INSTITUTUL DE STAT DE RELATII INTERNATIONALE DIN REPUBLICA MOLDOVA

LUCRU INDIVIDUAL


LA:SISTEME FUNDAMENTALE CONTEMPORANE DE DREPT

TEMA: Familia de drept Common-law
Efectuat:Dercaci Ana
Verificat:
CISINAU!"#$$
Sistemul de dret en!le" # c$mm$n#la%
$%Common-law &n An'lia
Tim de sec$le de"&$ltarea sistemel$r 'uridice a a&ut l$c (n aralel) e c$ntinentul
eur$ean) e de $ arte) (n insulele *ritanice) e de alt+ arte) f+r+ c$ntacte recir$ce rea
frec&ente ,i mai ales f+r+ ca &reunul din aceste sisteme s+ e-ercite $ influen.+ real+ unul asura
celuilalt/ S#au creat (n acest m$d d$u+ medii 'uridice diferite) d$u+ lumi 'uridice (nc0ise 1 cea
c$ntinental+ ,i cea insular+) care se i!n$rau recir$c/
Dretul en!le" a 'ucat un r$l im$rtant (n c$mer.ul interna.i$nal/ D$mina.ia e care
An!lia a e-ercitat#$ mai *ine de un sec$l asura c$mer.ului m$ndial a imus (n ractica rela.iil$r
c$merciale tiurile de c$ntracte en!le"e) c0iar atunci c2nd +r.ile a&eau alte na.i$nalit+.i) recum
,i c$meten.a instan.el$r ar*itrare en!le"e/ Puternica influen.a ec$n$mic+ a Statel$r Unite ale
Americii a accentuat ascendentul institu.iil$r de c$mm$n#la%/ 3ntre!ul dret al c$mer.ului
interna.i$nal este r$fund tri*utar te0nicil$r c$ntractuale en!le"e ,i americane/ C$ntractele de
4n$%#0$%) fact$rin!) leasin!) f$l$sesc elemente te0nice ale sistemului de c$mm$n#la%/
Common-law rere"int+ un sistem 'uridic care !u&ernea"+ (nc+ terit$rii (ntinse ce
de+,esc cu mult limitele Marii 5ritanii/ Dac+ insulele *ritanice nu sunt !u&ernate (n (ntre!ime
de acest sistem) dretul en!le" s#a imus dat$rit+ e-ansiunii c$l$niale *ritanice) e &aste
terit$rii din Africa) Asia ,i America/ 3n ma'$ritatea terit$riil$r ce aar.inuser+ alt+dat+ c$r$anei
*ritanice dretul intr$dus de rimii c$l$ni"at$ri a !+sit un teren &id ,i ,i#au imus r$riul sistem
de dret/ 3n alte terit$rii dretul c$l$ni,til$r era c$nfruntat cu sistemele 'uridice l$cale) adesea
ar0aice ,i cutumiare/ 3n alte .+ri cum ar fi India ,i Pa4istanul din c$nfruntarea dretului en!le" cu
sisteme 'uridice *ine c$nturate cum sunt cele 0indus ,i musulman au re"ultat re!lement+ri
0ri*ide) care au (mrumutat at2t calit+.ile) c2t ,i defectele am*el$r sisteme/ Un r$l im$rtant l#a
a&ut C$mitetul 'udiciar al c$nsiliului ri&at *ritanic care a&ea statutul de instan.+ surem+ este
t$ate 'urisdic.iile cu e-ce.ia Indiei) Pa4istanului ,i Canadei) instan.+ ce a desf+,urat $ aml+ ,i
r$fund+ $er+ de unificare a dretului terit$riil$r c$l$niale du+ m$del en!le"/
N+scut (n insulele *ritanice acest sistem nu !u&ernea"+ (n (ntre!ime aceste insule/ Se
alic+ (n An!lia) 6ara 7alil$r ,i Irlanda) dar nu se alic+ (n Sc$.ia care are un sistem 'uridic
r$riu/ C2t ri&e,te terit$riile e-traeur$ene tre*uie distins (ntre d$u+ cate!$rii de state/ Cea
dint2i este f$rmat+ de d$mini$anele (n care c$l$ni"area *ritanic+ nu a succedat celei a &reunei
.+ri eur$ene) cum ar fi Canada) cu e-ce.ia r$&inciei 8ue*ec) (n care se alic+ un sistem
'uridic de ti france"/ A d$ua cate!$rie de terit$rii au aar.inut alt$r uteri c$l$niale) cum ar fi
Africa de Sus st+2nit+ ini.ial de *uri sau r$&incia 8ue*ec f$st+ c$l$nie france"+/ Princiiul de
la care s#a $rnit (n aceste re!iuni a f$st men.inerea sistemel$r 'uridice e-istente (naintea
$cua.iei *ritanice) (n m+sura (n care nu au f$st a*r$!ate rin actele n$rmati&e ale aut$rit+.il$r
c$l$niale *ritanice sau rintr#$ re!ul+ sta*ilit+ ulteri$r de $r!anele l$cale/
C$mm$n#la% a f$st sistemul 'uridic al unei s$ciet+.i feudale (n tiarele c+ruia a f$st
turnat c$n.inutul unui dret *ur!0e"/ Du+ e-resia lui 5ent0am) dretul en!le" este $ 9'ud!e
made la%:) $ crea.ie a 'urisruden.ei/
De,i (n "ilele n$astre l$cul $cuat de dretul scris este c$nsidera*il dretul en!le" r+m2ne
un drept al precedentelor. Precedentul 'udiciar rere"int+ mecanismul cel mai im$rtant (n
f$rmarea unui sistem/ Acest dret al recedentel$r curinde cel mai adesea re!uli e-trem de
te0nice ,i f$rmaliste) accesi*ile d$ar seciali,til$r) f+cute entru tri*unale) iar nu entru
'usti.ia*ili/ Asectul $ri!inal al c$mm$n#la%#ului este rere"entat de c$e-isten.a a trei
su*sisteme n$rmati&e) aut$n$me ,i aralele) care re!lementea"+ une$ri diferit sau c$ntradict$riu)
rela.iile s$ciale: c$mm$n#la% (n sens restr2ns) e;uit< ,i statute#la%/ Ele e-rim+ cele trei i"&$are
rinciale ale dretului en!le"/
Cel mai &ec0i dintre ele este c$mm$n#la%/ Acest termen $ate fi (n.eles rin d$u+ acce.iuni/ 3n
sens lar! este denumit marele sistem de dret de $ri!ine en!le"+/ 3n sens restr2ns) termenul
