Sunteți pe pagina 1din 6

ROMANIA IN AL DOILEA

RAZBOI MONDIAL
Agravarea situatiei internationale in a doua jumatate a anului 1939 a afectat
serios si tara noastra. Pactul Ribbentrop-Molotov a fost primit la Bucuresti cu
foarte mare neliniste, iar la 1 septembrie 1939, cand a ibucnit raboiul,
Romania s-a declarat neutra. Asasinarea primului ministru Armand !alinescu
de catre legionari, la "1 septembrie 1939, a complicat si mai mult lucrurile.
!arol al ##-lea a ordonat o represiune sangeroasa a miscarii legionare. $upa
infrangerea rapida a Poloniei, succesele militare ale %ermaniei au continuat si
in prima jumatate a anului 19&'. !apitularea (rantei in vara anului 19&' a dus
la prabusirea sistemului de aliante e)terne ale Romaniei. *ituatia s-a agravat,
deoarece *talin s-a +otarat sa puna imediat in aplicare planul de ane)ari
teritoriale pe seama statelor invecinate. ,ngaria si Bulgaria, apropiindu-se mai
devreme de %ermania, sperau sa obtina si ele modificarile teritoriale pentru
care facusera multa propaganda.
#n primavara anului 19&1 Romania a refuat sa participe la agresiunea
naista contra #ugoslaviei si %reciei. -a finele lui 19&1 si inceputul anului
urmator a intervenit starea de raboi cu Marea Britanie, *tatele ,nite ale
Americii si aliatii lor, pe fondul participarii tot mai intense a tarii noastre la
Raboiul din Rasarit. Romania lua parte la raboi pentru a obtine eliberarea
teritoriilor romanesti ocupate in 19&' de catre sovietici. -a 3' noiembrie
19&1, guvernul britanic a adresat, prin intermediul legatiei sale de la
Bucuresti, un ultimatum autoritatilor antonesciene, prin care cerea ca, pana la
. decembrie, sa opreasca operatiile militare pe frontul impotriva ,.R.*.*. #n
raspunsul sau #on Antonescu a reamintit -ondrei ca, prin participarea sa la
raboi, Romania urmarea doar / legitima aparare in fata agresiunii ruse
inceputa in 19&' 0. -a 1 decembrie 19&1 a intervenit starea de raboi intre
Romania si Marea Britanie. #ntr-o scrisoare, #on Antonescu afirma ca
/ Romania primeste aceasta provocare, avand credinta nadruncinata ca
luptand impotriva comunismului slujeste nu numai creul national2dar2
civiliatia insasi de care Marea Britanie nu poate fi straina 0. #ntre 3 si 11
decembrie 19&1 i-au declarat raboi tarii noastre si !anada, 4oua 5eelanda,
Australia, ,niunea *ud-Africana. -a insistentele %ermaniei, Romania a
declarat raboi *tatelor ,nite ale Americii la 1" decembrie 19&1, dar
raspunsul american nu a survenit decat in iunie 19&".
-a 1" iunie 19&1 generalul #on Antonescu a fost invitat de 6itler la
Munc+en, unde i s-a preentat planul de operatii militare Barbarossa, ce avea
drept scop distrugerea ,niunii *ovietice. -a "" iunie 19&1 Romania a luat
parte, alaturi de %ermania si aliatii sai, la atacul contra statului sovietic. -a
c+emarea lasata de general 7 / 8a ordon 7 treceti Prutul 9 0, armata romana a
intrat in raboi pentru a readuce la trupul tarii provinciile smulse de sovietici
in vara tragica a anului 19&' : Basarabia, nordul Bucovinei si tinutul 6ertei.
Pe frontul de sud actionau Armata a 3-a Romana ;generalul Petre $umitrescu<
si Armata a &-a Romana ;generalul 4icolae !iuperca< alaturi de Armata 11
germana, comandata de generalul =ugen von *c+obert. Au mai participat
Aeronautica cu 1>" de avioane si Marina Militara cu 39 nave de lupta.
