amadeus Mozart.Fiu al unui jurist, Ernst Theodor
crescu din 1780, de la divortul parintilor, alaturi de mama sa, incasa bunicilor de linie materna.
El se bucura de la o varsta frageda de o buna pregatire muzicala sise indeletnici cu desenul,
dovedind aptitudini mai ales in domeniul caricaturii. Despartit defratele sau, el isi petrecu
copilaria intr-un mediu de oameni in varsta, a carui austeritate deveni maitarziu o tema a prozei
sale. Hoffmann ramane cunoscut mai cu seama pentru opera sa literara, incare combina ironia
si realismul cu fantezia, confruntand permanent dou lumi: realitatea banala si plictisitoare a
oraselor germane de inceput de secol al XIX-lea si o lume paralela, populata de fiinte
bizare.Opera sa Urciorul de aur este structurata in doisprezece capitole, fiecarui capitol
anticipandu-i-se continutul prin propozitii scurte, uneori eliptice de subiect sau predicat, de
forma unor motto-uri. Ca tehnici narative se intalnesc preponderent inlantuirea si
alternanta.Relatia incipit-final secaracterizeaza prin opozitia data de felul in care este conturat
personajul la inceput, respectiv lasfarsit. Astfel, in deschiderea operei, Anselmus apare ca un
inadaptat, ca o persoana urmrita deghinion, de care semenii rad. El este doar un simplu student,
fara experienta de viata, sarac,neindemanatic, al carui unic talent este caligrafia frumoasa. In
final insa acesta devine din copist poet desavarsit, dintr-un neinitiat ajunge sa cunoasca tainele
vietii, sa perceapa existenta intr-unmod primordial, unic. Eroul trece de la deznadejde la fericirea
absoluta, pura, atinsa in urmamaturizarii sufletesti, proces in care nobletea sa spirituala joac un
rol crucial.Opera se deschide prin prezentarea orasului german Dresda, loc caracterizat prin
banalitate, princomun, in timp ce in final se contureaza un taram fantastic, prielnic pentru
dezvoltarea imaginatiei poetice si in care comuniunea om-natura poate avea loc.Actiunea debuta
in ziua inaltarii Domnului in care un tanar pe nume Alselmus mergea grabit sis-a lovit de o baba
uracioasa rasturnandu-i cosul cu mere.Batrana foarte suparata l-a insultat petanar in toate
felurile,chiar daca acesta ii dadu ca rasplata ultimii bani pe care ii avea inhaina.Injuriile produse
de baba au trezit compasiunea trecatorilor,care cu cateva clipa inainte ilacuzasera de
graba lui.Intamplarea din acea dupa-amiaza l-a intristat pe tanar,deoarece el mereu patea
cate ceva,baisi agata hainele in nustiu ce cui,ba isi pata hainele cu grasime cand isi lua o haina
noua,ba alunecasi cadea pe jos ,ba isi zvarlea palaria exact in timpul in care trecea vreo doamna
prin preajma,intarzia oriunde oricat de devreme ar fi plecat de acasa,si cate si mai cate.Dar mai
presusde toate se intrista deoarece isi dadu ultimii banuti,si isi facuse planuri cum sa petreaca
in aceazi.Astfel ca se duse amarat la marginea unui rau,si statea ganditor sub un soc.I se paru
ca a auzit o voce si ca a vazut doi ochi albastri intunecati care il priveau cu un dor nespus,si ca
doi clopotei sunau tot mai puternic in dulci acorduri de flacari.Aceste lucruri ilcutremurau si il
incantau in acelasi timp si voia sa le mai vada si de aceea vorbi si el,astfel ca a fostluat drept
nebun de cei care treceau pe acolo. Serpoaica cu ochii albastrii va aparea pentru Alselmusca o
muza inspiratoare pe parcursul vietii. Iar socul este un element care se considera legatura
dintrelumea oamenilor si lumea spiritelor,iar visul face trecerea din lumea vizibila in lumea
invizibila.Stand in melancolia lui a fost strigat de prietenul lui,directorul adjunct Paulmann care
se afla peo barca pe raul Elba impreuna cu cele doua fiice ale sale si cu registratorul
Herrbrand.Astfel catanarul a onorat invitatia acestora de a merge cu ei in plimbarea la care
