Este una din cele mai apreciate plante de interior, decorativa n principal prin flori, dar

si prin frunza.
Genul Cyclamen cuprinde aproximativ 20 de specii si o multitudine de soiuri care cresc n zone
variate ale globului, din zonele alpine pna n regiunile mediteraneene. ubstratul preferat este
unul grosier, bine aerisit cu un continut mare de substante nutritive si !umus.
peciile salbatice cresc n zone umbroase" prin lucrari de amelioare, din speciile salbatice care
prezinta flori mici, roz desc!is sau liliac!iu, puternic parfumate, s#au obtinut forme de mare
perfectiune, cu flori foarte variate prin culoarea si forma lor, care se cultiva ca plante de interior.
e pare ca stramosul formelor ameliorate este specia Cyclamen persicum.
$lanta prezinta o tulpina, care este de fapt un tubercul subteran de forma sferica, turtita" de pe
acest tubercul, din partea inferioara se dezvolta radacinile fibroase care patrund n sol, iar din
partea superioara, se ndreapta n sus florile si frunzele.
%ecorativa prin florile sale cu forme diferite si divers colorate &cyclamen, alb, roz,
violet, rosu, bordo', dar si prin frunzele cordate, de culoare verde nc!is cu desene marmorate
argintiu#albicios, precum si mentinerea acestor calitati pe o perioada lunga de timp &noiembrie#
martie', fac din Cyclamen o planta apreciata, de a carei frumusete ne putem bucura toamna,
primavara, dar mai ales iarna, cnd contribuie la diversificarea sortimentului de flori, mai putin
mbelsugat dect n timpul primaverii.
e nmulteste prin seminte, care se seamana ntr#un amestec de pamnt de frunze si
nisip grun(os" data semanatului se stabileste n functie de momentul cnd dorim sa avem flori,
tinnd cont ca de la semanat pna la nflorit trec )0# )2 luni" semanatura se mentine la
temperatura de )*# 20oC, ntr#un loc umbrit si cu pamntul n permanenta reavan" semintele
germineaza n +# , saptamni. e poate nmulti si prin divizarea tuberculului- operatia se face la
sfrsitul primaverii, dupa epuizarea nfloritului, si consta din fragmentarea tuberculului astfel
nct fiecare fragment sa aibe ctiva muguri" se planteaza fiecare fragment n g!ivece cu
amestecul amintit la nsamntare" plasati g!iveciul ntr#un mediu umbrit si racoros" mentineti
amestecul din g!iveci n permanenta reavan. $lantele care rezulta, fie din semanatura, fie din
divizarea tuberculului, vor fi transplantate mai nti n g!ivece cu diametrul mic &+ cm', apoi n
g!ivece mai mari, si tot asa de 2# . ori, pna a(ungem la dimensiunea finala a g!iveciului &)2#)+
cm'" la transplantare, vom fi atenti ca tuberculul sa fie acoperit n ntregime cu un strat subtire de
pamnt" doar la ultima transplantare, 2/. din tubercul se acopera cu amestec iar treimea
superioara ramne deasupra solului, neacoperita cu pamnt" n permanenta se mentine amestecul
de pamnt din g!ivece reavan, o temperatura de )+# ), oC, putina umiditate atmosferica dar si
aer proaspat. 0ertilizati de )# 2 ori / luna cu solutii de ngrasaminte complexe.
%aca este ngri(it corect, Cyclamenul poate trai .#1 ani. $entru aceasta planta trebuie
asezata ntr#un loc aerisit si bine luminat, dar nu sub razele directe ale soarelui" trebuie udata
moderat, astfel nct pamntul din g!iveci sa fie n permanenta umectat, dar apa sa nu stagneze
n (urul tuberculului, deoarece excesul de umiditate poate provoca putrezirea acestuia" umiditatea
insuficienta, de asemenea, este nefavorabila pentru ca determina lemnificarea tuberculului.
%upa epuizarea nfloritului, sfrsitul primaverii# nceputul verii, Cyclamenul, intra ntr#o
perioada de repaus vegetal" mutati g!iveciul ntr#un loc umbrit si racoros, udati mai rar si cu apa
mai putina" curatati florile trecute si frunzele ofilite" operatia se executa cu atentie pentru a nu
rani tuberculul" orice rana pe suprafata acestuia este o poarta de patrundere a infectiilor cu boli
criptogamice. pre sfrsitul verii, nceputul toamnei, planta si reia ciclul vegetativ, emite frunze
noi si c!iar boboci florali. %in acest moment i oferim conditii &umiditate n sol si atmosfera,
lumina, temperatura, elemente nutritive' optime unei dezvoltari favorabile a plantei.
Numele de cyclamen este de origine greac (kyclos=cerc) fcnd aluzie la forma sferic a
tuberculului sau la cea spiralat pe care o capt pedunculii floriferi dup fecundarea
florilor.Origine: Grecia !iria "ipru #ran $gipt %unisia. "re&te la poalele mun'ilor din
toata zona bazinului mediteranean. (n $uropa a fost adus )nti din #ran )n seculul *+# la
Grdina ,otanic a -eginei $lisabeta # a .ngliei. .cest gen cuprinde peste /0 de specii.
!pecii &i 1ariet'i "yclamen:

