4.mem Tehn Structura MAGURELE

Beneficiar :IFIN-HH Denumire : INFRASTRUCTURA DE CERCETARE ELI-NP ROMANIA Adresa : Str. Reactorului nr.
30, Magurele, ILFOV
S.C. HACHIKO DESIGN S.R.L. Str. DINU VINTILA nr. 11 Etaj 8, camera 8, sector 2 BUCURESTI
Pr.nr.: 26/2011 Faza : P.T. + C.S. revizia 1 Data : mai 2012
MEMORIU TEHNIC GENERAL

Referitor la structura de rezistenta
1. Obiect 2. Incadrarea in clase si categorii 3. Referinte normative si baza legala a proiectului structurii 4. Date sintetice despra amplasament 5. Ipoteze de baza 6. Descrierea constructiilor din punct de vedere structural 7. Etape de realizare a radierului izolat la vibratii 8. Precizari privind sistemul de fundare indirecta 9. Precizari legate sistemul de atenuare vibratii si socuri 10. Precizari legate de securitatea in munca 11. Controlul calitatii si receptia de structura 12. Urmarirea comportarii in exploatare
1. Obiect
In baza contractului de proiectare nr. 26/2011 in care Institutul de Fizica si Inginerie Nucleara Horia Hulubei are calitatea de beneficiar si SC Hachiko Design S.R.L. are calitatea de proiectant general, se intocmeste de catre SC Hachiko Design S.R.L proiectul nr. 26480 Infrastructura de Cercetare ELI- faza proiect tehnic si caiet de sarcini revizia 1. Investitia Infrastructura de Cercetare ELI se compune din urmatoarele obiecte: Cladire de birouri Cladire gamma
F-4.5-1-4 Cod Edi\ia 1 Revizia 3 Memoriu tehnic structura Pr.nr.: 26/2011 Faza: P.T.+C.S Pag 1 / 41
Beneficiar :institutul de Fizica si Inginerie Nucleara Horia Hulubei Denumire :Infrastructura de cercetare ELI-NP, str. Reactorului nr. 30, Magurele, ILFOV
Cladire laser Cladire laboratoare Cladire cantina Constructii exterioare bazine Cladire oaspeti Cabina poarta Imprejmuire Fundatiile indirecte (speciale), cerintele pentru mecanismele de atenuare socuri si vibratii precum si cerintele pentru podul rulant fac obiectul unor documentatii separate (memoriu, caiet de sarcini, lista de cantitati).
2. Incadrare in clase si categorii

In conformitate cu zonarea seismica a teritoriului Romniei definita in SR 11100-1/1993, zona seismica a amplasamentului pe care urmeaza sa se realizeze investitia ELI NP Magurele, jud. Ilfov, este 81. In conformitate cu codul P 100-1/2006 cap.3 si cu SR EN 1998-1:2004/NA:2008 tab. 3.1 hazardul sesimic pentru proiectare al zonei denumita Z3, este definit de valoarea de vrf a acceleratiei orizontale a terenului ag = 0.24g, definita pentru un interval mediu de recurenta corespunzator starii limita ultime de 100 ani, cu perioade de control de TB = 0.16s, TC= 1.6 s si TD= 2.0 s, si cu (T) spectrul normalizat de raspuns elastic egal cu 0 = 2.75 (factorul de amplificare maxima a acceleratiei orizontale a terenului de catre structura pentru TB<T< TC. Avand in vedere functiunile cladirilor, in conformitate cu P 100-1/2006 tab. 4.3, clasa de importanta a fost tratata diferentiat si respectiv in conformitate cu HG. nr. 261/994 i cu HG. nr 766/1997 art. 20, categoria de importanta a fost tratata diferentiat, astfel ca au rezultat urmatoarele : Obiect Clad. Birouri Clad. Gamma Clad. Laser Clad. Laboratoare
F-4.5-1-4. Cod Edi\ia 1 Revizia 3
Clasa de Factor de Categoria importanta importanta () importanta III 1.00 C II 1.20 B II 1.20 B II 1.20 B
Memoriu tehnic structura
de Model de asig. a calitatii 3 2 2 2

Pr.nr.: 26/2011 Faza: P.T.+C.S-rev.01 Pag 2/41
Clad. Cantina Bazine Clad. Oaspeti Cabina Poarta imprejmuire
III III III III III
1.00 1.00 1.00 1.00 1.00
C C C C C
3 3 3 3 3
