Costache Negruzzi Pg 1 din 3

Costache Negruzzi
Alexandru Lapusneanul
Aparuta in 1840, in primu1 numar a1 revisitei "Dacia 1iterara", nuvela "Aleandru !apusneanul" ilustreaza, in mod stra1ucit, inspiratia din istoria
nationala pe care "# $ogalniceanu o considera, alaturi de %olc1or si de natura patriei, ca pe una dintre principalele surse ale unei literaturi originale &numarul unu
a1 revistei continea si programul romantismu1ui romanesc, in articolul "'ntroductia" care deschidea revista(# 'n 18)*, Negruzzi va retipari nuvela in volumul
"Pacatele tineretilor", in cadrul sectiunii "+ragmente isitorice", impreuna cu creatii1e in proza ",o-ies.i si romanii", "/egele Poloniei" si "Domnul "oldovei",
"Cantec vechi" si poemul epic "Aprodul Purice"#
"odel nu numai de stil, de vigoare epica de conceptii si de psihologie, "Aleandru !apusneanul" este, totodata, un model pentru %elul cum poate %i
prelucrat un tet istoric intr0o creatie personala# Desi in%ormatia istorica &"Cronica" lui 1r# 2reche si cea a lui "iron Costin( e mai sumara, Negruzzi realizeaza o
capodopera a nuvelisiticii romanesti# "Nuvela ar %i devenit o scriere cele-ra, ca si 34amlet5, daca literatura romana ar %i avut in a6utor prestigiul unei lim-i
universale# &###(# Nu se poate inchipui o mai per%ecta sinteza de gesturi patetice adanci, cuvinte memora-ile de o-servatie psiho1ogica acuta, de atitudine romantica
si intuitie realisita" &1# Calinescu(#
7ema nuvelei este politica de ingradire a marii -oierimi de catre domnitor, in cea de0a doua domnie a lui Aleandru !apusneanul &1)84 0 1)89(#
Compozitia este de %actura clasicisita: so-ra, echili-rata,#intr0o arhitectonica organizata in patru capitole in care sunt prezentate liniar, cronologic patru
momente din cea de0a doua domnie a lui Aleandru !apusneanul, si avand %iecare cate un moto &care eprima ideea epica ce corespunde unui punct culminant al
capitolului sau al nuvelei(#
,u-iectu1 nuvelei romantice urmeaza indeaproape continutul izvoarelor de inspiratie: "Cronica" lui 1rigore 2reche si cea "iron Costin#
Primul ta-lou &cu motoul "Daca voi nu ma vreti, eu va vreu### "( zugraveste intoarcerea lui Aleandru !apusneanul pentru a0si recuceri tronul#
,criitorul plasmuieste intreaga convor-ire dintre Aleandru si -oierii trimisi de 7omsa: vornicul "otoc, postelnicul ;everita, spatarii ,pancioc si Stroici. 'n maniera
clasicisita, nuvelisitul da %iecaruia o personalitate: "otoc e viclean< ;everita 0 un dusman neimpacat al lui !apusneanul< iar ,pancioc si ,troici 0 niste tineri ce %ac
pasul acesta numai din iu-irea de tara, pe care vor sa o %ereasca de navala tatarilor si a altor straini#
'n scena urmatoare, "otoc, ramas singur cu !apusneanul &dupa ce ceilalti -oieri, socotindu0se insultati de viitorul domn, au plecat(, incearca sa0l
induplece pe Aleandru sa se des%aca de armata straina &!apusneanul se intorsese in "oldova insotit de le%egii straini(, %agaduindu0i ca toata "oldova va %i cu
dansul# ;azand ca viclesugul nu i se prinde, cere voie sa0l insoteasca pe noul voda in mersul lui spre ,uceava# Caracterul lui "otoc este zugravit in linia
psihologiei date de cronicar# Pe "otoc il insarcinase !apusneanul, in intaia sa domnie, sa prinda un -oier tradator, dar "otoc trecuse de partea lui Despot, care
lupta pentru rasturnarea lui !apusneanul, s, mai tarziu, el unelteste cu 7omsa pentru a rasturna pe Despot< era deci menit a 6uca rolul melodramatic de intrigant, pe
care i l0a dat Negruzzi#
"otoul, care constituie intriga nuvelei,este o parte din replica lui !apusneanul data soliei lui 7omsa, care il avertizeaza ca nu e iu-it de norod#
'n al doilea ta-lou &avand moto: "Ai sa dai sama, Doamna"( il gasim pe !apusneanul domn, Din -un si omenos, cum %usese in prima lui domnie, el se