iesisera. Dar serpoaicele care i se aratase mai devreme o facuse si de aceasta data.Astfel ca
Anselmus a inceput sa vorbeascacu ele,si a fost luat degraba nebun de cei care-l insoteau.El isi
ceru scuze pentru iesirea lui dinminti si a inceput sa discute cu Veronica,fiica cea mare a
directorului care avea saisprezeceani.Dupa plimbare ei s-au hotarat sa mearga la director acasa
pentu a sta la un pahar de vorba.Acasa la director,Alselmus a primit o invitatie de a merge daca
doreste sa lucreze ca copist laarhivarul Lindhorst intre orele doisprezece si sase,cu pauza de o
ora intre trei si patru,si ca rasplatava primi o masa gratis si un taler pe zi,si daca lucrurile merg
bine va primi si un cadoufrumos.Aceasta invitatie il atrasase pe tanar si s-a hotarat sa isi
incerce norocul.Noaptea care a urnatAlsel mus s-a gandit numai la propunerea registratorului

Heerbrand si la argintii frumosi pe care i-ar fi primit.A doua zi dis de dimineata se pregati pana
la cel mai mic detaliu pentu infatisarea laarhivarul Lindhorst.Cand ajunse acolo si voi sa bata
cu ciocanul in usa vazu chipul de pe ciocancare il sperie dea-dreptul.Dar pe deasupra fu incolacit
de un sarpe care isi puse limba lunga siascutita pe pieptul tanarului.Cand si-a venit in fire s-a
trezit culcat in casa directorului Paulmanncare iar il credea nebun.Arhivarul le povesti o
istorioara din viata lui la cererea registratorului,dar acestuia nu ii prea placuse povestirea si nu
credea ca acele fapte fac parte din viata lui,Astfel ca Alselmus aflaselucruri noi despre domnul
Lindhorst. Registratorul il prezenta pe Alselmus arhivarului si acestaia ii paru bine de
cunostinta,dar spre mirarea celor doi el pleca grabit.Zilele au trecut si tanarul Alselmus cazuse
intr-o melancolie si nu mai avea curaj sa mai meargala arhivar acasa.Odata cand se
intorcea acasa de la o plimbare lunga,el a trecut pe langa soculmiraculos de altadata si inca odata
vazuse serpoaica pe care o indragise si care pusese stapanire pegandurile lui.Pe cand se afla el
acolo,iata ca a venit arhivarul caruia i-a marturisit despre dragosteacare l-a cuprins pentru
serpoaica,si acesta i-a marturisit ca cele trei serpoaice sunt fiicele lui,si dinspusele lui,el crede ca
s-a indragostit de fiica cea mica pe nume Serpentina,si ca el stiuse despreasta inca din ziua
Inaltarii.Acesta ii aratase tanarului o piatra in care putuse sa le vada pe cele treiserpoaice si in
special pe Serpentina.Arhivarul i-a mai spus tanarului ca daca se hotarasete poate sa vina sa
lucreze la el,si in acest felo va puteam vedea mai des si pe Serpentina,si ii mai spuse ca l-a
asteptat zilele trecute sa vina,dar el nu a venit. Alselmus i-a povestit acestuia de baba aceea
si batranul i-a zis ca acea femeie batrana este o femeie care ii face tot felul de pozne,este
dusmanul lui si face tot ce poate ca sa iialunge musafirii care ii sunt lui simpatici,asemeni cum i
s-a intamplat si lui.Astfel ca arhivarul ii daacestuia o licoare pe care sa i-o toarne pe nas
precuparatei data viitoare cand va veni la el,si astfel iiva veni de hac babei.Dupa ce ii dadu
licoarea arhivarul disparu,si Alselmus a avut impresia cavulturul cenusiu care a zburat a zburat
este insusi arhivarul.Dupa acesata se gandi iarasi laSerpentina si ii rosti numele,iar un trecator
care il auzise vorbind ii spuse acel nume este pagan,siel dandu-si seama in locul unde se afla dori
sa plece cat mai degrab acasa si sa nu se intalneasca cudirectorul Paulmann si cu registratorul
Heerbrand,dorinta care i se intampla.Directorul Paulmann avusese o discutie cu registratul
Heerbrand despre nebunia lui Alselmussi ajunsesera la concluzia ca nu mai este nimic de facut in
cazul acestuia. Veronicai,fiicadirectorului ii placu a doua parte a discutiei tatalui ei cu
registratorul in care spuneau ca tanarul arestofa si poate sa ajunga chiar si consilier aulic,dar
