http://clasa2bbuzau.wordpress.

com/2014/01/27/teste-pregatitoare-limba-
romana-pirls/

http://clasa2bbuzau.wordpress.com/2014/01/27/teste-pregaritoare-
matematica-timss/

ROLUL FAMILIEI IN EDUCAREA COPILULUI

Fiecare copil se naste intr-o familie. Familia este cea care invata
copilul sa vorbeasca, il invata ce este bine si ce nu este bine sa faca, il
invata ce inseamna minciuna, respectul, bunatatea . Toate acestea sunt
valori care fac parte din cei 7 ani de acasa.
Mai tarziu, alaturi de familie, in educatia copilului intervin societatea si
mediul scolar, moment in care copilul are deja un bagaj de valori primit in
famile. Raportat insa, la timpul pe care il petrece copilul in fiecare dintre
aceste medii, la autoritatea asupra copilului, familia isi pastreaza locul de
lider in educatia copilului.
. Familia este si rmne grupul social vital n asigurarea ngrijirii,
proteciei i educaiei copilului.
Atmosfera cald i de nelegere n familie reconforteaz i creeaz climatul
necesar pentru munca intelectual a colarului. Lipsa de nelegere, severitatea,
exigena prea mare sau ddceala au efecte duntoare asupra copilului care se
afl n tensiune nervoas, mai ales n perioada testelor de evaluare sau spre
sfritul semestrelor, cnd starea de oboseal ncepe s se instaleze.
Datoria prinilor este de a-i ajuta: copiii pot i trebuie s nvee cum
trebuie s-i pregteasc leciile, cum s-i organizeze munca, timpul, viaa.Copiii
trebuie invatati de mici ca au rolul lor in familie ca isi pot aduce contributia la
viata de familie avand propriile sarcini pe care trebuie sa le indeplineasca in mod
regulat. Copiilor nu trebuie sa li se dea sarcini peste puterile lor, dar inexistenta lor
va duce mai tarziu la impresia ca ei nu trebuie si nu sunt obligati sa faca nimic, ca
totul li se cuvine, ca parintii sunt cei care trebuie sa faca totul pentru ei. Nu vor fi
obisnuiti sa munceasca iar mai tarziu nu-si vor indeplini sarcinile scolare, vor
respinge tot ceea ce este mai dificil apreciind din start ca nu stiu, ca nu pot si nu
vor depune un efort mai mare pentru asimilarea notiunilor transmise de catre
invatator.
Tot in familie copilul invata ca in viata nu putem sa facem doar ceea ce ne
convine si ca exista reguli pe care trebuie sa le respectam. Astfel el va sti ca
regulile dintr-o societate au de fapt rolul sa ne protejeze, ca o lume fara reguli ar
insemna un haos total. Odata inteles acest lucru copilului nu i se va mai parea atat
de dificil de respectat rigorile mediului scolar.
De asemenea, familia este cea care ii transmite copilului notiunea de respect.
Odata ce va sti sa respecte o regula si sa respecte o persoana copilul va fi o pesoana
cu care se va putea discuta si care va intelege ca societatea este ca o familie mai
mare in care fiecare avem rolul, locul si importanta noastra.
Ca prini iubitori putem face i greeli n educarea copiilor, nct dorindu-
le binele,s le facem ru. Unii prini sunt prea grijulii, cutnd s-i protejeze i s-
i rsfee mereu. Trind ntr-o astfel de atmosfer devin fricoi, lipsii de iniiativ,
sunt tot timpul agai de fusta mamei; nu vor putea decide ce trebuie facut intr-o
anumita situatie asteptand tot timpul sa fie coordonati sa li se spuna ce au de facut,
n acelai timp ns, devin mici tirani, devin pretenioi, neasculttori, greu
adaptabili la regulile vieii sociale, n afara casei, ntre colegi . Le va fi grau sa ia o
decizie de teama ca nu vor lua decizia corecta si vor fi certati. Nu vor putea sa-si
asume rspunderea pentru propriile fapte, vor invata sa minta ascunzand lucrurile pe
care nu le vor face foarte bine, or trebuie sa recunoastem ca , spunand om spunem
imperfect si ca nu exista nimeni care sa le faca perfect pe toate .
Dac prinii sunt foarte severi, cu o atitudine permanent de duritate, copiii
sufer. Ei sunt continuu lipsii de duioie, de afeciune, triesc permanent cu team
n suflet, stare care duce la apariia unor tulburri de dizarmonii ale dezvoltrii sale
psihice, ale personalitii. Aceti copii vor deveni la rndul lor plini de asprime fa
de cei din jur, iar relaiile lor sociale vor fi ntotdeauna lipsite de afeciune.
Unii prini greesc n educarea copiilor prin schimbarea frecvent a
atitudinii: cnd sunt prea severi, cnd prea ngduitori. Sunt mai rare familiile n
care ambii prini sunt n acelai timp fie prea aspri, fie prea blnzi. Adesea, tatl i
mama pot avea atitudini diferite fa de copil: unul prea sever, altul protector, gata
de a-l rsfa i apra fa de excesele impuse de cellalt printe.
Foarte frecvent, o astfel de situaie este creat prin diferena de atitudine
ntre prini i bunici, acetia din urm protejnd copilul fa de cerinele
disciplinare ale prinilor. n aceste cazuri copiii sunt nelmurii, nehotri cu
privire la ce este bine i ce este ru, avnd o comportare neechilibrat i oscilant,
neputnd nelege ce atitudine s ia n diferite ocazii, n familie sau n relaiile cu
strinii. Copilul nu va mai sti care este de fapt adevarul , cine are dreptate- mama
sau tatal, cum este coret- merita sau nu merita acel lucru.
