UNIVERSITATEA SPIRU HARET

FACULTATEA DE MANAGEMENT FINANCIAR CONTABIL

SPECIALIZAREA CONTABILITATE SI INFORMATICA DE GESTIUNE
BUCURESTI
CENTRUL TERITORIAL
LUCRARE LICENTA
CONTABILITATEA TREZORERIEI
INSTITUTIILOR PUBLICE
COORDONATOR,
PROF.UNIV.
DR. LUMINITA IONESCU
STUDENT,
AN III I.D.
CUPRINS
CAPITOLUL I
CONTABILITATEA TREZORERIEI INSTITUIILOR PUBLICE...................................3
I.1. Prezentarea general i structura trezoreriei..............................................................3
1.2. Contabilitatea ncasrilor i plilor efectuate prin conturi
la trezoreria statului i bnci.......................................................................................5
1.3. Contabilitatea mijloacelor bneti n numerar...........................................................
1.!. Contabilitatea altor "alori #e trezorerie.....................................................................$
1.5. Contabilitatea acre#iti"elor i a"ansurilor #e trezorerie............................................$
1.. Contabilitatea operaiunilor #e ncasri i pli #in "enituri proprii.........................$
CAPITOLUL II
CONTABILITATEA CHELTUIELILOR I VENITURILOR
INSTITUIILOR PUBLICE......................................................................................................8
2.1. Contabilitatea c%eltuielilor instituiilor publice..........................................................&
CAPITOLUL III
RAPORTRILE CONTABILE N INSTITUIILE PUBLICE..............................................!
3.1. In"entarierea general a
patrimoniului.........................................................................1$
CAPITOLUL IV
SISTEME INFORMATIONALE IN CADRUL INSTITUTIILOR PUBLICE......................."#
!.1.Proiectarea #e ansamblu a sistemelor informatice........................................................25
!.2.Cerinte ale sistemelor informatice .................................................................................26
!.3.Planificarea realizarii sistemelor informatice...............................................................2&
!.!.Proiectarea #e #etaliu a sistemelor
informatice..............................................................2&
2
!.5.Proiectarea fisierelor.....................................................................................................31
BIBLIOGRAFIE.............................................................................................................................3$
3
CAPITOLUL I
CONTABILITATEA TREZORERIEI
INSTITUIILOR PUBLICE
I.1. Prezentarea general i tr!"t!ra trez#reriei
Instituiile publice au nevoie de trezorerie pentru a-i conduce activitatea i a-i achita
obligaiile. Dei IPSAS 2 Declaraia !lu"ului de nu#erar$ nu a de!init conceptul de trezorerie% se
consider& c& este vorba despre ansa#blul lichidit&ilor i echivalenelor de lichidit&i.
'biectivul acestui standard este de a solicita !urnizarea de in!or#aii (n leg&tur& cu
schi#b&rile re!eritoare la nu#erar i echivalenele de nu#erar ale unui entit&i cu a)utorul unei
declaraii de !lu" de nu#erar% care clasi!ic& !lu"ul de nu#erar din activit&i de e"ploatare% de
investiie i de !inanare pe parcursul perioadei$.
Activitatea de trezorerie cuprinde toate operaiunile privind (ncas&rile i pl&ile curente.
*n structura trezoreriei% respectiv a operaiilor de trezorerie se cuprind+
, disponibilit&ile b&neti a!late (n conturi curente la b&nci% (n lei i valut&% cecurile i
e!ectele co#erciale depuse spre (ncasare sau scontare la b&nci-
, #i)loace b&neti din (#pru#uturi e"terne i interne contractate sau garantate-
, #i)loace b&neti ale bugetelor-
, investiiile !inanciare% cu# sunt obligaiunile e#ise i r&scu#p&rate-
, acreditivele (n lei i valut& i avansurile de trezorerie-
, disponibilit&i din !onduri speciale-
, (#pru#uturi-
, pe ter#en scurt-
'peraiunile de (ncasare i pl&ti au la baz& relaiile de drepturi i obligaii cu terii.
Deci% contabilitatea trezoreriei asigur& re!lectarea e"istenei i #ic&rii titlurilor de
plasa#ent% a disponibilit&ilor e"istente (n conturi la trezoreria statului% .anca /aional& a
0o#1niei% b&nci co#erciale i (n casierie.
Pentru asigurarea unei discipline bugetare !er#e% instituiile bugetare e!ectueaz& operaiile
de (ncas&ri i pl&i prin unit&ile teritoriale ale trezoreriei statului (n raza c&rora (i au sediul i unde
au deschise conturile de disponibilit&i% de venituri i cheltuieli.
2
*n vederea e!ectu&rii cheltuielilor% instituiile publice au obligaia de a prezenta trezoreriei
statului la care au conturile deschise% bugetul de venituri i cheltuieli.
3ontabilitatea instituiilor publice asigur& (nregistrarea pl&ilor de cas& i a cheltuielilor
e!ective pe subdiviziunile clasi!icaiei bugetare% potrivit bugetului aprobat.
'bligaiile b&neti (ntre instituiile publice sau (ntre acestea i alte persoane !izice sau
)uridice se pot e!ectua dup& caz% !ie (n nu#erar% !ie !&r& nu#erar% pe baza docu#entelor de
decontare.
D%&'()*+),) -) .*&/0123 43 5,163 .* *'()2/2
'peraiunile de (ncas&ri i pl&i (n nu#erar se e!ectueaz& #irect prin micarea su#elor de
bani pe baza ur#&toarelor docu#ente+
a4 C%itana ' servete ca docu#ent )usti!icativ pentru (ncasarea (n nu#erar (n casieria
instituiei publice i la e!ectuarea (nregistr&rilor (n registrul de cas& i (n contabilitate-
b4 mputernicirea - este docu#ent )usti!icativ prin care se autorizeaz& o persoan& (ncadrat&
(n aceeai unitate sau #e#br& a !a#iliei pentru a (ncasa drepturile b&neti de la casieria unit&ii
c1nd titularul nu se poate prezenta personal% (#puternicirea trebuie aprobat& de conduc&torul
co#parti#entului !inanciar-contabil-
c4 (egistrul #e cas ' (n lei sau valut&% este un docu#ent de eviden& operativ& i servete
ca docu#ent centralizator de (nregistrare a (ncas&rilor i pl&ilor e!ectuate prin casieria unit&ii pe
baza actelor )usti!icative. Pe baza lui% se stabilete soldul de cas& la s!1ritul !iec&rei zile-
d4 )ispoziia #e plat ' (ncasare c&tre casierie este docu#entul )usti!icativ de (nregistrare (n
registrul de cas& i (n contabilitate a operaiunilor privind achitarea avansurilor aprobate pentru
cheltuieli de deplasare i a di!erenei de pl&tit c&tre titularul de avans% (n cazul )usti!ic&rii unor
su#e #ai #ari dec1t avansul pri#it% precu# i a (ncas&rii (n nu#erar a di!erenelor r&#ase
neachitate din avansurile de deplasare aprobate i a altor su#e% con!or# regle#ent&rilor legale.
D%&'()*+),) -) .*&/0123 43 5,163 7121 *'()2/2
'peraiunile de (ncas&ri i pl&i !&r& nu#erar constau (n decontarea drepturilor b&neti prin
!olosirea unor instru#ente de plat&% !&r& #icarea e!ectiv& a banilor. Din categoria acestor
instru#ente !ac parte+
a4 *r#inul #e plat ' este o dispoziie necondiionat&% dat& de e#itentul unei b&nci de a
pune la dispoziia unui bene!iciar o anu#it& su#& de bani la o anu#it& dat&-
5
b4 Cecul ' este un instru#ent de plat& !olosit de titularii de conturi bancare% cu
disponibilit&i corespunz&toare (n aceste conturi.
1.$. C#nta%ilitatea &n"aril#r i 'l(il#r e)e"t!ate 'rin "#nt!ri
la trez#reria tat!l!i i %n"i
Prin inter#ediul conturilor la trezoreria statului i b&ncii +grupa 51, se evideniaz& valorile
de (ncasat cu# sunt cecurile i e!ectele co#erciale pri#ite de la clieni% disponibilit&ile (n lei i (n
valut&% a dob1nzilor i a (#pru#uturilor pe ter#en scurt pri#ite.
1.$.1. C#nta%ilitatea &n"aril#r i 'l(il#r 'rin "#nt!rile la %n"i
C#nt!l 512 -Conturi la %n"i* este un cont bi!uncional ce se debiteaz& cu su#ele (ncasate
de instituie i se crediteaz& cu pl&ile e!ectuate. Soldul debitor prezint& disponibilit&ile (n lei i (n
valut&% iar soldul creditor% creditele pri#ite.
3ontabilitatea analitic& a (ncas&rilor i pl&ilor se ine pe titluri% articole i aliniate (n cadrul
!iec&rui subcapitol sau capitol de cheltuieli.
1.$.1.1. O'era(i!ni 'ri+in, ,i'#ni%ilit(ile &n +al!t
'peraiunile bancare (n devize se contabilizeaz& at1t (n valut&% c1t i (n lei% la cursul zilei.
De ase#enea se stabilesc i di!erenele de curs valutar !a& de data (nregistr&rii creanelor sau a
datoriilor (ncasate respectiv pl&tite. 6a !inele e"erciiului !inanciar% disponibilit&ile (n valut&
e"istente (n conturi se evalueaz& la cursul de schi#b o!icial din ulti#a zi a lunii dece#brie. Ast!el%
di!erena de curs valutar rezultat& se (nregistreaz& la venituri sau la cheltuieli !inanciare% dup& cu#
ur#eaz&+
- di!erenele de curs ne!avorabile% (n cazul (n care cursul o!icial de la 37 dece#brie este #ai
#ic dec1t cursul de (nregistrare+
A. C%*+', $# 8D305%*393, -3* .(52'('+'23 3*+)2*) 43 ):+)2*) ;/2/*+/+) -) 0+/+
3u a)utorul acestui cont% instituiile publice in evidena (#pru#uturilor interne i e"terne
garantate de stat% acordate de c&tre instituiile !inanatoare interne i e"terne. 8videna operaiunilor
(n acest cont se ine (n lei i (n valut&% dup& caz% la cursul de schi#b valutar de la data operaiunii.
B. C%*+', $$ 8D305%*393, -3* 7%*-'23 ):+)2*) *)2/(9'20/93,)
9ondurile e"terne nera#bursabile sunt alocate de instituiile !inanatoare e"terne pentru
!inanarea unor progra#e stabilite prin acordurile (ncheiate cu instituia public& (n cauz&. Su#ele
vor !i acu#ulate (n contul 575 Disponibil din !onduri e"terne nera#bursabile$ i cheltuite nu#ai
(n scopul (n care au !ost acordate.
6
C. C%*+', $< 8D305%*393, -3* .(52'('+'23 3*+)2*) 43 ):+)2*) &%*+2/&+/+) -)
/'+%23+163,) /-(3*30+2/63)3 5'9,3&) ,%&/,).
