Dezvoltare cronologica a aparitiei

bioeticii
George Cristian Curca MD, Ph.D.
Prof. de medicina legala si etica medicala
Discipl. Medicina legala si Bioetica, Facultatea Medicina UMFCD
Repere ale eticii medicale in Europa
Juram Hipocratic (cca 450 iH): a creat relatia medic-pacient,
practica medicala clinica la patul bolnavului, a sustinut
necesitatea existentei corpului profesional, a declaratiei de
intentie (J) la intrarea in practica, umanism si competenta.

Juram Maimonide (cca. 1170 dH): umanism si competenta.
A fost partizan al mediului potrivit considera ca
medicamentele nu fac decat sa sustina natura in scopul sau
dar nu i se pot substitui.
Vindecarea era pentru el reintoarcerea la starea de la inceput
care a fost perturbata de catre boala.
Unul dintre contemporani il vede astfel: Galen, prin arta sa,
trata corpul: Ben Maimon trata deopotriva corpul si spiritul.

Juramantul Hipocratic
Jur pe Apollo medicul, Asclepius, Hygeia si Panacea, si iau ca martori pe toti zeii si zeitele, ca voi pastra
dupa abilitatile si judecata mea urmatorul juramant si intelegere:
Sa il consider pe profesorul care m-a invatat aceasta arta egal cu parintii mei; sa impart cu el traiul meu,
si atunci cand va fi in datorie de plata, daca va fi nevoie, sa contribui pentru a-l ajuta; sa ii consider pe
copii sai ca pe fratii mei pe linie barbateasca si sa-i invat aceasta arta daca vor dori, fara taxe ori fara
vreun acord scris, si invatandu-i , sa impart cunoasterea acestei arte catre fii mei, catre fii profesorilor
mei si catre discipolii care au prestat un juramant dupa legile medicale, dar nu si catre altii.
Voi folosi prescriptii pentru a ajuta pe cel bolnav dupa abilitatile si cunostiintele mele; dar si ca sa tin
departe orice vatamare si injustitie.
De asemenea nu voi da nici o substanta letala chiar daca mi se cere si nici nu voi sfatui n aceast privin.
Tot aa nu voi da unei femei remedii pentru a induce avortul. Voi pastra in puritate si curatenie viata
si arta mea.
Nu voi folosi cutitul, nici chiar pentru cei cu pietre, dar voi permite sa o faca celor care practica aceasta
munca.
Si in oricate case as putea sa intru, voi intra spre binele bolnavului, tinandu-ma departe de orice injustitie
din vina mea ori prin inselaciune abtinandu-ma de la placerile iubirii cu femei sau barbati, fie ei liberi
sau sclavi.
Tot ceea ce voi vedea sau auzi in timpul tratamentului sau in afara lui in legatura cu viata aceluia si care
nu trebuie vorbit in nici un fel in afara, nu voi vorbi, cu privire la cele ce nu se pot spune.
Daca va fi sa tin acest juramant cu credinta, fie sa ma bucur de viata si practica artei mele respectat de
catre toti oamenii in toate timpurile; dar daca il voi incalca sau voi jura stramb, contrariul sa mi se intam"
Organizatie socio-profesionala
Beneficenta
Independenta
Justitie
Pro-viata: nu eutanasiei, avortului

Non-maleficenta
Competenta, profesionalism
Egalitarism, Nondiscriminare
Fidelitate
Responsabilitate

j. Maimonide
"Dumnezeul meu, pune in inima mea iubirea pentru arta si pentru toate creaturile.
Sa nu accepti ca setea de castig si de glorie sa imi influenteze arta, pentru ca dusmanii adevarului si ai
iubirii de oameni sa nu ma poata abuza ori sa ma indeparteze de la datoria mea nobila de a face bine
copiilor tai.
Sustine forta inimii mele pentru ca sa pot fi intotdeauna gata sa servesc atat pe cel sarac cat si pe cel
bogat, pe prieten dar si pe dusman, pe cel bun cat si pe cel rau.
F, Doamne, ca in cel atins de boal s nu vd altceva dect omul suferind.
Fa astfel ca spiritul meu sa ramana liber si clar la patul bolnavului si sa nu se rataceasca inainte de a
inregistra tot ceea ce experienta si stiinta m-au invatat.
Fa astfel ca bolnavii sa aiba incredere in mine si in arta mea pentru a urma sfaturile mele si
prescriptiile mele. Indeparteaza de patul lor pe sarlatanii inarmati cu miile lor de sfaturi sip e cei care
stiu tot pentru ca vanitatea poate esua cele mai bune intentii ale artei si conduce adesea spre moarte.
Daca ignorantii ma blameaza fa astfel ca iubirea mea pentru arta sa imi fie aparatoare si sa ma faca
invulnerabil pentru ca sa pot continua fara sa tin seama de prestigiul, renumele si varsta dusmanilor
mei. Da-mi Doamne, indulgenta si rabdare pe langa bolnavii incapatanati si grosolani.
Fa astfel ca sa fiu ponderat in toate, dara fara limita in iubirea pentru stiinta. Nu ma fa sa cred ca pot
totul. Da-mi forta, vointa si ocazia de a cunoaste mereu mai mult.
As putea astazi afla lucruri nestiute ieri caci arta este mare dar spiritul omului este patrunzator si
mereu mai in fata.
F-m s in seama, n faa celor din breasla mea, de sfaturile celor cu adevrat tiutori i ale celor
dornici s m nvee s neleg, cci mare i necuprinsa este ntinderea tiinei! (traducere literara
dupa [139]).