indic+ unul din cele trei i"&$are sau su*sisteme) dar r+m2ne = cea mai fundamental+ arte a
dretului en!le":/
C$mm$n#la% r$&ine din c$mmune le< 1le!ea c$mun+ ,i (,i !+se,te (n cutumele aflate (n
&i!$are (nainte de cucerirea n$rmand+ ,i care au f$st men.inute rintr#$ declara.ie a lui >il0em
Cucerit$rul/ El reflect+ $era de unificare acest$r cutume l$cale (ntr#un dret c$mun entru
(ntre!ul re!at) dat$rat+ e-clusi& Cur.il$r re!ale de la >estminster/ Du+ cucerirea n$rmand+
e-ista un mare num+r de $r!ane 'ursdic.i$nale) care alicau fiecare cutume ,i re!lement+ri
diferite/ Re!ele nu e-ercita dec2t $ ='usti.ie surem+:) care nu $era dec2t atunci c2nd acea
re!atului era amenin.at+/ Curia re!al+ instan.a re!al+) rere"enta $ 'urisdic.ie de e-ce.ie/ Cu
timul de aici s#au desrins Cur.ile re!ale de ?usti.ie 3n sec$lul al @III#lea e-istau trei astfel de
cur.i:
# Curtea e,ic0erului E-c0e;ueur) c$metent+ (n materie financiar+A
#Curtea l2n!eril$r c$mune C$mm$n Pleas) c$metent+ (n materia r$riet+.ii funciare ,i a
$sesiunii im$*iliareA
#Curtea *+ncii re!elui Bin!s 5enc0) c$metent+ (n materie enal+ ,i de tul*urare a +cii re!elui/
Cu timul di&i"iunea de c$meten.+ dintre cele trei Cur.i a dis+rut fiecare din ele d$*2ndind $
c$meten.+ !eneral+/
Or!ani"area Cur.il$r sueri$are a &ariat (n decursul timului/ 3ntre anii CDEF#CDEG aceste
cur.i au f$st re$r!ani"ate) le!ile urt2nd denumirea de ?udicature Acts) cre(nd $ curte sueri$ar+
unic+/ 3n anul CHEC $ le!e intitulat+ C$urts Act a re&+"ut $r!ani"area (n cadrul Cur.ii Sureme a
trei entit+.i 'udiciare: Ii!0 C$urt $f ?ustice) Cr$%n C$urt ,i C$urt $f Aeal/
Sesi"area cur.il$r nu rere"enta cel u.in 2n+ (n CDEG un dret al 'usti.ia*ilil$r/ Ace,tia
tre*uia s+ se adrese"e Cancelarului) mare $fi.er al Cur.ii re!ale/ Acesta urma s+#i ac$rde un $rdin
1 %rit) care atesta dretul +r.ii de a sesi"a Cur.ile re!ale/
C$nflictul dintre marea n$*ilime ,i re!e s#a declan,at (n timul d$mniei re!elui I$an f+r+
de 6ar+) iar (n anul CJCG re!ele I$an f+r+ 6ar+ a f$st c$nstr2ns de n$*ili s+ ac$rde actul numit
Ma'na C(arta Li)ertat*m! e-resie a c$mr$misului dintre re!alitate ,i n$*ilime) un
d$cument de $ mare im$rtan.+ entru ist$ria dretului en!le"/
Astfel rin art/ K se recun$,tea C$r$anei dretul de ta-are entru ca"uri de tutel+)
c+s+t$rie) dar i se limitau reten.iile fiscale/ Art/ CF !aranta li*ertatea $ra,el$r) satel$r ,i
$rturil$r) iar rin art/ CL se rec$ni"a un c$mer. li*er de ta-e ,i &+mi ar*itrare/ Limitarea uterii
re!ale se desrinde ,i din c$n.inutul art/ FC unde se reci"ea"+ c+ 9nici re!ele nu $ate lua lemne
f+r+ ac$rdul r$rietarului:/
C0arta limitea"+ uterea 'udec+t$reasc+ a su&eranului/ Se fi-a un l$c sta*il entru
de"*aterea r$cesel$r ci&ile) (n tim ce cur.ile criminale erau $*li!ate s+ se (ntruneasc+ anual (n
fiecare c$mitat) rin 'udec+t$ri am*ulan.i/ Art/ FH stiula e!alitatea cet+.enil$r (n fa.a le!ii/ Prin
art/ KC se (nfiin.a un C$mitet f$rmat din JG *ar$ni) care a&eau sarcina s+ sura&e!0e"e
resectarea re&ederil$r C0artei/ Cet+.enii erau $*li!a.i s+ 'ure suunere ,i ascultare cel$r JG
*ar$ni/ Cea mai im$rtant+ re&edere a C0artei aare (n art/ CL) referit$r la instituirea Marelui
C$nsiliu/ Du+ ce a semnat C0arta) re!ele a refu"at s+ resecte re&ederile d$cumentului)
cer2ndu#i Paei In$cen.iu al III#lea s+ anule"e C0arta) $*.in2nd $ *ul+ rin care se a*$r!a ,i
anula (n (ntre!ime Ma!na C0arta) ec$munic2nd e *ar$ni/ Succes$rul lui I$an f+r+ de 6ar+)
Iencric al#III#lea a c$nfirmat rinciiile C0artei/
T$t$dat+ a 0$t+r2t (nfiin.area unui C$nsiliu c$mus din JL mem*rii) CJ fiind ale,i de re!e
,i CJ numi.i de *ar$ni) (n &ederea alc+tuirii statutel$r n$ii =C$nstitu.ii: numite Statutele de la
O-f$rd/
C
a)ea+ Corp*+ A,t# Le!e entru !arantarea li*ert+.il$r suusului ,i re&enirea
(ntemni.+rii este m+ri ,i $ceaneM CKEH rere"int+ rima !arantare efecti&+ a li*ert+.ii
indi&iduale) (n care se !+se,te $ f$rmulare inciient+ a re"um.iei de ne&in$&+.ie ,i a dretului la
un 'udec+t$r imar.ial/
Bill o- Ri'(t+ # Declara.ia dretului $mului1 CKDH sta*ile,te c$ntr$lul arlamentului
asura finan.el$r u*lice ,i imune rinciiul c$nstitu.i$nal al m$nar0iei limitate/
Re!ula recedentului a (nceut s+ se c$nture"e la sf2r,itul sec$lului al @VIII#lea/
Deci"iile Cur.il$r de ?usti.ie) 3nalta Curte) Curtea de Ael) Camera L$r"il$r se imun
'urisdic.iil$r de ran! de inferi$r/ Curtea de Ael mai mare (n !rad $ate anula $ deci"ie dat+ de
3nalta Curte) iar Camera L$r"il$r $ate anula $ deci"ie dat+ de Curtea de Ael/
O deci"ie 'udec+t$reasc+ curinde d$u+ +r.i im$rtante: ratio decidendi ,i obiter dicta.