In conformitate cu SR EN 1990:2004 tab. 2.1, cu SR EN 1992-1-1:2004 tab. 4.1 si cu SR EN 1992-1-1:2004/NB:2008 tab. 4.3.N, clasa structurala este S4 (constructii obisnuite cu durata de utilizare de 50~100 ani), iar clasa de expunere este XC4 (suprafete de beton supuse la contact cu apa), respectiv XC1 (beton in interiorul cladirilor unde umiditatea este scazuta). In conformitate cu NP 074 / 2007 amplasamentul se caracterizeaza prin categoria geotehnica 1 si risc geotehnic redus. Din punct de vedere al solicitarilor date de zapada, n conformitate cu CR 1-1-3-2005 Evaluarea actiunii zapezii asupra constructiilor, amplasamentul prezinta o ncarcare caracteristica la sol s0,k de 2.0 kN/m2 pentru intervalul mediu de recurenta (IMR) de 50 ani. Din punct de vedere al solicitarilor date de vant, in conformitate cu NP 084-2004 Cod de proiectare: actiuni asupra constructiilor date de vnt, amplasamentul este caracterizat de viteze ale vntului (mediate pe 1 minut la naltimea de 10 m) de 28 m/s pentru IMR=50 ani, si de o presiune de referinta de 0.50 kPa (mediate pe 10 minute la inaltimea de 10 m) pentru IMR=50 ani.
3. Referinte normative si baza legala a proiectului structurii

Cadrul legal pentru proiectul structurii de rezistenta este alcatuit din urmatoarele standarde, coduri, normative si legi : Reglementari generale Od. MDRL nr. 596 / 2009 Lista standardelor romane care transpun standarde europene armonizate si a specificatiilor recunoscute in domeniul produselor pentru constructii GT 053-2004 Ghid pt adaptarea scarii de intensitati seismice europene EMS-98 la
F-4.5-1-4. Cod Edi\ia 1 Revizia 3 Memoriu tehnic structura Pr.nr.: 26/2011 Faza: P.T.+C.S-rev.01 Pag 3/41
conditiile seismice ale Romniei si la necesitatile ingineresti P 1001/2006 Cod de proiectare seismica partea a I-a Prevederi de proeictare pentru cladiri SR EN 1990:2004/NA:2006 Bazele proiectarii structurilor. Anexa nationala; interpretat impreuna cu CR 02005 Bazele proiectarii structurilor in constructii - Clasificarea si gruparea actiunilor SR EN 1991-1-1:2004/NA:2006 Actiuni asupra constructiilor. Greutati specifice, greutati proprii, incarcari din exploatare pt constructii. Anexa nationala SR EN 1991-1-2:2004/NA:2006 Actiuni asupra structurilor expuse la foc. Anexa nationala. SR EN 1991-1-3:2005/NA:2006 Actiuni asupra structurilor. Incarcari date de zapada. Anexa nationala; interpretat impreuna cu CR 1132005 Evaluarea actiunii zapezii asupra constructiilor, cu modificarile si completarile date prin Od. MDLPL nr. 345/19.03.2008 SR EN 1991-1-4:2006/NB:2007 Actiuni asupra structurilor. Actiuni ale vantului. Anexa nationala; interpretat impreuna cu NP 082 - 2004 Cod de proiectare Aciuni asupra construciilor date de vnt, modificat cu Od. MDLPL nr. 690/10.08.2007 SR EN 1991-1-5:2004/NA:2008 Actiuni asupra structurilor. Actiuni termice. Anexa nationala. SR EN 1991-3:2007 Actiuni asupra structurilor. Actiuni induse de poduri rulante si masini. HG nr. 177 / 2000 Norme tehnice privind proiectarea si executarea adaposturilor de protectie civila in subsolurile constructiilor noi (MapN) GP-101-04 Ghid privind proiectarea sistemelor de izolare seismic pasiva (reazeme, disipatori) a cladirilor. P 130/1999 Normativ pentru urmarirea comportarii in timp a constructiilor Beton si beton armat
SR
EN 1992-1-1:2004 Proiectarea structurilor de beton si beton armat. Reguli generale si EN 1992-1-1:2004/AC:2008 Proiectarea structurilor de beton si beton armat. Reguli EN 1992-1-1:2004/NB:2008 Proiectarea structurilor de beton i beton armat. Reguli
Cod Edi\ia 1 Revizia 3 Memoriu tehnic structura Pr.nr.: 26/2011 Faza: P.T.+C.S-rev.01 Pag 4/41
reguli pentru cladiri.