dansa deja se visa sotia lui.Chiar in timpul visariiei isi facuse aparitia si Alselmus care avea o
infatisare putin ciudata fata de cum era el in mdobisnuit,vorbi cu un ton hotarat si nu se
impiedica cum ii era obiceiul.Aceste lucruri o duse peVeronica intr-o alta stare de visare,dar a
fost deranjata de catre doamna care ii spuse ca el nu va finiciodata sotul ei si sa nu mai
viseze.Prietenele ei isi facuse simtita prezenta si observara ca este ceva ciudat la ea,ca nu este ea
instarea ei normala,si aceasta le spuse de gandurile ciuadate care o napadira si acestea le spuse ca
silor li se mai intampla,si povesti cum un omulet marunt o intampinase de prin toate colturile
casei razand de ea si facandu-i semne.Una dintre ele era logodita cu un ofiter care era pe front si
desprecare nu mai avea nici o veste,si pentru a stii despre el s-a dus la o baba care i-a prezis ca
logodniculei este sanatos si ca il va revedea curand.Astel ca Veronica se gandi sa mearga sa
intrebe la baba sidespre mult prea iubitul ei Alselmus si ii ceru prietenei sale adresa unde o poate
gasi pe batrana sichiar in noapta aceea a mers sa ii faca o vizita.Ajunsa la casa batranei initial se
sperie de ea si de locuinta ei,dar dupa cateva clipe saobisnuisi nu i se mai paru chiar asa de
groaznice.Batrana ii spuse chiar ea motivul vizitei ei,si ea ramasesurprinsa ca baba a ghicit acest
lucru.Batrana ii spuse sa il lase in pace deoarece el nu il iubeste,ci oiubeste pe serpoaica,dar
Veronica nu lua in considerare cele spuse si ii spuse batranei sa nu onecajeasca,si a dat sa
plece.Dar batrana i-a spus acesteia ca ea este Liza,doica ei din copilarie si canu ii vrea raul,si
vrea sa o ajute,si astfel sa vina iar la ea in noaptea in care va fi echinoxul pe launsprece si
ea pana atunci va pregati cele trebuincioase.Alselmus si-a pregatit cele trebuincioase pentru
infatisarea la arhivar.La usa arhivarului se ivira iarasi nasul lung si ascutit de data
trecuta,dar acesta il stropi cu potiunea primita,iar acesta se transforma intr-un metal
stralucitor.Acolo fu condusin incaperea de lucru,dar pana ajunse la acea odaie a trecut prin mai
multe incaperi care il uimira,iar pasarile care se aflau acolo il innebunisera cu tot felul de

vorbe.Dar pe langa toate acestea o vazu pedraga lui Serpentina,dar nu pentru mult timp,deoarece
il zorise arhivarul la munca.Ajuns in odaia delucru,acesta ii prezenta scrierile lui,iar arhivarul nu
fu foarte multumit de ele,dar ii spuse ca la el vaavea materiale necesare si timp pentru a se
perfectiona.Asa ca el a fost lasat singur pentru a-si facetreaba,iar vocea Serpentinei o auzi ceea
ce il imbarbata foarte mult.Dupa ce si-a terminat treaba si-a primit talerul de argint promis si a
plecat bucuros spre casa.Veronica imediat dupa ce tatal ei se duse la culcare,pleca si ea,dar la
baba,deoarece eranoapte cu pricina.Acolo batrana o astepta,iar imediat ce tanara ajunse,ele isi
luara cele necesare si plecara insotite de motanul babei care le lumina drumul.Ajunsera in locul
planuit cele doua au sapato gaura in pamant si au asezat pirostriile si galeata.Baba facea tot felul
de gesturi ciudate,asa caoricine ar fi trecut pe acolo,s-ar fi minunat de situatia in care se gaseau
cele doua.Dar nimeni nu le-a intrerupt din ritualul lor.A doua zi dimineata Veronica se trezi in patul ei
de acasa si vazand-o pe sora ei se gandi ca afost doar un simplu vis,dar cand sora ei i-a aratat
mantaua uda zicandu-i ca probabil vantu a deschisfereastra si i-a udat-o,si-a dat seama ca cele
intamplate nu au facut parte dintr-un vis,ci ele chiar s-au intamplat aievea.Iar simtind ceva in
piept,uitandu-se a vazut o oglinda atarnata de gatul ei,si isidadu seama ca acel obiect este un dar
de la baba.In ultimul timp Alselmus isi petrecuse mult timp la arhivar facandu-si sarguincios