Rati$ decidendi e-rim+ m$ti&ele entru care instan.a a dat 0$t+r2rea) rinciul de dret an!a'at
rin aceast+ 0$t+r2re/ O*iter dicta nu e-rim+ re!ula de dret de!a'at+ de instan.+) ci reflec.iile
'uridice e care le face aceasta e mar!inea se.ei/
E.*it/ rere"int+ un c$recti& adus re!ulil$r de c$mm$n#la%/ La $ri!ine e;uit< d+dea
e-resie ideii c+ (n fa.a le!ii nedrete) suu,ii $t face ael la re!e) care $ate ac.i$na c$ntra
le!em) resta*ilind ec0itatea (nc+lcat+/ 3n fat Cancelarul era cel acre s$lu.i$na l2n!erile/ Una
din ma-imele cele mai cun$scute (n dretul en!le" este =E;uit< f$ll$% t0e la%:) e;uit< resect+
c$mm$n#la%#ul/ Cancelarul se fere,te de a declara re!ula de dret inalica*il+/ A f$st creat+
Curtea Cancelarului) (n cadrul c+reia unul dintre ma!istra.i 1 t0e master $f t0e R$lls) un ade&+rat
&icecancelar) el fiind re,edintele Cur.ii de Ael/ Alte re!uli care re!lementea"+ e;ut<: e;uit<
ac.i$nea"+ in ers$nam) iar nu in rem 1 =e;uit< acts in ers$nam) n$t in rem:A e;uit< urmea"+
c$mm$n#la%#ul# =e;uit< f$ll$%s t0e la%:A cel care d$re,te un remdiu de e;uit< tre*uie s+
ac.i$ne"e (n e;uit<:A cel care recur!e la e;uit< tre*uie s+ $ fac+ cu m2inile curate 1 =0e %0$
c$me%s int$ e;uit< must c$me %it0 clean 0ands:A e;uit< (nseamn+ e!alitate 1 =e;uit< is
e;ualit<:/
Du+ e;uit<) +ta*te-law rere"int+ cea de a d$ua reac.ie de ac$m$dare a dretului en!le"
la imerati&ele c$ntem$raneit+.ii/ Te$ria clasic+ nu &ede (n le!e dec2t un i"&$r secundar de
dret/ Le!ile nu sunt (n aceast+ c$nce.ie dec2t $ serie de c$recti&e aduse acestui c$r n$rmati&
rincial) care este dretul 'urisruden.ei/ Ele aar ca $ ies+ str+in+ (n sistemul dretului
en!le"/ Interretarea le!ii este cel u.in te$retic de$se*it de restricti&+/ O tr+s+tur+ caracteristic+
a sistemului de statute#la% decur!e din fatul c+ dretul en!le" nu cun$a,te nici a*r$!area
imlicit+ ,i nici desuetudinea) ca urmare r+m2n (n &i!$are un num+r en$rm de acte n$rmati&e
care nu au f$st nici$dat+ a*r$!ate e-res ,i care datea"+ de sec$le/ Pentru a facilita cun$a,terea
stautel$r s#au alc+tuit (n decursul sec$lel$r) cule!eri de statute:
The Public General Acte din CECL) T0e Statutes CDEN#CDHE) The Statutes at Large CDCG#
CDEN/ Cercetarea sistemului 'udiciar en!le" de un 'urist ce aar.inu sistemului de dret
c$ntinental Or$man$#!ermanicM ridic+ dificult+.i de (n.ele!ere ,i de asimilare a un$r n$.iuni/
Fundamentele dretului en!le" ,i ale c$mm$n#la%#ului
C
) (n !eneral) sunt esen.ialmente diferite)
C
5/>il4ins$n) C$nstituti$nal Iist$r< $f Medie&al En!land) CJCK#CFHH) &$l/I/
fiind r$fund ata,ate de tradi.ie) de c$nser&at$rism/ 3ntr#ade&+r) c$mm$n#la%#ul se (ntemeia"+
e recedentul 'udiciar) care rere"int+) astfel cum remarca ,i Vict$r Dan Pl+tescu) Qmecanismul
cel mai im$rtant (n f$rmarea acestui sistem/Q/ Precedentul 'udiciar rere"int+ c$m$nenta cea
mai im$rtant+ a dretului en!le") c+ci c$mm$n#la% nu a f$st le!iferat de Parlament) ci a f$st
de"&$ltat de#a lun!ul sec$lel$r rin alicarea $*iceiuril$r de c+tre 'udec+t$ri la ca"urile c$ncrete/
?udec+t$rul urmea"+ (n fiecare ca" e-emlul sau recedentul e-istent/ Dac+ un asemenea
recedent nu e-ist+) 'udec+t$rul tre*uie s+ 'udece (n c$nc$rdan.+ cu rinciiile !enerale ale
dretului/ (n acest fel) 'udec+t$rul creea"+ un recedent ce &a fi urmat ,i de un alt ma!istrat (ntr#
un ca" similar/ Cu alte cu&inte) 0$t+r2rile r$nun.ate de $ instan.+ sunt $*li!at$rii nu numai
entru +r.i) ci ,i entru alte tri*unale/ Remarc+m ,i e-isten.a unei ierar0ii a recedentel$r) (n
sensul c+ cele sta*ilite de instan.ele sueri$are sunt $*li!at$rii entru tri*unalele inferi$are/
Marile c$dific+ri na$le$niene au f$st (ns+ de natur+ s+ c$nduc+ ,i la $ re&i!$rare a
le!isla.iei *ritanice
C
/ Astfel) sistemul 'udiciar a f$st re$r!ani"at rin Judicature Act ,i a f$st
ref$rmat+ r$cedura 'udiciar+) fiind a*r$!ate r$cedurile ar0aice care datau din E&ul Mediu/ De
asemenea) (n cursul sec$lului al @@#lea au f$st ad$tate le!i e-trem de im$rtante entru dretul
*ritanic) cum sunt cele ri&it$are la r$rietate din eri$ada CHJJ#CHJG) cele de $rdin r$cedural
OAdministrati$n $f ?ustice Act#CHEN) C$urts Act din CHECM cele ri&it$are la na.i$nalitate O5ritis0
Nati$natit< Act din CHLEM/
3n e$ca m$dern+) sistemul de c$mm$n#la% a e-ercitat $ influen.+ e-trem de
semnificati&+ ,i asura dretului r$man$#!ermanic) (n materii cum sunt cele ale dretului
