LEGISLAIA N DOMENIUL

SECURITII I SNTII N
MUNC
NOIUNI INTRODUCTIVE
SSM = SECURITATE I SNTATE N
MUNC
Legislaia n domeniul SSM = reguli
(reglementri) generale, speciale, cu
caracter de interdependenta si
complementaritate, create in scopul
prevenirii accidentelor la locul de munca si
imbolnavirilor profesionale
PRINCIPII FUNDAMENTALE IN
DOMENIUL
SECURITATII SI SANATATII IN MUNCA
Securitate i sntate n munc reprezinta un
drept fundamental al tuturor participanilor la
procesul de munc.
Intre dreptul la munc i securitatea i
sntatea n munc exista o legtura
indisolubil
Securitea i sntatea trebuie integrate n
procesul de munc
Securitatea i sntatea n munc are caracter
preventiv
Prevenirea accidentelor de munc cat i a
bolilor profesionale se abordeaz ca problem
unic
STRUCTURA DE DREPT IN
LEGISLATIA ACTUALA
LEGISLATIE PRIMARA
DIRECTIVELE EUROPENE
CONSTITUTIA ROMANIEI
LEGISLATIA SECUNDARA DE RAMURA DE DREPT
CODUL MUNCII
LEGISLATIA SPECIFICA SSM
LEGEA SSM 319/2006
Norme Metodologice HG 1425/2006
HG 955/2010
HG 1242/2011
HG-uri privind CERINTELE MINIME IN DIVERSE ACTIVITATI
STANDARDE DE SECURITATE SI DE PRODUS
LEGISLATIA TERTIARA - REGLEMENTARI PROPRII:
INSTRUCTIUNILE PROPRII DE SSM
REGULAMENTELE DE ORDINE INTERIOARA
CONTRACTELE COLECTIVE SI INDIVIDUALE DE MUNCA
FISA POSTULUI
DIRECTIVA CONSILIULUI
89/391/CEE
Cu privire la punerea in aplicare a masurilor care vizeaz
promovarea ameliorarii securitatii si sanatatii lucratorilor la locul de
munc
Elaborat la Luxemburg, pe data de 12 iunie 1989
Lista de domenii vizate
Locuri de munca
Echipamente de lucru
Echipamente de protectie individuala
Lucrari cu echipamente cu ecrane de vizualizare
Administratia incarcaturilor grele care comporta riscuri lombare
antiere temporare si mobile
Pescuit si agricultura.
Transpunere in Legislatia noastra:
Legea SSM 319/2006
Normele Metodologice aprobata prin HG 1425/2006 cu compl si modif.
ulterioare

ALTE DIRECTIVE ALE C.E.E.
TRANSPUSE IN LEGISLATIA NOASTRA
DIRECTIVA 89/654/CEE
H.G.nr.1091/2006 privind cerinele minime de securitate i sntate
la locul de munc
DIRECTIVA 89/655/CEE
H.G.nr.1149/2006 privind cerinele minime de securitate i sntate
pentru folosirea de ctre lucrtori a echipamentului de lucru la locul
de munc
DIRECTIVA 90/269/CEE
H.G.1051/2006 privind condiiile minime de sntate i securitate
pentru manipularea manual a ncrcturilor n situaiile n care
exist un risc pentru lucrtori, n special de vtmare a spatelui
DIRECTIVA 90/270/CEE
H.G.nr.1028/2006 privind cerintele minime de s.s.m. referitoare la
utilizarea echipamentelor cu ecran de vizualizare
DIRECTIVA 92/57/CEE
H.G. nr.300/2006- privind cerintele minime de s.s.m. pentru
santierele temporare si mobile
DIRECTIVA 92/58/CEE
H.G.nr.971/2006- privind cerintele minime de s.s.m. pentru semnalizarea
de securitate si/sau sanatate la locul de munca
DIRECTIVA 92/91/CEE
H.G.nr.1050/2006 - privind cerintele minime pentru asigurarea s.s.m. a
lucratorilor din industria extractiva de foraj
DIRECTIVA 92/104/CEE
H.G.nr.1049/2006- privind cerintele minime pentru asigurarea s.s.m. a
lucratorilor din industria extractiva de suprafata sau subteran
DIRECTIVA 92/85/CEE privind introducerea de msuri pentru promovarea
mbuntirii securitii i sntii la locul de munc n cazul lucrtoarelor
gravide, care au nscut de curnd sau care alpteaz
Constitutia Romaniei
Codul Muncii, aprobat prin Legea nr. 53/2003
O.U.G. nr 96/2003, aprobata prin Legea 25/2004-protectia maternitatii;
DIRECTIVA 98/24/CE
H.G.nr.1218/2006- privind cerintele minime de s.s.m. pentru asigurarea
lucratorilor impotriva riscurilor legate de prezenta agentilor chimici
DIRECTIVA 86/188/CEE
H.G.nr.493/2006- privind cerintele minime de s.s.m. referitoare la
expunerea lucratorilor la riscurile generate de zgomot
DIRECTIVA 83/477/CEE
H.G.nr.1875/2005- privind protectia sanatatii si securitatii lucratorilor
fata de riscurile datorate expunerii la azbest
DIRECTIVA 99/92/CEE
H.G.nr.1058/2006- privind cerintele minime pentru imbunatatirea s.s.m
lucratorilor care pot fi expusi unui potential risc datorat atmosferelor
explozive
DIRECTIVA 89/656/CEE
H.G.nr.1048/2006- privind cerinele minime de securitate i sntate
pentru utilizarea de ctre lucrtori a echipamentelor individuale de
protecie la locul de munca
DIRECTIVA 2004/40/CE
H.G.nr.1.136/2006- privind cerinele minime de securitate i sntate
referitoare la expunerea lucrtorilor la riscuri generate de cmpuri
electromagnetice
DIRECTIVA 92/29/CEE
H.G.nr.1.007/2006- privind cerinele minime de securitate i sntate
referitoare la asistenta medical la bordul navelor
DIRECTIVA nr. 93/103/CEE
H.G.nr.1.135/2006- privind cerinele minime de securitate i sntate n
munca la bordul navelor de pescuit
DIRECTIVA 2000/54/CE
H.G.nr.1.092/2006- privind protecia lucrtorilor impotriva riscurilor
legate de expunerea la ageni biologici n munca

DIRECTIVA 2004/37/CE
H.G.nr.1.093/16.08.2006- privind stabilirea cerinelor minime de
securitate i sntate pentru protecia lucrtorilor impotriva riscurilor
legate de expunerea la ageni cancerigeni sau mutageni la locul de
munca
DIRECTIVA 2000/54/CE
H.G.nr.1.092/16.08.2006- privind protecia lucrtorilor impotriva
riscurilor legate de expunerea la ageni biologici n munca
DIRECTIVA 2002/44/CE
H.G.nr.1.876/22.12.2005- privind cerinele minime de securitate i
sntate referitoare la expunerea lucrtorilor la riscurile generate de
vibratii
DIRECTIVA 94/33/CE privind protecia tinerilor n munc
DIRECTIVA 93/104/CE privind anumite aspecte ale organizrii timpului de
lucru
Codul Muncii, aprobat prin Legea nr. 53/2003
CONSTITUIA ROMNIEI
Art. 22: Dreptul la via i la integritate fizic i psihic;
(1) Dreptul la via, precum i dreptul la integritate fizic i psihic ale persoanei sunt garantate.
(2) Nimeni nu poate fi supus torturii i nici unui fel de pedeaps sau de tratament inuman ori degradant.