treaba,iar acesta multumit de munca lui il lua intr-o zi intr-o alta incapere si dandu-i sa copieze
nistemanuscrise mai importante,si ii spuse sa nu verse nici un strop de cerneala pe originale,ca de
altfelva fi vai de el.Noile manuscrise care trebuiau sa fie copiate aveau literele mult mai
incurcate,asa catanarul isi pierdu speranta ca le poate copia intru-totul cum sunt.Dar si de aceasta
data Serpentina iiaparu si il incuraja ca o poate face,si incepu sa-i spuna povestea
Salamandrei,adica a tatalui ei.Asase facea ca demult,tatal ei care slujea printului Phosphorus in
tara Atlandidei se plimba pringradina pe care mama printului o impodobise si acesta observa un
crin care canta usor,si candacesta se apropie de el,crinul isi desfacu petalele,iar in dansul tatal
ei observara o serpoaica caredormea in caliciul florii.Atunci tatal ei s-a indragostit de acea
serpoaica,si o rapi de la crin carestrigara zadarnic dupa mult iubita lui fiica.Astel ca acesta o duse
in palatul printului si il ruga sa leuneasca,dar acesta ii destainui ca ea fusese iubita lui de odiniora
si acest lucru nu se poate intampladeoarece scanteia pe care a aruncat-o asupra ei era s-o
nimiceasca,si numai biruinta asupra balaurului negru care tine acum in lanturi darurile
panatului,a ocrotit-o pe floare,astfel incat petaleleei au fost destul de tari incat sa inchida in ea
scanteia si sa o pastreze.Dar tatal ei nu ascultara desfatul printului si astfel a luat-o pe
serpoaica,dar aceasta s-a prefacut in cenusa si a zburat in vazduh.Astfel Salamandra in supararea
lui a improscat toata gradina in falcari pe care astefl aruinat-o.Printul maniat pe el l-a
blestemat si la trimis printre duhurile pamantului sa se chinuiasca pana in ziua in care focul se va
aprinde din nou,si va tasni din pamant o faptura noua.Dar gradinarulcare s-a ingrijit de gradina ia luat apararea.Rodul unirii cel doi fu cele trei serpoaice,care vor aparea oamenilor in chipul
mamei si primavara vor atarna in crengile socului si vor rosti vorbe decristal,iar daca se vor gasi
trei tineri care sa se casatoreasca cu cele trei fete,atunci salamandra se va putea elibera de povara
apasatoare.Iar cele trei fete vor avea ca dar de la gradinar un urcior de aur din care vor rasari un
crin rosu ale carui miresme il vor invalui pe acel tanar incercat si va puteaveni sa locuiasca in
frumosul taram Atlantida.Dupa aceasta povestire Alselmus isi destainui inca o data dragostea
pentru frumoasa luiSerpentina,iar cand se trezise dintr-un vis greu isi dadu seama ca nu a scris
nimic,dar cand se uitala foaia de pergamente copia manuscrisului era ispravita.Astfel ca atunci
cand veni arhivarul,el fulaudat si si-a primit plata cuvenita. Fiindca in ultimele zile nu
mai trecuse pe la director ,atunci candse intalni cu el pe strada acesta insista cu orice pret sa il
insoteasca la el acasa pentru a sta la un pahar de vorba.Ajuns acolo si vazand-o pe Veonica in el
se dadea o lupta.I se paru ca Serpentinafusese doar un vis si cea la care intradevar se gandise
fusese Veronica.Dar aceste ganduri fu doar rezultatul vraji facute de baba,lucru pe care el nu il
stia. In timp ce se desfatau cu totii acoloaparusera un omulet caraghios si ii spuse ca arhivarul il
asteptase astazi,dar el nu venise si il vaastepta si maine. Dupa aceasta aparitie,Alselmus se sperie
si fugi din casa directorului,nu inainte dea fi sarutat de Veronica.A doua zi cand ajunse iarasi la
munca,fu intrebat de arhivar cum sa simtit ieri,si ii spuse ca siel a fost acolo alaturi de el,initial in
castronul de punci,apoi in pipa directorului. In acea zi avusesede copiat niste scrisuri ciudate,care
tare greu era sa le copii intr-totul ,iar in truda lui,din greseala s-ascurs o pata de cerneala pe

manuscrisele originale.Asa ca in acel moment se auzira niste forfoteciudate,iar el fu pus intr-o