SR
generale si reguli pentru cladiri.

SR
F-4.5-1-4.
generale si reguli pentru cladiri. Anexa nationala; interpretate impreuna cu CR 2-1-1.1-2006 Cod de proiectare a constructiilor cu pereti structurali de beton armat NP 007/1997 Cod de proiectare pentru constructii in cadre din beton armat
SR
EN 1994-1-1:2004/NB:2008 Eurocod 4: Proiectarea structurilor compozite de otel si
beton. Reguli generale si reguli pentru cladiri. Anexa nationala; Interpretat impreuna cu NP 033/1999 Cod de proiectare pentru structuri de beton armat cu armatura rigida GP 042/1999 Ghid de proiectare pentru structuri de beton armat cu armatura rigida NE 020-2003 Normativ privind proiectarea planseelor compuse din tabla cutata beton NE 012-1/2007 Normativ pt producerea betonului si executarea lucrarilor de beton si beton armat si precomprimat partea 1: Producerea betonului NE 012-2/2010 Cod de practica pentru executarea lucrarilor de beton si beton armat ST 009-2005 Specificatie tehnica privind cerintele si criteriile de performanta pt. produse din otel utilizate ca armaturi in structuri din beton: cerinte, criterii de performanta, modificata si completata cu Od. MDRT nr. 275 / 2009 Metal
SR
EN 1993-1-1:2006 Eurocod 3: Proiectarea structurilor din otel. Reguli generale si reguli EN 1993-1-1:2006/AC:2006 EN 1993-1-1:2006/NA:2008 Eurocod 3: Proiectarea structurilor din otel. Reguli Eurocod 3: Proiectarea structurilor din otel. Reguli
pentru cladiri.
SR
generale si reguli pentru cladiri.

SR
generale si reguli pentru cladiri. Anexa nationala. STAS 767/01988 Constructii din otel. Conditii generale de calitate STAS 500/1,2,31989 Oteluri de uz general pt contructii. Conditii tehnice de calitate, Marci. SR EN 729/1,21996 Conditii de calitate pentru sudare. SR EN 100201994 Definirea si clasificarea mrcilor din oel. GP 111 / 2004 Ghid de proiectare privind protectia anticoroziva a constructiilor din otel. Terasamente si fundatii SR EN 1997-1:2004/NB:2007 Proiectarea geotehnica. Reguli generale. Anexa nationala. SR EN 1997-2:2007 Proiectarea geotehnica. Incercarea si investigarea terenului.
NP 0742007 Normativ privind documentatiile geotehnice pentru constructii. NP 112-2004 Normativ pentru proiectarea structurilor de fundare direct. STAS 3300/1-1985 Teren de fundare - principii generale de calcul STAS 3300/2-1985 Calculul terenului de fundare pentru fundaiile directe GP 014/1997 Ghid de proiectare pt. calculul terenului de fundare la aciuni seismice pt. fundaiile directe. SR EN 1536:2004 Executarea lucrarilor geotehnice speciale. Piloilor forai C169/1988 Normativ pt. executarea lucrrilor de terasamente pt. realizarea fundailor construciilor civile i industriale Reglementari referitoare la sistemul calitatii in constructii Legea nr. 10/1995 privind calitatea in construcii cu modificarile si completarile din HG nr. 498/2001 si Legea nr. 123/05.05.2007 HG. nr. 766/1997 Reglementari privitoare la asigurarea calitatii constructiilor si urmarirea comportarii in exploatare a acestora impreuna cu completarile si modificarile din H.G. nr. 675/03.07.2002 Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii republicata in 2004 mpreuna cu Normele Metodologice de Aplicare Od. MTCT nr. 1430/2005 , impreuna cu Legea nr. 261/07.07.2009 de aprobare a OUG. nr. 214/2008 pentru Modificarea si completarea Legii nr. 50/1991 impreuna cu Od. MDRL nr. 119/26.02.2009 privind modificarea si completarea Normelor Metodologice de aplicare OG. nr. 63/2001 Infiintarea Inspectoratului de Stat n Construcii (ISC) HG. nr. 164/21.08.2008 Regulament de organizare si functionare al ISC HG. nr. 925/1995 Regulament de verificare si expertizare tehnica de calitate a proiectelor, a executiei lucrarilor si a constructiilor In cadrul Caietului de Sarcini pentru stuctura de rezistenta, lista standardelor si normativelor este mult mai ampla ntrucat cuprinde si reglementarile referitoare la materiale si respectiv tehnologia de executie.
