4.'. '.'.

F'ragmehtul: 116
F98
.,
,\ '.' "
\, ' ,';

Poezia I'omantioa este 0 poezie universala progresiva 1.

MeniI'ea' ei nu s'e I'ezuma dbaI' 131 reunireatutUroI' speciilotl'
poetibe I?i'la' puneI'eain re1atie apoeziei eu 'fHosofia ~i' reto-
ric~. Ea ti'iJ.de !?i'tr~buie Sia realizeze dud intrepatNlrt<derea
dintte 'poezie~ipr(jzii,d'otare'genlala "~i spirit eritic,'poe-
zie culta!?ipoezie' populara,cind' fuziunea I:westor elenl'ente;
sa invioreze poezia !?is-o faca sociala, sa confere vietii ~i,50-
cietiitii aura poetica, sa poetizeze spidtul ~i sa incarce pina
la saturatie formele artei ~u un vaI'ia~ continut cultural, in-
sufletind-o prin umor. Poezia r10rnahtica cuprinde tort ceea
ce este poetic - de la eel mai oomplicat sistem ce include 0
multitudine de sistenie in sfera sa - pina la oftatul, j)ina
la sarutul nevinovat 181, copilului careiface' poezie,in dnte-
cuI sau naiv. Ea sepiel1de intI'-atW in' ceea ee cristalizeaza,
iniCit ail putea crede C?a,9copulei supvem !?i linie ar ficarac-
terizarea oricarui lilildivid 'ipzestr at poetic; !?iitotu~i n;q exis-
ta ,inca 0 ,g.lta,form~ aUt, de p):"opicesa"exprime, plenaI' spiri-
tul, autorului ,: astf'el in~irt unii scriit()ri, ,a carol' intentie n-a
fost :deqi~ sa s,crie ,un roman, i>-fll.). descris ,int:r:-uilfe\ ,opre-
c,are ,pe eLin~i!?i. Numai poezia poate qonstitui" as,emeniepo-
peii, 0 'ogHpda a''intregii lumiinconjuratoare, (; ima~i:nea
epo'cii.' Iri ciuda acestui fapt, poreda iit' eel mai irialtgrad
calitatea de a pluti;, despovaratadebriee interes ,d)ncret$i'
de ariee tel spiritual, pe aripile meditati'ei poertice, inke 'r-eali""
zar~~irealizator ; 'este in stare sapotenteze ,perrhanent acea-
sta meditatie ~i s-o multiplice ca 0 imagine intI'-un !?ir ne-
sfir§it de,oglinzi. Po~~~a e$~~ ,capabila sa asi~ileze' c~fl mai
~,Scrlegelsubliniazi;i, prin fQlosirea, neologismului:"progresiv".
starea' de permanenta mi~care, de evolutie a poeziei romantice.

5'
 Arte poetice • Romantismul

inalta l?i multHaterala cultura ;. nu doar din interior, ci :'Iidin

exterior, inspre interior, organizind asemanator fiecare struc-
tura, menita sa reprezi:nrbeun intreg in creatiile ei, calitate prin
care i se deschide perspective unei clasicitati infinite. Poezia
romantica reprezinta prinrt1'earte ceea ce constitui.e ratiunea in
filosofie, sau societatea, relatiile, prietenia :'Iidragostea in viata.
Alte modalitati de a ooncepe poezia sillit finite :'Ii pot fi ana-
lizate pina in cele mai mici deltalii. Poezia romantica se afla
inca in devenire; tocmai caracterul acestei vel?nice deveniri,
faptul ca nu poate atinge nidcind gradul des·avir:'lirii dezva-
~uie esenta ei propriu-zisa. Nid 0 teorie n-o poate cuprinde :'Ii
doar ocrritica divinatorie a1' putea indrazni sa-I caracteri-
zeze idealul. Unica pbezie infinita ca :'Ii unica poezie libera,
ea recunom;;te drept prim~ lege vointa suveranaa poetului.
Int1'uchipind poezia insa:'li, mooalitrutea de creatie romantica
este uniea ce-:'Ii. .depa~€l?teeonditia, caci intr-o anumita ma~
sura, orke poezie este sau trebuie sa fie 1'omantica.