Instituiile publice de subordonare local& pot bene!icia de (#pru#uturi contractate de
autorit&ile ad#inistraiei publice locale pe baza acordurilor (ncheiate cu instituiile !inanatoare
e"terne. 0e!lectarea (n contabilitate a acestor su#e se realizeaz& cu a)utorul contului 576
Disponibil din (#pru#uturi interne i e"terne contractate de autorit&ile ad#inistraiei locale$.
D. C%*+', $= 8.(52'('+'23 5) +)2()* 0&'2+
Instituiile publice care nu au su!iciente #i)loace b&neti pentru asigurarea des!&ur&rii
nor#ale a activit&ii pot apela la (#pru#uturi pe ter#en scurt. (n cazul (n care sunt acordate sub
!or#a unor linii de creditare% acestea apar pe #&sura e!ectu&rii pl&ilor solicitate de entitate.
0e!lectarea (n contabilitate se realizeaz& cu a)utorul contului 57: (#pru#uturile pe ter#en scurt
pri#ite$.
3ontabilitatea analitic& se ine pe obiective.
Instituiile publice !inanate din bugetele locale pot pri#i credite pentru (n!iinarea unor noi
instituii i servicii publice de interes local sau pentru (n!iinarea unor activit&i !inanate integral
din venituri e"trabugetare. 8videna contabil& a acestor credite se realizeaz& cu a)utorul conturilor+
1.-. C#nta%ilitatea .i/l#a"el#r %neti &n n!.erar
Instituiile publice pot e!ectua o serie de operaiuni de (ncas&ri i pl&i (n nu#erar (n lei i (n
valut&.
Su#ele (n nu#erar% (n lei i (n valut&% de care dispune o instituie public& sunt p&strate (n
casieria acesteia% cu gestionarea lor distinct& ;separat lei de valut&4.
'peraiunile de (ncas&ri i pl&i (n lei au o pondere redus& (n totalul decont&rilor instituiei
publice.
<oate operaiunile de cas& se (nscriu de c&tre casier (n registrul de cas&% care constituie
evidena operativ& pentru ase#enea operaiuni.
3ontabilitatea operaiunilor de (ncas&ri i pl&i (n nu#erar se realizeaz& cu a)utorul contului
537 3as&$ care este un cont de activ i care se debiteaz& cu su#ele (ncasate (n nu#erar sau virate
(n contul de disponibil al instituiei publice% se crediteaz& cu su#ele pl&tite (n nu#erar sau virate (n
contul de disponibil al instituiei publice% se crediteaz& cu su#ele pl&tite (n nu#erar sau virate (n
contul de disponibil al instituiei. Soldul contului este debitor i se#ni!ic& nu#erarul e"istent (n
casieria instituiei.
=
1.0. C#nta%ilitatea alt#r +al#ri ,e trez#rerie
In casieriile instituiilor publice se p&streaz& i alte valori% cu# sunt ti#bre potale i
!iscale% bilete de trata#ent i odihn&% tichete i bilete de c&l&torie% bonuri valorice pentru carburani
auto% bilete cu valoare no#inal&% tichete de #as&% alte valori care sunt evideniate cu a)utorul
contului 532 Alte valori$.
1.1. C#nta%ilitatea a"re,iti+el#r i a+an!ril#r ,e trez#rerie
Acreditivul este o !or#& de decontare care a luat o a#ploare destul de #are (n cadrul
relaiilor de decontare interne% tiut !iind !aptul c& este utilizat& cu prioritate (n relaiile
internaionale. Acreditivele reprezint& disponibilit&ile b&neti ale unei entit&i% virate (ntr-un cont
distinct% la dispoziia unui !urnizor (n vederea achit&rii obligaiei !a& de acesta% pe #&sura livr&rii
bunurilor% e"ecut&rii lucr&rilor i prest&rii serviciilor% dup& caz% reprezent1nd o garantare a pl&ii
obligaiilor. 3ontul de acreditive se deschide de bene!iciar la #o#entul prev&zut (n contract ;legat
de prestarea% livrarea% e"ecutarea de servicii4 prin virarea #i)loacelor b&neti din contul de
disponibil sau din cel de !inanare bugetar&. Din #o#entul deschiderii contului de acreditive%
instituia nu #ai poate e!ectua pl&i sau (ncas&ri c&tre o alt& persoan& )uridic& sau !izic& dec1t c&tre
persoana )uridic& pentru care a !ost deschis contul. Din #o#entul e!ectu&rii recepiei bunurilor sau
lucr&rilor pentru care a !ost (ncheiat contractul de acreditiv% dup& un nu#&r de zile% de ase#enea%
stabilit (n contracte.
1.2. C#nta%ilitatea #'era(i!nil#r ,e &n"ari i 'l(i ,in +enit!ri 'r#'rii
Instituiile publice pot des!&ura i activit&i !inanate integral sau parial din venituri
proprii. Ase#enea activit&i se (nt1lnesc la instituiile de spectacole% #uzee% cantinele de elevi i
studeni% instituiile de cercet&ri% etc.
Su#ele (ncasate din veniturile proprii se (nregistreaz& (n conturile din grupa 56 Disponibil
al instituiilor publice i activit&ilor !inanate integral sau parial din venituri proprii$.
8videna analitic& a (ncas&rilor i pl&ilor se ine pe articole i aliniate (n cadrul !iec&rui
capitol i subcapitol.
>
CAPITOLUL II
CONTABILITATEA CHELTUIELILOR I VENITURILOR
INSTITUIILOR PUBLICE
'rganizarea contabilit&ii de anga)a#ente (n instituiile publice deter#in& ca #inisterele%
celelalte organe de specialitate ale ad#inistraiei publice centrale% alte autorit&i publice% instituiile
publice autono#e i instituiile din subordinea acestora% ai c&ror conduc&tori au calitatea de
ordonatori de credite% precu# i unit&ile ad#inistrativ-teritoriale% instituiile i serviciile publice
de subordonare local& care au personalitate )uridic&% s& organizeze i s& conduc& contabilitatea
drepturilor constatate i a veniturilor (ncasate% precu# i a anga)a#entelor i a pl&ilor e!ectuate%
potrivit bugetului aprobat.
Aceeai cerin& se aplic& i instituiilor publice !inanate din bugetul asigur&rilor sociale de
stat% ai c&ror conduc&tori au calitatea de ordonatori de credit.
Punerea (n aplicare a principiilor contabilit&ii de anga)a#ente% precu# i aplicarea
Standardelor Internaionale de 3ontabilitate pentru Sectorul Public i#pune gruparea cheltuielilor i
veniturilor (n contabilitate dup& natura activit&ii (n cheltuieli i venituri ordinare ;operaionale4 i
cheltuieli i venituri e"traordinare.
Activit&ile ordinare sunt orice activit&i care sunt anga)ate de o entitate% ca parte a
serviciilor sau activit&ilor sale co#erciale. Activit&ile ordinare includ orice activit&i cone"e (n
care entitatea se anga)eaz& (n pro#ovarea inciden& sau care deriv& din aceste activit&i.$ *n ur#a
(nregistr&rii veniturilor i cheltuielilor din activit&i ordinare rezult& surplusul sau de!icitul din
activit&i ordinare% care reprezint& valoarea rezidual& ce r&#1ne dup& ce cheltuielile ce deriv& din
activit&ile ordinare au !ost deduse din veniturile ce deriv& din activit&i ordinare.$
Activit&ile ordinare sau cu# #ai sunt cunoscute - activit&i de e"ploatare% (n conte"tul
situaiilor !inanciare% se re!er& la acele activit&i pe care entitatea le des!&oar& pentru a-i atinge
obiectivele !unda#entale.
De aceea% trebuie !&cut& distincie (ntre veniturile curente% respectiv cheltuielile generate
din activit&ile de e"ploatare% de cele ce apar din deinerea activelor sau de cele legate de !inanarea
operaiunilor entit&ii. 3u toate acestea% cele din ur#& nu pot !i incluse nici (n categoria activi
tailor e"traordinare.
:
".. C%*+/93,3+/+)/ &>),+'3),3,%2 3*0+3+'633,%2 5'9,3&)
$.1.1. Deli.itri 'ri+in, "3elt!ielile intit!(iil#r '!%li"e
IPSAS 7 Prezentarea situaiilor !inanciare$ de!inete cheltuielile ca !iind descreteri ale
bene!iciilor econo#ice sau ale potenialului de servicii (n ti#pul perioadei de raportare sub !or#&
de ieiri sau de consu# de active sau apariii de datorii care au ca rezultat descreteri (n activele
nete?capitaluri proprii% altele dec1t cele legate de distribuirile c&tre proprietari$.
In situaiile !inanciare cheltuielile trebuie prezentate utiliz1nd una din #etodele de #ai )os+
, #etoda clasi!ic&rii dup& natura cheltuielilor-
, #etoda !uncional&% care clasi!ic& cheltuielile dup& progra#ul sau scopul pentru care
sunt !&cute.
In situaia (n care se alege pentru prezentarea per!or#anei !inanciare cea de-a doua
#etod&% obligatoriu vor prezenta in!or#aii supli#entare despre natura cheltuielilor% inclusiv
cheltuielile cu a#ortiz&rile i deprecierile% cu bene!iciile anga)ailor i costurile de !inanare.
*n cazul contabilit&ii de anga)a#ente% potrivit principiilor contabile general acceptate
prev&zute (n Siste#ul 8uropean de 3onturi :5% cheltuielile re!lect& su#a bunurilor i serviciilor
consu#ate de c&tre instituie (n decursul unui e"erciiu !inanciar% chiar dac& acestea au !ost pl&tite
sau nu (n perioada respectiv&.
3heltuielile e!ectuate de instituiile publice #ai pot !i nu#ite i cheltuieli bugetare%
deoarece e!ectuarea acestora are la baz& un buget ce nu trebuie dep&it.
C>),+'3),3,) 9';)+/2) sunt de!inite ca !iind cheltuieli aprobate i e!ectuate din bugetul de
stat% bugetele locale% bugetele instituiilor publice i a serviciilor publice de interes local i din
bugetele activit&ilor !inanate integral din venituri e"trabugetare% (n li#ita i cu destinaiile
prev&zute (n bugetele respective. Aceste cheltuieli sunt grupate con!or# clasi!icaiei bugetare
stabilite prin lege% clasi!icaie care deter#in& gruparea (ntr-o ordine obligatorie i dup& criterii
unitare% precis deter#inate% a cheltuielilor cuprinse (n bugete.
3heltuielile bugetare au destinaie precis& i li#itat& i sunt deter#inate de autoriz&rile
coninute (n legi speci!ice i (n legile bugetare anuale ;art.72 - 6egea 5@@?2@@24.