Al doilea RM
Experimente desfasurate asupra
prizonierilor, Shir Ishii, unitatea 731
(1935-1945): arme biologice si toxice de
lupta
http://en.wikipedia.org/wiki/Unit_731



Valoare sociala si genetica redusa Valoare sociala si genetica ridicata
Indezirabili, raufacatori,
neasimilati, marginalizati,
care franeaza dezvoltarea
sociala generand prejudicii
si cheltuieli ce depasesc
beneficiile comunitare: fara plata
Persoane limitate in
cunoastere si abilitati:
prost platiti, saraci
Clasa care munceste
si isi aduce onorabil
aportul la bunul mers
al societatii:
Echitabil platiti
Posedand cunoastere,
abilitati sporite, expertiza
ridicata, capabili
sa-I invete pe altii, etc.:
Bine platiti
Profesionisti
independenti,
antreprenori, persoane
ce creaza locuri de
munca, capital:
foarte
bine platiti
Francis Galton, 1883: eugenie (http://en.wikipedia.org/wiki/Eugenics)
Experimente desfasurate pe subiecti umani in lagare de concentrare
naziste in al doilea RM
1. gemeni (Auschwitz),
2. transplant de muschi/oase/nervi (Dachau)
3. traumatisme cranio-cerebrale (Dachau)
4. hipotermie (Dachau)
5. malarie (Dachau),
6. altitudine inalta (Dachau)
7. gaze iritante
8. sulfonamida (in trat. Streptocociilor)
9. tetanos, gangrena gazoasa
10. apa de mare (exper. pe romi),
11. sterilizare (Auschwitz, Ravensbrck)
12. eugenie, igiena rasiala (Ravensbrck)
13. otravuri (Buchenwald)
14. bombe incendiare cu fosfor
http://en.wikipedia.org/wiki/Nazi_human_experimentation
CODUL DE LA NUREMBERG (1949)

1. Consimmntul voluntar al participanilor ntr-un experiment este esenial.
2. Rezultatele care urmeaz s fie obinute din experiment trebuie s fie benefice pentru
societate, iar aceste rezultate nu pot fi obinute prin alte mijloace.
3. Studiul trebuie s fie fundamentat pe rezultatele obinute din experimente pe animale i
cunotine privind istoria natural a bolii, astfel nct rezultatele anticipate s justifice
desfurarea experimentului.
4. Orice suferin sau lezare fizic sau psihic inutile trebuiesc evitate n timpul desfurrii
experimentului.
5. Nici un experiment nu trebuie efectuat dac exist indicii c acesta ar putea duce la decesul
sau lezarea participanilor, cu excepia situaiilor n care cercettorul particip el nsui ca subiect
n experiment.
6. Gradul de risc asupra subiecilor nu trebuie s depeasc importana umanitar a problemei
cercetate n experiment.
7.Trebuie luate msuri adecvate pentru a evita lezarea sau decesul participanilor.
8. Experimentele trebuiesc conduse numai de ctre persoane cu calificare tiinific.
9. Participanii au dreptul de a decide terminarea participrii ntr-o cercetare la orice moment
dac ei consider c participarea nu mai poate fi continuat.
10. Cercettorul care conduce experimentul trebuie s fie pregtit s-l ncheie dac el consider
c continuarea experimentului va duce la producerea de leziuni, dizabiliti sau decesul
participanilor.
DECLARATIA DE LA HELSINKI (iunie 1964, amendata de 9 ori ultima
oara in 2008).
Principii etice pentru Cercetatrea Medicala pe subiecti umani