Art. 34: Dreptul la ocrotirea sntii;
(1) Dreptul la ocrotirea sntii este garantat.
(2) Statul este obligat s ia msuri pentru asigurarea igienei i a sntii publice.
(3) Organizarea asistenei medicale i a sistemului de asigurri sociale pentru boal, accidente, maternitate i
recuperare, controlul exercitrii profesiilor medicale i a activitilor paramedicale, precum i alte msuri de
protecie a sntii fizice i mentale a persoanei se stabilesc potrivit legii.
Art. 35: Dreptul la un mediu sanatos;
(1) Statul recunoate dreptul oricrei persoane la un mediu nconjurtor sntos i echilibrat ecologic.
(2) Statul asigur cadrul legislativ pentru exercitarea acestui drept.
(3) Persoanele fizice i juridice au ndatorirea de a proteja i a ameliora mediul nconjurtor.
Art. 41: Munca i protecia social a muncii;
1) Dreptul la munc nu poate fi ngrdit. Alegerea profesiei, a meseriei sau a ocupaiei, precum i a locului de
munc este liber.
(2) Salariaii au dreptul la msuri de protecie social. Acestea privesc securitatea i sntatea salariailor,
regimul de munc al femeilor i al tinerilor, instituirea unui salariu minim brut pe ar, repausul sptmnal,
concediul de odihn pltit, prestarea muncii n condiii deosebite sau speciale, formarea profesional, precum i
alte situaii specifice, stabilite prin lege.
(3) Durata normal a zilei de lucru este, n medie, de cel mult 8 ore.
(4) La munc egal, femeile au salariu egal cu brbaii.
(5) Dreptul la negocieri colective n materie de munc i caracterul obligatoriu al conveniilor colective sunt
garantate.
Art. 49: Protecia copiilor i a tinerilor;
(1) Copiii i tinerii se bucur de un regim special de protecie i de asisten n realizarea drepturilor lor.
(2) Statul acord alocaii pentru copii i ajutoare pentru ngrijirea copilului bolnav ori cu handicap. Alte forme de
protecie social a copiilor i a tinerilor se stabilesc prin lege.
(3) Exploatarea minorilor, folosirea lor n activiti care le-ar duna sntii, moralitii sau care le-ar pune n
primejdie viaa ori dezvoltarea normal sunt interzise.
(4) Minorii sub vrsta de 15 ani nu pot fi angajai ca salariai.
(5) Autoritile publice au obligaia s contribuie la asigurarea condiiilor pentru participarea liber a tinerilor la
viaa politic, social, economic, cultural i sportiv a rii
Codul Muncii
Titlul V Securitatea si Sntatea in Munca
Art. 175 182 Reguli Generale
Obligatia si raspunderea angajatorului pentru luarea masurilor de SSM
Corelarea cu alte normative in domeniu
Masuri si actiuni in spiritul principiilor generale de prevenire:
Organizarea SSM cu consultarea reprezentantilor angajatilor si stipularea in
regulamente interne
Organizarea instruirii SSM
Organizarea controlului SSM in cadrul activitatilor
Organizarea primului ajutor, stingerea incendiilor si evacuarea lucratorilor
Art. 183 185 Comitetul de Securitate si Sanatat in Munca (CSSM)
Obligativitatea CSSM la unitati functie de numar angajati si specic activitate
Componenta, atributii, functionare stabilite prin HG
Art. 186 191 Protectia salariati prin servicii medicale
Obligativitatea serviciului de medicina muncii
Statutul, sarcinile medicului de medicina muncii din punct de vedere SSM


LEGEA Securitatii si Sanatatii in Munca
nr. 319 / 2006
scop
promovarea - asigurarea celor mai bune condiii de munc la locurile de munca
pentru aprarea vieii, integritii corporale i sntii lucratorilor i a altor persoane
participante la procesul de munc
rolul
legea cadru fundamental n baza creia se asigura-promoveza securitatea i sntatea n munc
functii
stabilete principiile de prevenire i traseaz cadrul general pentru ntregul sistem legislativ al
s.s.m. din Romnia;
stabilete cadrul general pentru modul de organizare i desfurare a activitii de prevenire a
evenimentelor (accidentelor de munc i a imbolnavirilor profesionale);
principii de baza:
securitatea si sanatatea in munca - drept fundamental al tuturor participantilor la procesul
muncii;
legatura indisolubila dintre dreptul la munca si securitatea si sanatatea in munca;
integrarea securitatii si sanatatii in munca;
caracterul preventiv al securitatii si sanatatii in munca;
abordarea prevenirii accidentelor de munca si a bolilor profesionale ca problema unica.
principii generale:
prevenirea riscurilor profesionale;
protectia sanatatii si securitatea salariatilor;
eliminarea factorilor de risc si de accidentare;
informarea, consultarea si participarea lucratorilor in luarea deciziilor referitoare la s.s.m.;
instruirea lucratorilor si reprezentantilor acestora.
Termeni uzitati
PERICOL : proprietatea intrinseca a materialelor de lucru, a surselor de energie, a capacitatii mijloacelor de
munca, precum si, a metodelor si practicilor de lucru, de a produce daune umane si/sau materiale; Pericolul
prezinta doua forme de manifestare:
forma pasiva: cand sunt respectate prescriptiile tehnice si reglementarile in domeniul s.s. in munca;
forma activa: cand este activat de factorii de risc din sistemul de munca;
RISC : probabilitatea de a se produce daune, in situatia expunerii la pericol;
FACTORI DE RISC : sunt factori ( insusiri, stari, fenomene, procese, comportamente umane) proprii
componentelor sistemului, in fapt, concret, de munca, respectiv : executant, sarcina de munca, mijloace de
munca/echipamente de munca si mediul de munca, si care pot provoca, in anumite conditii, evenimente care
conduc la accidente de munca si/sau boli profesionale.
COMPONENTELE SISTEMULUI DE MUNCA:
EXECUTANT - omul la locul de munca si nu numai
SARCINA DE MUNCA - ce are de efectuat la locul de munca
MIJLOACE DE MUNCA/ECHIPAMENTE DE MUNCA -masini, utliaje, etc.
MEDIUL DE MUNCA - unde isi desfasoara activitatea.