3a i (n cazul agenilor econo#ici% i instituiile publice au trecut la contabilitatea de
anga)a#ente. Potrivit 3adrului general elaborat de IAS3 ;3o#itetul pentru Standarde
Internaionale de 3ontabilitate4% contabilitatea de anga)a#ente se re!er& la #odul cu# trebuie
(ntoc#ite situaiile !inanciare% pentru ca acestea s&-i (ndeplineasc& obiectivele. 3on!or# acestui
7@
concept% -efectele tranzaciilor i ale altor e"enimente sunt recunoscute atunci c.n# e"enimentele
i tranzaciile se pro#uc +i nu pe msur ce numerarul sau ec%i"alentul su este ncasat sau
pltit, i sunt nregistrate n e"i#enele contabile i raportate n situaiile financiare ale
perioa#elor aferente./
3on!or# contabilit&ii de anga)a#ente% cheltuielile se vor recunoate (n contabilitate ast!el+
, pentru bunurile achiziionate% cheltuielile se vor recunoate (n contabilitate (n #o#entul
trans!erului dreptului de proprietate-
, pentru serviciile pri#ite% cheltuielile se vor recunoate (n #o#entul (ncheierii prestaiei-
, pentru consu#ul propriu% cheltuiala se recunoate (n #o#entul (n care se des!&oar&
e!ectiv producia-
, salariile i inde#nizaiile brute se recunosc (n contabilitate (n cursul perioadei pentru care
s-a prestat activitatea-
, pri#ele i alte pl&i e"cepionale se recunosc drept cheltuieli (n #o#entul (n care trebuie
pl&tite-
, cotizaiile sociale e!ective din sarcina anga)atorilor sunt recunoscute drept cheltuieli (n
#o#entul (n care sunt recunoscute i salariile anga)ailor-
, consu#ul propriu se recunoate (n contabilitate atunci c1nd producia are loc-
, costurile cu dob1nzile se recunosc (n perioada (n care sunt datorate con!or# contractului
i nu (n perioada c1nd sunt pl&tite-
, cheltuielile cu trans!erurile neconsolidabile se recunosc la instituia care trans!er&
!ondurile-
, costurile de capital - a#ortiz&rile se recunosc lunar% pe parcursul duratei de via& utile a
activului !i".
$.1.$. Clai)i"area "3elt!ielil#r intit!(iil#r '!%li"e
A. Din interpretarea Standardelor Internaionale de 3ontabilitate pentru Sectorul Public%
respectiv IPSAS 7 Prezentarea Situaiilor !inanciare$% IPSAS : Aenituri$% IPSAS 72 Stocuri$%
reiese !aptul c&% cheltuielile se (#part (n dou& categorii% i anu#e+
, C%eltuieli +costuri, ale perioa#ei sunt cheltuielile care se (nregistreaz& (n contabilitate
indi!erent dac& instituia des!&oar& o activitate consu#atoare de resurse i produc&toare de
rezultate. Aceste cheltuieli sunt recunoscute (n contabilitate (n #o#entul (n care se e!ectueaz&.
77
, C%eltuieli +costuri, #e prelucrare0 care cuprind cheltuielile directe% precu# i cheltuieli
de producie indirecte% !i"e i variabile% care sunt anga)ate (n trans!or#area #ateriei pri#e (n
producie !init&. Aceste cheltuieli se recunosc (n contabilitate (n #o#entul e!ectu&rii activit&ii de
producie.
.. *n general% &>),+'3),3,) pot !i recunoscute (n contabilitate (n ur#&toarele #o#ente+
, (n #o#entul e!ectu&rii tranzaciei legate de achiziia bunurilor% lucr&rilor sau serviciilor-
, (n #o#entul consu#ului e!ectiv-
, (n #o#entul e!ectu&rii tranzaciilor legate de v1nzarea bunurilor% lucr&rilor sau
serviciilor e!ectuate (n scopul v1nz&rii-
, (n #o#entul pl&ii.
a4 1omentul efecturii tranzaciei legate #e ac%iziia bunurilor% lucr&rilor sau serviciilor
presupune recunoaterea cheltuielilor atunci c1nd acestea sunt achiziionate. Spre deosebire de
contabilitatea (ntreprinderilor% unde cheltuielile se (nregistreaz& (n #o#entul (n care se !ac e!ectiv
sau (n #o#entul (n care se vinde producia !init& pentru care s-au e!ectuat cheltuielile respective%
(n contabilitatea instituiilor publice% cheltuielile legate de achiziia bunurilor se (nregistreaz& (n
#o#entul (n care are loc trans!erul dreptului de proprietate.
b4 1omentul consumului efecti" presupune ca (n contabilitatea instituiei s& se (nregistreze
cheltuielile atunci c1nd acestea se !ac e!ectiv. Deoarece instituiile publice au rolul de a !urniza
servicii gratuite pentru colectivitate% servicii ce sunt evaluate la preul !actorilor% atunci cheltuielile
sale sunt preponderent cheltuieli ale perioadei i deci% se vor (nregistra (n contabilitate (n pri#ele
dou& #o#ente% cel de-al treilea #o#ent !iind speci!ic agenilor econo#ici.
6a !el ca i consu#urile de stocuri% sunt (nregistrate (n #o#entul consu#ului e!ectiv$ i
cheltuielile cu #unca vie% respectiv salarii% asigur&ri sociale etc. Aa cu# se tie% cheltuielile cu
salariile se re!lect& (n contabilitatea anga)atorilor la valoarea lor brut&% ur#1nd ca din aceasta s& se
retin& datoriile sociale i !iscale ale anga)ailor% (ns& care se rein la surs&. (n #o#entul
deter#in&rii i (nregistr&rii datoriei !a& de salariai% instituia trebuie s& (nregistreze i datoriile !a&
de societate% legate de utilizarea #uncii salariate% precu# asigur&ri sociale% asigur&ri sociale de
s&n&tate% !ond de o#a) etc.
c, 1omentul plii presupune ca cheltuiala s& se (nregistreze (n contabilitate conco#itent cu
e!ectuarea pl&ii. Acest #o#ent este speci!ic contabilit&ii de cas&% (ns& uneori se poate utiliza i (n
contabilitatea de anga)a#ente.
72
Spre e"e#plu% pri#ele i alte pl&i e"cepionale acordate anga)ailor instituiei se
(nregistreaz& drept cheltuieli (n #o#entul (n care se !ace e!ectiv plata- de ase#enea% cheltuielile cu
dob1nzile a!erente unor credite se (nregistreaz& (n contabilitate (n #o#entul (n care acestea apar (n
e"trasul de cont% adic& atunci c1nd banii sunt retrai e!ectiv din contul de disponibil al instituiei.
3. Dup& natura activit&ii i destinaia cheltuielilor% acestea sunt grupate ast!el+
? C>),+'3),3 %5)2/63%*/,)@
? C>),+'3),3 73*/*&3/2)@
? C>),+'3),3 ):+2/%2-3*/2)@
? A,+) &>),+'3),3 73*/*6/+) -3* 9';)+.
C>),+'3),3,) %5)2/63%*/,) cuprind+
, cheltuieli privind stocurile-
, cheltuieli cu lucr&rile i serviciile e"ecutate de teri-
, cheltuieli cu alte lucr&ri i servicii e"ecutate de teri-
, cheltuieli cu alte i#pozite% ta"e i v&rs&#inte asi#ilate-
, cheltuieli cu personalul-
, alte cheltuieli operaionale-
C>),+'3),3,) 73*/*&3/2) ale instituiei publice sunt legate de activitatea !inanciar& a acesteia
i se re!er& la+
, pierderi din creane legate de participaii% deter#inate de plata garaniilor c&tre alte
societ&i - gaze% tele!on% energie - i care au devenit nerecuperabile-
, cheltuieli cu di!erenele de curs valutar% deter#inate de reevaluarea disponibilit&ilor
b&neti i a (#pru#uturilor (n valut&% operaie e!ectuat& la !inele !iec&rei luni% precu# i (n ur#a
(ncas&rii creanelor i pl&ii datoriilor e"pri#ate (n valut&-
, cheltuielile cu dob1nzile pl&tite pentru (#pru#uturile contractate de instituie-
, cheltuielile deter#inate de di!erenele din reevaluare i di!erenele de curs a!erente
dob1nzilor (ncasate ;di!erene ne!avorabile4-
, dob1nzi de trans!erat 3o#unit&ii 8uropene% (n cadrul progra#ului SAPA0D% precu# i
su#e trans!erate bugetului de stat reprezent1nd c1tiguri din schi#b valutar (n cadrul progra#ului
SAPA0D i alte pierderi legate de acest progra#-
, alte cheltuieli !inanciare care nu se reg&sesc (n structurile de #ai sus-
, cheltuieli !inanciare privind a#ortiz&rile i provizioanele-
73
A,+) &>),+'3),3 73*/*6/+) -) ,/ 9';)+ se re!er& la cheltuielile e!ectuate din resurse bugetare
provenite din subvenii de la buget% trans!eruri consolidabile% trans!eruri neconsolidabile etc. (n
aceasta categorie de cheltuieli sunt incluse+
, cheltuielile privind subveniile de la buget% care se re!er& la cheltuielile e!ectuate din
subveniile provenite de la bugetul de stat-
, cheltuielile privind su#ele alocate% care cuprind cheltuielile deter#inate de su#ele
alocate de ordonator principal de credite% con!or# bugetului aprobat-
, cheltuieli privind trans!erurile consolidabile% care se re!er& la cheltuielile legate de
su#ele alocate de la buget% considerate trans!eruri consolidabile-
, cheltuieli privind trans!erurile neconsolidabile% care sunt cheltuielile deter#inate de
trans!erurile neconsolidabile-
, cheltuielile privind dob1nzile i co#isioanele a!erente datoriei publice e"terne i interne-
, cheltuielile privind (#pru#uturile acordate-
, cheltuielile privind ra#burs&rile de credite-
C>),+'3),3,) ):+2/%2-3*/2) sunt cheltuieli ce apar (n instituie ca ur#are a !eno#enelor
naturale care deter#in& pierderi pe care instituia nu le-a prev&zut% precu# i cheltuieli legate de
valoarea nea#ortizat& a activelor !i"e scoase din !unciune (nainte de e"pirarea duratei nor#ale de
utilizare.