A.Introducere
1.WMA (Asociatia Medicala Internationala)a emis Declaratia de la Helsinki ca pe o seama
de principii etice pentru cercetarea medicala in care sunt implicati subiecti
umani,incluzand materiale si date umane identificabile.
2.Desi Declaratia se adreseaza in primul rand medicilor,WMA incurajeaza si pe alti
participanti la cercetarea medicala sa adopte aceste principii.
3.Este de datoria medicului de a promova si a avea grija de sanatatea
pacientilor,inclusiv a celor care sunt implicati in cercetarea medicala. Cunostintele
medicului si constiinta sa sunt dedicate atingerii acestui scop.
4.Declaratia de la Geneva a Asociatiei Medicale Internationale leaga medicul de cuvintele
Sanatatea pacientului meu va fi principal mea indatorire si Codul International al Eticii
Medicale declara ca Un medic trebuie sa actioneze pentru binele si in interesul
pacientului sau atunci cand furnizeaza ingrijire medicala .

1.Experimentele Vipeholm din Suedia: zahar si carii la copii
retardati (1950)

2.Willowbrook hs.(1963-1966): hep. B, Ygl

3. Ch. Barnard 1967


Termenul de bioetica a fost creat de Jahr in 1929 in
relatie cu etica cercetarii asupra plantelor si animalelor

1970: Van Rensselaer Potter, defineste primul bioetica
in intelesul cercetarii medicale medical ca pe "o nou
disciplin care s combine cunoaterea biologic cu
cea a sistemului valorilor cultural umane, , o etica
globala care sa lege omul de mediiul din jurul sau
(termenul de bioetica a fost creat de Jahr in 1929 dar in
relatie cu etica cercetarii asupra plantelor si
animalelor).

Tuskagee, 1972, Jean Heller
In cadrul unui experiment realizat intre anii 1932 si 1972 pe 399 de barbati
de culoare, Serviciul de Sanatate Publica al Statelor Unite a studiat efectele
infectiei avansate cu sifilis, fara sa incerce sa-i vindece pe pacientii despre
care se stia ca sunt bolnavi.
Oamenii de stiinta americani au vrut sa vada daca persoanele de culoare
sunt afectate de sifilis in mod diferit fata de cele albe si care sunt formele
evolutive ale sifilisului tertiar.
Subiectii alesi pentru experimentul de la Tuskegee au fost in cea mai mare
parte analfabeti din cele mai sarace regiuni ale statului Alabama.
La momentul desfasurarii proiectului, accesul afro-americanilor la servicii
medicale era aproape inexistent. Multi dintre participantii la experiment
nu mai fusesera consultati de catre doctori niciodata.
Pe langa examinarile medicale gratuite, voluntarilor li s-au oferit mese
gratuite, iar famiile acestora si-au dat in cele din urma acordul pentru
realizarea autopsiilor in schimbul unor ajutoare banesti pentru
inmormantare, se precizeaza pe site-ul Universitatii Tuskegee.
Desi participantii la studiu au fost examinati de medici, nici unuia dintre ei
nu i s-a spus ca fusese infectat cu sifilis. Ei nu au fost tratati sau li s-au
oferit doze de medicamente considerate insuficiente pentru a vindeca
boala respectiva. Li s-a spus in schimb ca sufereau de sange rau (bad
blood).
In cele din urma, sifilisul a determinat aparitia unor tumori sau unor boli
de inima in randul pacientilor sau le-a provocat orbirea, paralizia si chiar
moartea.
In mai 1997, putinii supravietuitori ai experimentului au fost adusi la Casa
Alba, unde presedintele de atunci al SUA, Bill Clinton, le-a cerut iertare in
numele poporului american.
1.8 miliarde de dolari despagubire: 37.00 USD, mostenitori 15.000 USD
"What was done
cannot be undone. But
we can end the silence.
We can stop turning
our heads away. We
can look at you in the
eye and finally say, on
behalf of the American
people: what the
United States
government did was
shameful.
And I am sorry.
Bill Clinton, 1997
Karen Ann
Quinlan
Karen Ann Quinlan (29 martie 1954 11 iunie 1985)
1975: la 21 ani, Quinlan a suferit un SCR si apoi a intrat in
SVP. Dupa ce a fost meninuta n viaa pe un ventilator
timp de cateva luni, fr ameliorare, prinii ei au solicitat
spitalului sa intrerupa ngrijirea activa pentru a-i permite
sa moara.
Conducerea spitalului a refuzat
Cazul este creditat ca debut al domeniului modern al
bioeticii.
Desi Quinlan a fost inlaturata in 1976 de la aparatele care
o tineau in viata, a mai supravietuit in stare de PVS timp
de circa 9 ani pana cand a murit de pneumonie in 1985.
Cazul Quinlan continua sa ridice ntrebri importante n
teologia moral, bioetica, eutanasie, tutore legal i
drepturile civile.
Cazul Quinlan a afectat practica medicala si juridica din
ntreaga lume.
Comisiile de etic formala n spitale, aziluri i case de
ngrijire
Dezvoltarea directivelor de sntate in avans (living will,
power of attorney, engl.)
Cerintele etice ale unei cercetari pe subiecti
umani
Raportul Belmont (1979)
Respectul persoanei
Beneficenta
Justitie


