CURS 1

Sistem informatic ansamblu de echipamente (Hardware); ansamblu de programe (Software); ansamblul de

personal.
Software Produsul intelectual ce const din programe, proceduri, reguli i documentaia asociat pentru
funcionarea unui sistem de calcul i/sau prelucrare a datelor.
Pachet software Mai multe programe software care lucreaz mpreun pentru ndeplinirea unui set de
funcii i care sunt distribuite sau vndute mpreun.
Pachet software
programele propriu-zise (codul sau instruciunile);
datele asociate prelucrrilor prezute !n program;
documentaia asociat produsului.
Elemente constitutive ale software- ului de aplicaie
Program: codificarea !ntr-un limba" de niel !nalt a unor algoritmi sau a unor funcii de prelucrare a
datelor; este o unitate de sine stttoare; lucreaz cu date de intrare # ie$ire proprii.
Subprogram: pri din programe pentru rezolarea problemelor dintr-o clas mai larg; sunt apelabile din
diferite pri ale programului; asigur un grad !nalt de standardizare $i modularizare.
Modul: element de structur al programului; rezultat din diizarea aplicaiei !n pri distincte; are
independen funcional; termenul este utilizat la orice niel !n ierarhia sistemului informatic.
Pachet: subsistemul de programe.
Clasificarea generaiilor de produse software
%. &roduse program care prelucreaz date i informaii
&roduse program '()(*+,
&roduse program -()./0S12+()1*/
&roduse program 3&0+/,/)(1S/4
5. &roduse program care prelucreaz cunotine
-Sisteme de asistare a 6/-+7+/+
-Sisteme /8&/0,
&rodusele software orientate pe domeniul sau specificul aplicaiei
dup gradul de generalitate9
de uz general - realizeaz funcii de uz general;
generalizabile - specifice la niel de grup tipologic de uniti sau actiiti;
refolosibile - pot fi preluate $i de ali utilizatori;
unicat - elaborate numai pentru un anumit tip de utilizator sau aplicaie.
dup natura funciilor utilizator informatizate9
- informatizarea proceselor de conducere;
- informatizarea principalelor funcii ale !ntreprinderii;
- automatizarea actiitilor de birou - administratie (birotica);
- informatizarea cercetrii $tiinifice: documentrii: proiectrii;
- robotica industrial;
- automatizarea actiitilor de programare;
- inteligena artificial etc.
dup tipul de domeniu (ramura: subramura) cruia i aparine utilizatorul final9 pentru uniti industriale:
agricole: silicultur: construcii: transporturi: telecomunicaii: !nm;nt: cultur $i art: ocrotirea sntii:
aproizionarea tehnico - material etc.
Definirea software-ului standard
<ace parte din categoria softwareului de aplicaii: alturi de aplicaiile specifice: dezoltate indiidual de
ctre companii.
-uprinde acele programe care au fost realizate de companii de software sau productori de hardware
pentru o pia anonim.
1
=n plus fa de programele !n sine: include bunuri i servicii adiionale: cum ar fi documentaii: cursuri de
pregtire: suport pentru instalare sau !ntreinere.
6eosebirea fa de aplicaiile dezoltate indiidual (create de companii sau de teri pentru dierse actiiti
specifice companiei) proine mai ales din gradul de utilizare .
Categorii generale de software standard
software te!nic9 conine programe !n care se utilizeaz cu precdere funcii matematice: metode statistice
sau de cercetri operaionale.
software pentru administrarea afacerii9 ofer suport pentru procesele de gestiune a afacerii (de e>emplu
contabilitate: resurse umane: planificarea $i controlul produciei: managementul materialelor sau ;nzri).
Avantae
cost mai redus de achiziie
costuri de !ntreinere mai reduse
procesul de achiziie dureaz mai puin
adaptabilitate la cerinele companiei
consistena interfeei cu utilizatorul
De!avantae
probleme de adaptabilitate
probleme legate de interfaa cu alte produse
dependena fa de productor
Etape generale ale procesului de selecie a pachetelor software"
1# Stabilirea necesitii de ac!iziionare a pachetului software $i identificarea pachetelor software care pot fi
candidate poteniale.
$# Stabilirea pachetelor software candidate.
%# /liminarea pachetelor software care nu au caracteristicile cerute sau care nu pot funciona pe#!mpreun
cu echipamentele hardware: sistemul de operare $i sistemul de gestiune a bazelor de date dorite de
beneficiar.