c$mercial interna.i$nal ,i a dretului financiar/
6ara 7alil$r) Sc$.ia ,i Irlanda au f$st aliite An!liei (n CGFK) CENE) CDNN/
P2n+ (n anul CHDN Marea Britanie se manifesta ca un stat uternic centrali"at) care nu crease
dec2t cu !reu un $ficiu entru Sc$.ia ,i unul entru 6ara 7alil$r) din cau"a c$nflictel$r din
Irlanda de N$rd aut$n$mia de care disunea aceasta a f$st c$mlet (nl+turat+/
Scoia +strea"+ unele articularit+.i care i#au recun$scute (nc+ de la unirea cu An!lia (n CENE/
Reli!ia na.i$nal+ sc$.ian+ este C0urc0 $f Sc$tland) este cal&inist+/ Sistemul 'uridic sc$.ian are la
*a"+ un amestec (ntre dretul r$man ,i dretul cutumiar sc$.ian/ 3n m$d secial se distin!e
r$cedura enal+) care disune de un r$cur$r al statului) a,a cum e-ist+ (n .+rile Eur$ei
c$ntinentale/
3n ceea ce ri&e,te Parlamentul sc$.ian) re(nfiin.area acestuia este una din re&endic+rile c$nstante
ale na.i$nali,til$r (nce2nd cu anul CDDN/ Sc$tland Act din CHHD a creat un arlament
m$n$cameral la Edin*$r$u!0) ales entru un mandat de L ani/
In S,o0ia e-ist+ H c$nsilieri re!i$nali cu func.ii e-ercitate (n acelea,i d$menii ca ,i
c$nsilierii districtel$r din An!lia ,i 6ara 7alil$r/ Cele GF de districte e-istente sunt similare cel$r
din An!lia ,i 6ara 7alil$r/
S,o0ia are r$ria sa structur+ administrati&+ entru a!ricultur+) mediu) escuit) s+n+tate)
asisten.+ s$cial+) administra.ie l$cal+) 'usti.ie ,i de"&$ltare ec$n$mic+/ Cea mai mare arte din
func.iile e care le e-ercit+ mem*rii acest$r deartamente sunt desrinse din atri*u.iile 5ir$ului
Sc$.ian care a f$st c$nstituit (nc+ din CDDN ,i este c$ndus de c+tre un Ministru de Ca*inet/ L$rdul
A&$cat este rincialul rere"entant al Le!ii ,i C$r$anei (n Sc$.ia/ El este res$nsa*il entru
inf$rmarea 7u&ernului ,i entru fundamentarea le!isla.iei sc$.iene/
Irlanda de Nord! de,i este $ c$munitate d$minat+ de &i$len.e $litice) r$funde disensiuni) are
t$tu,i r$riul s+u 7u&ern ,i Parlament/ Se arecia"+ c+ acest statut este tem$rar/ Actualul
7u&ern al Irlandei de N$rd se di&i"ea"+ (n d$u+/ Irlanda de N$rd are r$riile sale artide $litice
unele distincte de cele ale Re!atului Unit/ (nce2nd din CHDG are r$ria sa structur+
administrati&+ sta*ilit+ e *a"a unui Ac$rd N$rd # Irlande"/ P$tri&it acestui ac$rd) se desf+,$ar+
re!ulat C$nferin.a Inter!u&emamental+ a Reu*licii Irlanda de N$rd entru discutarea
r$*lemel$r r$rii de $litic+ intern+ ,i e-tern+/
Ac$rdul a dat 7u&ernului Irlande" $si*ilitatea c$nstituirii unui cadru de discu.ie entru
desc$erirea m$dalit+.il$r de influen.are a administra.iei *ritanice/ 5ir$urile din Irlanda de N$rd
,i din Reu*lic+ se (nt2lnesc eri$dic (n cadrul un$r c$nferin.e entru a discuta $litica de
securitate ,i (m$tri&a discrimin+rii/ C$nferin.a nu are r$lul de a desf+,ura acti&it+.i cu caracter
e-ecuti& sau de fundamentare de deci"ii (ns+ adesea de"*aterile au un uternic caracter
c$ntr$&ersat/
Parlamentul n$rd#irlande" este m$n$cameral) ales rin scrutin r$$r.i$nal entru un
mandat de L ani/ Acest !u&ern nu disune de c$meten.e rea mari) cu e-ce.ia cel$r necesare
entru a st$a e&entualele reac.ii &i$lente din artea l$calnicil$r (m$tri&a uterii centrale
*ritanice/
Irlanda de Nord nu are aut$ritate re!i$nal+) iar 5ir$ul Irlandei de N$rd are
res$nsa*ilit+.i (n d$meniul lanific+rii) drumuril$r u*lice) asi!ur+rii aei ,i func.i$n+rii
sistemel$r de canali"are/ E-ist+) de asemenea) JK c$nsilieri de district care se $cu+ cu r$*lemele
de mediu) (n tim ce 5ir$ul N$rd # Irlande" re"$l&a r$*lemele de c$nducere a (n&+.+m2ntului)
*i*li$tecil$r ,i satisfacerea ser&iciil$r s$ciale/ 7u&ernul a r$us re$r!ani"area 7u&ernel$r l$cale
(n An!lia) 6ara 7alil$r (n urm+t$rii ani) (n sensul sta*ilirii unui sistem unitar al aut$rit+.ii care s+
fie res$nsa*il entru t$ate d$meniile im$rtante ,i s+ e-ercite c$resun"+t$r func.iile
mana!ementului u*lic/ Anul JNNL a marcat (n termeni ractici (nceutul unei astfel de
sc0im*+ri/
1ara 2alilor este sin!ura r$&incie *ritanic+ (n care referendumul cu ri&ire la crearea unui
arlament l$cal a dat re"ultate e-trem de sla*e/ Parlamentul l$cal din 6ara 7alil$r nu are
c$meten.e le!islati&e) a&2nd d$ar atri*u.iile de a ad$ta le!isla.ia secundar+ ,i de alicare a
celei &$tate (n arlamentul de la >estminster/ 1ara 2alilor nu are un ac0et distinct de le!i
entru c$nducerea administrati&+) (n c$nsecin.+ multe dintre ele sunt c$mune cu cele din An!lia/