lucrator - persoana angajata de ctre un angajator, potrivit legii, inclusiv studenii, elevii n
perioada efecturii stagiului de practica, precum i ucenicii i ali participani la procesul de
munca, cu excepia persoanelor care presteaz activiti casnice;

angajator - persoana fizica sau juridic ce se afla n raporturi de munca ori de serviciu cu
lucrtorul respectiv i care are responsabilitatea ntreprinderii i/sau unitii;

ali participani la procesul de munca - persoane aflate n ntreprindere i/sau unitate, cu
permisiunea angajatorului, n perioada de verificare prealabil a aptitudinilor profesionale n
vederea angajrii, persoane care presteaz activiti n folosul comunitii sau activiti n
regim de voluntariat, precum i someri pe durata participrii la o forma de pregtire
profesional i persoane care nu au contract individual de munca ncheiat n forma scris i
pentru care se poate face dovada prevederilor contractuale i a prestaiilor efectuate prin orice
alt mijloc de proba;
reprezentant al lucrtorilor cu raspunderi specifice n domeniul securitii i
sntii lucrtorilor - persoana aleas, selectata sau desemnat de lucrtori, n
conformitate cu prevederile legale, sa i reprezinte pe acetia n ceea ce privete
problemele referitoare la protecia securitii i sntii lucrtorilor n munca;

prevenire - ansamblul de dispoziii sau msuri luate ori prevzute n toate etapele
procesului de munca, n scopul evitrii sau diminurii riscurilor profesionale;

eveniment - accidentul care a antrenat decesul sau vtmri ale organismului,
produs n timpul procesului de munca ori n ndeplinirea ndatoririlor de serviciu,
situaia de persoana data disparuta sau accidentul de traseu ori de circulaie, n
condiiile n care au fost implicate persoane angajate, incidentul periculos, precum
i cazul susceptibil de boala profesional sau legat de profesiune;

accident de munca - vtmarea violenta a organismului, precum i intoxicatia acuta
profesional, care au loc n timpul procesului de munca sau n ndeplinirea
ndatoririlor de serviciu i care provoac incapacitate temporar de munca de cel
puin 3 zile calendaristice, invaliditate ori deces;

boala profesional - afectiunea care se produce ca urmare a exercitrii unei meserii
sau profesii, cauzat de ageni nocivi fizici, chimici ori biologici caracteristici locului
de munca, precum i de suprasolicitarea diferitelor organe sau sisteme ale
organismului, n procesul de munca;

echipament de munca - orice masina, aparat, unealta sau instalatie folosit n
munca;

echipament individual de protecie - orice echipament destinat a fi purtat sau
manuit de un lucrator pentru a-l proteja impotriva unuia ori mai multor riscuri care
ar putea sa i pun n pericol securitatea i sntatea la locul de munca, precum i
orice supliment sau accesoriu proiectat pentru a ndeplini acest obiectiv;
loc de munca - locul destinat sa cuprind posturi de lucru, situat n cldirile
ntreprinderii i/sau unitii, inclusiv orice alt loc din aria ntreprinderii i/sau
unitii la care lucrtorul are acces n cadrul desfurrii activitii;
pericol grav i iminent de accidentare - situaia concret, real i actuala
creia i lipsete doar prilejul declansator pentru a produce un accident n orice
moment;
stagiu de practica - instruirea cu caracter aplicativ, specifica meseriei sau
specialitatii n care se pregtesc elevii, studenii, ucenicii, precum i somerii n
perioada de reconversie profesional;
securitate i sntate n munca - ansamblul de activiti instituionalizate
avnd ca scop asigurarea celor mai bune condiii n desfurarea procesului de
munca, aprarea vieii, integritii fizice i psihice, sntii lucrtorilor i a
altor persoane participante la procesul de munca;
incident periculos - evenimentul identificabil, cum ar fi explozia, incendiul,
avaria, accidentul tehnic, emisiile majore de noxe, rezultat din
disfunctionalitatea unei activiti sau a unui echipament de munca sau/i din
comportamentul neadecvat al factorului uman care nu a afectat lucrtorii, dar
ar fi fost posibil sa aib asemenea urmri i/sau a cauzat ori ar fi fost posibil
sa produc pagube materiale
servicii externe - persoane juridice sau fizice din afar ntreprinderii/unitii,
abilitate sa presteze servicii de protecie i prevenire n domeniul securitii i
sntii n munca, conform legii;
accident uor - eveniment care are drept consecinta leziuni superficiale care
necesita numai acordarea primelor ngrijiri medicale i a antrenat incapacitate
de munca cu o durata mai mica de 3 zile;
boala legat de profesiune - boala cu determinare multifactoriala, la care unii
factori determinani sunt de natura profesional.
OBLIGATIILE ANGAJATORILOR
PRINCIPII
Angajatorul are obligaia de a asigura
securitatea i sntatea lucrtorilor n toate
aspectele legate de munca.

n cazul n care un angajator apeleaz la
servicii externe, acesta nu este exonerat de
responsabilitile sale n acest domeniu.

Obligaiile lucrtorilor n domeniul securitii
i sntii n munca nu aduc atingere
principiului responsabilitii angajatorului.