D. Bin1nd sea#a de clasi!icaia econo#ic&% cheltuielile bugetare se clasi!ic& (n+
C A. C>),+'3),3 &'2)*+)
A .. C>),+'3),3 -) &/53+/,
A C. O5)2/63'*3 73*/*&3/2)
C D. R)B)2C), ):&)-)*+D-)73&3+
A. C>),+'3),3,) &'2)*+) se grupeaz& la r1ndul lor pe titluri% ast!el+
, titlul I - C>),+'3),3 0/,/23/+), care cuprinde cheltuielile cu salariile% de!alcate pe salarii (n
bani i (n natur&% iar la r1ndul lor% (n salarii de baz&% salarii de #erit% inde#nizaii de conducere%
spor de vechi#e etc% contribuiile a!erente salariilor% su#e destinate deplas&rilor% tichetele de #as&-
? titlul II E B'*'23 43 0)2C3&33, care cuprinde cheltuielile cu rechizitele% cu hrana ani#alelor
i a oa#enilor% cu #edica#entele% cu !urniturile de birou% cu obiectele de inventar% cu lucr&rile i
serviciile e"ecutate de teri-
72
, titlul III - D%9F*B3, care se re!er& la dob1nzile i co#isioanele a!erente datoriei publice
interne i e"terne-
? titlul IA - S'9C)*633 care cuprinde alocaiile de la buget acordate instituiilor publice%
precu# i subveniile acordate pentru acoperirea di!erenelor de pre i tari!-
? titlul A - F%*-'23 -) 2)B)2C1, care cuprinde !ondurile a!late la dispoziia guvernului i a
ad#inistraiei publice locale (n vederea utiliz&rii lor con!or# dispoziiilor legale-
, titlul AI i AII - T2/*07)2'23, care cuprinde trans!erurile dintre diversele bugete i
reprezint& trans!eruri consolidabile i trans!erurile neconsolidabile% care cuprind burse% a)utoare
sociale% contribuii i pl&i la diverse progra#e etc. i trans!erurile curente-
, titlul AIII - A030+)*6/ 0%&3/,1, care se re!er& la cheltuieli legate de asigur&ri i de asisten&
social&-
.. C>),+'3),3 -) &/53+/,, (n care apar titlurile+
, titlul ID unde se re!lect& cheltuielile cu investiiile instituiilor publice% ale regiilor
autono#e% ale co#paniilor i societ&ilor cu capital de stat% precu# i ale activit&ilor auto!inanate%
precu# i cheltuielile cu reparaiile capitale a!erente activelor !i"e corporale i necorporale- pentru
e!ectuarea cheltuielilor de capital% instituiile publice prezint& unit&ilor de trezorerie progra#ul de
investiii aprobat
, titlul D - S+%&'23, care cuprinde !ondurile de rezerve de stat i de #obilizare% precu# i
!ondul se#inelor de rezerv&.
3. O5)2/63'*3 73*/*&3/2), (n care apar ur#&toarele cheltuieli+
, titlul DI - .(52'('+'23 /&%2-/+), care re!lect& cheltuielile cu (#pru#uturile acordate
pentru (n!iinarea unor instituii sau acordate de diverse agenii guverna#entale prin agenii de
credit-
, titlul DII - R/(9'20123 -) &2)-3+), pl&i de dob1nzi i co#isioane la credite.
D. R)B)2C), ):&)-)*+ D -)73&3+.
$.1.-. Fazele e)e"t!rii "3elt!ielil#r
3heltuielile bugetare% pentru a !i anga)ate i e!ectuate% trebuie s& !ie stipulate (ntr-o baz&
legal&. Pentru e!ectuarea cheltuielilor% instituiile publice prezint& unit&ilor de trezorerie i
contabilitate public& la care au deschise conturile% bugetul de venituri i cheltuieli aprobat i
repartizat pe tri#estre.
75
6egile bugetare anuale cuprind creditele bugetare pentru !iecare e"erciiu bugetar% precu#
i structura econo#ic& a acestora. Su#ele aprobate prin buget la partea de cheltuieli% (n cadrul
c&rora se anga)eaz&% se ordonaneaz& i se e!ectueaz& pl&i% reprezint& li#ite #a"i#e care nu pot !i
dep&ite.
I. A*;/G/2)/ este pri#a !az& a e"ecuiei bugetare (n care se ur#&rete ca su#ele prev&zute
(n buget pe partea de cheltuieli s& nu !ie dep&ite. Anga)area cheltuielilor (#brac& dou& !or#e% i
anu#e+
, A*;/G/()*+ 9';)+/2 care reprezint& actul prin care o autoritate co#petent& a!ecteaz&
!onduri publice unei destinaii% (n li#ita creditelor bugetare aprobate. <ot anga)a#ent bugetar este
i actul ad#inistrativ prin care rezerv& creditul bugetar pentru plata unei obligaii ce rezult& din
e"ecuia ulterioar& a anga)a#entului legal. Anga)a#entul bugetar precede anga)a#entului legal.
, A*;/G/()*+', ,);/, este o !az& (n cadrul e"ecuiei bugetare care se re!er& la actele
)uridice din care rezult& sau ar putea rezulta o obligaie pe sea#a !ondurilor publice sau actul
)uridic prin care se creeaz& sau se constat& obligaii de plat& pe sea#a !ondurilor publice.
Pentru aciuni ce se des!&oar& pe #ai #ulte e"erciii bugetare% (n buget se (nscriu separat
creditele de anga)a#ent i creditele bugetare% iar ordonatorii de credite vor (ncheia anga)a#ente
legale (n li#ita creditelor de anga)a#ent aprobate pentru e"erciiul bugetar respectiv.
II. L3&>3-/2)/ &>),+'3),3,%2 este !aza (n procesul e"ecuiei bugetare (n care se veri!ic&
e"istena anga)a#entelor i realitatea su#ei datorate% se veri!ic& condiiile de e"igibilitate ale
anga)a#entului% pe baza docu#entelor )usti!icative ce stau la baza operaiei respective.
Aeri!icarea e"istenei obligaiei de plat& vizeaz& pe de-o parte veri!icarea docu#entelor
)usti!icative ce au stat la e!ectuarea operaiei i% pe de alt& parte% veri!icarea realit&ii operaiei%
adic& dac& bunurile au !ost livrate% lucr&rile e"ecutate i serviciile prestate sau% dup& caz% e"istena
unui titlu care s& )usti!ice plata.
3ele dou& !aze de #ai sus - anga)area i ordonanarea - se e!ectueaz& nu#ai cu acordarea
vizei de control !inanciar preventiv propriu.
IIIE O2-%*/*6/2)/ &>),+'3),3,%2 este !aza e"ecuiei bugetare prin care se con!ir#& c&
operaia a avut loc i plata poate !i realizat&.
Pri#ele trei !aze - anga)area% lichidarea% ordonanarea - sunt de co#petena ordonatorului
de credite i se e!ectueaz& pe baza avizelor date de co#parti#entele de specialitate ale instituiei
publice.
76
IV. P,/+/ &>),+'3),3,%2 este !aza (n cadrul e"ecuiei bugetare (n care instituia public& (i
achit& e!ectiv obligaiile !a& de teri.
In cadrul e"erciiului bugetar pot ap&rea venituri ne(ncasate sau cheltuieli nepl&tite p1n& la
37 dece#brie. Acestea se vor (ncasa sau se vor pl&ti (n anul ur#&tor% iar creditele bugetare
neutilizate p1n& la (nchiderea e"erciiului bugetar se anuleaz& de drept.
$.1.0. C#n(in!t!l e"#n#.i" al "#nt!ril#r ,e "3elt!ieli
3ontabilitatea analitic& a cheltuielilor% (n instituiile publice% se ine pe structura clasi!icaiei
bugetare. Ast!el% structura unui cont de cheltuieli va cuprinde+
, 7. si#bolul contului din planul de conturi-
, 2. capitolul-
, 3. sursa de !inanare a cheltuielilor% respectiv+ bugetul de stat% bugetele locale% bugetul
asigur&rilor sociale de stat etc% venituri proprii i subvenii% alte surse etc.
, 2. subcapitolul-
, 5. titlul-
, 6. articolul-
, =. alineatul-
, >. paragra!ul.
Pentru progra#ele aprobate prin buget% contul va include i un cod al progra#ului.
Spre e"e#plu% contul <#.$.H.H..H.H re!lect&+
, 627 - si#bolul contului cheltuieli cu salariile-
, 57 - reprezint& codul capitolului Autorit&i publice$% con!or# clasi!icaiei bugetare-
, @7 - arat& bugetul !inanator% (n cazul de !a&% bugetul de stat-
, @7 - re!lect& instituia !inanat&% (n cazul de !a&% .Ad#inistraia prezidenial&$-
, I - re!lect& titlul de cheltuieli con!or# clasi!icaiei bugetare% respectiv 3heltuieli de
personal$% titlul I-
, 7@.@7 - arat& codul articolului din clasi!icaia bugetar&% (n cazul de !a& 3heltuieli cu
salariile$% respectiv Salarii de baz&$.
7=
CAPITOLUL III
RAPORTRILE CONTABILE N INSTITUIILE PUBLICE
Potrivit 6egii >2?7::7% republicat& (n august 2@@2% #inisterele% organe ale ad#inistraiei
publice centrale i locale% alte autorit&i publice% insti publice autono#e i instituiile publice
subordonate% au obligaia s& (ntoc#c situaii !inanciare tri#estriale i anuale% care% con!or#
nor#elor naionala se co#pun din bilan% contul de rezultat patri#onial% situaia !lu"urilor de
trezorerie% situaia #odi!ic&rilor (n structura activelor?capitalurilor% ane"e la situaiile !inanciare i
contul de e"ecuie bugetar&.
S3+'/633,) 73*/*&3/2) reprezint& docu#entele o!iciale de prezentare a situaiei patri#oniului
a!lat (n ad#inistrarea statului i a unit&ilor ad#inistrativ-teritoriale% precu# i a e"ecuiei
bugetului de venituri i cheltuieli.
Situaiile !inanciare trebuie s& o!ere o i#agine !idel& a poziiei !inanciare i a per!or#anei
!inanciare pentru respectivul e"erciiu !inanciar.
Pe baza situaiilor !inanciare pri#ite de la instituiile publice% Einisterul 9inanelor Publice
(ntoc#ete anual bilanul instituiilor publice% care se prezint& Fuvernului o dat& cu contul general
de e"ecuie a bugetului de stat.
Pentru (ntoc#irea situaiilor !inanciare ale instituiilor publice% trebuie parcurse #ai #ulte
etape+
, inventarierea general& a patri#oniului-
, (ntoc#irea balanei de veri!icare sintetice-
, (ntoc#irea situaiilor !inanciare.
-.1. In+entarierea general a 'atri.#ni!l!i
Inventarierea patri#oniului instituiilor publice se e!ectueaz& pe baza /or#elor privind
organizarea i e!ectuarea inventarierii ele#entelor de activ i pasiv% aprobate prin 'rdinul
7=53?2@@2.
Inventarierea ele#entelor de activ i de pasiv reprezint& ansa#blul operaiunilor prin care
se constat& e"istena tuturor ele#entelor respective% cantitativ-valoric sau nu#ai valoric% dup& caz%
la data la care aceasta se e!ectueaz&.
Inventarierea are ca scop principal stabilirea situaiei reale a tuturor ele#entelor de activ i
de pasiv ale !iec&rei unit&i% precu# i a bunurilor i valorilor deinute cu orice titlu% aparin1nd
7>
altor persoane )uridice sau !izice% (n vederea (ntoc#irii situaiilor !inanciare anuale care trebuie s&
o!ere o i#agine !idel& a poziiei !inanciare i a per!or#anei unit&ii pentru respectivul e"erciiu
!inanciar.