Avand ca soport dorinta de a-# elibera pe fratii din Basarabia si Bucovina de
4ord, militarii romani au luptat cu eroism, asa incat, in . iulie 19&1, a fost
eliberat orasul !ernauti, iar la 11 iulie, orasul !+isinau. #n aceste lupte armata
noastra a inregistrat & 11" morti, 1" 1"' raniti si . .'1 disparuti. -a "> iulie
19&1 teritoriile romanesti rapite de ,.R.*.*. au fost reintegrate in granitele
Romaniei, armatele noastre atingand linia 4istrului pe toata lungimea granitei.
$upa eliberarea Basarabiei si Bucovinei de 4ord, s-a pus intrebarea 7
/ Pana la 4istru sau si dincolo ? 0 -a 13 iulie 19&1, #uliu Maniu, presedintele
Partidului 4ational @aranesc, dupa ce aprecia actiunile armatei romane pana
la 4istru si-l asigura pe generalul #on Antonescu de recunostinta / vesnica 0 a
tarii, specifica 7 / @rebuie sa crutam armata noastra pentru scopurile noastre
romanesti, care sunt multe si mari si de tragica actualitate pentru foarte
apropiate vremuri 0.
-a 1 august 19&1, in cadrul intrevederii cu #on Antonescu de la Berdicev
;,craina<, 6itler #-a cerut ca Armata Romana sa actionee pe directia Adessa
: Peninsula !rimeea. @otodata, a incredintat Romaniei administratia
@ransnistriei. -a "1 august #on Antonescu a fost ridicat la gradul de maresal al
Romaniei. (ortele miliate romanesti au desfasurat, ulterior, lupte grele la
Adessa, in !rimeea si !auca. #n confruntarile de la Adessa, Armata a &-a
Romana a pierdut aproape 13 ''' soldati, a inregistrat cca. 11 &'' disparuti si
13 3'' raniti. Arasul a fost cucerit la mijlocul lunii octombrie 19&1, dupa care
unele unitati au fost retrase in tara pentru refacere. #n iulie 19&" a fost cucerit
*evastopolul.
-a ". iunie 19&", Rene Bec+, ministrul =lvetiei la Bucuresti, aprecia ca
pierderile armatei romane in Rasarit erau de 1 ''' ofiteri, " 1'' subofiteri si
1&9 ''' soldati, din care >'C erau totusi recuperabili. #n cadrul inclestarii de
la *talingrad ;iulie 19&" : februarie 19&3<, "1 diviii romanesti au luptat
alaturi de fortele A)ei. =le au inregistrat insa grave pierderi : 1.1 ''' morti,
disparuti si prionieri. Armata a 3-a Romana s-a aflat in incercuire alaturi de
trupele germane, italiene si mag+iare. #n anii 19&3 : 19&&, fortele romane au
sustinut, in continuare, lupte grele in !uban, pentru apararea !rimeei si
Basarabiei.
!ontinuarea raboiului dincolo de 4istru a complicat si relatiile cu Anglia
si *tatele ,nite ale Americii cu care Romania a intrat in stare de raboi in
decembrie 19&1 si respectiv iunie 19&". $esi Antonescu a declarat ca nu se
afla in raboi decat cu Rusia, antrenarea tarii dincolo de 4istru a avut
consecinte grave pentru poporul roman, atat in momentul raboiului cat si in
perspectiva. #n martie 19&&, trupele rusesti au atins 4istrul, iar la inceputul
lunii aprilie au patruns in nordul Moldovei. Pana la aceasta data Romania
pierduse deja aproape 1 million de oameni in raboi. =ra evident ca %ermania
nu mai putea castiga raboiul, iar Romania trebuia sa gaseasca solutia salvarii
sale.