F-4.5-1-4.
Cod
Edi\ia 1 Revizia 3
Pr.nr.: 26/2011 Faza: P.T.+C.S-rev.01
Pag 6/41
4. Date sintetice despre amplasament

4.1. Date generale Investitia ELI-NP se va construi in Orasul Magurele, jud. Ilfov, pe amplasamentul Institutului National de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica si Inginerie Nucleara - Horia Hulubei (IFIN-HH), situat pe Strada Reactorului nr. 30. Amplasamentul este localizat in partea de Sud-Vest a Municipiului Bucuresti, la 3,5 km distanta de limita acestuia. Terenul pe care se va realiza investitia, este liber de orice constructie. Terenul are o configuratie plata, cu panta descendenta de la sud catre nord, cu cote absolute (reper NMN) +75.50m ~ +74.20 . 4.2. Date rezultate din Studiul geotehnic Studiul geotehnic a fost intocmit in cadrul S.C. EXPERCO-ISPIF S.A. ing. Valentin Rolea si a avut la baza 3 foraje de 50m adancime si 2 foraje de 15m adancime executate pe amplasament. Analizele de laborator efectuate asupra probelor prelevate din forajele geotehnice de prospectare au pus n evidenta n principal, granulometria stratelor investigate si apartenenta acestora la unul din tipurile litologice analizate. Acviferul cantonat n formatiunile necoezive ale cmpului nalt (pietrisuri de Colentina) are nivelul situat la adancimi de cca. 4,00~ 5,00 m, functie de cota terenului unde s- a facut masurarea lui. Depozitele coezive de suprafata (argile) se caracterizeaza printr- o mare compresibilitate. In acest context pentru impiedicarea patrunderii apelor meteorice la fundatii, umpluturile exterioare se vor executa din argila excavata curata, in straturi cu grosime de max. 25cm, cu compactare energica si asigurarea umiditatii necesare compactarii, pana la atingerea unei valori minime de = 18.5 Kn/m3 . In conformitate cu NP 074/2007, lucrarea se incadreaza in categoria geotehnica 1, cu risc geotehnic redus intrucat : pamanturile se ca pamanturi coezive cu plasticitate mare cu indicele de plasticitate Ip > 0.20 si indicele de consistenta IC > 0.75 excavatia nu va cobori sub nivelul apei constructiile ce se vor realiza sunt normale
2 puncte 1 punct 3 puncte

F-4.5-1-4.