arata acum crunt si lesne varsator de sange# ,e incon6oara numai de soldati straini< pentru a %ace pe placul turcilor arde toate cetatile a%ara de 4otin# Aparitia in sala
tronului 0 unde sinistrul domn chi-zuia crimele a-omina-ile &ingrozitoare( 0 a domnitei /uanda, %iica lui Petru /ares, contrasteaza prin gingasie cu "%iorosul
!apusneanul &care este totusi o realitate istorica spre deose-ire de sotia sa, care e o creatie a scriitorului(# Caracterul se dezvaluie prin con%lict si dialogul dintre cei
doi# Doamna nu mai poate su%eri atata varsare de sange# 'ncotro se ducea, nu vedea decat varsare de sange si 6ale# 'ndreptandu0se spre dansa, lacrimile or%anilor si
ale vaduvelor cereau indurare# ,e hotaraste, in s%arsit, sa %aca un demers pe langa ;oda !apusneanul, ce se arata la inceput neinduplecat, parand apoi a se potoli, a
se linisiti &dupa ce %acuse un gest necugetat de amenintare punand mana pe 6unghier( si ii %agaduieste ca de poimaine se va lasa de omoruri, dar ca pentru "maine" ii
pregateste un "leac de %rica"# !eacul nu e decat ospatul de la curtea domneasca, la care sunt macelariti patruzeci si sapte de -oieri< scena se a%la in capitolul ''' &care
are ca moto: "Capul lui "otoc vrem### "( si e realizata patetic, ca o drama plina de misicare#
Ducandu0se la -isierica, dupa s%arsirea liturghiei, !apusneanul tinu o cuvantare "desantata" -oierilor indemnandu0i la iu-ire si vestind inceputul unor
vremi de linisite# Ca semn al impacarii, el ii po%ti la curte la ospat# 7oti venira, a%ara de ,pancioc si ,troici#
Desi con%orm "!etopisetelor "oldovei" "otoc, ;everita, ,pancioc si ,troici murisera de mult pe pamantul strain al Poloniei, Negruzzi ii pastreaza in
viata pentru a da relie% si mai puternic ta-lourilor din punctul culminant &macelul celor patruzeci si sapte de -oieri si cumplita moarte a lui "otoc( si din
deznodamantul nuvelei &intoarcerea lui ,pancioc si ,troici pentru a gra-i si pecetlui moartea lui !apusneanul(#
'ntreaga descriere a ospatului e plina de culoare locala &data de amanunte cu privire la asezarea mesei si ritualul de servire a oaspetilor cu mancaruri si
-auturi alese(, iar scena incaierarii dintre ostenii platiti ai lui !apusneanul si -oierii care0si plateau scump moartea este de un dramatisim cutremurator# De aceeasi
intensitate este si scena razmeritei prin care scriitorul potenteaza punctul culminant, largindu0l pana in momentul in care !apusneanul ii da "leacul de %rica" promis
/uandei#
"acelul e in toi# =oierii vinovati si nevinovati, impreuna cu sugile lor, mor de loviturile crunte date de mercenarii domnitorului# !apusneanul, alaturi de
"otoc 0 ingal-enit de spaima mortii, priveste si dialogheaza cu cinisim despre ce se intampla in sala de mese# Auzind zgomot in curte, targovetii 0 incitati de
slugile -oierilor care s0au salvat sarind pe %erestre 0 se apropie sa vada ce se intampla# >amenii vin in valuri si0si eprima, %iecare in %elul sau, nemultumirile# Ce
vor? Nici ei nu stiu# Cand armasul intrea-a la ce au venit, %iecare raspunde altceva# Cineva il zareste pe "otoc alaturi de !apusneanul si deodata din multime se
aude mai intai numele -oierului si apoi raspicat: ";rem capul lui "otoc"# 7oti urmeaza ca la o comanda: "Capul lui "otoc vrem" Din nehotarati ce erau par acum
%oarte hotarati# ,unt, parca, intr0un cuget, intr0o vointa# lar cand "otoc se z-atea sa scape de la o moarte sigura, dar mai ales cumplita strigand"## #nu0i asculta pe
Costache Negruzzi Pg @ din 3
niste prosti, pe niste mo6ici###" !apusneanul ii da acel vestit raspuns: ,,0 Prosti, dar multi# # # "# "otoc %u aruncat in -ratele multimii intaratate#