Cu t$ate acestea) 6ara 7alil$r are $ structur+ administrati&+ r$rie cu un deartament de stat)
numit 5ir$ul 6+rii 7alil$r) c$nstituit (nc+ din CHKL) care este c$ndus de c+tre Secretarul de Stat
entru 6ara 7alil$r) (n ers$ana unui Ministru de Ca*inet/ 3n cadrul acestui deartament (,i
desf+,$ar+ acti&itatea c2te&a !ruuri func.i$nale din care fac arte mini,trii cu res$nsa*ilit+.i
r$rii/ 3n eri$ada CHEL # CHEH 7u&ernul La*urist a r$us un lan entru descentrali"area
uterii Parlamentului de la L$ndra dar r$unerea a f$st resins+ de c+tre $ula.ia 6+rii 7alil$r
rin referendum (n anul CHEH/
An'lia este c$ndus+ de un 7u&ern ale c+rui atri*u.ii sunt *ine structurate/ De e-emlu) (n
An!lia deartamentul S+n+t+.ii deser&e,te d$ar An!lia) altele deser&esc ,i alte re!iuni ale
Re!atului) iar unele deser&esc (ntre!ul Re!at/ E-ist+ t$tu,i c2te&a diferen.ieri re!i$nale) cum ar
fi) de e-emlu) (ntre L$ndra) artea de sud # est ,i restul An!liei/ La acest ni&el (,i desf+,$ar+
acti&itatea un sistem de c$nsilieri ai districtului resecti&) (ns+ uterile l$r sunt limitate ,i nu se
$t c$mara cu statele americane ,i nici cu landurile !ermane/
Men.i$n+m c+ nu e-ist+ !u&erne re!i$nale) dar la ni&el l$cal se distin! c2te&a elemente
caracteristice cel$r atru c$m$nente ale Re!atului Unit/
Astfel) (n An'lia 3i 1ara 2alilor e-ist+ LH de districte nemetr$$litane) c$nduse de
c+tre c$nsilieri ale,i ai districtului) ,i K districte metr$$litane/ 3n afara de acestea a e-istat 2n+
(n CHDK Marele C$nsiliu din L$ndra/ D$meniile de care se $cu+ aceste institu.ii administrati&e
l$cale sunt: lanificare strate!ic+) (n&+.+m2nt) $li.ie) stin!erea incendiil$r ,i ser&icii de asisten.+
s$cial+/ Al.i FKH de c$nsilieri (ndelinesc func.ii la ni&el l$cal) (n secial (n urm+t$arele d$menii:
(n!ri'irea s+n+t+.ii) lanificare) l$cuin.e/ De asemenea) (n FJ l$calit+.i din 'urul L$ndrei al.i
c$nsilieri metr$$litani reali"ea"+ alte ser&icii (n afara cel$r men.i$nate mai sus/
Re!atul Unit este $ m$nar0ie c$nstitu.i$nal+ ereditar+/
4e-*l +tat*l*i
De,i uterea f$rmal+ a m$nar0iei e-rimat+ rin QPrer$!ati&ele Re!aleQ nu a f$st
m$dificat+ (nc+ din sec$lul al @VII#lea) (n re"ent rer$!ati&ele m$nar0iei) (n sensul e-ercit+rii
li*ere a uterii) sunt f$arte mici) iar cele mai multe atri*u.ii ale m$nar0iei sunt mai mult f$rmale)
manifestate (n cadrul un$r cerem$nii) sau entru ac$rdarea a&i"ului le!islati&ului de discutare a
un$r le!i/
Monar(*l e-ercit+ $ anumit+ influen.+ (n ceea ce ri&e,te numirea mini,tril$r) de,i aceasta nu
este 0$t+r2t$are/ El $ate demite 2*5ern*l (n m$d imlicit) rin demiterea rimului minisnu
rinciiul res$nsa*ilit+.ii c$lecti&e s$licit2nd (n asemenea situa.ii ca t$.i mini,trii s+ demisi$ne"e in m$d
s$lidar/ (n ractic+) un astfel de ca" nu s#a mai r$dus (ns+ din anul CDFL/ D$ctrina *ritanic+ nu este
unanim+ (n a arecia dac+ su&eranul $ate s+ demit+ un !u&ern care ac.i$nea"+ (ntr#un m$d
nec$nstitu.i$nal/
M$nar0ul $ate s+ di6ol5e Parlament*l! dar aceast+ m+sur+ nu se $ate efectua f+r+ a&i"/
resecti& un Ordin al C$nsiliului ri&at) c$ndus de l$rdul re"ident ,i $ Pr$clama.ie entru care l$rduR
cancelar (,i asum+ res$nsa*ilit+.ile/
Alte m$dalit+.i rin care m$nar0ia (,i $ate manifesta influen.a (n &ia.a $litic+ sunt: crearea
pairilor! cu a&i"ul rimului ministruA e7er,itarea drept*l*i de 5eto (n ca"ul un$r le!i Orer$!ati&+ce nu
a mai f$st f$l$sit+ de e timul lui 7e$r!e al IV#leaM ,i 'ra0ierile%
(n re"ent) (n e-erci.iul uteril$r care (i r+m2n) Re!ina (ndeline,te t$tu,i unele func.ii e-ecuti&e
im$rtante) (n anumite situa.ii recis limitate cum ar fi) de ild+) ca"ul demisiei unui rim#ministru/ In
discu.iile cu mini,trii) Re!ina $ate s+ re"inte r$riile sale &ederi ,i s+ rimeasc+ inf$rma.ii din cele mai
&ariate d$menii/
A*toritatea le'i+lati58
Parlamentul de la L$ndra este alc+tuit din d$u+ camere: Camera C$munel$r ,i Camera
L$r"il$r/
Cei KGH de mem*rii ai Camerei C$munel$r sunt ale,i rin &$t direct/ Mem*rii Camerei
C$munel$r au un mandat de G ani/ Orice cet+.ean care a (mlinit JC de ani $ate articia e
listele elect$rale ca ,i candidat du+ ce a ac0itat $ sum+ de *ani/
Re!ina $ate di"$l&a Camera C$munel$r) la cererea rimului ministruA (n sc0im* Camera
l$r"il$r nu $ate fi nici$dat+ di"$l&at+/
Ma'$ritatea mem*ril$r Camerei L$r"il$r sunt *ine cun$scu.ii 9L$r"ii e &ia.+:) $cu+