&# ?tilizarea de te!nici de evaluare pentru a ealua pachetele rmase $i pentru a obine un puncta" sau o
clasificare general a acestora.
'# 0ealizarea unei analize mai detaliate prin obinerea unei ersiuni de prob a pachetelor software aflate pe
primele poziii $i efectuarea unei ealuri empirice. &achetul trebuie testant !ntr-un mediu adecat.
(# "egocierea unui contract prin specificarea preului pachetului: numrului de licene software: planului de
pli: funcionalitilor specifice: responsabilitilor priind instalarea: reparaiile $i mentenena: planul de
lirare $i instalare a produselor: alte aspecte legale.
)# #umprarea i implementarea celui mai potriit pachet software.
Criterii legate de caracteristicile
funcionale
Descriere
Funcionalitatea inclus 1rii sau funcii ale actiitii beneficiarului pe care pachetul
trebuie s le ofere. 6escrie modul !n care pachetul software
acoper fiecare funcie
Completitudine @radul !n care software-ul !ndepline$te cerinele funcionale
(produsul rezol toate problemele din clasa respecti)
Niel de securitate &oliticile de securitate suportate de pachetul software (de
identificare a utilizatorului: de audit: criptarea de date)
!tilizare simultan )umrul de utilizatori care se pot conecta simultan la produs $i !l
pot folosi
Parametrizare complet &arametrii algoritmului folosit s fie sub controlul utilizatorului
"imensiunea problemei 6imensiunea ma>im a problemei ce trebuie rezolat !n raport
cu dimensiunea ma>im acceptat de produsul program
2
Criterii legate de caracteristicile de
calitate
Descriere
Standarde S#$" 'ulimea Sistemelor de @estionare a Aazelor de 6ate care pot fi
accesate de un pachet software (SB* Serer: (racle: 6A5:
SCbase: +nformics)
Standarde de comunicaie Standardele inter-organizaionale de transfer de date care sunt
acceptate de un pachet software (/6+: 8'*)
%arietatea platformelor -apacitatea pachetului de programe pentru a rula pe mare
arietate de platforme de calculator (hardware $i software)
Scalabilitate 1bilitatea pachetului software de a suporta cre$terea numrului
de utilizatori $i a numrului de tranzacii
&nterfaa utilizator ?$urina cu care utilizatorul poate folosi interfaa pachetului de
programe
'aportarea erorilor S pun !n eiden totalitatea erorilor e>istente !n date: s
stabileasc locul: cauza $i modalitile de eliminare a erorilor
'obustee -apacitatea pachetului de programe de a rula !n mod constant:
fr erori
Corectitudine &rodusul program respect specificaiile de realizare
%iteza de e(ecuie &achetul software ofer rezultate !ntr-un interal de timp
rezonabil: !n raport cu dimensiunea datelor
Criterii legate de
)nztor*distribuitor
Descriere
Manual de utilizare 6isponibilitatea unui manual de utilizare: cu inde>: care s
conin informaii importante $i comenzile principale
+utorial 6isponibilitatea unui tutorial pentru a !na modul de utilizare
a pachetului de programe
&nstruire 6isponibilitatea unor cursuri de formare pentru a !na
pachetul software
Mentenan i actualizare 6istribuitorul ofer spri"in pentru mentenana $i actualizarea
pachetului software
Consultan 6isponibilitatea distribuitorului de a oferi suport tehnic $i
consultan
"emonstraii 6isponibilitatea online a unor ersiuni demonstratie sau de
!ncercare gratuite ale produsului
,(perien />periena ;nztorului cu priire la dezoltarea produselor
software
,(periena anterioar 6ac e>ist: e>periena profesional anterioar !n relaia cu
distribuitorul
'eferine 0eferine ale clienilor e>isteni care folosesc produsul
Criterii legate de costuri i beneficii Descriere
Costul licenelor -ostul licenelor produsului din punct de edere al numrului
de utilizatori
Costurile de instruire -osturile de instruire ale utilizatorilor care or folosi produsul
Costuri de instalare i implementare -osturi legate de instalarea $i implementarea pachetului
software
Costuri de mentenan -osturi legate de mentenana produsului software
Costuri de actualizare -osturi de actualizare a produsului atunci c;nd o nou ersiune
a fi lansat
Costuri hard-are -ostul ma$inilor folosite pentru a spri"ini sistemul: inclusi
procesoare: memorie $i terminale
$eneficii directe /conomii tangibile !n munc $i echipamente: reducerea
3
costului pe unitatea de procesare $i eliminarea costurilor
priind sericiile e>ternalizate
Costul licenelor -ostul licenelor produsului din punct de edere al numrului
de utilizatori
Costurile de instruire -osturile de instruire ale utilizatorilor care or folosi produsul
Criterii legate de hard-are i
soft-are
Descriere
Memorie intern 'emoria intern necesar pentru rularea produsului
Spaiu e(tern de stocare Spaiu de stocare sub form de spaiu pe disc sau alte faciliti
de stocare
Cod surs 6isponibilitatea codului surs
Platform hard-are &latforma hardware necesar pentru a rula software-ul
+ehnologia de reea ,ehnologia de reea necesar pentru a rula pachetul de
programe: de e>emplu *1): D1)
CURS $
Cloud computing
Definirea conceptului
0eprezint o soluie de utilizare a resurselor informatice care se pot configura !n funcie de necesitile
beneficiarului - serere: spaiu de stocare: aplicaii $i sericii.