Capitolul '; &avand ca moto: "De ma voi scola pre multi am sa popesc si eu### "( corespunde %inalurilor de tragedie sha.espeariene ce in%atiseaza
s%arsitul tiranilor# !apusneanul moare, in cadrul sinistru al cetatii, otravit de ,pancioc si ,troici, cu complicitatea doamnei /uanda si a mitropolitului 7eo%an#
=oierii, constransi sa se eileze, se reintorc implinindu0s raz-unarea# Aici se a%la deznodamantul: moartea lui Aleandru !apusneanul# Acum se intorc din pri-egia
lor de peste Nistru cei doi -oieri tineri, ,pancioc si ,troici, care silesc mana doamnei de a turna otrava in paharul cu apa cerut de domnitor# ,pancioc desclesteaza
gura -olnavului chiar cu pumnalul pe care0l avea la indemana spre a0i varsa tot cuprinsul paharului &moartea lui !apusneanul aminteste de moartea lui 'van eel
1roaznic(#
Adevarata drama in patru acte, nuvela concentrata in patru ta-louri, pune in lumina epresiva persona6e romantice care sunt conduse de ura si
raz-unare#
Persona6ul principal al nuvelei este Aleandru !apusneanul# 'ntreaga actiune porneste din vointa lui, iar aceasta, la randu0i, ii re%lecta puternic
caracterul# 7radat prin uneltirile -oierilor si silit sa0si piarda tronul in prima domnie, vine acum hotarat sa %oloseasca orice mi6loace spre a0si pastra domnia si a se
raz-una# Azitand un moment si asteptand la 7ecuci sa vada cum reactioneaza -oierii %ata de reintoarcerea lui la scaun, !apusneanul ii raspunde vornicului =ogdan,
care0l insotea si privea cu optimism des%asurarea evenimentelor, ca ii cunoaste pe -oierii moldoveni pentru ca a trait cu dansii#
Pentru a0si realiza planul de raz-unare, !apusneanul se comporta machiavelic: se casatoreste cu %iica lui Petru /ares pentru a simula legitimitatea &el
ne%iind os domnesc( si pentru a do-andi popularitate &"ca sa trag a inimile norodului", in amintirea caruia traia vie %igura luminoasa a %iului lui ,te%an cel "are(< se
va %olosi de "otoc spre a atrage asupra acestuia nemultumirea norodului< !e va promite -oierilor impacare si0i va invita la masa cu gandul de a0i ucide#
A %ost de a6uns sa0l intampine o solie cu incercarea de impotrivire ca planul nutrit de ani de zile sa se dezlantuie %ara crutare si mania sa iz-ucneasca in
ochii ce "scanteiara ca %ulger" atunci cand le declara inversunat: "daca voi nu ma iu-iti, eu va iu-esc pre voi si voi merge ori cu voia ori %ara voia voastra"#
'ntelegand planul per%id al lui "otoc de a0l lipsi de a6utoare, !apusneanul ii replica:0 "!upul parul schim-a, iar naravul -a"# ,pancioc si ,troici i0au inteles vor-ele
taioase rostite %ara echivoc &";oi mulgeti laptele tarii, dar au venit vremea sa va mulg si eu pre voi"( <si s0au pus la adapost# Numai "otoc crede c0ar putea sa0i
mai mearga uneltirile, de aceea a ramas pe langa domn care0i %agaduieste "ca sa-ia lui nu se va man6i de sangele lui "otoc"#
Al stie ca "otoc e un tradator si un las, de aceea nu se increde in el si0si ingaduie sa0si -ata 6oc de el imainte de a0l arunca prada raz-unarii drepte a
poporului# Dar il pastreaza pe langa sine pentru ca are nevoie de o unealta per%ida, de un intrigant ca el#
Aleandru !apusneanul cunoaste psihologia oamenilor cu care are de0a %ace si poate sa di%erentieze caracterele: ";everita imi este vechi dusman, dar
inca niciodata nu s0a ascuns ,pancioc este inca tanar, in inima lui este iu-irea de mosie, imi place a privi semetia lui pre care nu se sileste a o arata< ,troici este un
copil, care nu cunoaste inca pe oameni, nu stie ce este im-unarea si minciuna< lui i se par ca toate paserile ce z-oara se mananca# Dar tu, "otoace? invechit in zile
rele, deprins a te ciocoi la toti domnii### spune0mi, n0as %i un natarau de %runte, cand m0as increde in tine?"