(1)Are obligaia sa ia msurile necesare pentru:
a) asigurarea securitii i protecia sntii lucrtorilor;
b) prevenirea riscurilor profesionale;
c) informarea i instruirea lucrtorilor;
d) asigurarea cadrului organizatoric i a mijloacelor necesare
securitii i sntii n munca
(2)Are obligaia sa urmreasc:
adaptarea msurilor prevzute la alin. (1), innd seama de modificarea
condiiilor, i pentru mbuntirea situaiilor existente.
(3)Are obligaia sa implementeze msurile pe baza urmtoarelor
principii generale de prevenire:
a) evitarea riscurilor;
b) evaluarea riscurilor care nu pot fi evitate;
c) combaterea riscurilor la sursa;
d) adaptarea muncii la om, n special n ceea ce privete proiectarea posturilor
de munca, alegerea echipamentelor de munca, a metodelor de munca i de
producie, n vederea reducerii monotoniei muncii, a muncii cu ritm
predeterminat i a diminurii efectelor acestora asupra sntii;
adaptarea la progresul tehnic;
f) nlocuirea a ceea ce este periculos cu ceea ce nu este periculos sau cu ceea
ce este mai puin periculos;
g) dezvoltarea unei politici de prevenire coerente care sa cuprind tehnologiile,
organizarea muncii, condiiile de munca, relaiile sociale i influenta factorilor
din mediul de munca;
h) adoptarea, n mod prioritar, a msurilor de protecie colectiv fata de
msurile de protecie individual;
i) furnizarea de instruciuni corespunztoare lucrtorilor.
OBLIGATIILE ANGAJATORILOR
(4) Fr a aduce atingere altor prevederi ale prezentei
legi, innd seama de natura activitilor din ntreprindere
i/sau unitate, angajatorul are obligaia:
a) sa evalueze riscurile pentru securitatea i sntatea
lucrtorilor, inclusiv la alegerea echipamentelor de munca, a
substanelor sau preparatelor chimice utilizate i la
amenajarea locurilor de munca;
b) ca, ulterior evalurii prevzute la lit. a) i dac este
necesar, msurile de prevenire, precum i metodele de lucru
i de producie aplicate de ctre angajator sa asigure
mbuntirea nivelului securitii i al proteciei sntii
lucrtorilor i sa fie integrate n ansamblul activitilor
ntreprinderii i/sau unitii respective i la toate nivelurile
ierarhice;
c) sa ia n considerare capacitatile lucrtorului n ceea ce
privete securitatea i sntatea n munca, atunci cnd i
ncredineaz sarcini;
d) sa asigure ca planificarea i introducerea de noi tehnologii
sa fac obiectul consultrilor cu lucrtorii i/sau
reprezentanii acestora n ceea ce privete consecinele
asupra securitii i sntii lucrtorilor, determinate de
alegerea echipamentelor, de condiiile i mediul de munca;
e) sa ia msurile corespunztoare pentru ca, n zonele cu risc
ridicat i specific, accesul sa fie permis numai lucrtorilor care
au primit i i-au insusit instruciunile adecvate.
OBLIGATIILE ANGAJATORILOR
(5) Fr a aduce atingere altor prevederi ale
prezentei legi, atunci cnd n acelai loc de munca isi
desfoar activitatea lucrtori din mai multe ntreprinderi
i/sau uniti, angajatorii acestora au urmtoarele
obligaii:
a) sa coopereze n vederea implementarii prevederilor
privind securitatea, sntatea i igiena n munca, lund n
considerare natura activitilor;
b) sa isi coordoneze aciunile n vederea proteciei
lucrtorilor i prevenirii riscurilor profesionale, lund n
considerare natura activitilor;
c) sa se informeze reciproc despre riscurile profesionale;
d) sa informeze lucrtorii i/sau reprezentanii acestora
despre riscurile profesionale.

(6) Msurile privind securitatea, sntatea i igiena
n munca nu trebuie sa comporte n nicio situaie obligaii
financiare pentru lucrtori.


OBLIGATIILE ANGAJATORILOR
OBLIGATIILE ANGAJATORILOR
cu privire la serviciile de prevenire si protectie
(1) Angajatorul desemneaz unul sau mai muli lucrtori pentru a se
ocupa de activitile de protecie i de activitile de prevenire a
riscurilor profesionale din ntreprindere i/sau unitate, denumii n
continuare lucrtori desemnai.
(2) Lucrtorii desemnai nu trebuie sa fie prejudiciati ca urmare a
activitii lor de protecie i a celei de prevenire a riscurilor
profesionale.
(3) Lucrtorii desemnai trebuie sa dispun de timpul necesar pentru a-i
putea ndeplini obligaiile ce le revin prin prezenta lege.
(4) Dac n ntreprindere i/sau unitate nu se pot organiza
activitile de prevenire i cele de protecie din lipsa
personalului competent, angajatorul trebuie sa recurg la
servicii externe.
(5) n cazul n care angajatorul apeleaz la serviciile externe
prevzute la alin. (4), acestea trebuie sa fie informate de ctre
angajator asupra factorilor cunoscui ca au efecte sau sunt
susceptibili de a avea efecte asupra securitii i sntii
lucrtorilor i trebuie sa aib acces la informaiile prevzute la
art. 16 alin. (2).
(6) Lucrtorii desemnai trebuie sa aib, n principal, atribuii
privind securitatea i sntatea n munca i, cel mult, atribuii
complementare.

OBLIGATIILE ANGAJATORILOR
cu privire la serviciile de prevenire si protectie
(7)n toate cazurile, pentru a se ocupa de organizarea activitilor de
prevenire i a celor de protecie, innd seama de mrimea
ntreprinderii i/sau unitii i/sau de riscurile la care sunt expusi
lucrtorii, precum i de distribuia acestora n cadrul ntreprinderii
i/sau unitii, se impune ca:
a) lucrtorii desemnai sa aib capacitatea necesar i sa dispun de
mijloacele adecvate;
b) serviciile externe sa aib aptitudinile necesare i sa dispun de
mijloace personale i profesionale adecvate;
c) lucrtorii desemnai i serviciile externe sa fie n numr suficient.
(8) Prevenirea riscurilor, precum i protecia sntii i securitatea
lucrtorilor trebuie sa fie asigurate de unul sau mai muli
lucrtori, de un serviciu ori de servicii distincte din interiorul sau
din exteriorul ntreprinderii i/sau unitii.
(9) Lucrtorul/lucrtorii i/sau serviciul/serviciile prevzute la alin.
(2) trebuie sa colaboreze ntre ei ori de cte ori este necesar.
(10) n cazul microintreprinderilor i al ntreprinderilor mici, n care
se desfoar activiti fr riscuri deosebite, angajatorul isi
poate asuma atribuiile din domeniul securitii i sntii n
munca pentru realizarea msurilor prevzute de prezenta lege,
dac are capacitatea necesar n domeniu.
OBLIGATIILE ANGAJATORILOR
cu privire la prim ajutor, psi si evacuare
Angajatorul trebuie:
- Sa adapteze masurile necesare pentru acordarea
primului ajutor, stingerea incendiilor si evacuarea
lucratorilor, in functie de natura activitatilor si
marimea intreprinderii;
- Sa stabileasca legaturile necesare cu serviciile
specializate( medical, serviciul de ambulanta si
serviciile inspectoratului de urgenta);
- Sa desemneze lucratorii care sa aplice masurile de
prim-ajutor, de paza si stingere a incendiilor, de
evacuare a lucratorilor in caz de incendiu;
- Sa informeze toti lucratorii care sunt sau pot fi expusi
unui pericol grav si iminent despre riscurile implicate
de aceste pericole si masurile ce se impun pentru
protectia lor.
OBLIGATIILE ANGAJATORILOR
alte obligatii
- Sa realizeze si sa fie in posesia unei evaluari a riscurilor pentru
S.S.M. la locurile de munca;
- Sa intocmeasca un plan de prevenire si protectie, bazat pe
evaluarea riscurilor;
- Sa obtina autorizatia de functionare dpdv al SSM;
- Sa stabileasca pentru lucratori, prin fisa postului, atributiile si
raspunderile in domeniul SSM;
- Sa elaboreze instructiuni proprii de SSM pentru completarea
si/sau aplicarea reglementarilor SSM;
- Sa asigure echipamente de munca fara pericol pentru S.S.M.
lucratori;
- Sa asigure echipamente individuale de protectie tinand cont de
factorii de risc;
- Sa asigure alimentatia de protectie si materialele igienico-
sanitare stabilite prin contractul colectiv de munca/contractul
individual de munca;