Modificat dupa: http://www.niehs.nih.gov/research/resources/bioethics/timeline/index.cfm
Principiile bioeticii Imperative etice ale cercetarii Aplicatibilitatea principiului
1.Respectul
persoanei (respectul
fata de fiinta umana)
1) Fiecare persoana este un
agent autonom
2) Recunoasterea unicitatii,
libertatii, independentei,
valorii si demnitatii
umane, egale intre toti, a
dreptului la
autodeterminare, a
dreptului de a fi informat

Autonomie
Consimtamantul informat: informare,
intelegerea informatiei, voluntariat, decizie
Orice persoana cu autonomie diminuata
(vulnerabila) are dreptul la protectie

2.Beneficenta 1) Datoria de a face bine
izvorand din calitatea
morala
2) Subiectilor cercetarii sa
nu li se faca rau
3) Maximizarea beneficiilor
si minimizarea riscurilor
Evaluarea riscurilor si beneficiilor: natura si
scopul trebuie sistematic evaluate.
Spre deosebire de actul medical in care
indicatia profesionala prevaleaza asupra
analizei riscurilor, in cercetare indicatia poate fi
depasita dar prin compensatie analiza riscurilor
si beneficiilor prevaleaza
3.Justitie 1) Nondiscriminare
2) Ingrijire medicala
egalitarian si echitabil

Selectia/excluderea
Beneficiile si riscurile sa fie distribuite echitabil
Protectia vulnerabili
http://www.hhs.gov/ohrp/humansubjects/guidance/belmont.htm
Bioetica - definitii

W.T. Reich (1978, Kennedy Inst. of Biothics -1971), defineste bioetica ca fiind
studiul sistematic al conduitei umane, in domeniul stiintelor vietii si sanatatii in
lumina valorilor si principiilor morale (Encyclopedia of Bioethics).

Bioetica medicala (in sens restrans): Studiul comportamentului moral si al
controverselor etice generate de progresele tehnologice ale medicinii

Bioetica in sens larg (gr. Bios = viata, ethos = comportament): Camp de studiu
stiintific sistematic, pluralistic si interdisciplinar care abordeaza teoretic si practic
problemele morale generate de medicina si stiintele vietii in raport cu omul si
relatiile omului cu biosfera (Declaratia Universala a Bioeticii si Drepturilor Omului,
Universal Declaration on Bioethics and Human Rights, UNESCO, 2005)
BIOETICA MEDICALA (etica biomedicala) se ocupa cu moralitatea
comportamentului in practica medicala in relatie cu tehnologia medicala
moderna (dezvoltarea stiintelor biomedicale), cu mijloace moderne de
investigatie si tratament si progresele medicinii
Principiile bioeticii

1. Beneficenta
2. Nonmaleficenta
3. Autonomia
4. Justitia (dreptatea)
Beauchamps si Childress, 1979
1. Declaratia universala privind bioetica si drepturile omului UNESCO 2005
2. Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene (2007/C 303/01);
3. Constitutia OMS (Basic Documents, Forty-fifth edition, October 2006)
4. Norme ale Uniunii Europene, tratate si conventii, recomandari
5. WMA: Helsinki (cercetare), etc.
DOCUMENTE LEGALE CARE RECUNOSC SI IMPUN
PRINCIPIILE BIOETICII
Asociatia Medicala Mondiala (WMA)
[http://www.wma.net/en/10home/index.html] este organizatia
mondiala a medicilor care promoveaza cunoasterea eticii medicale si
practica medicala din interiorul respectarii normelor etice
profesionale.

Printre actele emise de WMA se numera:
Declaratia de la Geneva, 1948
Codul de la Nuremberg, 1949
Codul International al Eticii Medicale, 1949
Declaratia de la Helsinki, 1964 cu privire la cercetarea pe subiecti umani
Declaratia de la Madrid cu privire la Eutanasie , 1987
Declaratia cu privire la drepturile pacientului Lisabona, 1981
etc.