+irea lui !apusneanul e aspra, raz-unatoare# o data pornit spre cruzime, e insetat de ea si nimic nu0l mai poate opri de a %ace rau# Pe Doamna /uanda
o vede ca pe o %emeie %ara personalitate, sla-a, milostiva, care nu intelege rostul luptei impotriva -oierilor# De "otoc isi -ate 6oc si0si -ate 6oc chiar de calugarii
care '0au popit la cererea lui# Nu respecta si nu crede in nimeni si in nimic#
Per%idia din scena discursului din -iserica este sugerata prin epresia %etei si printr0un semn dumnezeiesc &pe care naratorul0 neimplicandu0se in
garantarea autenticitatii celor relatate 0 !e prezinta ca %iind atri-uite unei surse istorice nesigure sau zvonului pu-lic sugerat prin utilizarea %ormei arhaice "spun"
cu sensul "se spune" (: " ,pun ca in minutul acela el era gal-en la %ata ca racla s%antului ar %i tresarit#"o anumita mimica sugereaza dezechili-rul pshic:
"/adea, muschii i se suceau in rasul acesta, si ochii lui ho6ma clipeau"#;iolenta si cruzimea lui !apusneanul depasesc limitele normalului, persona6ul %iind
prezentat ca un sadic: "## #ca sa nu uite dorul lui cel tiranic de a vedea su%erinti omenesti, nascoci %eluri de schingiuiri#,cotea ochi, taia maini, ciuntea si seca pe care
avea prepus insa presupusurile lui erau parelnice, caci nime nu cuteza a carti cat de putin#"
,e teme numai de %orta poporului, pentru ca isi da seama ca %ara spri6inul maselor, el, domnitorul, nu se poate sustine &acesta este de %apt sensul
cele-rei replici: "Prosti, dar multi"(# Ca sa poata domni si plati tri-ut turcilor, domnul intelege ca are nevoie de spri6inul poporului, dar nu vede ca mi6loacele alese
0 crimele si schingiuirile 0 nu pot duce la distrugerea -oierilor, ci dimpotriva la inversunarea lor in lupta# Cei ramasi in viata 0 ca ,pancioc, ,troici, mitropolitul
7eo%an &lui si tagmei preotilor si calugarilor le adreseaza amenintarea din capitolului '; 0 "De ma voi scula pre multi am sa popesc si eu"(, vor continua sa0si apere
rangul si averea#
/etras in cetatea 4otinului, -olnav de lingoare &ti%os( cere sa %ie calugarit, dar isi revine din lesin si ameninta "de ma voi scula pre multi am sa popesc
si eu"# "'n delirul %rigurilor, i se parea ca vede toate 6ert%ele cruziei sale %ioroases amenintatoare, ingrozindu0l si chemandu0l la 6udecata Dumnezeului dreptatii# 'n
desert se invartea in patul durerii, caci nu putea a%la ragaz"# !as, el priveste cu spaima moartea la care ii condamna cu atata usurinta pe altii#
'n antiteza cu !apusneanul apare %igura doamnei /uanda, sotia domnitorului# 'maginea ei, sim-ol al -unatatii, iertarii, intelegerii si %rumusetii este in
contrast cu caracterul dur tiranic, crud al sotului# Aa pare o %iinta nevinovata, suava, angelica# Aste %iica, sora si sotie de domn, se im-raca somptuos, are o tinuta
aleasa# Aste supusa, dar hotarata sa0si in%runte sotul incercand sa0l impiedice de la noi crime# A credincioasa, dar e in stare sa intinda paharul cu otrava cand e vor-a
sa0si apere copilul#
"otoc 0 reprezentant al marii -oierimi 0 este slugarnic, viclean si las# +ata de domn, e alaturi sau impotriva lui, dupa cum ii cereau interesele# Ca