?tilizarea resurselor se face la cerere $i !n cantiti ariabile: platind doar ceea ce se consum.
-lound computing reprezint un nou mod prin care se pot oferi resurse de calcul: $i nu o nou te!nologie.
*ipuri de cloud computing
1. =n funcie de amplasarea soluiei cloud9
Pu+lic cloud9
+nfrastructura de calcul este la sediul funizorului.
-lientul nu are izibilitate $i control asupra locului !n care infrastructura de calcul este gzduit.
+nfrastructura este !mprit !ntre orice organizaii.
Private cloud9
+nfrastructura de calcul este dedicat unei anumite organizaii: fr a fi parta"at.
+nfrastructura poate fi localizat la sediul organizaiei (on premise) sau la distan (off premise).
&oate fi gestionat sau nu de organizaia client.
Soluie este mai scump $i mai sigur.
,-+rid cloud9
?tilizarea concomitent de cloud: at;t public c;t $i priat.
Communit- cloud9
&arta"area infrastructurii de calcul !ntre organizaiile din aceea$i comunitate.
*ipuri de cloud computing
A. =n funcie de tipul de sericii oferite9
.nfrastructure as a service /.aaS0"
(fer sericii legate de dispozitiele hardware9 sericii de stocare (baze de date sau de stocare pe disc)
sau serere irtuale.
<urnizori9 1mazon /-5: 1mazon SE: 0acFspace -loud Serers $i <le>iscale.
Platform as a Service /PaaS0"
(fer platforme de dezoltare !n cloud.
&ermite dezoltarea de aplicaii noi: folosind 1&+-uri instalate la distan $i configurabile.
<urnizori9 @oogle 1pplication /ngine: 'icrosoft 1zure: force.com a Salesforce.com.
Software as a Service /SaaS0"
(fer soluii software !n cloud.
/ste un sector bine dezoltat.
4
&ionier !n domeniu a fost Salesforce.com cu soluia online de tip -ustomer 0elationship 'anagement
(-0').
1li furnizori9 de e-mail online: precum @oogle @mail $i 'icrosoft Hotmail : @oogle docs sau ersiunea
online pentru birou a 'icrosoft numit A&(S (Ausiness &roductiitC (nline Standard Suite).
Caracteristici
6isponibilitatea unei infrastructuri de calcul de dimensiuni mari: c;nd acest lucru este necesar9
oric;nd: la cerere;
pentru perioadele de ma>im de actiitate;
pentru necesiti temporare.
?tilizeaz un model de facturare de tipul 3plte$ti c;t consumi4.
6e obicei: nu implic un anga"ament pe termen lung cu furnizorul.
)u presupune cheltuieli de capital semnificatie.
Sericiile sunt disponibile din orice locaie.
&oate fi comandat online: fr contracte formale detaliate.
Premise
&rognoze greu de realizat
*ipsa de capital
-osturi controlabile
1ctiiti sezoniere
0eutilizare de configuraii
1cces fr instalare
0educerea cheltuielilor de natur tehnic
*ehnologie verde /green computing0
'ai puin hardware necesar: mai ales serere.