Lipsa de supraveghere, dezinteresul, indiferena fa de ceea ce gndete
copilul este o alt mare greeal educativ, care duce adesea la pierderea lui de sub
control, acesta devenind un copil-problem din punct de vedere social.Vor fi
indiferenti la efectele propriului comportament asupra celorlalti crezand ca nu
conteza,ca nimeni nu-l apreciaza indifarent de ceea ce-ar face el.
n familiile dezorganizate copiii sufer i prezint tulburri nervoase, de
somn, de poft de mncare, sunt triti, nelinitii. Astfel de reacii au copiii n cazul
cnd prinii se ceart frecvent, nu se neleg, dar mai ales n cazul familiilor
incomplete (prin deces, divor, lipsa ndelungat a unuia dintre prini).
Deosebite probleme se ridic n familiile reconstituite printr-o nou
cstorie, ntre copilul din prima cstorie i tatl sau mama vitreg, ntre copiii
provenii din castoria anterioar a celor doi parteneri. Dac nu dau dovad de
nelegere, de afeciune, dac nu ncearc s i-i apropie, s-i priveasc apropiat,
acetia devin dezadaptai, triti, retrai sau ncpnai, neasculttori, ambele
forme de reacie determinnd scderea randamentului colar, obinerea de note
slabe la nvtur.
Psihicul copilului este sensibil fa de situaiile anormale care se petrec n
familie. El simte cele mai mici schimbri de afeciune fa de el i ntre prini, este
puternic tulburat de certuri, nenelegeri.
Pentru buna dezvoltare a copilului, pentru formarea unei personaliti
armonioase, cldura cminului printesc, afeciunea prinilor, nelegerea
familial sunt eseniale. n creterea, educarea i formarea acestuia este nevoie de
mult tact, de o mbinare corect a nelegerii i afeciunii cu autoritatea printeasc,
astfel nct s lucreze disciplinat, dar cu plcere, respectndu-i i iubindu-i
prinii. Dac sunt neasculttori sau greesc uneori, s-i pedepsim cu vorba,sa le
refuzam indeplinirea unei dorinte, s le explicm calm i cu fermitate ce au greit,
vorbindu-le ca unor prieteni care ne neleg i pe care-i iubim, dar sa nu uitam
sa-i recompensam pentru faptele bune, dar nu oferindu-le bunuri materiale, ci pur
si simplu vizionand impreuna un film de desene animate, iesind in parc . Nu
recompesati copiii cu bani sau lucruri, vor invata astfel sa devina materiali si vom
cadea intr-o alta capcana. S nu insultm, s nu lovim copilul care a greit, el se va
speria, nu ne va mai respecta,pentru ca respectul nu se impune ci se castiga, iar cu
timpul se va obinui cu btaia, se va ndeprta sufletete de noi.
Atunci cnd copilul aduce note mari, s-l rspltim cu mult afeciune,
bucurndu-l cu laude, spunand si altor membrii din familie rezultatele lui, de fata
cu el, dar s nu condiionm obinerea unor daruri, obiecte mult dorite, de
rezultatele la nvtur i nici s nu exagerm rsplata.Vom obine n acest fel
modificarea n ru a comportrii copiilor, care devin neasculttori, ncpnai,
nestpnii.
Nu oferiti copilului tot ceea ce cere, va veni o zi in care nu veti mai putea
satisface cerintele lui si atunci se va revolta. Treceti pe o lista tot ceea ce cere iar
cand veti avea la dispozitie niste bani puneti-l sa-sa aleaga ceva de pe lista in de o
valoare apropiata de suma de care dispuneti.
Meseria de printe este grea. De aceea trebuie s fim buni prini, plini de
afeciune, pentru ca grija i eforturile noastre s fie rspltite prin dragostea i
bunele rezultate ale copilului armonios dezvoltat psihic i afectiv. Adevrata
cldur familial se ntlnete n familiile n care prinii sunt n bune relaii, se
preocup suficient, cu dragoste, dar i cu autoritate printeasc de copiii lor, pentru
care sunt i trebuie s rmn modele vii, exemple demne de urmat.
Cand cereti copilului ceva asigurati-va ca veti fi primul care va respecta
regula respetiva. Nu-i cereti cava ce nici dumneavoastra nu faceti. Nu va intelege
utilitatea faptului respectiv
S avem grij s nu rezolvm noi, prinii, temele copilului, ci doar s-l
ajutm, s-l ndrumm prin explicaii ct mai corecte i clare. Prinii care rezolv
singuri problemele, deseneaz sau scriu, care practic l nlocuiesc n munc fac o
mare greeal: copilul rmne dependent, nu se obinuiete s judece i s lucreze
singur, devine comod, rsfat i, cu vrsta, va deveni lene.
Atunci cand aveti o problema, nu ezitati sa cereti sfat. Este mai important
copilul dumneavoastra, educatia lui decat orgoliul.
Copilul trebuie sa aiba o libertate controlata. Trebuie sa stiti tot timpul ce
face, cum face si de cine este insotit. Asigurati-va ca are un program zilnic pe care
sa-l respecte cu sfintenie. Asigurati-va ca si-a facut temele si daca nu puteti tot
timpul, macar din cand in cand aruncati-va privirea peste ceea ce a scris. Acasa
sunt 2 maxim trei copii, la scoala sunt nu dublu, nici triplu ci mult mai multi.
Prin meninerea unor legturi permanente, strnse cu coala, cu nvtorul,
ca i prin urmrirea cu atenie discret a prieteniilor pe care le leag n timpul liber,
intervenind la timp, ferm, dar blnd, pentru a-l feri de exemple i comportri rele,
prinii pot avea mai mult siguran n educarea copilului lor, n conturarea,
formarea, dezvoltarea personalitii acestuia.