Cod
Edi\ia 1 Revizia 3
Pag 7/41
nu exista risc la excavare pentru vecinatati zona seismica caracterizata de ag=0.24g total 9 puncte risc geotehnic redus
1 punct 2 puncte
Pe baza descrierii litologice interceptate n foraje si in conformitate cu STAS 3300/2-1985 s- au determinat valorile de baza ale presiunii conventionale (pconv). Natura si receptia terenului la cota de fundare va constitui faza determinanta pentru fiecare obiect in parte. 4.3. Date rezultate din Studiul geofizic Un factor esential pentru evaluarea efectelor locale ale terenului asupra miscarilor seismice si a efectelor interactiunii sol - structura asupra raspunsului constructiilor, l constituie cunoasterea variatiei compozitiei spectrale si a intensitatii semnalului seismic pe adancimea terenului pe amplasamentele viitoarelor constructii. S- au efectuat masuratori seismice in 3 foraje de 50m adancime, prin metoda down- hole. Au rezultat viteze medii ale undelor elastice transversale de VS = 155~580 m/s. Un parametru important ce caracterizeaza conditiile seismice pe amplasament il reprezinta viteza medie ponderata, care reprezinta viteza medie ponderata pe grosimea stratelor din amplasament. A rezultat o viteza medie ponderata de 380m/s. In conformitate cu P 100-1/2006 pct.A.3, terenul de pe amplasament este incadrat in teren Clasa B, teren tare, cu viteze medii ponderate de 360 m/s < VS,p < 760 m/s, in timp ce pentru acelasi interval de viteze medii ponderate, o clasificare dupa ASCE 7:2004 pct. 20.3 si tab. 20.3-1, conduce la incadrarea in Clasa C, dense soil and soft rock = soluri compacte moi. Estimarea perioadei de vibratie a pachetului de strate de 50m cercetat s- a facut cu relatia: Tg = 4*h / VS,p in care h = grosimea totala a profilului de teren studiat VS,p = viteza medie ponderata a undelor transversale Perioada predominanta a vibraiilor terenului se defineste ca fiind abscisa pe axa perioadelor ce corespunde vrfului densitii spectrale de putere a acceleraiei terenului msurat la cutremure de magnitudine medie i mare. A rezultat perioada de vibratie a terenului de pe amplasament de : Tg = 4*50/380 = 0.52 s
F-4.5-1-4.
Cod
Edi\ia 1 Revizia 3
Pag 8/41
4.4. Hazardul seismic al amplasamentului Magnitudinea (M) este definita in conformitate cu Ch. Richter ca masura obiectiva a energiei totale a cutremurului eliberata la focar. Focarul este definit ca locul de origine al alunecarii sau fracturarii blocurilor. Intensitatea seismica (I) este un parametru calitativ ce tine seama de complexitatea fenomenului seismic, atat ca miscare a terenului cat si a efectului asupra oamenilor, animalelor si constructiilor (MSK). In Romania principalul focar este zona Vrancea (zona definita ca roi de focare), care se afla la confluenta si sub influenta subplacii panonice (la vest), a placii eurasiatice (la nord est) si a subplacii moesice (la sud est). Activitatea seismic de pe teritoriul rii noastre este dominat de cutremure de adancime intermediara (subcrustrale cu adancimi intre 60-170 km) din zona Vrancea. Aceasta zona constituie o sursa activa si persistenta de cutremure. Cele mai importante seisme (magnitudine peste 6) din ultimii 200 ani au fost : Data evenimentului seismic 26.10.1802 10.11.1940 04.03.1977 30.08.1986 30.05.1990 31.05.1990 Adancimea la Distanta epicentrala Magnitudinea focar (km) (M) (km) (Richter) 130 143 7.5 133 156 7.4 109 99 7.2 133 122 7.0 91 163 6.7 79 164 6.1 Intensitatea (I) grade MSK 8.4 7.9 7.7 7.2 6.1 4.8
Acceleratia maxima a terenului la cutremurul din martie 1977 a fost inregistrata in partea de est a Bucurestiului de 2.10 m/s2 (cca. 0.21g, desi dupa unii specialisti aceasta valoare a fost depasita in partea centrala si in cea de nord a Bucurestiului). La cutremurul din august 1986 a fost inregistrata in partea de nord a orasului o acceleratia maxima a terenului de 0.17g. In concluzie, in conditiile tarii noastre cu accent pe unele zone inclusiv pentru orasul Bucuresti, principalul factor de risc natural il constituie activitatea seismica cu sursa Vrancea, pentru care estimarea magnitudinii maxim credibile si rezonabile a sursei, facuta
de Mrza, Kijko si Mntyniemi in anul 1991 a fost de Mmax = 7.75~7.8, cu o deviatie standard de 0,20. Hazardul seismic pentru proiectare este descris de valoarea de vrf a acceleraiei orizontale a terenului ag determinat pentru intervalul mediu de recuren de referin (IMR) corespunztor strii limit ultime, valoare numit n continuare acceleraia terenului pentru proiectare. Acceleratia terenului pentru proiectare, pentru fiecare zona de hazard seismic, corespunde unui interval mediu de recurenta de referinta de 100 ani. Zonarea acceleratiei terenului pentru proiectare ag in Romnia, pentru evenimente seismice avand intervalul mediu de recurenta (al magnitudinii) IMR = 100 ani, este indicata n Figura 3.1 din P 100-1/2006 , reprodusa in continuare, si care se foloseste pentru proiectarea constructiilor la starea limita ultima.