!apusneanul sa0l pastreze langa el, ""otoc ii saruta mana asemenea canelui care in loc sa muste linge mana stapanului care0l -ate"# 'n episodul macelului, "otoc
se dezvaluie mai respingator# ;ornicul pandeste orice epresie de pe %ata lui !apusneanul, incercand in tot momentul sa0i %ie pe plac# Privind la scena eecutiei
celor patruzeci si sapte de -oieri, domnitorul radea, iar despre "otoc, Negruzzi noteaza: "iar "otoc, silindu0se a rade, ca sa placa domnitorului, simtea parul
z-urlindu0i0se in cap si dintii sai clantanind"# "otoc simuleaza tot timpul o stare su%leteasca asemenea domnitorului si incearca sa0l linguseasca# !a intre-area daca
a %acut -ine ca i0a omorat pe -oieri scapand "tara de o asa raie", vornicul raspunde ca a "urmat cu intelepciune###" "eu de mult aveam de gand sa s%atuiesc pe maria
la aceasta, dar vad ca intelepciunea mariei tale au apucat mai0nainte, si ai %acut -ine ca i0ai taiat### "# !asitatea lui atinge punctul maim cand isi aude numele strigat
Costache Negruzzi Pg 3 din 3
de cei care0l cer pentru a0l condamna# Atunci se vaita, isi smulge -ar-a, %agaduieste sa zideasca o -iserica si0l implora pe domnitor sa nu0l lase pe mana norodului<
plangea, tipa si suspina< vrand sa se impotriveasca, racnea cit putea, se z-atea si ast%el "ticalosul -oier cazu in -ratele hidrei acestei cu multe capete, care intru o
clipa il %acu -ucati"# 7argovetii &vezi prezentarea capitolului '''(, multumindu0se cu aceasta raz-unare, se imprastiara# ,tilul este apropiat de cel al cronicilor,
scriitorul pastrand in mare parte leicul arhaic pentru realizarea culorii locale si a atmos%erei acelei vremi de secol sangeros B;'# Arhaismele se gasesc mai ales in
descrierea im-racamintei de epoca &zo-on C haina lunga, vatuita< -enisiel C haina cu manecile despicate< %elendres C postav -un, sto%a de calitate superioara(#
Arta lui Negruzzi se vadeste si in schitarea unor persona6e episodice# o singura replica este de a6uns ca sa scoata la lumina o# trasatura esentiala de
caracter# Ast%el, siretenia mitropolitului 7eo%an, care ii sugereaza doamnei /uanda sa0si otraveasca sotul, %ara a se implica el insusi si lasand sa cada toata
responsa-ilitatea asupra ei, este evidenta cand 7eo%an lasa sa se inteleaga ca !apusneanul ar %i capa-il sa0si puna in practica amenintarea de a0si ucide sotia si
copilul, prezentand apoi actul otravirii ca indeplinit, mitropolitul ii sugereaza doamnei necesitatea actului: "Crud si cumplit este omul acesta, %iica mea, Domnul
Dumnezeu sa te povatuiasca# lar eu ma duc sa gatesc pentru purcederea noastra cu noul nostru domn< si pre cel vechi, Dumnezeu sa0l ierte si sa te ierte si pre tine#"
/omantismul nuvelei este sustinut de constructia persona6elor: persona6ul central este amestec de tiranie si damnare, de demonic si spaima in %ata
mortii, totul %iind pus su- semnul Destinului &ca la clasici(# 7ot ca epresie a romantismului este creata si antiteza angelic I demonic: "numai raportata la
umanitatea ei, putem intelege originile criminalitatii lui !apusneanul" &D# Popovici(#