I*C)*+/23)2)/ ),)()*+),%2 -) /&+3C 43 5/03C reprezint& ansa#blul operaiilor necesare
constat&rii e"istenei ele#entelor de activ i pasiv% cantitativ-valoric% sau nu#ai valoric% a!late la
#o#entul e!ectu&rii operaiei de inventariere (n patri#oniul instituiilor publice.
In cadrul instituiilor publice% rolul inventarierii este acela de a asigura p&strarea integrit&ii
patri#oniale% adic& de a stabili situaia real& a ele#entelor de activ i de pasiv% iar (n cazul
e"istenei unor di!erene (ntre situaia real&% deter#inat& la #o#entul inventarierii% i situaia din
contabilitate% s& se regularizeze di!erenele% ast!el (nc1t (n situaiile !inanciare s& !ie prezentat&
situaia actual& i i#aginea !idel& a patri#oniului.
Inventarierea se e!ectueaz& cel puin o dat& pe an% de regul& la s!1ritul e"erciiului
!inanciar% precu# i (n ur#&toarele situaii+
, la cererea organelor de control% cu prile)ul e!ectu&rii controlului-
, ori de c1te ori e"ist& indicii legate de lipsuri sau plusuri (n gestiune% care nu pot !i
stabilite cert dec1t prin inventariere-
, ori de c1te ori intervine o predare-pri#ire de gestiune-
, cu prile)ul reorganiz&rii gestiunilor-
, ca ur#are a cala#it&ilor naturale sau a unor cazuri de !or& #a)or&.
Einisterul 9inanelor Publice poate aproba e"cepii de la regula inventarierii generale a
patri#oniului (n cazul (n care unit&ile patri#oniale !ac o cerere )usti!icat&% avizat& de direciile
generale ale !inanelor publice i controlului !inanciar de stat )udeene sau ale #unicipiului
.ucureti.
Inventarierea general& a patri#oniului presupune parcurgerea #ai #ultor etape+
I. Declanarea operaiei de inventariere-
II. Preg&tirea inventarierii-
III. 8!ectuarea inventarierii propriu-zise-
IA. 8!ectuarea regulariz&rii plusurilor i #inusurilor de inventariere.
I. D)&,/*4/2)/ %5)2/63)3 -) 3*C)*+/23)2)
Pentru declanarea operaiei de inventariere% conducerea instituiei e#ite decizia de
inventariere. In decizia de inventariere se stabilete perioada (n care trebuie s& se e!ectueze
7:
operaia de inventariere i se stabilete co#ponena co#isiei de inventariere% nu#ele
responsabilului co#isiei% #odul de e!ectuare a inventarierii% gestiunile supuse inventarierii.
De re#arcat c&% la instituiile publice% co#isia de inventariere este unic&.
Din co#isia de inventariere !ac parte persoane cu preg&tire tehnic& i econo#ic&% care s&
asigure e!ectuarea corect& a inventarierii patri#oniului.
Dup& pri#irea deciziei de inventariere% responsabilul co#isiei de inventariere va ridica% sub
se#n&tura contabilului-e! sau a altei persoane delegate% listele de inventariere% vizate i para!ate
de c&tre acesta% dup& care co#isia se prezint& la sediul gestiunii ce ur#eaz& a !i inventariat&.
II. P2);1+32)/ 3*C)*+/23)233
*n vederea des!&ur&rii (n bune condiii a operaiei de inventariere% ordonatorii de credite au
obligaia de a crea condiii corespunz&toare e!ectu&rii operaiei de inventariere.
Aceste condiii se re!er& la+
, depozitarea valorilor #ateriale grupate pe sorti#ente% prototipuri% di#ensiuni%
codi!icarea acestora i etichetarea lor pe ra!t-
, punerea la zi a evidenei tehnico-operative la gestiunile de valori #ateriale i a celei
contabile i e!ectuarea lunar& a con!runt&rii datelor dintre aceste evidene ;operaie care poart&
nu#ele de puncta)4-
, participarea (ntregului personal din co#isie la lucr&rile de inventariere-
, participarea personalului cali!icat din a!ara instituiei pentru identi!icarea
particularit&ilor unor valori #ateriale i se#narea de c&tre acesta a listelor de inventariere pentru
autenti!icarea acestora-
, dotarea gestiunilor cu aparate i instru#ente pentru nu#&rare% c1nt&rire% cu #i)loace de
identi!icare i cu !or#ulare i rechizite necesare-
, dotarea co#isiei de inventariere cu calculatoare i cu #i)loace tehnice pentru sigilarea
gestiunilor-
, dotarea gestiunilor cu dou& r1nduri de (ncuietori di!erite.
In vederea derul&rii (n bune condiii a operaiei de inventariere i pentru respectarea
cerinelor legale% co#isia de inventariere trebuie s& ia o serie de #&suri organizatorice+
;a4 (nainte de (nceperea operaiei de inventariere% luarea gestionarului r&spunz&tor de
gestiunea valorilor #ateriale a unei declaraii scrise din care s& rezulte+
- dac& gestioneaz& valori #ateriale i (n alte locuri de depozitare-
2@
- dac& (n a!ara bunurilor ce aparin unit&ii respective% #ai e"ist& (n #agazie bunuri ce
aparin terelor persoane% pri#ite cu sau !&r& docu#ente-
- are #inusuri sau plusuri (n gestiune despre care are cunotin&-
- a pri#it sau eliberat valori #ateriale !&r& docu#ente legale-
- deine nu#erar sau alte h1rtii de valoare rezultate (n ur#a v1nz&rii bunurilor-
- are docu#ente de pri#ire-predare ce nu au !ost operate (n evidena tehnico-operativ& sau
evidena contabil&-
;b4 identi!icarea tuturor locurilor de depozitare unde e"ist& bunuri ce ur#eaz& a !i
inventariate-
;c4 (nchiderea i sigilarea (n prezena gestionarului a #agaziei% dup& (ntreruperea operaiei
de inventariere-
;d4 bararea i se#narea !ielor de #agazie i #enionarea datei la care a (nceput
inventarierea% precu# i (nregistrarea docu#entelor ne(nregistrate (n !iele de #agazie i
predarea celor din ur#& la contabilitate-
;e4 veri!icarea nu#erarului din casierie i (nregistrarea (ncas&rilor din ziua curent&-
;!4 veri!icarea aparatelor de #&sur& i control.
In perioada des!&ur&rii inventarierii% este indicat ca operaiile de predare-pri#ire s& se
sisteze% iar dac& acest lucru nu este posibil% trebuie creat& o zon& (n care s& se e!ectueze aceast&
operaie. 3o#isia de inventariere va #eniona pe docu#entele a!erente operaiilor e!ectuate (n
ti#pul inventarierii pri#it sau eliberat (n ti#pul inventarierii$.
III. E7)&+'/2)/ 3*C)*+/23)233 52%523'EB30)
Pentru e!ectuarea propriu-zis& a inventarierii se va trece la stabilirea !aptic& a tuturor
valorilor #ateriale i b&neti% precu# i a relaiilor cu terele persoane% ast!el+
, pentru stocuri% inventarierea se e!ectueaz& prin nu#&rare% c1nt&rire% #&surare sau cuba)%
dup& caz-
, pentru bunurile a#balate% inventarierea se !ace prin sonda)-
, pentru lichide% este necesar& scoaterea de probe din vase-
, pentru #aterialele de #as& precu# ci#entul% oelul beton% varul etc. inventarierea se !ace
cu a)utorul calculelor tehnice-
, obiectele de inventar a!late asupra anga)ailor se inventariaz& i se trec (n liste separate
de inventar% #enion1ndu-se persoanele care le dein (n p&strare-
27
, bunurile cu grad #are de perisabilitate se inventariaz& pri#ele% (nlesnindu-se des!acerea
lor i#ediat&-
, bunurile a!late te#porar ;custodie% leasing% (nchiriate etc.4 (n instituie se inventariaz& i
se trec pe liste separate% care se tri#it proprietarilor pentru con!ir#are-
, creanele sau datoriile !a& de teri se inventariaz& prin veri!icarea e"traselor%
soldurilor debitoare% respectiv creditoare% ale conturilor de clieni i !urnizori- pentru creanele sau
datoriile cu o vechi#e #ai #are de 6 luni% se cere con!ir#area soldurilor de la terele persoane-
, disponibilit&ile din conturi se inventariaz& prin con!runtarea soldurilor acestora cu
e"trasele de cont cerute de la b&nci-
, pentru bunurile greu vandabile% deteriorate% depreciate% !&r& #icare% abandonate sau
sistate% precu# i pentru creanele i datoriile a!late (n litigiu% se (ntoc#esc !ie separate de
inventariere-
, inventarierea activelor !i"e corporale se realizeaz& prin constatarea e"istenei i
apartenena acestora la unit&ile dein&toare-
, terenurile se inventariaz& pe baza docu#entelor de atestare a propriet&ii i a schielor de
a#plasare-
, activele !i"e se inventariaz& pe locuri de !olosin& i pe gestiuni- etc.
6istele de inventariere se se#neaz& pe !iecare !il& de #e#brii co#isiei i de gestionar% iar
pe ulti#a !il& gestionarul #enioneaz& dac& toate valorile #ateriale i b&neti au !ost inventariate.
'rdonatorii de credite din (nv&&#1nt% s&n&tate% cultur& etc% ale c&ror cheltuieli sunt
!inanate din bugetul de stat i% parial% din alte bugete sau din venituri proprii% vor (ntoc#i liste de
inventariere distincte pentru stocurile de bunuri obinute din diversele surse de !inanare% din care
un e"e#plar se tri#ite ordonatorului care le-a !inanat.
Dup& e!ectuarea inventarierii propriu-zise% listele de inventar se co#pleteaz& cu situaia
!iec&rui ele#ent preluat& din situaia a!lat& (n contabilitatea curent&% dup& care se !ace di!erena
(ntre situaia scriptic& i cea !aptic&% deter#in1ndu-se% ast!el% di!erenele (n #inus sau (n plus.
Dup& stabilirea di!erenelor% acestea se preiau (n listele de inventariere% (n variant&
si#pli!icat&. Pentru deprecierile constatate% se (ntoc#esc liste de inventar distincte% care se preiau%
de ase#enea% (n listele de inventariere.
Pentru ele#entele patri#oniale care nu reprezint& valori #ateriale% este su!icient&
prezentarea lor (n situaii analitice distincte care s& !ie totalizate% s& )usti!ice soldul conturilor
22
sintetice respective (n care acestea sunt cuprinse% dup& care se preiau (n centralizatorul listelor de
inventar.
Datele centralizate (n ur#a inventarierii% trecute (n listele de inventar% se preiau (n
0egistrul-inventar. Acesta este un docu#ent contabil obligatoriu% de (nregistrare anual& i de
grupare a rezultatelor inventarierii patri#oniului. In el se (nregistreaz& toate ele#entele de activ i
de pasiv% inventariate potrivit nor#elor legale i grupate dup& natura lor% con!or# posturilor din
bilanul contabil.
