Tema II

Incheierea contractului

Prin incheierea contractului se intelege realizarea acordului de
vointa al partilor asupra clauzelor contractuale. Acest acord se realizeaza
prin intalnirea concordanta, sub toate aspectele, a unei oferte de a contracta
cu acceptarea acelei oferte.
Incheierea contractului inseamna, in egala masura, analiza
mecanismului de formare a acordului de vointa si examinarea conditiilor
esentiale pentru validitatea unei conventii.
Potrivit Codului civil, conditiile esentiale pentru validitatea
unei conventii sunt : capacitatea de a contracta, consimtamantul valabil al
partii care se obliga, un obiect determinat si o cauza licita.

Capacitatea de a contracta

Capacitatea civila este expresia care desemneaza capacitatea in
dreptul civil. Ea are ca gen proxim capacitatea uridica, care reprezinta
capacitatea generala de a fi titular de drepturi si obligatii. In structura
capacitatii civile intra doua elemente: capacitatea de folosinta si capacitatea
de exercitiu.
Actul normativ de baza in materia capacitatii civile este Codul civil
Pentru incheierea valabila a contractului este necesar ca partile sa aiba
capacitatea de a contracta.
In doctrina, capacitatea de a contracta a fost definita ca fiind o
parte a capacitatii uridice civile !de folosinta sau de exercitiu" constand in
aptitudinea persoanei !fizice sau uridice" de a incheia, personal sau prin
reprezentare, contracte civile.
Codul civil prevede ca poate contracta orice persoana ce nu este
declarata incapabila de lege, iar Cod civil dispune ca sunt necapabili de a
contracta, minorii, interzisii si, in genere, toti acei carora legea le#a prohibit
oarecare contracte.
$in redactarea celor doua texte rezulta ca in materia
incheierii contractului, regula este capacitatea, iar exceptia incapacitatea.
Instituirea incapacitatilor are drept scop fie ocrotirea celor supusi
interdictiilor sau ingradirilor ce decurg din ele, fie ocrotirea unor terti sau a
unor interese obstesti, fie realizarea concomitenta a acestor doua obiective.
Exista incapacitati generale si incapacitati speciale.
%tabilirea scopului fiecarei incapacitati are importanta deoarece in
functie de aceasta se va aplica sanctiunea nulitatii absolute & in cazul in care
1
incapacitatea a avut ca scop protearea unui interes public & ori nulitatea
relativa & in cazul in care incapacitatea a avut drept scop doar protectia
incapabilului sau a unei anumite persoane.
Consimtamantul partii care se obliga

