Ernst Theodor Amadeus Hoffmann - de fapt Ernst Theodor Wilhelm

Hoffmann, cel de-al treilea prenume a fost ales mai trziu de ctre autor, din
admiraie pentru Mozart a fost un scriitor, compozitor i pictor romantic german
(n. 24 ianuarie 1776 la Kaliningrad d. 25 iulie 1822 la Berlin). Celebru mai ales ca
prozator, el a cultivat genul nuvelistic, cel fantastic i al basmului cult. Datorit
pregtirii muzicale el a activat i ca libretist, teoretician i critic muzical. Unele
dintre cele mai celebre poveti i povestiri ale sale sunt Piticu zis i Cinabru,
Sprgtorul de nuci, Elixirele diavolului, Urciorul de aur i Domnioara de Scudery

Studentul Anselmus rastoarna cosul unei precupete, o baba, care il blestema

sa cada in cristal. Urmeaza intalnirea lui Anselmus cu cele 3 serpoaice si fascinatia
fata de ochii Serpentinei. Anselmus se angajeaza copist la arhivarul Lindhorst. In
casa arhivarului se intampla lucruri neobisnuite. Veronica, fiica directorului
Paulmann, se indragosteste de Anselmus. Anselmus este indecis, confuz in aceasta
relatie. Actiunea continua urmarind in paralel relatia cu Veronica si relatia cu
Serpentina. De la Serpentina el afla istoria fantastica a familiei arhivarului, care ar fi
o salamandra, urmarit de dusmania babei, o vrajitoare cu chip de sfecla. Veronica
ajunge la baba pentru a-si afla viitorul. Baba ii propune un ritual in noaptea
echinoxului de toamna, pentru a-l lega pe Anselmus de ea. Anselmus e atras de
Veronica si incepe sa se indoiasca de existenta Serpentinei, considerand ca totul nu
e decat o nalucire. Se implineste blestemul babei: drept pedeapsa ca a patat un
manuscris, e inchis de arhivar in cristal. Are loc infruntarea dintre arhivar si baba.
Baba este invinsa. Veronica se casatoreste cu Heerbrand si isi gaseste fericirea.
Anselmus si Serpentina traiesc intr-o lume minunata.