l$curi (n Camera L$r"il$r) la fel ca ,i Eisc$ii 5isericii An!licane/ Le!ea din CHHH ri&ind
Camera L$r"il$r sta*ile,te un num+r de HJ de mem*ri care m$,tenesc statutul de mem*rii (n
aceast+ camer+/
3n ceea ce ri&e,te atri)*0iile Camerei lor6ilor tre*uie reci"at c+ acestea sunt (n rimul r2nd de
$rdin le!islati&/ Camera l$r"il$r $ate ad$ta sin!ur+ anumite acte) dar are ,i c$meten.a de a ac.i$na (n
ca"ul re&i"uirii un$r anumite le!i/ Ea erfectea"+ ,i definiti&ea"+ de fat anumite r$iecte care nu ,i#au
utut !+si s$lu.i$narea (n de"*aterile Camerei c$munel$r) c$ntri*uind astfel la (mlinirea r$cesului
le!islati&/ (n afar+ de aceste atri*u.ii) Camera l$r"il$r are ,i dretul de a de"*ate) (n m$d indeendent)
anumite r$*leme im$rtante/
A*toritatea e7e,*ti58
Seful 7u&ernului este Primul#Ministru) unul din liderii $litici ai artidului Oc$ali.ieiM
care a c2,ti!at ale!erile/ El este n$minali"at de Re!in+/ Prin c$n&en.ie Re!ina in&it+ liderii
artidel$r $litice care c$nduc ma'$ritatea (n Camera C$munel$r entru a#i c$nsulta (n &ederea
f$rm+rii unui 7u&ern/ Primul#Ministru c$nduce ,edin.ele Ca*inetului) selectea"+ mini,trii ,i
are uterea s+#i demit+/ El inter&ine (n $rice r$*leme $litice a+rute la ni&el de deartament ,i
r+sunde tim de CG minute de d$u+ $ri e s+t+m2n+ la (ntre*+rile mem*ril$r Camerei
C$munel$r) (ntre*+ri care de re!ul+ ac$er+ mare arte din acti&itatea !u&ernamental+/ Primul#
Ministru ia cu&2ntul la ma'$ritatea de"*ateril$r ,i din c2nd (n c2nd f$rmulea"+ uncte de &edere
referit$are la $litica e-tern+ ,i la alte ini.iati&e $litice/ Primul# Ministru este ,i Ministrul entru
Ser&iciile Pu*lice/
3n acest sistem (,i desf+,$ar+ acti&itatea este JNN func.i$nari u*lici care sunt numi.i cu
ar$*area Primului#Ministru) iar distri*uirea sarcinil$r (n cadrul deartamentel$r se face (n
func.ie de ri$rit+.ile $litice ,i administrati&e/ Primul Ministru are) de asemenea)
res$nsa*ilitate f$rmal+ entru Ser&iciile de Securitate/ El selectea"+ ers$anele care urmea"+ s+
rimeasc+ distinc.ii ,i are c$meten.e ,i res$nsa*ilit+.i ma'$re entru a e-ercita unele
rer$!ati&e re!ale/ M+rimea ,i structura Ca*inetului &aria"+ (n func.ie de ri$rit+.i/
3n !eneral) atri*u.iile acestuia sunt (ntre.inerea le!+turii cu deartamentele
!u&ernamentale) f$rmularea un$r &ariante entru diferitele r$*leme articulare (n care Primul#
Ministru este interesat Ode e-emlu) asectele de $litic+ ec$n$mic+M) facilitarea r$cesului de
c$municare a Primului#Ministru cu mass#media) desf+,urarea ser&iciil$r de secretariat ,i de
interes ri&at entru Primul Ministru/
(n re"ent) Ca*inetul Primului Ministru este f$rmat din ar$-imati& DN de ers$ane/ 3n
calitate de Ministru al Ser&iciil$r Ci&ile) Primul#Ministru a c$nstituit 5ir$ul Ser&iciil$r Pu*lice/
Acest *ir$u este res$nsa*il entru r$*lemele de mana!ement al resursel$r umane din t$ate
$r!ani"a.iile u*lice din administra.ie/
Sistemul judiciar englez este $r!ani"at (n f$rm+ iramidal+) (n fruntea acestui sistem
afl2ndu#se Camera L$r"il$r OI$use $f L$rdsM) urmat+ de Curtea Surem+ OSureme C$urtM) iar
la *a"+ se situea"+ cur.ile de district OC$unt< C$urtsM ,i tri*unalele de rim+ instan.+) denumite
Ma!istratesT C$urts/
Actuala $r!ani"are 'udec+t$reasc+ din An!lia se (ntemeia"+ e Le!ea de $r!ani"are #
Judicature Act # din anul CDEF) care a f$st m$dificat+ rin Administration ofjustice Act din anul
CHEN ,i Courts Act din anul CHEC/ Aceste ultime acte au f$st (nl$cuite ar.ial rin Sureme Court
Act din anul CHDC) care determin+ structura actual+ a Cur.ii Sureme/
Una din caracteristicile n$ta*ile ale sistemului 'udiciar $n!le" c$nst+ (n centrali"area
e-cesi&+ a 'urisdic.iil$r
C
) (ntr#ade&+r) la L$ndra (,i au sediul rincialele instan.e care alc+tuiesc
cele trei !rade de 'urisdic.ie/ De aceea) se ,i sune c+ L$ndra este &erita*ilul centru 'udiciar nu
numai al An!liei) ci ,i al Re!atului Unit
J
/
La *a"a sistemului 'udiciar se afl+ (ns+ Ma!istratesT C$urts ,i C$unt< C$urts/
Magistrates! Courts sunt f$rmate din d$i sau mai mul.i 'udec+t$ri ner$fesi$ni,ti
O'udec+t$ri de aceM) care sunt numi.i de L$rdul Cancelar/ Ei nu au $ re!+tire 'uridic+/ (n
re"ent e-ist+ (n An!lia circa FN/NNN de 'udec+t$ri de ace) de ar$-imati& CN $ri mai mult dec2t
num+rul 'udec+t$ril$r de r$fesie
F
/ Din c$m$nen.a acest$r instan.e fac arte ,i 'udec+t$ri
salaria.i "stiendiar# magistrate aointea$% numi.i de L$rdul Cancelar dintre solicitors ,i