OBLIGATIILE ANGAJATORILOR
alte obligatii
Angajatorul trebuie sa informeze lucratorii si/sau
reprezentantii acestora privitor la:
-riscurile pentru sanatatea si securitatea acestora;
-masurile si activitatile de prevenire si protectie;
-lucratorii desemnati si/sau reprezentantii acestora sa aiba acces
la:
-evaluarea riscurilor si masurile de prevenire/protectie;
-evidenta si rapoartele prinvind accidentele de munca;
-informatii privind alte masuri S.S.M.;
Angajatorul consulta lucratorii si/sau pe reprezentantii
acestora si le este permis acestora sa participe la discutarea
problemelor referitoare la S.S.M.;
Acorda timp adecvat pentru activitati SSM, fara diminuarea
salariului;
Grupurile sensibile la riscuri specifice, cum ar fi: femeile
gravide, lehuzele sau femeile care alapteaza, inerii, precum i
persoanele cu dizabilitati, trebuie protejate impotriva pericolelor
care le afecteaz n mod specific.
Angajatorii au obligaia sa amenajeze locurile de munca
innd seama de prezenta grupurilor sensibile la riscuri specifice.

OBLIGATIILE ANGAJATORILOR
alte obligatii
Angajatorul trebuie sa asigure conditiile pentru ca fiecare lucrator
sa primeasca o instruire suficienta si adecvata:
-la angajare;
-la schimbarea locului de munca sau la transfer;
-la introducerea unui nou echipament de munca sau a unei
noi tehnologii;
-la executarea unor lucrari speciale.

Instruirea trebuie sa fie :
-adoptata evolutiei riscurilor sau aparitiei unor noi riscuri;
-periodica si ori de cate ori este nevoie;

Angajatorul verifica daca: au primit instructiuni adecvate
referitoare la riscuri si la activitatile desfasurate;

Instruirea se realizeaza in timpul programului de lucru, in
interiorul sau exteriorul unitatii;
OBLIGATIILE LUCRATORILOR
ART. 22
Fiecare lucrator trebuie sa isi desfoare activitatea, n
conformitate cu pregtirea i instruirea sa, precum i cu
instruciunile primite din partea angajatorului, astfel nct sa nu
expuna la pericol de accidentare sau imbolnavire profesional att
propria persoana, cat i alte persoane care pot fi afectate de
aciunile sau omisiunile sale n timpul procesului de munca.

ART. 23
(1) n mod deosebit, n scopul realizrii obiectivelor prevzute la art.
22, lucrtorii au urmtoarele obligaii:
a) sa utilizeze corect mainile, aparatura, uneltele, substantele
periculoase, echipamentele de transport i alte mijloace de
producie;
b) sa utilizeze corect echipamentul individual de protecie acordat i,
dup utilizare, sa l napoieze sau sa l pun la locul destinat pentru
pstrare;
c) sa nu procedeze la scoaterea din funciune, la modificarea,
schimbarea sau nlturarea arbitrar a dispozitivelor de securitate
proprii, n special ale mainilor, aparaturii, uneltelor, instalaiilor
tehnice i cldirilor, i sa utilizeze corect aceste dispozitive;
d) sa comunice imediat angajatorului i/sau lucrtorilor desemnai
orice situaie de munca despre care au motive ntemeiate sa o
considere un pericol pentru securitatea i sntatea lucrtorilor,
precum i orice deficienta a sistemelor de protecie;
OBLIGATIILE LUCRATORILOR
e) sa aduc la cunostinta conducatorului locului de munca i/sau
angajatorului accidentele suferite de propria persoana;
f) sa coopereze cu angajatorul i/sau cu lucrtorii desemnai,
att timp cat este necesar, pentru a face posibila realizarea
oricror msuri sau cerine dispuse de ctre inspectorii de
munca i inspectorii sanitari, pentru protecia sntii i
securitii lucrtorilor;
g) sa coopereze, att timp cat este necesar, cu angajatorul i/sau
cu lucrtorii desemnai, pentru a permite angajatorului sa se
asigure ca mediul de munca i condiiile de lucru sunt sigure i
fr riscuri pentru securitate i sntate, n domeniul sau de
activitate;
h) sa isi nsueasc i sa respecte prevederile legislaiei din
domeniul securitii i sntii n munca i msurile de
aplicare a acestora;
i) sa dea relaiile solicitate de ctre inspectorii de munca i
inspectorii sanitari.
(2) Obligaiile prevzute la alin. (1) se aplica, dup caz, i
celorlali participani la procesul de munca, potrivit
activitilor pe care acetia le desfoar.

INFRACTIUNI LA LEGEA SSM
Art.37
(1) Neluarea vreuneia dintre msurile legale de securitate i sntate n munca
de ctre persoana care avea ndatorirea de a lua aceste msuri, dac se
creeaz un pericol grav i iminent de producere a unui accident de munca
sau de imbolnavire profesional, constituie infraciune i se pedepsete cu
nchisoare de la un an la 2 ani sau cu amenda.
(2) Dac fapta prevzut la alin. (1) a produs consecine deosebite, pedeapsa
este nchisoarea de la un an la 3 ani sau amenda.
(3) Fapta prevzut la alin. (1) svrit din culpa se pedepsete cu nchisoare
de la 3 luni la un an sau cu amenda, iar fapta prevzut la alin. (2) svrit
din culpa se pedepsete cu nchisoare de la 6 luni la un an sau cu amenda.

Art.38
(1) Nerespectarea de ctre orice persoana a obligaiilor i a msurilor stabilite
cu privire la securitatea i sntatea n munca, dac prin aceasta se creeaz
un pericol grav i iminent de producere a unui accident de munca sau de
imbolnavire profesional, constituie infraciune i se pedepsete cu
nchisoare de la un an la 2 ani sau cu amenda.
(2) Dac fapta prevzut n alin. (1) a produs consecine deosebite, pedeapsa
este nchisoarea de la un an la 3 ani sau amenda.
(3) Dac nerespectarea consta n repunerea n funciune a instalaiilor,
mainilor i utilajelor, anterior eliminrii tuturor deficienelor pentru care s-
a luat msura opririi lor, pedeapsa este nchisoarea de la un an la 2 ani sau
amenda.
(4) Faptele prevzute la alin. (1) i (3) svrite din culpa se pedepsesc cu
nchisoare de la 3 luni la un an sau cu amenda, iar fapta prevzut la alin.
(2) svrit din culpa se pedepsete cu nchisoare de la 6 luni la un an sau
cu amenda.
CONTRAVENTII LA LEGEA SSM
Legea stabileste sanctionarea cu amenda a contraventiilor
savarsite de catre angajator precum si sanctionarea cu
avertisment, dupa caz. (amenda min.2000lei - max.10000 lei).
(1) Prevederile art. 39 alin. (2)-(9) i ale art. 40 se completeaz
cu dispoziiile Ordonanei Guvernului nr. 2/2001 privind
regimul juridic al contraveniilor, aprobat cu modificri i
completri prin Legea nr. 180/2002, cu modificrile i
completrile ulterioare.
(2) Contravenientul poate achit pe loc sau n termen de cel mult
48 de ore de la data ncheierii procesului-verbal ori, dup caz,
de la data comunicrii acestuia jumtate din minimul amenzii
prevzute de lege, corespunztor faptei pentru care a fost
sancionat, inspectorul de munca fcnd meniune despre
aceasta posibilitate n procesul-verbal.