sticla de cristal bine astupata care se afla pe un raft in biblotecaarhivarului. Acolo a observat
ca alaturi de el sunt si alti tineri cuprinsi de aceeasi soarta ,dar ei nuerau asa de inspaimantati ca
el,ci dimpotriva se simteau bine si ii spuse acestuia ca se simt bine siau de toate,ceea ce il uimi
pe Alselmus care nu isi putu inchipui cum se pot simtia acestia bine inspatiul stramt in care
erau.Pe cand se afla el acolo iata ca veni baba care isi batu putin joc de el,de starea in care se afla
siincerca sa il pacaleasca sa o ajute,promitandu-i ca rasplata libertatea.Ea voia sa fure urciorul
deaur,dar papagalul arhivarului incepu sa tipe cu toata forta,asa ca stapanul sau isi facu
repedeaparitia.Se dadu o lupta intre papagalul arhivarului si motanul babei,dar si intre stapanii
lor.Nudegraba a fost biruinta arhivarului,care o transformase pe baba intr-o sfecla
uracioasa.Astfel ca pagalul primi drept rasplata de la spananul sau o pereche noua de ocheleri ci
cateva nuci de cocos.Dupa ce baba fuse invinsa,Alselmus fuse scos de sticla de cristal si
arhivarul ii spuse ca denecredinta lui nu fusese el vinovat,ci farmecele babei care puse stapanire
pe el.Registratotul Heerbrand fusese promovat la gradul de consilier aulic,si ca urmare o ceru
desotie pe Veronica de la tatal sau.Acesta fuse uimit de cerere,dar spuse ca daca ei se
iubesc,atunci elnu le va sta impotriva.Veronica marturisi faptul ca ea ii facuse vraji lui
Alselmus,si cum babafusese nimicita,atunci si vraja disparu si mai povesti povestea Salamandrei.
Doctorul se sperie defaptul ca cei din jurul sau vorbeau lucruri pe care el nu le intelegea,iar el ii
socotea nebuni.Iar aceasta nebunie o punea pe seama lui Alselmus,daca nu era el,acestia nu s-au
fi aflat in starea incare se gaseau.Astfel ca Veronica se logodi cu registratorul si in foarte scurt
timp a urmat sinunta.Baba fiind nimicita,si Alselmus fiind tanarul care auzi soaptele de cristal
ale serpoaicelor siindragostindu-se de Serpentina,Salamadra du eliberat,iar cei doi indragostiti au
pasit si au ramas petaramul Atlantidei.In final il gasim pe scriitor care fiind invitat de arhivar a
mers si el in Atlantida pentru a vedea bucuria celor doi tineri.
Opera Urciorul de aur, scrisa de E.T.A Hoffmann, a fost publicata in anul 1814, intr-un
secoldefinit din punct de vedere literar de aparitia romantismului. Scrierea se bazeaza pe un
numar desurse, cele mai importante fiind basmele populare si alchimia (complex de doctrine
filosofice,stiintifice si metafizice, al carui scop este transmutarea metalelor ordinare in aur si
crearea unui panaceu, menit sa vindece toate bolile si sa prelungeasca viaa).Fiind un basm cult,
modern, opera Urciorul de aur concentreaza in primul rand tema specificaacestei specii
literare, si anume lupta dintre fortele binelui, reprezentate de tanarul studentAnselmus,
arhivarul Lindhorst si cele ale raului, simbolizate in special de vrajitoarea deghizata lainceput
in baba precupeata. Totodata, opera aduce in prim plan conflictul dintre realitatea orasuluigerman
de la inceputul secolului al XIX-lea, perceputa ca restrictiva si mediocra, siimaginatia poetica,
inzestrata cu o nelimitata capacitate creativa. Aceste teme sunt dublate de temaerotica si cea
initiatica, personajul principal fiind supus de-a lungul operei unor incercari, in urmacarora
ajunge sa cunoasca iubirea absoluta si atinge desavarsirea in arta poeziei.Opera Urciorul de aur
este de fapt o alegorie a creatiei poetice, transpusa artistic prinraportarea la estetica
romantismului. Astfel, se pune in prim-plan comuniunea omului cu natura prinschitarea unei
lumi fantastice, dar inzestrate cu o existenta obiectiva, la care are acces doar omul degeniu,
poetul, superior prin simtire, prin sensibilitate, prin spiri