8valuarea ele#entelor patri#oniale la inventariere se !ace la valoarea actual&. Pentru
activele !i"e% valoarea actual& se deter#in& ca di!eren& (ntre valoarea de intrare% a#ortizare i
provizioane% iar pentru celelalte ele#ente de activ% ca di!eren& (ntre valoarea de intrare i
provizioane% av1nd (n vedere c& (n contabilitatea instituiilor publice% con!or# noului siste# de
contabilitate% se aplic& principiul prudenei.
0ezultatele inventarierii se (nscriu (ntr-un proces-verbal% care trebuie s& conin&% (n
principal% ur#&toarele ele#ente+
, data (ntoc#irii-
, nu#ele i prenu#ele #e#brilor co#isiei de inventariere-
, nu#&rul i data actului de nu#ire a co#isiei de inventariere i gestiunea inventariat&-
, data (nceperii i ter#in&rii operaiei de inventariere-
, rezultatele inventarierii-
, concluziile i propunerile co#isiei cu privire la cauzele plusurilor i lipsurilor constatate
i la persoanele vinovate% precu# i propuneri de #&suri (n leg&tur& cu acestea-
, volu#ul stocurilor depreciate% !&r& #icare% cu #icare lent&% greu vandabile% !&r&
des!acere asigurat& i propuneri de #&suri (n vederea integr&rii lor (n circuitul econo#ic-
, propuneri de scoatere din uz a obiectelor de inventar i declasare sau casare a unor
stocuri-
, constat&ri privind p&strarea% depozitarea% conservarea% asigurarea integrit&ii bunurilor
din gestiune i alte aspecte legate de activitatea gestiunii inventariate.
Procesul verbal% ce cuprinde propunerile privind rezultatele inventarierii% se depune (n
ter#en de 3 zile de la data (ncheierii operaiunilor de inventariere conduc&torului unit&ii% care% cu
avizul contabilului-e! i al e!ului co#parti#entului )uridic% decide (n ter#en de 5 zile% asupra
soluion&rii propunerilor !&cute.
23
IV. E7)&+'/2)/ 2);',/23B1233 5,'0'23,%2 43 (3*'0'23,%2 -3* ;)0+3'*)
0ezultatele inventarierii se re!lect& (n contabilitate con!or# dispoziiilor legale (n vigoare i
a nor#elor #etodologice e#ise de Einisterul 9inanelor Publice.
Pentru toate lipsurile% plusurile i pagubele deter#inate de e"pirarea ter#enelor de garanie%
se cer e"plicaii scrise de la persoanele care r&spund de gestiune.
8"ist& situaii (n care legea per#ite co#pensarea lipsurilor cu plusurile constatate la
inventar. Aceste co#pens&ri se pot !ace (n ur#&toarele condiii+
, s& e"iste riscul de con!uzie (ntre sorturile aceluiai bun #aterial% din cauza ase#&n&rilor
e"terioare - culoare% desen% di#ensiuni% etc-
, di!erenele constatate (n plus i (n #inus s& se re!ere la aceeai gestiune i la aceeai
perioad& de gestiune.
/u se ad#ite co#pensarea plusurilor cu #inusurile din gestiune% atunci c1nd e"ist& indicii
c& lipsurile se datoreaz& sustragerii sau degrad&rii bunurilor din vina persoanei care r&spunde de
gestionarea acestora.
In cazul (n care lipsurile (n gestiune se datoreaz& unei persoane% acestea se i#put& persoanei
vinovate la valoarea de (nlocuire. Prin valoare de (nlocuire se (nelege costul de achiziie al bunului
respectiv la data constat&rii pagubei% la care se adaug& ta"ele nerecuperabile% <.A.A.-ul%
cheltuielile de transport-aprovizionare i alte cheltuieli. Pute# ad#ite c& acest cost de (nlocuire
este% de !apt% egal cu preul de v1nzare cu a#&nuntul practicat la data constat&rii lipsei.
0ezultatele inventarierii trebuie (nregistrate (n evidena tehnico-operativ& i cea contabil&%
(n cel #ult 5 zile de la data ter#in&rii operaiunii de inventariere. Dup& aceast& operaie% se
procedeaz& la (nchiderea conturilor analitice i sintetice i la (ntoc#irea balanei de veri!icare
sintetic&% care st& la baza (ntoc#irii situaiilor !inanciare.
22
CAPITOLUL IV
SISTEME INFORMATIONALE IN CADRUL INSTITUTIILOR PUBLICE
De!initia.7 - Gn 030+)( 3*7%2(/+3%*/, )0+) un ansa#blu de oa#eni% echipa#ente% so!tHare%
procese si date destinate sa !urnizeze in!or#atii active siste#ului decizional% in!or#atii necesare in
elaborarea de solutii pentru proble#ele cu care se con!runta #anagerii agentilor econo#ici.
Siste#ul in!or#ational !ace legatura intre siste#ul de conducere si siste#ul condussi este
subordonat siste#ului de conducere.
De!initia.2 I Siste#ul in!or#ational este o parte a siste#ului in!or#ational in care procesul
de culegere% trans#itere% stocare si prelucrare a datelor se realizeaza utilizand ele#ente sau
co#ponente ale <I% adica #i)loace de calcul si de co#unicare #oderne% produse so!tHare
specializare% proceduri si tehnici speci!ice la care se adauga personalul specializat.
S30+)(', 3*7%2(/+3& este o parte a siste#ului in!or#ational% adica aceea parte care
cuprinde culegerea% prelucrarea si trans#iterea auto#ata a datelor si in!or#atiilor din cadrul
siste#ului in!or#ational.
S30+)( 3*7%2(/+3& 3*+);2/+ I speci!ic anu#itor do#enii de activitate I e". siste#% ec% !in%
bancar4este siste#ul care asigura introducerea unica a datelor si prelucrarea #ultipla a acestora in
!unctie de cele #ai diversecerinte !or#ulare de catre utilizatori.
T)>*%,%;3/ 3*7%2(/+3)3 este un ter#en conte#poran care descrie co#binatia de tehnologii
de calcul I echipa#ente si so!tHare I cu tehnologia co#unicatiei I retele de trans#itere a datelor%
i#aginilor si vocii.
S30+)() 3*7%2(/+3&) -) ;)0+3'*) I #odelele de gestiune regrupeaza procedurile proprii ale
unui do#eniu. In activitatea practica sa pot identi!ica o serie de #odele speci!ice do#eniului% ca de
e"e#plu+ - tehnologiile de !abricatie% vanzarile speci!ice% contabil.
A*/,30+33 -) 030+)( sunt acei specialisti care inteleg atat aspectele legate de !acilitatile si
li#itele o!erite de tehnologiile in!or#atiei% cat si cerintele de prelucrare a datelor necesare
procesului de in!or#are-deciziea agentilor econo#ici.
S30+)(),) -) P2),'&2/2) / T2/*B/&+33,%2 ;SP<4 sunt aplicatii ale siste#ului in!or#ational
care pe#it culegerea % stocarea si prelucrarea zilnica a datelor rezultate din des!asurarea
tranzactiilor% asigurand actualizarea bazei de date.
25
Gn S30+)( 3*7%2(/+3& -) &%*-'&)2) ISICJ este un siste# de aplicatii in!or#atice care se
ocupa cu elaborarea de rapoarte sub un !or#at standard necesare organizarii si conducerii
operative a unitatii.
Gn S30+)( S'5%2+ -) D)&3B33 ;SSD4 I este un siste# de aplicatii in!or#atice care asigura
pe utilizatori cu in!or#atii orientate pe decizii% adica cu in!or#atii re!eritoare la diverse situatii
care pot apare in luarea deciziilor. 3and acest siste# este utilizat direct de catre conducerea
e"ecutiva a !ir#ei se #ai nu#este si 030+)( -) 3*7%2(/2) ):)&'+3C/.
0.1.Pr#ie"tarea ,e ana.%l! a ite.el#r in)#r.ati"e
A&+3C3+/+3 3* 52%3)&+/2)/ -) /*0/(9,' K de!inirea obiectivelor- - structura siste#elor
in!or#atice- - de!inirea iesirilor- - de!inirea intrarilor- -de!inirea colectiilor de date- -alegerea
#odelului #ate#atic si a progra#elor a!erente- -alegerea solutiilor tehnice de realizare- -listarea
necesarului de resurse- - esti#area e!icientei econo#ice- -plani!icarea realizarii siste#ului-
-elaborarea docu#entatiei.
C/2/&+)230+3&3,) 030+)(','3 3*7%2(/+3&L
-orice siste# trebuie sa contina ca ele# central o baza de date% in care sa !ie stocate date
intercorelate intre ele provenind de la surse interne si e"terne-
-in!or#atiile !urnizate de siste# trebuie obigatoriu sa !ie autentice% e"acte% iar suportul de
prezentare sa varieze de la un nivel de conducere la altul-
-siste#ul trebuie sa inglobeze o varietate de #odele #ate#atice% tehnico-econo#ice% e"+
#odele de opti#izare% #odele de si#ulare% #odele de e!icienta-
-siste#ul trebuie conceput ca un siste# o#-#asina o!erind ast!el posibilitatea unei
interactiuni i##ediate catre utilizator si siste#.
-siste#ul trebuie sa prezinte un grad cat #ai ridicat de integrare sub ur#atoarele doua
aspecte+ integrare interna si integrare e"terna.
26
0.$.Cerinte ale ite.el#r in)#r.ati"e
I Pentru realizarea unor siste#e in!or#atice care sa indeplineasca obligatoriu
caracteristicile siste#elor este necesar sa se tina cont de ur#at cerinte+ - !unda#entarea conceperii
siste#ului sa !ie !acuta pe criterii de e!icienta econo#ica- -participarea ne#i)locita a conducerii
unitatii la conceperea siste#ului in!or#atic- -asigurarea unui nivel tehnic inalt al solutiilor
adaptate- -adoptarea de solutii in concordanta cu resursele disponibile si cu restrictii i#puse.
D%()*33 03 /&+3C3+/+3 3* &/-2', 030+)(),%2 3*7%2(/+3&) sunt+
7.Plani!icarea tehnico-econo#ica Iactivitati-+ -elaborarea planului annual- - de!alcarea
planului pe tri#estre luni si unitati co#ponente- -ur#arirea #odului de realiz al planului-
2.Pregatirea tehnica a productiei Iactivitati-+ -elaborarea planului- - elab si actualizarea
!iselor tehnologice- -calculul loturilor opti#e- -calculul consunurilor speci!ice de #aterii pri#e%
#ateriale- -ur#arirea si analiza planului privind introducerea progresului tehnic- -conducerea
activitatii de realizare a sdv-urilor.
3.Progra#area% lansarea si ur#arirea productiei de baza+ -activitati- calculul necesarului de
!abricat pe perioada de plan- -elab progra#elor de !abricatie- -progra#area operativa a productiei-
-lansarea #anoperei- -lansarea #aterialelor-
2.Aprovizionarea tehnico-#ateriala si de!acerea productiei+ activitati- aprovizionarea tehn-
#at- -des! productiei- -controlul stocurilor.