Consimtamantul !cum sentire" este definit ca fiind acordul de vointe
al partilor unui contract, acord de vointe !concursus voluntatum"care
constituie insusi contractul si da nastere, ca atare, obligatiilor respective.
In sens restrans, prin consimtamant se intelege vointa unei dintre parti
manifestata la incheierea contractului, sau vointa unilaterala a partilor ce se
obliga de a#si manifesta achiesarea la propunerea facuta de cealalta parte.
Pentru a dobandi valoare uridica, consimtamantul trebuie sa
indeplineasca urmatoarele conditii: sa emane de la o persoana cu
discernamant, sa fie exprimat cu intentia de a produce efecte uridice, sa fie
exteriorizat si sa nu fie alterat de vicii de consimtamant.
'iciile de consimtamant sunt eroarea, dolul !viclenia", violenta si
leziunea, iar potrivit Codului civil consimtamantul nu este valabil cand este
dat prin eroare, smuls prin violenta sau surprins prin dol.
Eroarea poate fi definita ca falsa reprezentare a unor impreurari la
incheierea actului uridic.
Eroarea obstacol este cea mai grava forma de eroare, care face ca
vointa celor doua parti sa nu se intalneasca, impiedicand insasi formarea
contractului. Aceasta forma de eroare este o eroare distructiva de
consimtamant, pentru ca distruge consimtamantul, ceea ce echivaleaza cu
lipsa consimtamantului, motiv pentru care operatia uridica afectata de o
astfel de eroare este lovita de nulitate absoluta.
%unt considerate erori obstacol, eroarea asupra naturii actului uridic
! error in negotio" si eroarea asupra identitatii obiectului actului uridic !error
in corpore". Aceasta solutie este acceptata, de lege lata, atat in doctrina cat
si in practica udiciara. Astfel, instanta a admis actiunea avand ca obiect
declararea nulitatii absolute a unui contract de vanzare & cumparare, pentru
eroare obstacol, retinand ca vanzatoarea a facut dovada ca intentia sa a fost
aceea de a incheia un contract de intretinere si nu de vanzare & cumparare, in
conditiile in care nici nu a primit pretul vanzarii, avand credinta ca va fi
intretinuta de parati.
Eroarea viciu de consimtamant este falsa reprezentare a realitatii ce
cade fie asupra calitatii substantiale ale actului & error in substantiam & fie
asupra persoanei contractante & error in personam #.
2
Potrivit prevederilor Codului civil, ignorarea sau gresita cunoastere a
realitatii constituie viciu de consimtamant in doua ipoteze: cand cade asupra
substantei obiectului prestatiei partilor si cand se refera la persoana cu care
s#a incheiat actul.
Pentru ca eroarea sa fie cauza de anulare a contractului este necesar ca ea
sa fie cauza unica si determinanta a consimtamantului deoarece nu orice
eroare viciaza consimtamantul.
In materia vanzarii, intre eroare asupra substantei obiectului prestatiei
partilor si viciile ascunse, reglementate de Codul civil, exista o stransa
legatura, ambele situatii fiind generate de cunoasterea inexacta a realitatii,
iar sanctiunea prevazuta are ca scop sa ocroteasca victima erorii.
%ub acest aspect, in practica udiciara, s#a argumentat ca ( intre eroare
asupra substantei si viciile ascunse exista o distinctie neta: eroarea asupra
substantei deschide calea actiunii in anulare, care poate sa fie exercitata
chiar de vanzator, atunci cand ea priveste substanta prestatiei proprii, in
vreme ce viciile ascunse din materia vanzarii permit doar cumparatorului
optiunea intre actiunea in rezolutiunea contractului si actiunea in micsorarea
pretului.)
*n alt viciu de consimtamant care atrage nulitatea relativa a
contractului este dolul & sau viclenia & care consta in inducerea in eroare a
unei persoane, prin miloace viclene sau dolosive, pentru a o determina sa
incheie un contract.
Potrivit Codului civil, dolul este o cauza de nulitate a conventiei
atunci cand miloacele viclene, intrebuintate de una din parti sunt astfel,
incat este evident ca, fara aceste masinatii, cealalta parte n#ar fi contractat.
In doctrina, a fost sustinut si punctul de vedere conform caruia, eroarea
provocata prin dol este, in realitate, o nulitate pentru eroare asupra cauzei,
iar sanctiunea care intervine in acest caz, ar trebui sa fie nulitatea absoluta.
Codul civil reglementeaza violenta in patru articole.Pornind de
la consacrarea legislativa, doctrina a definit violenta ca fiind acel viciu de
consimtamant care consta in amenintarea unei persoane cu un rau care ii
produce o temere ce o determina sa incheie un act uridic, pe care altfel nu l#
ar fi incheiat.
Pentru a stabili daca temerea a fost determinanta, instantele de
udecata trebuie sa faca aprecierea ei in concret, in raport atat cu persoana
victimei, cat si cu impreurarile in care s#a incheiat contractul.
In practica udiciara s#a stabilit ca este valabil contractul de
vanzare & cumparare in care s#a stipulat ca obligatia cumparatoarei de plata a
pretului se executa prin renuntarea acesteia la creanta ce o avea impotriva
vanzatorului.
3
In acest sens, instanta a respins actiunea vanzatorului avand ca
obiect anularea contractului de vanzare# cumparare pentru vicierea
consimtamantului prin violenta, cu urmatoarea motivare: ( s#a dovedit ca
reclamantul, care a cerut sa se anuleze contactul de vanzare & cumparare, a
incheiat aceste contract in scopul stingerii obligatiei sale de plata a creantei,
prin renuntarea creditoarei la creanta pe care o avea impotriva reclamantului,
scop ce nu este contrar ordinii publice si bunelor moravuri. +apta
cumparatoarei de a#l fi amenintat pe vanzator cu executarea creantei, ca si
temerile acestuia de consecintele executarii, nu constituie nici o violenta, ca
viciu de consimtamant, asa incat actiunea nu este intemeiata.)
,eziunea este acel viciu de consimtamant care consta in disprroportia vasita
de valoare dintre doua prestatii.
Actiunea in anulare pentru leziune se restrange la minorii care, avand
varsta de -. ani impliniti, incheie singuri, fara incuviintarea parintilor sau a
tutorelui, acte uridice pentru a caror valabilitate nu se cere si incuviintarea
prealabila a autoritatii tutelare, daca aceste acte le pricinuiesc vreo vatamare.
,egiuitorul a admis anularea pentru leziune numai daca actele
incheiate de minorii intre -. si -/ ani care, in acelasi timp, sunt acte de
administrare si au fost incheiate de minori fara incuviintarea ocrotitorului
legal, sunt lezionare pentru minor si sunt comutative.