5
1eneficii 2i limit3ri 1eneficii 4imit3ri
1cces la aplicaii de oriunde )u toate aplicaiile ruleaz !n cloud
Software gratuit sau pltit !n funcie de
utilizare
Suportul organizaional
1cces 5G de ore la infrastructur $i
coninut
Securitatea $i protecia datelor sensitie
&rotecia mediului prin utilizarea
tehnologiilor erzi
'aturitatea soluiilor
-re$te deschiderea utilizatorilor ctre
noile tehnologii
*ipsa de !ncredere
?tilizare offline cu posibiliti ulterioare
de sincronizare (@oogle @ears)
.iteza#lipsa +nternetului pot afecta
modul de lucru
'ai puine de$euri to>ice: rezultate !n urma scoaterii din uz a echipamentelor hardware.
-onsum redus de energie prin reducerea numrului de centre de date9
reele indiiduale nu utilizeaz resursele la capacitate ma>im.
'ai puin spaiu necesar pentru stocarea echipamentelor: rezult;nd reducerea cheltuielilor cu chiria etc.
*ehnologii 5nrudite
6rid computing9 o reea de calculatoare care sunt utilizate !mpreun pentru a obine resurse mari $i rapide
de procesare.
7irtuali!area9 un strat abstract care desparte componenta hardware de sistemul de operare: pentru a oferi
o mai buna utilizare a resurselor.
Utilit- Computing9 un model pentru calculul plii utilizrii sericiilor informatice: similar cu modul !n
care sunt facturate utiliti precum energia electric.
Autonomic Computing9 Hauto-administrareaH calculatoarelor: adic calculatoare care se pot corecta !n
mod automat: fr interenie uman.
E8emple de servicii cloud computing
Sericii orientate ctre consumatori9 ,otmail#com9 ,witter: 'CSpace: DiFipedia: Iou,ube: <acebooF:
Alog-uri: sericii de hosting.
Sericii de business9 Salesforce.com Salesforce -0'.
&latforme de dezoltare9 @oogle $i 'icrosoft.
Spaiu de stocare9 1mazon.com
CURS %
Pachete software pentru prelucr3ri analitice
1#Prelucr3ri analitice
$#.mportana datelor 5n prelucr3rile analitice
%#Pachete software pentru optimi!3ri
&#Pachete software statistice
&relucrrile analitice (engl. 1nalCtics) reprezint punerea !n aplicare a tehnologiei informaiei: a
cercetrilor operaionale $i a statisticii pentru rezolarea problemelor din dierse domenii.
&ot constitui intrri pentru deciziile umane sau pot determina decizii complet automatizate.
Sunt considerate o parte a ceea ce este cunoscut sub denumirea de +nteligena afacerii (Ausiness
+ntelligence).
1eneficii ale aplicarii prelucrarilor analitice
1"uta la gestionarea companiei in remuri neprielnice: prin oferirea managerilor instrumente pt intelegerea
dinamicii afacerii: incluzand modalitatea in care schimbarile economice si de piata influenteaza performanta
afacerii.
&un in aloare inestitiile anterioare in +, si in dobandirea de informatii pentru a obtine e>ecutii mai
rapide si mai multa aloare adaugata afacerii.
1sigura o baza pt luarea deciziilor de-a lungul timpului: prin folosirea datelor clare: logice si e>plicite.
0educ costurile si imbunatatesc eficienta. ,ehnicile de optimizare pot minimiza cererea de actie: iar
modelele predictie pot anticipa schimbarile pe piata si permit companiilor sa adopte rapid reducerea
preturilor si eliminarea risipelor.
1sigura managementul riscului prin folosirea unor metrici precise si modele pentru managmentul riscului.
1nticipeaza schimbarile in conditiile pietei prin detectarea sabloanelor in datele e>trem de multe
referitoare la clienti si piata.
E8ista % roluri importante intr-o companie: in ceea ce prieste problema prelucrarilor analitice9
6
<actorii decizionali e>ecutii -J senior manager9 decid ce informatie trebuie definita si gestionata in
comun si in ce departamente din companie trebuie ea parta"ata.
1dministratorii de date (stewards) -J business manager9 administreaza datele de-a lungul proceselor si
functiilor prin asigurarea definirii standardelor afacerii: calitatea informatiei: protectia informatiei: ciclul de
iata al informatiei.
K1ocatii4 datelor analitice9 se asigura ca datele si informatiile pot fi usor accesate si utilizate. Sunt numiti
si centre de competente ale inteligentei afacerii; sunt responsabili cu asigurarea conectiitatii
departamentului +, cu restul departamentelor companiei: ei facand parte total sau partial din departamentul
+,.