Sanctiunile contraventionale se aplica angajatorilor.

Constatarea contraventiilor si aplicarea amenzilor se face numai
de catre inspectorii de munca si de catre inspectorii sanitari.

Angajatorii rspund patrimonial, potrivit legii civile, pentru
prejudiciile cauzate victimelor accidentelor de munca sau
bolilor profesionale, n msura n care daunele nu sunt
acoperite integral prin prestaiile asigurrilor sociale de stat.

NORMELE METODOLOGICE A LEGII SSM
HG 1425/2006
TERMENI DEFINITII
1. autorizarea functionarii din punct de vedere al securitii i
snti n munca - asumarea de ctre angajator a
responsabilitii privind legalitatea desfurrii activitii din
punct de vedere al securitii i sntii n munca;
2. serviciu intern de prevenire i protecie - totalitatea resurselor
materiale i umane alocate pentru efectuarea activitilor de
prevenire i protecie n ntreprindere i/sau unitate;
3. comitet de securitate i sntate n munca - organul paritar
constituit la nivelul angajatorului, n vederea participrii i
consultrii periodice n domeniul securitii i sntii n
munca, n conformitate cu art. 18 alin. (1)-(3) din lege;
4. zone cu risc ridicat i specific - acele zone din cadrul
ntreprinderii i/sau unitii n care au fost identificate riscuri
ce pot genera accidente sau boli profesionale cu consecine
grave, ireversibile, respectiv deces sau invaliditate;
5. accident care produce incapacitate temporar de munca (ITM) -
accident care produce incapacitate temporar de munca de cel
puin 3 zile calendaristice consecutive, confirmat prin
certificat medical;
6. accident care produce invaliditate (INV) - accident care produce
invaliditate confirmat prin decizie de ncadrare ntr-un grad
de invaliditate, emis de organele medicale n drept;
NORMELE METODOLOGICE A LEGII SSM
HG 1425/2006
7. accident mortal (D) - accident n urma cruia se produce
decesul accidentatului, confirmat imediat sau dup un
interval de timp, n baza unui act medico-legal;
8. accident colectiv - accidentul n care au fost accidentate cel
puin 3 persoane, n acelai timp i din aceleai cauze, n
cadrul aceluiai eveniment;
9. accident de munca de circulaie - accident survenit n timpul
circulaiei pe drumurile publice sau generat de traficul rutier,
dac persoana vtmat se afla n ndeplinirea ndatoririlor
de serviciu;
10. accident de munca de traseu:
a) accident survenit n timpul i pe traseul normal al deplasarii de la
locul de munca la domiciliu i invers i care a antrenat vtmarea
sau decesul;
b) accident survenit pe perioada pauzei reglementare de masa n
locuri organizate de angajator, pe traseul normal al deplasarii de
la locul de munca la locul unde ia masa i invers, i care a
antrenat vtmarea sau decesul;
c) accident survenit pe traseul normal al deplasarii de la locul de
munca la locul unde isi ncaseaz salariul i invers i care a
antrenat vtmarea sau decesul;
11. accident n afar muncii - accident care nu ndeplinete
condiiile prevzute la art. 5 lit. g) i la art. 30 din lege;
NORMELE METODOLOGICE A LEGII SSM
HG 1425/2006
12. invaliditate - pierdere parial sau total a capacitii
de munca, confirmat prin decizie de ncadrare ntr-un
grad de invaliditate, emis de organele medicale n
drept;
13. invaliditate evidenta - pierdere a capacitii de munca
datorat unor vtmri evidente, cum ar fi un bra
smuls din umar, produse n urma unui eveniment,
pana la emiterea deciziei de ncadrare ntr-un grad de
invaliditate de ctre organele medicale n drept;
14. intoxicatie acuta profesional - stare patologica
aparuta brusc, ca urmare a expunerii organismului la
noxe existente la locul de munca;
15. ndatoriri de serviciu - sarcini profesionale stabilite n:
contractul individual de munca, regulamentul intern
sau regulamentul de organizare i funcionare, fia
postului, deciziile scrise, dispoziiile scrise ori verbale
ale conducatorului direct sau ale sefilor ierarhici ai
acestuia;
NORMELE METODOLOGICE A LEGII SSM
HG 1425/2006
16. comunicare - procedura prin care angajatorul comunica
producerea unui eveniment, de ndat, autoritilor
prevzute la art. 27 alin. (1) din lege;
17. evidenta - mijloacele i modalitile de pstrare a
informaiilor referitoare la evenimentele produse;
18. cercetare a bolilor profesionale - procedura efectuat
n mod sistematic, cu scopul de a stabili caracterul de
profesionalitate a bolii semnalate;
19. semnalare a bolilor profesionale - procedura prin care
se indica pentru prima oara faptul ca o boala ar putea
fi profesional;
20. raportare a bolilor profesionale - procedura prin care
se transmit informaii referitoare la bolile profesionale
declarate potrivit legii la Centrul naional de
coordonare metodologic i informare privind bolile
profesionale i la Centrul Naional pentru Organizarea
i Asigurarea Sistemului Informaional i Informatic n
Domeniul Sntii Bucureti.

STANDARDE
Document stabilit prin consens i
aprobat de un organism recunoscut care
furnizeaz, pentru o utilizare comun i
repetat, reguli, linii directoare,
terminologie sau caracteristici destinate
unor utilizri comune i repetate i care au
drept scop s realizeze un maximum de
ordine ntr-un context dat.

Standardele de securitate a
muncii
acte juridice care cuprind prevederi sau prescripii tehnice
pentru realizarea produselor, serviciilor i condiiilor de munc,
astfel ca activitatea s se desfoare n deplin securitate
nu au caracter obligatoriu dect n situaia n care sunt
nominalizate n acte normative cu caracter obligatoriu
se asigur prin certificare
detaliaz prevederile reglementrilor specifice relativ la
aspectele legate de produse, i anume:
terminologie,
principii constructive,
cerine,
metode de msurare.