barristers% cu $ &ec0ime de cel u.in E ani/
C$mletul de 'udecat+ este f$rmat) (n rincial) din trei ma!istra.i) care sunt asista.i de
un !refier ce $sed+ $ re!+tire 'uridic+ c$resun"+t$are/
Ma!istrateTs c$urts au c$meten.+) (n secial) (n materie enal+) dar ea este limitat+ la
fatele mai u.in !ra&e/ Instan.a are $si*ilitatea de a alica d$ar edeasa amen"ii 2n+ la
JNNN de lire sau a (nc0is$rii de 2n+ la K luni/ Cau"ele mai !ra&e sunt transmise la Curtea
C$r$anei &Cro'n Court$ entru a fi 'udecate/ (n materie ci&il+) c$meten.a acest$r instan.e
este e-trem de redus+/ Ele 'udec+ (n secial unele ac.iuni de dretul familiei) ac.iuni ri&it$are la
lata dat$riil$r ,i im$"itel$r l$cale) recum ,i cererile ri&it$are la aut$ri"area un$r
(ntrerinderi Orestaurante) c2rciumi /
Count# Courts au f$st $r!ani"ate la mi'l$cul sec$lului al @I@#iea ,i ele au c$meten.a de
a s$lu.i$na ma'$ritatea cau"el$r ci&ile din An!lia ,i 6ara 7alil$r/ Or!ani"area acest$r instan.e a
f$st re!lementat+ rin Count# Court Act din anul CDLK/ Actuala re!lementare datea"+ din anul
CHDL OC$unt< C$urt Act CHDLM/ (n urma re$r!ani"+rii cur.il$r de c$mitat) 'udec+t$rii au f$st
(nl$cui.i cu 'udec+t$rii de circuit) fiecare dintre ei deser&ind mai multe c$mitate ,i se $t delasa
de la un circuit la altul/ (n An!lia ,i 6ara 7alil$r e-ist+) (n re"ent) circa FNN de c$unt< c$urts/
Fiecare 'udec+t$r este asistat de un registrar% numit de L$rdul Cancelar dintre s$licit$rs cu cel
u.in E ani &ec0ime/
Aceste instan.e sunt re"idate de 'udec+t$rii de circuit sau de 'udec+t$rii de district
Oc$mitatM/ Primii re"idea"+ d$ar (n cau"ele ci&ile mai im$rtante/
C$meten.a cur.il$r de c$mitat se (ntinde asura cau"el$r a&2nd ca $*iect c$ntracte ,i
delicte) ac.iuni $ses$rii) r$*leme de dretul familiei) de ad$.ie ,i faliment/ Uneie dintre aceste
instan.e O(n secial) din marile $rturiM au ,i c$meten.+ (n materia dretului maritim/ Pr$cesele
de mai mic+ im$rtan.+ ri&it$are Ia des+!u*iri) daune interese ,i ac$erirea un$r dat$rii se
'udec+ du+ $ r$cedur+ secial+) sul+) ,i mai u.in c$stisit$are) c+ci +r.ile nu sunt $*li!ate s+
recur!+ la ser&iciile unui a&$cat/ Cuantumul &al$ric 2n+ la care este atras+ c$metenta cur.il$r
de c$mitat este sta*ilit (n m$d eri$dic/
Cro'n Court este una din instan.ele c$m$nente ale Cur.ii Sureme de ?usti.ie/ Ea a f$st
creat+ (n anul CHEJ/ Curtea C$r$anei este c$nsiderat+ ca $ instan.+ na.i$nal+) care are re,edin.a
(n mai multe $ra,e din An!lia ,i 6ara 7alil$r/
C$meten.a Cur.ii C$r$anei se (ntinde asura tutur$r cau"el$r enale !ra&e) care sunt
trimise acestei instan.e de Ma!is#tratesT C$urts/ Cau"ele c$ntr$&ersate sunt e-aminate de un
'udec+t$r ,i un 'uriu de CJ ers$ane) alese la (nt2mlare/
3n acela,i tim) Curtea C$r$anei este ,i instan.+ de ael/ Ea are c+derea de a 'udeca
aelurile (ndretate (m$tri&a 0$t+r2ril$r r$nun.ate de Ma!istratesT C$urts/ Aelurile se 'udec+ de
un ma!istrat asistat de L 'udec+t$ri ner$fes i$n i,ti Onu de un 'uriuM/
De n$tat fatul c+ la Curtea C$r$anei se +strea"+ (nc+ sistemul 'udec+t$ril$r itineran.i)
care se delasea"+ eri$dic (n unele centre im$rtante entru a re"ida sesiunile acestei
instan.e/ De asemenea) unii 'udec+t$ri de circuit sunt desemna.i 'udec+t$ri ai Cur.ii C$r$anei)
entru a#,i desf+,ura (n m$d ermanent acti&itatea (n anumite l$calit+.i
C
/
(igh Court este situat+ (n L$ndra la R$<al C$urts $f ?ustice/ (,i $ate desf+,ura (ns+
acti&itatea ,i (n este CNN de !refe din tri*unalele de c$mitat din afara L$ndrei/ Ea este
c$nsiderat+ ca $ instan.+ de dret c$mun (n materie ci&il+/ Curtea $ate 'udeca $rice ac.iune
ci&il+) de,i (n ractic+ e-aminea"+ numai cau"ele ci&ile cele mai im$rtante ,i c$mle-e/
Curtea este c$mus+ din ar$-imati& DN de 'udec+t$ri) denumi.i uisne judges% numi.i
dintre a&$ca.ii "barristers$ cu $ &ec0ime de cel u.in CN ani/ L$rdul Cancelar $ate c$$ta ,i
'udec+t$ri de circuit sau recorders% atunci c2nd c$nsider+ necesar/
Ii!0 C$urt este $r!ani"at+ (n trei sec.ii sau di&i"ii: )ueen!s Bench *i+ision% Chancer#
*i+ision ,i ,amil# *i+ision. 8ueenTs 5enc0 Di&isi$n este cea mai mare sec.ie ,i este c$ndus+ de
un L$rd C0ief ?ustice/ Ea este c$mus+ din circa GN de 'udec+t$ri/ De aceea) 'urisdic.ia acestei
instan.e se e-ercit+ (n cadrul mai mult$r deartamente: -rdinar# Court% Admiralt# Court ,i
Com.mercial Court.