0biectul contractului

Potrivit Codului civil, obiectul conventiilor este acela la care partile,
sau numai una din parti, se obliga.
Pentru valabilitatea contractului se cere intrunirea unor conditii
generale, respectiv: sa existe, sa fie in circuitul civil, sa fie determinat sau
determinabil, sa fie posibil, sa fie licit si moral.
Conditia existentei obiectului contractului trebuie sa fie indeplinita
la momentul incheierii acestuia, deoarece daca lipseste obiectul, lipseste o
conditie esentiala a contractului, ceea ce va atrage nulitatea absoluta a
acestuia. Cod civil prevede ca daca in momentul vanzarii lucrul era pierit in
tot, vinderea este nula.
Pentru anumite contracte se cer intrunite si conditii speciale, cum
ar fi: cel ce se obliga sa fie titularul dreptului subiectiv, sa existe autorizatia
administrativa prevazuta de lege, obiectul sa constea intr#un fapt personal al
debitorului.

4
Cauza contractului

Cauza sau scopul este acel element al contractului care consta in obiectivul
urmarit la incheierea acestuia.
Codul civil, enumera printre conditiile esentiale pentru valabilitatea unei
conventii o cauza licita, iar Codul civil, prevede ca obligatia fara cauza sau
fondata pe o cauza falsa sau nelicita nu poate avea nici un efect.
In sistemul dreptului civil roman, nevalabilitatea cauzei atrage
nulitatea absoluta a contractului atunci cand lipseste cauza datorita scopului
imediat !causa proxima" ori aceasta este ilicita sau imorala.
In dreptul francez, s#au exprimat opinii diferite, in sensul ca
sanctiunea nulitatii absolute intervine numai pentru cauza imorala si cauza
ilicita, in timp ce absenta cauzei este sanctionata cu nulitatea relativa sau cu
nulitatea absoluta
,ipsa cauzei atrage nulitatea absoluta atunci cand se datoreaza:
lipsei obiectului contraprestatiei in contractele sinalagmatice, lipsei remiterii
bunului in contractele reale, lipsei elementului aleatoriu & riscul & in
contractele aleatorii.
Cauza ilicita este cea prohibita de lege, contrara bunelor moravuri si
ordinii publice.
Cauza este ilicita cand rezultatul ce se tinde a se obtine si care a
constituit motivul impulsiv si determinant la incheierea actului uridic
reprezinta consideratia unui scop nepermis, contrar ordinii publice,
economice si sociale.

0ferta de a contracta
1otiune

0ferta de a contracta !policitatiunea" este propunerea pe care o
persoana o face unei alte persoane sau publicului, de a incheia un contract in
anumite conditii.

+orma ofertei

In principiu, nu se cere nici o conditie speciala pentru forma ofertei,
aceasta putand fi exprimata prin oricare din modurile de exteriorizare a
vointei uridice, in scris, verbal, expres sau tacit2 situatie consacrata si in
doctrina franceza.
5
Acest lucru se explica prin faptul ca in raport de principiul libertatii
contractuale, autorii Codului civil nu au impus nici o conditie speciala de
forma pentru valabilitatea ofertei.

+elurile ofertei de a contracta

0ferta de a contracta poate fi de mai multe feluri:
a" in functie de persoana careia ii este adresata:
# oferta adresata unei persoane determinate2
# oferta adresata unor persoane nedeterminate !publicului".
b" in functie de precizarea termenului in care trebuie sa se realizeze
acceptarea ei de catre destinatar:
# oferta cu termen2
# oferta fara termen.