Rolul Standadelor SSM
creterea economicitii sistemelor de producie,
prestaiilor de servicii,
modalitilor de control pe fluxul de fabricaie, probelor
i verificrilor care se impun de la caz la caz;
uurarea comunicrii tehnice prin intermediul unificrii
simbolurilor, codurilor, interfeelor;
promovarea securitii omului prin definirea cerinelor
privind realizarea produselor, proceselor i utilizarea
lor;
aprarea n general a intereselor societii;
delimitarea responsabilitilor, cu toate implicaiile
juridice, pentru produsele i serviciile defecte.
Funciile standardelor n
activitatea de prevenire
integrarea principiilor de securitate a muncii nc din fazele de
proiectare i realizare a produselor ce urmeaz s fie folosite
ntr-un proces de munc
instrument n baza cruia se selecioneaz elementele
materiale ale unui viitor sistem de munc;
instrument n baza cruia, n cazul cercetrii accidentelor de
munc, se stabilesc responsabilitile i sanciunile
corespunztoare;
instrument cu ajutorul cruia se realizeaz controlul de
securitate i sntate n munc;
instrument cu ajutorul cruia se elaboreaz planul de
prevenire i protecie la nivel de ntreprindere, n ceea ce
privete posibilitatea eliminrii disfunciilor aprute la nivelul
echipamentelor de munc, prin abaterea respectivelor
elemente de la parametrii calitii de protecie prescrii prin
standarde.
Organizaiile internaionale de
standardizare

ISO- Organizaia Internaional de
Standardizare
ISO 1542:1992

CEI - Comisia Electronic
Internaional
CEI 755:1983

Organizaiile europene de
standardizare
CEN - Comitetul European de
Standardizare
CENELEC - Comitetul European de
Standardizare n Electrotehnic
ETSI - Institutul de Standardizare
European n Telecomunicaii

TIPURI DE STANDARDE
dup coninutul lor
de TERMINOLOGIE;
pentru FORME, DIMENSIUNI, CONINUT
pentru MESAJELE DE ATENIONARE, AVERTIZARE,
INTERDICIE;
de CERINE;
de LIMITE ADMISIBILE I METODE DE EVALUARE A
NIVELULUI DE EXPUNERE;

din punct de vedere al ariei de aplicabilitate a
prevederilor:
standarde fundamentale de securitate - standarde de tip A;
standarde pe grupe de securitate - standarde de tipB;
standarde de securitate de produs - standarde de tip C;
Obligativitatea implementrii ca
standard naional i s retrag orice
standard naional contradictoriu.
Armonizarea cu un standard european
(EN)
s ndeplineasc urmtoarele condiii:
s se refere la produse sau grupe de produse
s fie elaborat pe baza unui mandat din partea UE
sau AELS
s fie adoptat de cel puin un stat membru
s fie publicat n Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

INSTRUCTIUNI PROPRII DE
SECURITATE SI SANATATE
IN MUNCA
( IPSSM )
Sunt acte juridice,
cu titlu de norme interne,
elaborate de angajator,
pentru completarea si/sau aplicarea
reglementarilor de securitate si sanatate in
munca,
in functie de particularitatile activitatilor si ale
locurilor de munca din intreprindere

IPSSM - elaborare
Pentru elaborarea IPSSM-urilor este eficient de utilizat
ca surs de inspiratie si instrument de lucru -
normele specifice de securitate a muncii (NSSM)*, pe
baza a dou criterii semnificative:
riscurile comune i
clasificarea activitilor din economia naional.
Se vor mai utiliza :
cartile tehnice ale echipamentelor de munca;
orice documente referitoare la tehnologia de executie,
mediul de munca, noxe si alte reziduuri,
cunostintele lucratorilor
eventuale situatii concrete cunoscute,
standardele de securitate, etc.

*NSSM-urile sunt abrogate
IPSSM obligatorii
art 13 si 20 din L 319-2006
(emitere i aducere la cunostina angajatilor)
nerespectare = contraventie cu amenda 4000 8000 lei
(art 39 alin (4) din L. 319/2006)
Principii
furnizare de instructiuni corespunzatoare pentru lucratori
masuri pentru verificarea primirii, insusirii de instructiuni
adecvate, actualizate
clare, concise, pentru orice situatie ipotetica cunoscuta
specifice locului de munca si postului
cuprinde referiri la intreaga activitate specifica a unui loc de
munca

IPSSM cerute expres de
Norme metodologice (HG 1425/2006)
Periodicitatea instruirii art.15, pct.7
Durata instruirii introductiv-generale art.84, alin.(2)
Durata instruirii la locul de munca art.92, alin.(2)
Durata instruirii periodice, intervalul dintre dou instruiri i
periodicitatea verificrii instruirii vor fi stabilite prin instruciuni
proprii art.96, alin.(2)
Durata instruirii suplimentare art.99

Ca urmare, este suficient emiterea unei singure
IPSSM (generale/organizatorice),
ce va contine toate cele de mai sus
IPSSM ntocmire/continut
Uzane:
Se numeroteaz i se trec ntr-un opis centralizator n care se
inscrie si semnificatia
Se ntocmete cate unul sau mai multe pentru fiecare activitate
(post de lucru/functie).
Numarul de IPSSM/ activitate este dat de complexitatea si numarul de
factori ai sistemului de munca care intervin.
Pentru activitati simple se practica inscrierea tuturor normelor interne
de SSM cu care este posibil sa se interfereze n activitate un anume tip
de titular de post.
Pentru activitati complexe se practica intocmirea mai multor IPSSM
specifice, de exemplu, pentru fiecare utilaj in parte, n afara de IPSSM-ul
general al postului.
Exista practica de emitere a IPSSM comun mai multor posturi de lucru
(circulatia pe drumurile publice - pentru evitarea accidentelor de traseu
- ca pieton sau conducator auto)
Fiecare decizie din cadrul IPSSM se inscrie cu numar de articol
Se structureaza pe capitole - mai usor de urmarit

Model IPSSM
Avizat,
IPSSM, cod../200.. A n g a j a t o r

Instruciuni proprii de securitate i sntate n munc
pentru activitatea/activitiile de la locul de munc / unitate. ..( ex. comer..)..

Prevederi generale ( msuri de securitate pe care trebuie s le respecte angajatul din momentul
n care prsete domiciliul i pn cnd ncepe efectiv lucrul).
Art. 1. .
!
Art. n. ..
Vnzarea mrfurilor ( se pot prelua, de exemplu, texte ale articolelor din NSSM-62-MMPS etc.)
Art.n+1. .........................
!
Art. m. ..............
Manipularea i transportul maselor prin purtare i cu mijloace nemecanizate ( se pot
prelua, de exemplu, texte ale articolelor din NSSM-57-MMPS etc.)
Art. m+1......
!
Art. k ..........................

ntocmit,
Lucrtor desemnat / Serviciul intern/ Serv extern de prevenire i protecie
REGULAMENTUL DE ORGANIZARE SI FUNCTIONARE
SI
REGULAMENTUL INTERN (DE ORDINE INTERIOARA)
ROF si RI (ROI)
ROF este una dintre formele cele mai des folosite pentru
reprezentarea structurii organizatorice.
ROF detaliaz modul de organizare a firmei i a subdiviziunilor
sale organizatorice
ROF stabilete regulile de funcionare, normele de conduit,
drepturile i obligaiile pentru personalul organizaiei.