Prelucrari analitice : date ; anali!e
Datele sunt importante in prelucrarile analitice datorita urmatoarelor lor caracteristici9
Structura datelor L natura lor: cum pot fi stocate (cuburi: masie: non-numerice - nestructurate) LJ tipuri
diferite de analize ce pot fi afectuate asupra lor.
6atele apar sub forma de cuburi atunci cand sunt e>trase din A6 in 66 pt a forma date istorice. -uburile
sunt multidimensionale (e>9 anzarile trimestriale din "udetul > LJ dimensiunile9 aloarea anzarii: "udet:
trimestru).
/>. de date nestructurate9 tonalitatea ocii: comentariile de pe retelele de socializare: clasificarea (rating)
unor site-uri etc.
?nicitatea datelor pentru obtinerea unor strategii unice de dezoltare a companiilor.
(btinera datelor unice se poate realiza astfel9
-ompania sa detina prima datele comerciale disponibile (e>9 plata facturilor poate reprezenta o predictie
asupra accidentelor cu masina. &latesti la timp facturile LJ nu faci accidente -J a fost demonstrat prin date)
6atele sa fie interne companiei (e>9 )iFe foloseste senzori in adidasi pt a colecta date despre cat de mult si
repede alearga clientii LJ cel mai mult se alearga duminica: dupa ora %M.NN)
6atele sa proina din operatii de baza ale companiei (e>9 -isco SCstems poate determina reteaua carui
client poate aea probleme tinand cont de9 configuratia retelei: uzanta ei: pozitia dispozitielor in retea etc.)
+ntegrarea datelor L agregarea datelor din surse multiple din afara si din interiorul organizatiei.
/>9 integrarea datelor web cu datele clientilor: e>trase din comenzile plasate de ei (stocate de sistemul
/0& al firmei).
'aster 6ata 'anagement ('6') L organizarea datelor principale O implicarea dierselor procese si
tehologii in managmentul anumitor date de tip obiecte (client:produs etc.): care sunt des folosite in
organizatie. 1cest proces este costisitor si de durata si de aceea se recomanda sa fie aplicat doar asupra
datelor celor mai importante. ,rebuie stabilita o balanta intre eforturile de integrare si initiatiele analitice.
'6' implica9
Standardizarea definirii datelor
/liminarea sau corectarea alorilor incomplete sau inadecate
+mbunatatirea procedeuluide gestiune si culegere a datelor: ce cauzeaza date
incomplete#incorecte#4necuratate4.
-alitatea datelor
+n procesele analitice se poate lucra cu date lipsa si chiar se pot estima anumite date ce lipsesc: spre
deosebire de sistemele tranzactionale sau aplicatiie A+ clasice: unde lipsa datelor este itala.
1par probleme atunci cand e>ista date eronate: inselatoare si trebuie identificate sursele de proenienta ale
acestora.
/itarea stocarii datelor eronate se poate face prin9
Stocarea datelor in A60 (se mentine o redundanta minima si controlata) LJ cat mai puine duplicate si
alori lipsa P se pot impune restrictii de integritate.
6e e>. nu pot fi acceptate alte alori decat QfR: QmR pt campul gen.
.alidarea intrarilor in sistem.
.erificarea periodica a datelor modificabile: de e>9 adresa: tel: stare ciila: nr copii etc.
1ccesul la date (date accesibile: in special din depozite de date sau concentrari de date O 6ata 'arts).
/nterprise 6ata Darehouse (6epozit de date la niel de companie)9 cuprinde atat date istorice cat si
curente -J tot ce e neoie pt analize.
7
-onfidentialitatea datelor O trebuie respectata confidentialitatea clientilor: anga"atilor: furnizorilor etc.
1dministrarea datelor (goernanace) O toate modalitatile prin care se asigura ca datele sunt folositoare in
analize9 sunt definte consistent: sunt de calitate: standardizate: integrate si accesibile.