Figura 3.1 Zonarea teritoriului Romaniei in termeni de valori de varf ale acceleratiei terenului pentru proiectare a pentru cutremure avand IMR = 100 ani
g
F-4.5-1-4.
Cod
Edi\ia 1 Revizia 3
Pag 10/41
5. Ipoteze de baza
5.1. In conformitate cu SR EN 1990:2004 pct. 2.1(2), proiectul Infrastructura de Cercetare ELI-NP se intocmeste astfel incat sa confere rezistenta structurala adecvata, exploatare adecvata si durabilitate. Cerintele de baza sunt indeplinite prin alegerea materialelor adecvate, prin continutul proiectului si prin specificarea in cadrul Caietului de Sarcini pentru Structura a procedurilor de control pentru proiectare, fabricatie, executie si utilizare corespunzatoare. 5.2. Proiectul pentru structurile de rezistenta ale cladirilor ce se constituie in investitia Infrastructura de Cercetare ELI NP, se intocmeste in principal in baza codului P 1001/2006, cod care se aplica proiectarii cladirilor si constructiilor de inginerie civila amplasate in zone seismice. Codul P 100-1/2006 este armonizat cu Eurocod 8 (SR EN 1998-1:2004). In conformitate cu P 100-1/2006 pct. 2.1 cerintele fundamentale sunt Cerinta de siguranta vietii Structurile sunt proiectate pentru a prelua actiunile seismice de proiectare asa cum sunt ele definite in P 100-1/2006 cap. 3, cu un nivel al fortelor seismice corespunzatoare unui interval mediu de recurenta (IMR) de 100 ani; Cerinta de limitarea deplasarilor Structurile sunt proiectate pentru a prelua actiuni seismice cu o probabilitate mai mare de aparitie decat actiunea seismica de proiectare, fara degradari sau scoateri din uz. Actiunea seismica considerata pentru cerinta de limitare a degradarilor corespunde unui interval mediu de recurenta de referinta de 30 de ani. 5.3. In conformitate cu SR EN 1990:2004/NA:2006 pct. A1.1, interpretat impreuna cu CR 0-2005 tab. 1.1, categoria de viata proiectata este 4 (durata de viata proiectata de 50~100 ani), cu exceptia cladirilor gamma si laser care intra in categoria 5 (durata de viata proiectata de cel putin 100 ani). 5.4. Valorile de proiectare (de calcul) ale incarcarilor pentru situatiile de proiectare permanente si tranzitorii s- au calculat in conformitate cu SR EN 1990:2004/NA:2006 tab.
Memoriu tehnic structura Pr.nr.: 26/2011 Faza: P.T.+C.S-rev.01
F-4.5-1-4.
Cod
Edi\ia 1 Revizia 3
Pag 11/41
NA A.1, interpretat impreuna cu CR 0 pct. 4.3.4, dupa cum urmeaza: Calcul n ipoteza fundamental la starea limita ultima 1.35 Gk j + 1.5 Qk 1 + 1.5 0 i Qk i Gk
j
n care:
= efectul pe structura al actiunii permanente i, luata cu valoarea sa
caracteristica Qk 1 = efectul pe structura al actiunii variabile ce are ponderea predominanta, ntre actiunile variabile, luata cu valoarea sa caracteristica Qk
i
= efectul pe structur al actiunii variabile i, luata cu valoarea sa
caracteristica 0 i = factor de simultaneitate al efectelor pe structura ale actiunilor variabile i, (i = 2 ..m), luate cu valorile lor caracteristice 0 i = 0.7 pentru toate actiunile variabile cu exceptia, 0 i = 1.0 pentru ncarcarile din depozite, a mpingerii provenite din impingerea materialelor pulverulente si fluidelor, precum si pentru impingerea pamantului Calcul in ipoteza speciala la starea limita ultima Gk j + I AEk + 2 i Qk i in care: I = coeficient de importanta si expunere (1.0 pt. clasa 3; 1.20 pt. clasa 2) AEk = valoarea caracteristica a actiunii seismice pentru IMR=100 ani (conform P 100/12006) 2 i = coeficient pt. determinarea valorii cvasipermanente a actiunii variabile Qk i , ce are urmatoarele valori Tipul actiunii variabile - Actiuni din vant si/sau din variatii de temperatura - Actiuni din zapada si actiuni datorate exploatarii - Incarcari in depozite 2 i 0 0.4 0.8
5.5. Nivelul incarcarilor de exploatare pe plansee s- a determinat in conformitate cu SR EN 1991-1-1:2004/NA:2006 tab. NA.6.1, in functie de categoriile de utilizare B (birouri), C 1.2 (laboratoare), C3 (spatii de circulatii), cu exceptia spatiilor pentru care prin tema s- a precizat altfel de catre beneficiar.