Tratativele diplomatice pentru iesirea tarii din razboi si alaturarea la
coalitia Natiunilor Unite Antifasciste
*oarta Romaniei in conditiile unui raboi de asemenea proportii a preocupat
fortele politice romanesti, atat cele din opoitie cat si pe maresalul #on
Antonescu. -iderii partidelor national-taranist si liberal se aflau inca in vara
anului 19&1 in contact cu britanicii din Arientul Mijlociu, iar maresalul, pe
langa promisiunile facute lui +itler ca va merge pana la capat cu %ermania, nu
a e)clus eventualiatea iesirii Romaniei sin raboi.
!u iesirea lui #on Antonescu, ministru de e)terne Mi+ai Antonescu a
contactat pe diplomatii italieni, propunand o / A)a latina 0 care sa se opuna
Reic+ului german. #ncepand cu august 19&1 si pana in ianuarie 19&3,
ministrul de e)terne roman a insistat pe langa %. !iano, omologul sau ialian,
sa inc+eie, separat, pace cu puterile occidentale. Planul n-a fost agreat de
Mussolini, iar !iano a fost sc+imbat din functie. Atentia s-a indreptat atunci
spre tarile neutre, incercandu-se contacte directe cu repreentantii deplomatici
occidentali. Mi+ai Antonescu a sondat / terenul 0 la Berna, 8atican,
-isabona, Madrid, AnDara. Aceste tatonari erau sortite esecului, deoarece
*.,.A. si Anglia +otarasera, in ianuarie 19&3, cu ocaia !onferintei de la
!asablanca, sa nu angajee negocieri cu statele A)ei si satelitii lor, ci sa le
impuna formula / capitularii neconditioane 0, o formula care va contribui la
abandonarea =stului european in ona de influenta sovietica. $e altfel,
engleii, luand act de actiunile diplomatice ale Romaniei, au recomandat ca,
aceste contracte sa fie facute, in primul rand, cu ,.R.*.*., cea mai interesatain
iesirea romanilor din A)a. $e acum inainte, negocierile noastre se vor lovi de
aceasta / formula 0 ce includea prioritatea Moscovei, stiindu-se bine care era
poitia lui *talin privind frontierele noastre estice.
Pe de alta parte, s-au intensificat si contactele opoitiei democrate cu anglo-
americanii la sfarsitul anului 19&" si inceputul lui 19&3. Astfel, #uliu Maniu a
trimis -ondrei mai multe memorii, dar a primit acelasi raspuns, cum a fost cel
din martie 19&3, din care aflam 7 / %uvernul engle si american nu-si pot lua
nici o obligatie speciala, inainte de a stabili o intelegere in privinta Romaniei
cu guvernul sovietic 0.
Aceste demersuri diplomatice n-au scapat %ermaniei si, in cursul
convorbirilor dintre 6itler si Antonescu, din aprilie 19&3, ele au fost aduse in
discutie. (u+rerul a cerut maresalului pedepsirea aspra a lui Mi+ai Antonescu,
#uliu Maniu precum si atentionarea regelui. Antonescu n-a dat curs acestor
cereri si nici sugestiilor privind deportarea evreilor din Romania in !rimeea
sau @ransnistria. $eopotriva, maresalul a desfiintat, la inceputul anului 19&&,
lagarele si g+etourile de dincolo de 4istru si a ordonat readucerea detinutilor
evrei in tara.
Mi+ai Antonescu a continuat contactele cu #talia pana ce ducele a fost
demis in iulie 19&3, iar noul guvern a inc+eiat armistitiul cu *.,.A. si Anglia
in septembrie 19&3. $upa conferintele de la Moscova si @e+eran, din
octombrie si noiembrie 19&3, orice demers diplomatic al Romaniei a fost
conditionat de discutii cu Moscova, conform intelegerii dintre cele trei mari
puteri. !u toate acestea, tratativele in vederea iesirii din raboi a Romaniei au
continuat la AnDara, *tacD+olm si !airo in perioada 19&3 : iunie 19&&, atat in
numele maresalului cat si in cel al opoitiei.
#ntre timp, trupele sovietice intrasera pe teritoriul Romaniei si rusii au
propus o convietuire de armistitiu in care se prevedea iesirea din raboi,
intoarcerea armatelor impotriva %ermaniei, acceptarea frontierelor estice din
iunie 19&', eliberarea prionierilor si plata unor depagubiri de raboi.