Principalele activit3i 5n re!olvarea unei pro+leme de optimi!are sunt"
definirea componentelor modelului O ariabile: funcii obiecti: restricii
colectarea datelor necesare modelului
rezolarea instanei# instanelor modelului
rapoarte $i analiza rezultatelor
gestiunea ersiunilor modelului $i a scenariilor de date
Pentru implementarea aplicaiilor avansate pentru suport de deci!ie se pot distinge urm3toarele
a+ord3ri de +a!3"
+mplementarea unor pachete software specializate
+nstrumentele software pentru modelarea matematic
'odelarea prin intermediul foilor de calcul />cel
&rogramare bazat pe componente
&rogramare integral
Un pachet software speciali!at este o soluie software complet sau aproape complet: furnizat de ctre
un ;nztor. 'ulte pachete ofer solutii orizontale: independente de profilul actiitii desf$urate !n cadrul
organizaiei: cum sunt de e>emplu /0&-urile: -0'-urile: S-'-urile etc. furnizate de firme ca S1& sau
(racle. 1lte pachete ofer soluii erticale care integreaz soluii de cercetri operaionale adaptate pentru
industrii sau procesele de afaceri specifice: cum ar fi soluiile pentru planificarea: programarea $i optimizare
lanului de aproizionare: sau soluiile de automatizare $i informatizare energetic.
Programarea integral3 reprezint o soluie aflat la cellalt capt al spectrului. 1ceste programe sunt
construite personalizat: de la zero: de e>emplu !n limba"e de programare precum -PP: .isual Aasic: Saa
sau 6elphi: cu utilizarea a foarte puine componente e>terne.
Programarea +a!at3 pe componente reprezint o ariant la soluia programrii integrale: care foloseste
diferite pachete de componente achiziionate de la diferiti furnizori: precum $i cod personalizat pentru a
integra aceste componente !ntr-o soluie unic. ?n e>emplu de furnizor de componente software este +*(@:
care inde componente specifice pentru suport de decizie $i aplicaii de planificare aansat.
.nstrumentele software pentru modelarea matematic3 precum $i modelarea prin intermediul foilor de
calcul /8-/* pot fi priite ca soluii intermediare: !n care se pstreaz fle>ibilitatea oferit de abordarea
programarii: dar se eit necesitatea programrii detaliate prin utilizarea unui limba" de programare de niel
!nalt. +nstrumentele software pentru modelare matematic: cum ar fi 1+''S: sunt special concepute pentru
modelarea de clase de probleme din domeniul cercetrilor operaionale: cum ar fi programare liniar (*&):
programare non-liniar (&)*): programare !n numere intregi (&)+).
Licentele software
Licenta software = reprezinta o autorizatie de a utiliza produsul software gratuit sau contra cost in
scop personal, comercial sau educativ. Licenta poate fi folosita pt o singura persoana sau pt un
grup de persoane si poate lua forma unui angaament scris dar de multe ori e inclusa si in soft!ul
insusi.
"rincipii de distri#utie a produselor soft din punct de vedere a licentei $
"rincipiul distri#utiei li#ere
"rincipiul distri#utiei comerciale
%
"rodusele software comerciale pot avea urmatoarele tipuri de licenta$
licente gratuite de pro#a $ permit utilizarea intr!un timp limitat & de o#icei 3' de zile (
licente educationale $ in scop educativ pt elevi)studenti, in timp limitat sau nelimitat.
licente comerciale depline
*n functie de dreptul de autor, licentele pot fi$
a( soft freeware
#( propert+ soft
,oftware freeware = cu distri#utie li#era- sunt gratuite dar impun restrictii de utilizare in
scop comercial.
,oftware!ul freeware poate fi studiat sau modificat, fara restructii sau cu restrictii minime. "t
a fi considerat soft li#er, codul sursa tre#uie sa fie distri#uit impreuna cu o nota de cop+!rig.t.
/ulte produse pot fi in acelasi timp si freeware si li#er.
,oftware!ul li#er nu tre#uie confundat cu soft!ul 0pen ,ource.
"ropert+ software = e opusul software!ului li#er , iar prin intermediul dreptului de cop+!rig.t
controleaza modul in care e ac.izitionat, utilizat si distri#uit produsul.
1in acest punct de vedere, licentele software pot fi impartite in$
,.areware
2reeware
2ull cop+ ! rig.t
Licentele freeware ! gratuit pt o perioada nelimitata de timp
Licentele s.areware ! gratuit pe o perioada limitata si care contine restrictii de functionalitate
SAS
&achetul software integrat S1S
<aciliti $i caracteristici ale S1S /nterprise @uide
&a$ii unei sesiuni tipice de lucru
Scopul diferitelor zone ale spaiului de lucru
*ucrul cu date !n cadrul unui proiect
6efinirea tabelelor de date S1S
1ccesarea datelor locale
3
1'