5.9orta de #unca+ -activit- elab planului !ortei de #unca si al !ondurilor de salarizare si
scolarizare- -evidenta personalului- -analiza si raportari statistice.
6.9inanciar-contabil+ -activitati- elab bugetului pe venituri si cheltuieli- -contabilitatea #i)l
!i"e- -contabilitatea valorilor #ateriale- -contabilitatea salariilor- -contab cheltuielilor de productie-
-contab generala.
S+2'&+'2/ 030+)(),%2 -) 3*7%2(/+3&) este o etapa necesara% datorita+
-nu#arul #are de ele#ente si legaturi ce co#pun de regula un siste# in!or#atic-
-i#ple#entarea si#ultana a tuturor co#ponentelor siste#elor in!or#atice intr-o unitate
econo#ica apare ca o activit deosebit de di!icila in cazul in care nu are loc structurarea siste#ului-
-prioritatea unor obiective-
-cantitatea li#itata de resurse u#ane si #ateriale !ac i#posibila proiectarea in bloc a
siste#ului in!or#atic.
3erinte ale structurarii siste#elor in!or#atice in etape de proiectare de ansa#blu+
2=
-pe !iecare nivel al structurarii trebuie asigurata unicitatea criteriului de desco#punere a
siste#ului-
-structurarea realizata trebuie sa per#ita constituirea ulterioara a intregului siste# prin
agregarea #odulelor separate-
-structura creiata nu trebuie sa contina intretaieturi.
D)73*32)/ 3)0323,%2 030+)(),%2 3*7%2(/+3B/+) I prin iesirile unui subsiste# in!or#atic se va
intelege totalitatea in!or#atiilor !urnizate de acesta bene!iciarilor interni si e"terni% respectiv
rapoarte% note de in!or#are.
D)73*32)/ 3*+2/23,%2 030+)(),%2 3*7%2(/+3&)
De!initie+ Prin intrarile unui siste# in!or#atic se intelege totalitatea datelor pri#are
necesare obtinerii in!or#atiilor de iesire ale siste#ului. Datele pri#are se pot clasi!ica in date
interne si in date e"terne. 6a nivelul !iecarui sunbsiste# in!or#atic este necesar ca intrarile
siste#ului sa !ie conditionate de iesirile acestuia.
Planul logic Iorice iesire este un rezultat al aplicarii unuia sau #ai #ultor operatori asupra
unui ansa#blu de date de intrare.
Pe plan te%nologic Icaracteristicile iesirilor siste#ului conditioneaza caracteristicile cerute
intrarilor.
S+/93,32)/ &%,)&+33,%2 -) -/+) I pricipalele criterii pe baza carora se pot grupa datele sunt
legate de s!era de cunoastere% de do#eniul de activitate% de stabilitatea continutului datelor si de
rorul datelor in procesul prelucrarii.
1.)upa sfera #e cunoastere+ - date pri#are- -indicatori tehnico-econo#icicu caracter
operational- -indicatori tehnico-econo#ici cu centralizare #edia- -indicatori sintetici.
2.)upa #omeniul #e acti"itate I colectia !urnizori- -colectia bene!iciari- -colectia contracte-
-colectia produse- -colectia repere- -colectia lucrari- -colectia personal- -colectia plati- -colectia
incasari.
3.)upa stabilirea #atelor I colectii de date conventional-constante- -colectii de date
variabile.
Clasificarea colectiilor #e #ate con"entional'constante2 colectiile de date cu caracter
nor#ativdetin 5@-6@J din volu#ul totalde in!or#atii care circula in procesul in!or#ational al unei
unitati econi#ice. Principalele colectii #e #ate cu caracter normati"+ -nor#ativele de !abricatie-
-nor#ativele tehnologice- nor#ativele de #unca- -nor#ativele #ateriale-
2>
2.)upa prelucrarea #atelor 3 colectii de date de baza- -colectii de date pentru tranzactii-
-colectii de date inter#ediare sau de lucru- -colectii de date statistice- -colectii de date istorice.
A,);)2)/ (%-),),%2 )&%*%(3&%E(/+)(/+3&)L
Eodelele #ate#atice !olosite in per!ectionarea activitatii econo#ice sunt ur#atoarele+
-#odele de progra#are liniara- proble#ele econo#ice ce se pot rezolva cu eacest tip de
#odele privesc opti#izarea planului de productie% repartizarea sarcinilor de productie si !olosirea
opti#a a resurselor-
-#odele de progra#are I proble#ele ec ce se pot rezolva cu acest tip sunt deter#inarea
#ini#ului global?local pentru o !unctie reala.
-#etodele de progra#are dina#ica I probl ec ce se pot realiz cu aceste #odele sunt
realizarea analizei secventiale a proceselor de luare a deciziilor% rezolvarea probl de inlocuire a
utila)elor.
-#odele de teoria gra!urilor I probl ec ce pot !i ast!el rezolvate sunt cele legate de
deter#inarea dru#urilor cu valoare opti#a% deter#inarea !lu"ului #a"i#-
-#odele de gestiune a stocurilor - probl ec ce se pot realiz cu aceste #odele privesc
opti#izarea activitatilor de aprovizionare% de productie si de des!acere-
-#odele de si#ulare - probl ec ce se pot realiz cu aceste #odele sunt si#ularea evolutiei
!eno#enelor si proceselor econo#ice in !unctie de caracterul lor.
-#odele de teoria deciziilor - probl ec rezolvate asa sunt legate de !unda#entarea deciziilor
#ultidi#ensionare% !unda#entarea deciziilor in conditii de risc si incertitudine.
-#odele de asteptare - probl ec ce se pot realiz cu aceste #odele privesc #ini#izarea
ti#pului de asteptare conco#itentcu #ini#izarea cheltuielilor ocazionate de asteptare.
A,);)2)/ +)>*%,%;33,%2 -) 52),'&2/2)
<ehnologiile pot !i clasi!icate in !unctie de+ -#etodele% tehnicile si echipa#entele utilizate-
-#odul in care se structureaza si se organizeaza datele pentru prelucrare-
-procedeele de introducere a datelor in calculator-
-#etodele si tehnicile de prelucrare si de redare a rezultatelor obtinute.
Din punct de vedere al per!or#antelor tehnico-!unctionale respectiv% dupa ti#pul de
raspuns al siste#elorin!or#atice% tehnologiile se pot di!erentia in+
-tehnologii cu raspuns intarziat-
-tehnologii in ti#p real.
2:
Dupa #odul de structurare si organizare a datelor tehnologiile de preluare auto#ata a
datelor se clasi!ica in+
-tehnologii care utilizeaza !isierele clasice-
-tehnologii care utilizeaza !isierele clasice si?sau !isiere integrate-
-tehnologii care utilizeaza baze de date.
Dupa locul a#plasarii calculatorului electronic in raport cu punctele de generare a datelor
si cu !unctiile de valori!icare a in!or#atiilor obtinute din prelucrare+
-tehnologii pentru siste#e in!or#atice centralizate-
-tehnologii pentru siste#e in!or#atice distribuite
E0+3(/2)/ *)&)0/2','3 -) 2)0'20) I ele#entele deter#inate pentru con!iguratia !iecarui
echipa#ent de prelucrare sunt+
7.Ee#oria interna I esti#area necesarului de #e#orie interna se !ace pe baza relatiei de
calcul+ EKE7LE2 unde+ EKnecesarul total de #e#orie% E7Kneces de #e#orie pentru !ol siste#
de operare ales% E2Kneces de #e#orie pentru e"ecutia progra#elor aplicative. /ecesarul de
#e#orie interna pentru progra#e aplicative este+ E2K#a";Ea%Eb% ..%En4
2.8sti#area necesarului de echipa#ente peri!erice ale siste#ului central de prelucrare se
realiz in !unctie de echipa# de intrare-iesire si de unitatile de #e#orie e"terna. /u#arul
echipa#entelor peri!erice necesare se stabileste in raport de !actorii+ -!lu"ul de intrare-iesire-
-volu#ul de date ce se cere a !i stocat in #e#oria e"terna- -#odul de e"ploatare- -nr de progra#e
ce se e"ecuta in paralel.
3.8sti#area personalului de personal de specialitate I personalul de specialitate necesar
realizarii si e"ploatarii siste#ului in!or#atic% se deter#ina in raport cu+ -volu#ul de #unca cerut
de co#ple"itatea proiectului si volu#ul de #unca cerut de intretinerea si e"ploatarea siste#ului
in!or#atic.
2.8sti#area necesarului de produse-progra# pot !i asigurate+ -din ansa#blul de progra#e
care insotesc calculatorul electronic- -prin preluarea de ele#ente tipizate- -prin preluarea altor
progra#e% de la alte centre de in!or#atica- -prin elaborarea so!tului% cu e!orturi proprii.
3@
0.-.Plani)i"area realizarii ite.el#r in)#r.ati"e
Aceasta etapa are la baza principiul proiectarii si i#ple#entarii esalonate.
E0/,%*/2)/ reprezinta ordinea in care vor !i abordate co#ponentele siste#ului. 8salonarea
se reprezinta sub !or#a unui gra!ic detaliat in care se speci!ica !iecare #odul co#ponent% etapele
de realizare si durata !iecareia.
3riterii+
a- prioritatea obiectivelor co#ponente-
b- asigurarea legaturilor intre co#ponente.
Aceste relatii sunt de 2 tipuri% relatii de precedenta si relatii de succesiune- c-
disponibilitatea resurselor
0.0.Pr#ie"tarea ,e ,etali! a ite.el#r in)#r.ati"e
A&+3C3+/+3 3* 52%3)&+/2)/ -) -)+/,3'+
7.detalierea !unctiunilor si a structurii !unctionale a subsiste#elor-
2.proiectarea detaliata a Miesirilor$ !iecarui subsiste#-
3.proiectarea codurilor-
2.proiectarea detaliata a Mintrarilor$ !iecarui subsiste#-
5.proiectarea !isierelor si a bazei de date.
6.evaluarea necesarului de resurse-
=.plani!icarea elaborarii progra#elor.
P2%3)&+/2)/ 03+'/+33,%2 &' 2)B',+/+) 73*/,) K3)0323,) 030+)(),%2. Aceasta etapa poarta
denu#irea de proiectare logica de detaliu si se !inalizeaza prin intoc#irea pentru !iec situatie !inala
a speci!icatiilor de iesire care servesc la+ trans#iterea rezultatelor prelucrarii pe calculatorul
utilizatorului- -trans#iterea progra#atorului a proiectului situatiilor% !ara a#biguitati.