@otodata, Eremlinul declara dictatul de la 8iena nedrept si promite ajutor
pentru eliberarea @ransilvaniei de 4ord-8est. Antonescu a respins conditiile
dar a continuat negocierile cu rusii la *tocD+olm, in timp ce opoitia acceptase
toate conditiile la !airo, aliatii fiind instiintati ca regele Mi+ai va lua masuri
necesare pentru rasturnarea guvernului condus de maresalul #on Antonescu si
va intoarce armele impotriva %ermaniei.
4oua situatie survenita pe fronturile celui de-al doilea raboi mondial,
marcata de victoriile aliantei antifasciste, au facut sa scada interesul
occidentalilor si sovieticilor pentru un armistitiu cu Romania. Antonescu a
mai incercat continuarea discutiilor pana in iua de "3 august 19&&, dar ele nu
s-au inc+eiat cu reultate poitive. #n aceste conditii s-a profilat solutia
preconiata de opoitie, si anume, aceea a unei lovituri de stat, actiune in care
sa fie antrenati 7 regele, cercurile palatului, armata si partidele politice
democratice, inclusiv e)trema stanga, comunistii, data fiind situatia de pe
frontul de rasarit.
Perspectiva ocuparii tarii in intregime de catre armatele sovietice, cu toate
consecintele care ar fi urmat, a grabit coaliarea fortelor adversare lui #on
Antonescu si pregatirea loviturii de stat din "3 august 19&&.
Actul de la 23 august si urmarile sale

(ata de deastrul care ameninta Romania in primavara anului 19&&,
gruparile politice care se opuneau raboiului si regimului antonescian au
inceput sa actionee. Afensiva Aratei Rosii a facut ca fortele politice
democratice din Romania sa accepte colaborarea cu Partidul !omunist. #n
iunie 19&& s-a constituit Blocul 4ational $emocrat, format din P.4.-., P.4.@.,
P.*.$. si P.!.R. Au fost contactati regela Mi+ai, precum si unii repreentanti
ai armatei. *copul reunirii acestor forte a fost scoaterea Romaniei din raboi.
-a "' august 19&&, sovieticii au declansat ofensiva pe linia #asi : !+isinau
si evenimentele s-au precipitat. #n numai doua ile, acestia au propus o
puternica spartura in linia de aparare din Moldova. %ermanii, cu acordul lui
Antonescu, au +otarat sa continuie reistenta pe linia (ocsani : 4amoloasa :
%alati. Regele Mi+ai si repreentantii B.4.R. au decis atunci arestarea lui
Antonescu in caul in care acesta refua scoaterea Romaniei din raboi. #n
iua de "3 august 19&&, c+emat de urgenta la Palat, Antonescu a fost arestat in
biroul regelui. Rand pe rand au fost retinuti si colaboratorii sai. *-a format un
nou guvern, condus de generalul !onstantin *tanescu, #n aceeasi seara s-a
difuat Proclamatia regelui catre tara. Abordandu-l total de Antonescu, armata
romana a inceput lupta cu trupele germane si ungare aflate pe teritoriul tarii.
#n colaborare cu armata sovietica, aflata in mars spre Berlin, pana la ".
octombrie 19&& a fost eliberat intreg teritoriu Romaniei. ,lterior, aramat
romana a participat la eliberarea de sub dominatia naista a ,ngariei, a
!e+oslovaciei si a unor one din Austria.
Pe plan militar, actul de la "3 august 19&& a insemnat scurtarea raboiului,
ca urmare a pierderii de catre %ermania a !arpatilor, a petrolului romanesc si
a elibararii cailor spre Balcani si =uropa !entrala. $in randul aliatilor,
,.R.*.*. a foat principalul beneficiar al iesirii romaniei din raboi. @rupele
sovietice au inaintat mult mai usor in Balcani si spre Berlin. Pe plan politic
actul de la "3 august a insemnat intrarea Romaniei in sfera de influenta
sovietica.