-rdinar# Court este deartamentul care 'udec+ $rice cau"+ ci&il+) cu e-ce.ia acel$ra
date (n c$meten.a altui deartament/ Celelalte d$u+ deartamente au $ c$meten.+ limitat+ ia
materiile maritime Oac.iuni ci&ile ri&ind na&ele) ca de e-emlu liti!iile ri&it$are la des+!u*iri)
c$li"iuni etc/M ,i c$merciale/
)ueen!s Bench *i+ision este ,i $ instan.+ c$metent+ (n materie de ael/ (n aceast+
ri&in.+ c$meten.a acestei di&i"ii se r+sfr2n!e numai asura aeluril$r (ndretate (m$tri&a
0$t+r2ril$r r$nun.ate de cur.ile inferi$are ,i care nu intr+ (n c$meten.a Cur.ii de Ael/
Chancer# *i+ision este f$rmat+ din circa CF 'udec+t$ri ,i este re"idat+ de L$rdul Cancelar/
(n ractic+) L$rdul Cancelar artici+ e-trem de rar la ,edin.ele acestei instan.e/ Acti&itatea
ractic+ este c$$rd$nat+ (n m$d efecti& de &ice#cancelar/ C$meten.a acestei di&i"ii &i"ea"+) (n
!enerai) liti!iile ri&it$are la administrarea r$riet+.ii ers$anel$r decedate) i$teci) interretarea
testamentel$r) ins$l&a*ilitate ,i liti!ii ri&ind (ntrerinderile/
,amil# *i+ision este c$mus+ dintr#un re,edinte ,i circa CE 'udec+t$ri/ C$meten.a sa de
rim+ instan.+ &i"ea"+ liti!iile de dretul familiei) cum sunt cele ri&it$are la di&$r.) nulitatea
c+s+t$riei) seararea de atrim$nii) ad$.ia) (ncredin.area min$ril$r/ Ea este (ns+ ,i $ instan.+ de
ael/ (n aceast+ calitate) di&i"ia de dretul familiei 'udec+ aelurile (ndretate (m$tri&a
0$t+r2ril$r r$nun.ate de C$unt< C$urts ,i Ma!istratesT C$urts cu ri&ire Ia (ncredin.area
min$ril$r/ De asemenea) 'udec+ aelurile (m$tri&a 0$t+r2ril$r r$nun.ate de cur.ile entru min$ri
(n materia ad$.iil$r/
Court of Aeal este) astfel cum am ar+tat) $ instan.+ unic+/ Ea are sediul la L$ndra (n
R$<al C$urts $f ?ustice ,i nu 'udec+) ca alte instan.e) (n afara caitalei/ Curtea de Ael are d$u+
sec.ii: Ci+il *i+ision ,i Criminal *i+ision.
Sec.ia ci&il+ este c$mus+ dintr#un re,edinte) care $art+ denumirea de Ma,ter $f t0e
R$lls OMSM ,i JE de 'udec+t$ri de ael OL$rds ?ustices $f Aeal OL?AM/ L$rdul Cancelar) f$,tii
l$r"i cancelari) L$rd C0ief $f ?ustice ,i Pre,edintele Sec.iei de dretul familiei de la Ii!0 C$urt
sunt mem*ri de dret ai Cur.ii de Ael/ De asemenea) sunt mem*ri de dret ,i l$r"ii de ael
$rdinar OL$rds $f Aeal in Ordinar<) denumi.i ,i La% L$rdsM)
Ci&il Di&isi$n 'udec+) (n !eneral) (n c$mlet f$rmat din F 'udec+t$ri/ (n cau"ele mai im$rtante)
c$mletul este f$rmat din G 'udec+t$ri/ Curtea este c$metent+ s+ 'udece aelurile (ndretate
(m$tri&a 0$t+r2ril$r r$nun.ate) (n materie ci&il+) de Ii!0 C$urt ,i de cur.ile de district UC$unt<
C$urtsM/
BIBLIO2RAFIE9
B.Wilkinson, Constitutional History of Medieval England, 1216-1399, vol..
Claren!e "ay #effery, $%e&voltarea ti'(urie a nfra!)iunilor de Cri'inalitate *n li'+a engle&, so!ietate$,
$#urnalul de %re(t (enal, Cri'inologie, -tiin), .i /oli)ie$, 0ol.. 12, 3o. 6. . 4'artie-a(rilie 19526, ((. 612-666
$vedea$ 7liver Wendell Hol'es, $dre(tul !o'un$, Curs , se!. 2, $8n Massa!9usetts ast,&i ... e:ista !ateva
4reguli6, !are (ot fi intelese nu'ai (rin referire la !ea 'ai fraged, v;rst, de (ro!edur, *ntre tri+urile
ger'ani!e.$
<!9eda sull=American Film Institut Catalog, >niversity of California /ress, 19?? (ag. 15?.
Alexander, C., Risk Management and Analysis: Measuring and Modelling Financial Risk. 1998:
John Wiley & Sons, Inc.
Alexander, C., Risk Management and Analysis: New Markets and Analysis. 1998: John Wiley &
Sons, Inc.
Bremmer, I. and P. Kea, The Fat Tail: The Power of Political Kowledge for Strategic Inesting.
!""9, #e$ %or&: 'x(ord )ni*ersiy Press.
Cao+ee, J.B., ,.I. Alman, and P. #arayanan, Managing !redit Risk: The Ne"t #reat Financial
!hallenge. Wiley (roniers in (inance. 1998, #e$ %or&: Wiley. -.!.
Chan, #./. and /.%. Won0, Simulation Techni$ues in Financial Risk Management. !""1, /o2o&en,
#e$ Jersey: John Wiley and Sons, Inc.
Chance, 3.4., An Introduction to %eriaties & Risk Management. !""-, )SA: So+h5Wesern. 16..