Alegerea suportului in!or#atiilor de iesire I i#pri#anta% displaN% disc !i" #agnetic% !loppN
disc% banda #agnetica. Pentru de!initivarea !or#ei si a !or#atului de prezentare a situatiilor !inale
trebuie+ -respectarea cerintelor conducerii privind #acheta siituatiei !inale- -restrictiile tehnice-
-ele#entele de e!icienta- -lizibilitatea si spatierea- -utilizarea !or#ularelor preplatite- -utilizarea
#onitoarelor sau a ter#inalelor video- -utilizarea generatoarelor de rapoarte-
37
De!initivarea procedurilor de utilizare si interpretare a iesirilor reprezinta cea de-a treai
directie de lucru din cadrul proiectarii !izice de detaliu si include% procedurile de utilizare a
in!or#atiilor de la iesire dar si diverse interpretoare a situatiilor !inale.
P2%3)&+/2)/ 3*+2/23,%2 030+)(),) 3*7%2(/+3&)
Proiectarea detaliata a intrarilor cuprinde ca etape% proiectarea logica de detaliu si
proiectarea !izica de detaliu.
Speci!icatiile de intrare trebuie sa cuprinda+ -#acheta docu#entului- -instructiunile de
culegere% utilizare si transpunere pe suport tehnic- -regulile de control si validare.
In proiectarea !izica de detaliu este necesara realizarea a 2grupe de activitati+
7.Alegerea suportului tehnic pentru culegerea datelor-
2.proiectarea #achetelor docu#entelor de intrare I #acheta docu#entului pri#ar trebuie
sa contina de!inite ur#atoarele ele#ente de structura+ antetul% denu#irea docu#entului- coduri de
identi!icare% data% rubrici
3.stabilirea instructiunilor de culegere si regulilor de control si validarea datelor I trebuie
sa cuprinda reguli de validare #anuala a volu#ului a secventei docu#entelor si a ci!relor de
control pe pachetele de docu#ente pri#are si reguli pentru controlul sintactic a datelor din
docu#entele pri#are. Aceste reguli de control sunt o conditie necesara pentru scrierea progra#elor
de veri!ic logica a datelor de intrare
2.proiectarea video!or#atului de intrare se !ace in in !ctie de #odul concretde des!asurare a
dialogului operator calculator si se poate des!asura sub 2 !or#e+ -varianta intrebare-raspuns% cu
de!ilarea liniilor ecranului si varianta a!isarea pe ecran a #achetei de introducere a datelor de
intrare.
0.1.Pr#ie"tarea )iierel#r
P2%3)&+/2)/ ,%;3&/ -) -)+/,3' / 7303)2),%2
Structurarea datelor in !isiere este o operatie de de!inire a structurilor logice% de descriere a
continutului in!or#ational pe articole. Structurarea logica se prezinta ca un sir de caractere
constituit prin concatenarea #ai #ultor ele# in!or#ationale.
Proiectarea structurilor logice consta in stabilirea ele#entelor in!or#ationale care co#pun
articole tinandu-se sea#a de continutul real al intrarilor in!or#ationale de rolul !iecarui !isier in
32
procesul prelucrarii. Structura datelor din !isier i#plica de!inirea continutului in!ro#ational al
articolelor.
Prin Precizarea caracteristicilor logice de utilizare analistul stabileste caracteristicile
descriptive speci!ice datelor si #odul lor de e"istenta si utilizare.
3aracteristica logica a ele# in!or#ational Atribut posibil
/atura datelor /u#erica -al!anu#erica -al!abetica
<ipul datelor Intreg -real -co#ple"
Precizia datelor Si#pla I dubla - e"tinsa
Eari#ea datelor Mn$ caractere
9actorul de repetitivitate Mn$ operatii
3aracteristica principala pe baza caruia se stabileste !or#atul articolelor este !actorul de
repetitivitate al anu#itor ele#ente in!or#ationale din structura. Indicatorii de activitate ai
!isierelor sunt obligatoriu de de!init si respectat deoarece nivelul lor sunt conditie esentiala a
realizarii ur#atoarelor operatii+ -stabilirea necesarului de suprturi tehnice de date- -esti#area
duratelor de e"ploatare a !isierelor- -plani!icarea operatiilor de culegere control.
Indicatori pentru !isiere I cei #ai reprezentativi indicatori !olositi pentru gestiunea datelor
a caror nivele #a"i#e trebuie esti#ate la #o#entul proiectarii logice sunt+ n ;nr de articole
esti#ate in perioadele de var! din activitate4 si n
s
;nu#arul de articole sterse la #o#entul
actualizarii unui !isier4- n
a
;nr articolelor noi adaugate la #o#entul actualizarii unui !isier- n
e
;nr
artic e"ploatate la #o# unei prelucrari auto#ate4- n
#
;nr artic #odi! la #o# actualiz unui !isier4.
Gn indicator utilizat !recvent pentru caracterizarea stabilitatii in ti#p stabilitate speci!ica
!iec tip de colectie in parte este ponderea ;#4 a articolelor actualizate intr-o perioada de ti#p.
Ponderea se calculeaza dupa+ #Kn
#
Ln
a
L;n
s
?n4O7@@.
Pentru caracterizarea #odului de utilizare al articolelor din !isier% in procesul prelucratii% se
poate calcula indicele de utilizare al articolelor din !isier ;I
u
4
P2%3)&+/2)/ 73B3&/ -) -)+/,3' / 7303)2),%2
Activitati+ proiectarea #achetelor de stocare a datelor- de!inirea caracteristicilor !izice la
nivelul !isierelor- calculul necesarului de suporturi tehnice de date
33
3aracteristicile !izice la nivel de !isier I vizeaza in principiu asocierea acelor para#etrii
generali si a acelor atribute reprezentative care descriu cel #ai bine proprietatile colectiei de date si
#ediul lor de stocare prin indicare lor% !isierele sunt recunoscute si utilizate de di!erite co#ponente
din cadrul siste#elor de operare.
P2%3)&+/2)/ 0+2'&+'233 9/B),%2 -) -/+) K structura bazei de date reprez un #odel al datelor
e"pri#at in concepte speci!ice unui anu#it siste# de gestiune a bazelor de date ;SF.D4% lucru ce
!ace ca proiectarea bazei de date sa reprezinte transpunerea #odelelor conceptuale in ter#enii unui
#odel al datelor suportat de un anu#it tip de SF.D% #odel ierarhic% retea% relational% !unctional.
Deter#inarea legaturilor dintre colectiile de date si a #odului de reprezentare a acestora se
realizeaza pe bazalegaturilor naturale dintre obiectele descrise cu a)utorul entitatilor identi!icate.
Presupune# entitatile Mgestiuni$ si M#ateriale$% relatiile dintre entitati pot !i de 3 tipuri+
7. 0elatii de tipul unu la unu Iat cand intr-o gestiune se poate a!la un singur #aterial iar un
#aterial apartine unei singure gestiuni-
2.0elatii de tipul unu la #ulti atunci cand intr-o gestiune se pot a!la unul sau #ai #ulte
#ateriale% iar un #aterial apartine unei singure gestiuni.
3.0elatii de tipul #ulti la #ulti at cand intr-o gestiune se pot a!la unul sau #ai #ulte
#ateriale% iar un #aterial poate apartine uneia sau #ai #ultor gestiuni.
Pentru entitatile gestiuni si #ateriale% pot e"ista gestiuni care nu detin nici un #aterial%
reprezentatnd gestiunile de produse !inite dar nu poate e"ista un #aterial care sa nu apartina nici
unei gestiuni.
0elatiile recursive pot !i de 3 tipuri+ relatii de tipul unu la unu% unu la #ulti% si #ulti la
#ulti% regulile de reprezentare !iind generale.
P2%3)&+/2)/ +)>*%,%;33,%2 -) 52),'&2/2) / -/+),%2
C/2/&+)230+3&33,) +)>*%,%;3)3 de prelucrare auto#ata a datelor I se poate de!ini ca !iind
ansa#blu de procedee% #i)loace si #etode utilizate in do#eniul prelucrarii auto#ate a datelor%
avand ca scop !inal% obtinerea unor tabele% liste% gra!ice si alte tipuri de situatii de iesire ce contin
in!or#atiile necesare !unda#entarii deciziilor% controlul e"ecutiei lor si e"ecutia unor operatiuni.
32
'biectivele ur#arite in proiectarea organizarea si !unctionarea tehnologiei pad% sunt
subordonate obiectivului principal+ asigurarea !urnizarii din procesul prelucrarii% in ti#p util% a
in!or#atiilor necesare si su!iciente de calitate corespunzatoare si cu cost #ini# pe unitatea de
in!or#atie prelucrata si #odi!icata.
PAD trebuie sa asigure realizarea obiectivelor secundare+
-utilizarea e!icienta a resurselor i#plicate-
-realizarea concordantei intre cerintele concrete si #etodele si procedeele utilizate-
-asigurarea calitatii in!or#atiei in procesul prelucrarii si pastrarii ei pe parcursul intregului
!lu".
'peratiile tehnologice in prelucrarea auto#ata a datelor ;PAD4 sunt+
-operatii tehnologice de pregatire a datelor in vederea prelucrarii lor auto#ate-
- operatii tehnologice de prelucrare propriu-zisa a datelor-
-operatii tehnologice de redare a rezultatelor obtinute prin prelucrare.
35
B I B L I O G R A F I E
A.IP9Q/8S3G%3. S<Q/8S3G - Analiz e"#n#.i"#4)inan"iar%
8d. 8cono#ic&%2@@5% .ucureti
D'.0'<Q /IBQ 4 E"#n#.ie '#liti"4E"#n#.i"4
AS8% 3atedra de econo#ie politic&% .ucuresti% 2@@3
8ditura Agenia de 3onsulting Gniveritar- 8!icient S06
R8S/8 PAG6 - M#,!l e"#n#.i" ,e g5n,ire% 8d. Didactic& i Pedagogic&%
.ucureti%2@@5
EQ0FG68S3G DGEI<0G - Analiza e"#n#.i"#4)ina"iar a 6ntre'rin,erii
4 .et#,e i te3ni"i4 Supli#ent la 0evista
<ribuna econo#ic&$% 2@@@ I
EQ0FG68S3G DGEI<0G - Analiza e"#n#.i"#4)inan"iar% 8d. 9undaiei
0o#1nia de E1ine$% .ucureti% 2@@5
EQ0FG68S3G DGEI<0G% - Diagn#ti" e"#n#.i"#4)inan"iar7
/. EA0IA% 0.AASI68 8d. 0o#cart% 2@@5
/I3G68S3G EA0IA - Diagn#ti" gl#%al4trategi"7 .uc.2@@5
P'P8S3G 6AG08/<IG - Mi"r#e"#n#.ie% 8d Di#itrie 3ante#ir%2@@5
REGULAMENTUL DE APLICARE A LEGII CONTABILITII NR.8"D"#.".==
0'.G A% F8'0F8S3G /. - Analiz e"#n#.i"#4)inan"iar%
8d. '#nia G/I% S.A.S.<. S06 .raov%2@@6
<0I.G/A 83'/'EI3Q - Nr. -07 $882
AI/<I6Q F8'0F8<A - Diagn#ti" )inan"iar i e+al!area &ntre'rin,eril#r%
8d. Didactic& i Pedagogic&% 0A .ucureti%2@@5
36