Crima cere pedeapsa, iar %iul /uandei &amenintat de tatal sau( tre-uie sa traiasca# Asa se eplica acceptarea de catre "-una doamna" a rolului de "inger
al mortii"#
'n nuvela se im-ina intr0o vesnica sinteza trasaturile clascisimului &echili-rul compozitiei, evolutia con%lictului, mesa6ul 0 nuvela inchide idei si
categorii eistentiale care o scot din limitele temporale, asigurandu0i perenitatea: Destin, ;ina, Pedeapsa, /ascumparare< realizarea unor caractere, atitudinea
detasata a autorului(, ale romantismului &antiteza angelic I demonic< culoarea de epoca: o-iceiuri, im-racaminte, ospatul, sursa de inspiratie, persona6ul principal e
a1catuit din contraste tari, accentuarea unor trasaturi( si ale realismului &caracterul pictural al unor scene, imaginea multimii din capitolul al treilea 0 prima scena de
masa din literatura romana(#
!apusneanul o%era lumii ce0l incon6oara o masca -ine compusa, spre care conduc aproape toate gesturile si replicile eroului: de la aparentul patriotism
a%isat in replicile date -oierilor, la comportarea parinteasca si tutelara %ata de doamna /uanda si culminand cu acel moment de ipocrizie care este discursul din
-iserica &adresat spre impacare -oierilor si presarat cu %ormule din =i-lie si cu rugaminti smerite de iertare(# Aceasta disimulare e intrerupta in doua locuri: in scena
piramidei de capete si in cea a mortii domnitorului#
,unt sesiza-ile urme ale unei viziuni a istoricului romantic, mani%estate in comentariul autorului, care simte nevoia sa ne %aca partasi unui adevar ce s0
ar ascunde dincolo de realitatea %aptei si a replicii: ca sa sece in%luenta -oierilor si sa starpeasca cui-urile %eudalitatii &!apusneanul( "ii despuie de averi su- %eluri
de pretete, lipsndu0i cu chipul acesta" de singurul mi6loc cu care puteau ademeni si corupe pe "norod" sau "vestea se imprastiase ca domnul se impacase cu
-oierii< si -oierii se -ucurau de o schim-are ce le da nade6de ca vor putea ocupa iarasi posturi ca s"a adune noi avutii din sudoarea taranului" etc#
Aspectul politic al evenimentelor, plan pro%und si important, care ridica nuvela dincolo de nivelul unei simple intrigi aventuroase si romantice, este dat
de ura lui !apusneanul impotriva -oierilor care &si unii si altii( se con%unda cu "tara" sau tin seama de opiniile si interesul ei, toti a%isand principii sacre pe care de
%apt nu le respecta, ci le %olosesc in interesul lor: tara serveste ca %ond pentru toate actiunile eroilor, reprezentand insasi miza luptei pentru putere# Protagonisitii
%olosesc adesea vor-e precum "poporul", "tara" &ca puncte importante de spri6in intr0o demagogie vizi-ila(: ,,stiu ca tara m0asteapta -ucuros" &!apusneanul(,
">-stea ne0au trimis pe noi sa0ti spunem ca norodul nu te vrea, nici te iu-este" &"otoc(,
";ai de -iata tara cand vom avea raz-oaie intre noiDE ";oi mulgeti laptele tarii dar au venit vremea sa va mulg si eu pre voi"#
Nuvela "Aleandru !apusneanul", de Costache Negruzzi, deschide seria scrierilor de inspiratie istorica, de 1a nuvelele lui >do-escu &""ihnea ;oda
cel /au" si "Doamna Chia6na"( si pana la romanul istoric sadovenian#