F-4.5-1-4.
Cod
Edi\ia 1 Revizia 3
Pag 12/41
5.6 Conditiile locale de teren pentru amplasamentul de tip Z3, sunt descrise prin valorile perioadei de control (col) TC ale spectrului de raspuns pentru zona amplasamentului considerat. Aceste valori caracterizeaza sintetic compozitia de frecvente a miscarilor seismice. Perioada de control (colt) TC a spectrului de raspuns reprezinta granita dintre zona de valori maxime n spectrul de acceleratii absolute si zona de valori maxime n spectrul de viteze relative. In plus au fost luate in considerare la conformarea modelelor 3D si rezultatele din cadrul studiului geofizic unde s- a calculat perioada predominanta a vibraiilor terenului de pe amplasament de Tg = 0.52s. 5.7. In conformitate cu Codul P 100-1/2006 pct. 4.5.3.6.1, la analiza prin calcul a modelelor structurale 3D, s- a utilizat combinarea efectelor componentelor orizontale ale actiunii seismice cu urmatoarele combinatii : EDx + 0.3 EDy 0.3 EDx + EDy n care EDx reprezinta efectele actiunii datorate aplicarii miscarii seismice pe directia axei orizontale x alese pentru structura EDy reprezinta efectele actiunii datorate aplicarii miscarii seismice pe directia y perpendiculara pe axa orizonta x 5.8. Din punct de vedere al solicitarilor date de zapada, n conformitate cu CR 1-1-3-2005 fig. 2.1, Evaluarea actiunii zapezii asupra constructiilor, amplasamentul prezinta o ncarcare caracteristica la sol s0,k de 2.0 kN/m2 pentru intervalul mediu de recurenta (IMR) de 50 ani. Incarcarea caracteristica din zapada pe acoperis s- a calculat n conformitate cu CR 1-1-32005 cu ecuatia: sk = * Ce * C\ * s0,k in care = coeficient de forma din zapada pe acoperis Ce = coeficient de expunere al amplasamentului C\ = coeficient termic
F-4.5-1-4.
Cod
Edi\ia 1 Revizia 3
Pag 13/41
6. Descrierea constructiilor din punct de vedere structural

Cladirea Birouri Structura cladirii de birouri este conformata in cadre din beton armat si are regimul de inaltime de S+P+5E (2.70m, 4.45m, 5x3.95m). Cota 0.00 = 76.15 este definita drept cota finita a pardoselii la parter. Se va utiliza la elementele de la suprastructura si in placa de la cota 0.00, beton armat de clasa C25/30 XC1, Cl 0.2, Dmax16mm, S3, CEM II A-S 32,5N. La elementele de la infrastructura se va folosi beton armat de clasa C16/20 XC2, Cl 0.2, Dmax16, S3, CEM II A-S 32,5N. Armaturile vor fi fasonate din otel cu profil periodic PC 52 pentru barele de rezistenta si otel cu profil neted OB 37 pentru barele constructive. La elementele de la infrastructura se va folosi si otel BST 500 clasa C. Stalpii au sectiuni de 80x80cm, grinzile principale sunt de 30x60cm, iar cele secundare de 25x45cm. Placile interioare au grosime de 13cm, in timp ce placile in consola au grosimi ce au rezultat din calculul cu considerarea inclusiv a componentei verticale din seism.. Peretii de inchidere si de compartimentare se vor executa din zidarie confinata. Fundatiile sunt de tipul talpi armate bidirectionale. Nivelurile incarcarilor sunt explicitate in breviarul de calcul. Factorul de comportare considerat in calcului Cladirii Laser are valoarea q = 5x1.35=6.75.