RI este component esenial a ROF.
n RI se recomand s fie incluse:
referiri la politicile firmei (oamenii si, calitatea serviciului oferit clientului
etc),
valorile i principiile firmei (comunicarea deschis i lucrul n echip,
ncrederea, sigurana la locul de munc etc),
strategia firmei (concepte creative, nalt standard de execuie etc).
RI
(RI- regulament intern in noul Cod al Muncii)
Este obligatoriu art.241 246 Codul Muncii
Nerespectarea se sanctioneza art.247 252 Codul Muncii
Angajatul raspunde si patrimonial pentru pagubele pricinuite
art.254 - 259 Codul Muncii
Avand aceste instrumente de sanctionare, practic RI vine in
ajutorul angajatorului, fiind actul prin care se stipuleaza clar ce se
cere de la angajati, avand si garantia ca acestia va vor respecta
dorintele (ii obliga art.39, alin.2, lit.c din Codul muncii).

Regulamentul de ordine interioara este poate, singurul act prin
care angajatorul rezolva niste probleme mai sensibile in relatia cu
angajatii, convenite de comun acord cu reprezentantii angajatilor
sau sindicatelor si cunoscute de acestia in raportul contractual de
munca.

RI
n regulamentul intern sunt cuprinse, n mod obligatoriu,
urmtoarele categorii de dispoziii prevzute la art. 242 din
Codul Muncii - republicat:
reguli privind protecia, igiena i securitatea n munc n cadrul unitii;
reguli privind respectarea principiului nediscriminrii i al nlturrii
oricrei forme de nclcare a demnitii: proceduri de adresare si
competente, sesizare fapte discriminatorii; cercetare i probare;
penalitile.
drepturile i obligaiile angajatorului i ale salariailor;
procedura de soluionare a cererilor sau reclamaiilor individuale ale
salariailor;
reguli concrete privind disciplina muncii n unitate;
abaterile disciplinare i sanciunile aplicabile
reguli referitoare la procedura disciplinar;
modaliti de aplicare a altor dispoziii legale sau contractuale specifice;
Conf. Normelor Legii SSM - HG 1425/2006
reprezentantilor lucratorilor cu atributii in domeniul SSM - stabilirea prin
RI a metodologiei alegerii (art.52) si numarul acestora (art.53),
functionarea CSSM (art.57), desemnarea reprezentantilor in CSSM
(art.60)
Vizitatori reguli de instruire si insotire in unitate (art.82)


FISA POSTULUI
Act juridic intern ce stabileste atributiile postului
Rol:
Informare inainte de angajare
Anexa la contractul de munca prin care se stabilesc practic obligatiile
detaliate ale angajatului
Instrument de coercitie in cazul nerespectarii atributiilor si aplicarii
sanctiunilor
Norme la L. SSM
art.15 pct.4,5 obligatia angajatorului de a propune atributii si
raspunderi in domeniul SSM in cadrul fisei postului si de a verifica
respectarea acestora
Art.20 alin.(3) obligatia de a fi consemnat in fisa postului activitatile de
prevenire si protectie pe care lucratorul desemnat are capacitatea,
timpul necesar i mijloacele adecvate s le efectueze
Lege SSM 319/2006
art. 13 lit.d din Lege: -in vederea asigurrii condiiilor de SSM i pentru
prevenirea accidentelor de munc i a bolilor profesionale, angajatorii au
si obligaia de stabilre pentru lucrtori, prin fia postului, a
atribuiilor i rspunderilor ce le revin n domeniul SSM, corespunztor
funciilor exercitate
- art.39 alin.(4) contraventie cu amenda intre 4.000 si 8.000 lei pt.
incalcare
Fisa Postului SSM
Pentru a nu omite aceasta obligatie, se
recomanda si se uziteaza o anexa la fisa
postului cu obligatiile angajatului in domeniul
SSM, ce va fi prezentata anterior angajarii si
semnata in momentul finalizarii instruirii
introductiv-generale

Model atributii SSM la fisa postului
ANEXA nr.1
Atribuii i rspunderi n domeniul securitii i sntii n munc

Subsemnatul/a ........................................., angajat/a a , am luat la cunostin despre
urmatoarele obligaii i responsabilitati care imi revin in domeniul securitii i sntii n munc:
Fiecare lucrator trebuie sa isi desfoare activitatea, n conformitate cu pregtirea i instruirea sa, precum i cu
instruciunile primite din partea angajatorului, astfel nct sa nu expuna la pericol de accidentare sau
imbolnavire profesional att propria persoana, cat i alte persoane care pot fi afectate de aciunile sau
omisiunile sale n timpul procesului de munca.
Obligatia de a insusi si respecta prevederile legislatiei din domeniul securitatii si sanatatii in munca si masurile de
aplicare a acestora;
Aplicarea si respectarea regulilor de securitate si sanatate in munca, stabilite prin instructiuni proprii si
regulamentul intern;
Participarea la instruirile periodice si respectarea programul de instruire;
Dupa fiecare instruire periodica, semnarea fisei de instruire individuala;
Aducerea la cunostinta angajatorului schimbarea de domiciliu;
Efectuarea examenelor medicale periodice asigurate prin medicii de medicina muncii, la data comunicata de
angajator;
Obligatia de a utiliza corect, conform instructiunilor primite, a echipamentelor de munca din dotarea unitatii;
Utilizarea corecta a echipamentului individual de protectie, acordat de angajator;
Nu voi proceda la scoaterea din functiune, la modificarea, schimbarea sau inlaturarea arbitrara a dispozitivelor de
securitate;
Obligatia de a comunica imediat angajatorului orice situatie de munca pe care o consider un pericol pentru
securitatea si sanatatea lucratorilor, precum si orice deficienta a sistemelor de protectie;
Are obligatia sa aduca imediat la cunostinta angajatorului accidentele suferite de propria persoana.
Coopereaz cu angajatorul atata timp cat este necesar, pentru a face posibila realizarea oricaror masuri sau cerinte
dispuse de catre nspectorii de munca si inspectorii sanitari, pentru protectia sanatatii si securitatii lucratorilor.
Cooperz, atata timp cat este necesar, cu angajatorul pentru a permite acestuia sa se asigure ca mediul de munca
si conditiile de lucru sunt sigure si fara riscuri pentru securitate si sanatate, in domeniul meu de activitate.

Angajat, Angajator,