2. "yclamen persicum:

$lant2 cu tubercul , la nceput rotund, 3i pe m2sur2 ce nainteaz2 n cre3tere, cap2t2 o form2
sferic2 turtit2, prote(at de o epiderm2 brun ro3cat2. 4re frunzele invers cordate, de culoare verde
cu desene mai nc!ise sau mai desc!ise. 0lorile lung pedunculate, solitare au + petale cu vrful
r2sfrnt n (os de culori diferite &roz, ro3u, violet saul alb'. 0ructul este o capsul2 care con5ine 20#
10 de semin5e de diferite forme 3i m2rimi, de culoare maronie.
/. "yclamen persicum grandiflorum
4re florile cu diametrul de ,#* cm, diferit colorate.
3. "yclamen persicum fimbriatum
Cu flori diferit colorate 3i marginea petalelor fran(urat2.
1. "yclamen persicum grandiflorum odoratum
Cu flori mari, divers colorate, cu miros de l2mi52
+. "yclamen persicum grandiflorum flore pleno
Cu + petale 3i + stamine petaloide. 6u nflore3te a3a abundent ca specia de baz2.

Cele mai cunoscute soiuri sunt- 7lanc8 argente # alb, $astel 9!ite # alb, :ex # ro3u, ;undelup #
ro3u, uperba # roz
4ucrri de )ntre'inere "yclamen:
transvazarea- se execut2 pe m2sur2 ce plantele cresc, ultima n g!ivece de )2#)1 cm.
<ransvazarea este lucrarea prin care planta aflat2 n plin2 activitate fiziologic2 este sc!imbat2
ntotdeauna dintr#un g!iveci mai mic n unul mai mare, urm2rind men5inerea intact2 a sistemului
radicular 3i a bolului de p2mnt. =ucrarea se execut2 atunci cnd r2d2cinile au cuprins n
ntregime p2mntul din g!iveci, au culoarea alb#g2lbuie 3i au a(uns la marginea g!iveciului. =a
executarea transvaz2rilor se folose3te acela3i amestec de p2mnt, respectndu#se mu3uroirea
tuberculului.
fertilizarea- n perioada de la al doilea repicat &transvazat' pn2 dup2 nflorire &la
intrarea n repaus' se administreaz2 ngr232minte complexe dizolvate n apa de udare 0.)#0..
>, o dat2 la ,#* zile.
repausul- cyclamenul poate fi cultivat 3i ca plant2 peren2. ?n aceast2 situa5ie n fiecare
an dup2 trecerea florilor, planta este introdus2 n repaus &mai# iulie' cnd nu se ud2, se a3eaz2
n locuri semiluminoase 3i cnd 3i pierde partea aerian2, tuberculul se scoate din amestecul
vec!i 3i se planteaz2 n amestec de p2mnt proasp2t n acela3i g!iveci sau n altul. %ac2 dorim,
n acest moment se poate face nmul5irea vegetativ2 prin divizarea tuberculului. ?ngri(ite
corespunz2tor n continuare aceste plante nfloresc abundent iar florile sunt mai mici.
eliminarea prafului de pe frunze- se face prin 3tergerea acestora cu un burete mbibat n
ap2 curat2 sau prin introducerea plantelor sub du3.
afnarea substratului- trebuie f2cut2 cel pu5in o dat2 pe lun2 cu un b25 de grosimea unui
creion f2r2 a r2ni tuberculul sau r2d2cinile
r2ritul- se face ori de cte ori se observ2 ca plantele se stn(enesc n timpul cre3terii.
Cyclame # $reten5ii fa52 de condi5iile de mediu-

4vnd n vedere locul de origine al cyclamenului &plant2 adaptat2 condi5iilor de umbr2 3i
semiumbr2 la marginea p2durilor' n perioada aprilie#august cnd radia5iile solare sunt prea
intense plantele se umbresc. @ndiferent de faza n care se g2sesc plantele, umbrirea trebuie f2cut2
n a3a fel nct s2 nu sufere nici de exces, dar nici de lipsa luminii. <rebuie s2 facem de asemenea
o aerisire corespunz2toare mai ales toamna 3i iarna cnd riscul putrezirii este mai mare.
Cyclamenul vegeteaz2 bine la temperatura de ),#20 AC vara 3i )2#), AC iarna.
0a5a de ap2 are preten5ii mi(locii. Excesul de umiditate creeaz2 condi5ii favorabile pentru
dezvoltarea diferitelor boli criptogamice 3i putrezirea plantelor mai ales cnd 3i temperatura este
sc2zut2. =ipsa apei n perioada form2rii tuberculului duce la lemnificarea acestuia, planta
r2mnnd pipernicit2. <rebuie s2 avem gri(2 ca plantele s2 nu aibe frunzi3ul umed peste noapte.
Bara se ud2 o dat2 la dou2 zile, iar iarna o dat2 la trei zile administrnd cca. 0.2+ l ap2 la un
g!iveci de )2x)2 cm