Conditiile ofertei

Pentru ca o oferta sa fie valabila se cer intrunite doua categorii de conditii:

a" conditii generale
+iind o manifestare de vointa, oferta de a contracta trebuie sa indeplineasca
toate conditiile generale de validitate ale consimtamantului:
# sa provina de la o persoana cu discernamant2
# sa fie exprimata cu intentia de a produce efecte uridice2
# sa fie exteriorizata2
# sa nu fie afectata de vicii de consimtamant.
b" conditii speciale:
# sa fie o manifestare de vointa reala, serioasa, constienta, neviciata si
cu intentia de a angaa din punct de vedere uridic2
# sa fie ferma si neechivoca, in sensul ca trebuie sa exprime vointa
neindoielnica de a incheia contractul prin simpla acceptare2
# sa fie precisa si completa, respectiv sa cuprinda elementele necesare
pentru incheierea contractului.

+orta obligatorie a ofertei

+orta obligatorie a ofertei se analizeaza anterior acceptarii ei, deoarece dupa
ce a fost acceptata se incheie contractul, iar contractului i se aplica regulile
privind puterea obligatorie a contractului.
6
Pana la momentul incheierii contractului, oferta si acceptarea ofertei
sunt revocabile.
In analiza fortei obligatorii a ofertei se disting doua situatii, dupa cum
oferta a auns sau nu la destinatar:
3 $aca oferta nu a auns la destinatar, ofertantul o poate revoca, insa se
cere ca revocarea sa aunga la destinatar cel mai tarziu odata cu oferta2
3 $aca oferta a auns la destinatar, solutia este diferita, dupa cum oferta
este cu termen sau fara termen, respectiv:
# daca oferta este cu termen, ofertantul este obligat sa o mentina pana
la expirarea termenului2
# daca oferta este fara termen, ofertantul este obligat sa o mentina un
interval de timp rezonabil pentru a da posibilitatea destinatarului sa se
pronunte asupra ei.
0ferta devine caduca la expirarea termenului, in cazul ofertei cu termen,
precum si in situatiile in care ofertantul devine incapabil sau moare mai
inainte de acceptarea ofertei, iar acceptarea ulterioara ramane fara efecte.
4evocarea intempestiva a ofertei va atrage raspunderea ofertantului pentru
toate preudiciile produse ca urmare a retragerii ofertei.

Promisiunea de vanzare

Promisiunea de vanzare este un antecontract care da nastere unui
drept de creanta, una dintre parti avand o obligatie de a face fata de cealalta
parte & sa vanda in viitor un anumit bun #, iar beneficiarul promisiunii are un
drept de optiune, in sensul de a cumpara sau nu bunul.
%pre deosebire de oferta de a contracta, care este un act uridic
unilateral, in cazul promisiunii de vanzare, o persoana primeste promisiunea
proprietarului de a vinde acel bun, rezervandu#si dreptul de a#si manifesta
ulterior consimtamantul de a cumpara bunul.
$in definitia data rezulta ca promisiunea de vanzare este un contract
unilateral, deoarece da nastere la obligatii numai in sarcina promitentului.
Promisiunea de vanzare poate fi nu numai unilaterala, ci si bilaterala
& de a vinde si cumpara & in ipoteza in care ambele parti se obliga sa incheie
in viitor, la pretul stabilit, contractul de vanzare & cumparare.
7
Acceptarea ofertei

$efinitie

Acceptarea ofertei este cea de a doua latura a consimtamantului si
consta in manifestarea vointei uridice a unei persoane dea incheia un
contract in conditiile stabilite in oferta ce i#a fost adresata in acest scop.

+elurile acceptarii ofertei

Acceptarea ofertei poate fi de doua feluri:
-. expresa, care poate fi in scris sau verbal2
5. tacita, care rezulta din anumite actiuni.
4eferitor la acceptarea tacita, s#a pus problema valorii pe care o are simpla
tacere a unei persoane carei i s#a adresat o oferta, in conditiile in care, prin
ea insasi, tacerea nu poate avea valoare de acceptare. Cu caracter de
exceptie, prin lege sau in practica udecatoreasca, se considera ca tacerea
poate sa insemne acceptare a ofertei in urmatoarele cazuri:
3 legea admite tacita reconductiune & tacita reinchiriere #
3 partile pot sa fi convenit, mai inainte, ca simpla tacere dupa primirea
ofertei sa aiba valoare de acceptare2
3 atunci cand oferta este facuta exclusiv in interesul celelilate parti, es
poate fi considerata ca fiind acceptata chiar daca partea careia i#a fost
adresata tace.

Conditiile acceptarii ofertei

Acceptarea ofertei trebuie sa indeplineasca toate conditiile de
validitate prevazute de lege pentru vointa uridica, in general, precum si
urmatoarele conditii speciale:
3 sa fie pura si simpla, adica sa concorde cu oferta, sa fie conforma
acesteia2
3 daca oferta a fost adresata unei anumite persoane, numai acea
persoana o poate accepta, dar daca a fost adresata publicului, acceptarea
poate sa provina de la orice persoana interesata sa incheie contractul2
3 acceptarea trebuie sa intervina inainte ca oferta sa fi devenit caduca
sau sa fi fost revocata.

6omentul incheierii contractului

8
6omentul incheierii contractului este acela in care se realizeaza acordul de
vointa prin intalnirea acceptarii cu oferta de a contracta.
Pentru stabilirea momentului la care s#a incheiat un contract, se va distinge
dupa cum:
# ofertantul si acceptantul sunt prezenti2
# contractul se incheie prin telefon2
# contractul se incheie prin corespondenta.

Incheierea contractului intre prezenti

In cazul in care ofertantul si acceptantul sunt de fata, momentul
incheierii contractului este acela in care ofertantul si acceptantul cad de
acord asupra incheierii contractului.
4egulile incheierii contractului intre prezenti sunt aplicabile si in
ipoteza in care incheierea contractului se realizeaza prin telefon.

Incheierea contractului prin corespondenta

Incheierea contractului prin corespondenta, numita si incheierea
contractului intre absenti, atunci cand oferta si acceptarea se transmit prin
scrisoare, telegrama, telex, telefax, a generat patru sisteme sau teorii pentru
cunoasterea momentului incheierii contractului.
3 %istemul emisiunii !al declaratiunii" considera ca acordul de vointa s#a
realizat in momentul in care destinatarul ofertei si#a manifestat acordul cu
oferta primita, chiar daca nu a comunicat acceptarea sa ofertantului2
3 %istemul expedierii acceptarii considera ca momentul incheierii
contractului este acela in care acceptantul a expediat raspunsul sau afirmativ,
prin scrisoare, telegrama, telex, telefax, chiar daca raspunsul nu a auns la
cunostinta ofertantului2
3 %istemul receptiei acceptarii de catre ofertant !sistemul primirii
acceptarii" considera ca incheierea contractului a avut loc in momentul in
care raspunsul acceptantului a auns la ofertant, indiferent de faptul ca
ofertantul a luat sau nu la cunostinta de continutul acestuia2
3 %istemul informarii considera ca momentul incheierii contractului este
acela in care ofertantul a luat cunostinta de acceptare.
In doctrina si urisprudenta, este preferat sistemul receptiei acceptarii.

Importanta momentului incheierii contractului

9
6omentul incheierii contractului prezinta importanta datorita
consecintelor deosebite pe care le produce, respectiv:
3 din momentul incheierii contractului acesta poate sa#si produca
efectele, nascandu#se drepturile si obligatiile partilor contractante2
3 in raport de acest moment se apreciaza posibilitatea de revocare,
precum si caducitatea ofertei2
3 viciile de consimtamant se analizeaza in raport de momentul incheierii
contractului2
3 in cazul contractelor translative de proprietate avand ca obiect bunuri
certe, transmiterea dreptului de proprietate are loc in momentul incheierii
contractului, iar riscul pierii bunurilor se suporta de cumparator2
3 in caz de conflict de legi in timp contractului i se va aplica legea in
vigoare la momentul incheierii sale2
3 determina locul incheierii contractului.

,ocul incheierii contractului

,ocul incheierii contractului se determina diferit, dupa cum incheierea
contractului s#a realizat intre prezenti, prin telefon sau prin corespondenta:
3 Intre partile prezente, locul incheierii contractului este acela in care se
afla partile2
3 daca incheierea contractului se realizeaza prin telefon, locul incheierii
contractului este acela unde se afla ofertantul2
3 in cazul contractului incheiat prin corespondenta, avand in vedere
sistemul receptiei acceptarii, locul incheierii contractului este acela unde se
afla destinatarul ofertei.

Importanta locului incheierii contractului

$eterminarea locului incheierii contractului prezinta importanta in cadrul
relatiilor de drept international privat atunci cand apare un conflict de legi in
spatiu, pentru stabilirea legii aplicabile.
10