F-4.5-1-4.
Cod
Edi\ia 1 Revizia 3
Pag 14/41
Cladirea Oaspeti Structura cladirii pentru oaspeti este conformata in cadre din beton armat si are regimul de inaltime de P+2E (5.10m, 2x3.85m). Cota 0.00 = 76.15 este definita drept cota finita a pardoselii la parter. Se va utiliza beton armat de clasa C25/30 XC4+XF1, Cl 0.2, Dmax16, S3, CEM II A-S 32,5N si otel PC52 pentru barele de rezistenta si OB37 pentru barele constructive. Stalpii au sectiuni de 50x60cm, grinzile de 30x60cm, placile interioare au grosime de 13cm, in timp ce placile in consola au grosimi ce au rezultat din calculul cu considerarea inclusiv a componentei verticale din seism. Peretii de compartimentare se vor executa din zidarie cu elemente de confinare. Fundatiile sunt de tipul talpi armate bidirectionale si o zona de radier. Nivelurile incarcarilor sunt explicitate in breviarul de calcul. Factorul de comportare considerat in calcul are valoarea q = 5x1.35=6.75. Inchiderile perimetrale de inchidere se vor executa din elemente prefabricate si din zidarie. Peretii interiori de compartimentare se vor executa din zidarie confinata.
F-4.5-1-4.
Cod
Edi\ia 1 Revizia 3
Pag 15/41
Cladirea Laser Structura cladirii Laser este de tip hala cu trei deschideri, una centrala avand 40.50m si 2 adiacente de 8.10m, si 7 travei de 10.20m. Cladirea are o inaltime de 12.23m si un planseu intermediar la cota 6.0m. Cota 0.00 = 76.40 este definita drept cota finita a pardoselii la parter. Sistemul structural este format din: stalpi de beton armat monolit incastrati la baza (cota -0.10m) intr-un radier general; sectiunile stalpilor sunt de 110x110cm, 85x85cm, 60x60cm, 80x40cm; datorita zveltetii stalpilor au fost considerate in calcul si efectele de ordin II; ferme metalice realizate din europrofile; grinzi metalice, principale, de acoperis realizate din europrofile; pane de acoperis realizate din europrofile; contravantuiri orizontale la nivelul acoperisului realizate din europrofile; contravantuiri verticale avand menirea de a impiedica pierderea stabilitatii talpii inferioare a fermelor metalice; inchiderile perimetrale: europrofile dispuse ortogonal dupa doua directii principale (vertical si orizontal) ce sprijina de structura de rezistenta a cladirii; pe acest caroiaj sprijina elemente de beton armat prefabricat ce se constituire in inchiderea fatadelor; placa de beton armat monolit pe tabla cutata striata la cota +6.00m; placa se dezvolta in lungul cladirii si deschiderilor de 8.10m, de asemenea si deasupra coridorului de acces la cota +6.00m; placa sprijina pe un sistem de grinzi principale si secundare realizate din profile metalice (europrofile); Sistemul de contravantuiri orizontale de la nivelul acoperisului impreuna cu panele de acoperis si talpile superioare ale fermelor realizeaza efectul de saiba rigida. Factorul de comportare considerat in calcul cladirii Laser are valoarea q = 3. Incarcarile sunt explicitate in breviarul de calcul.
F-4.5-1-4.
Cod
Edi\ia 1 Revizia 3
Pag 16/41
Stalpii se vor executa din beton armat de clasa C 32/40 XC4, Cl 0.2, Dmax 16mm, S3, CEM II A-S 42,5N. In placa se va utiliza beton de clasa C 20/25, XC4, Cl 0.2, Dmax 16mm, S3, CEM II A-S 32,5N. Elementele metalice se vor executa dupa cum urmeaza: talpi ferme, montanti si diagonale si pane otel S355JO (JOH) tiranti otel S235JR Datorita temei de proiectare cu cerinte stricte de izolare la socuri si vibratii, infrastructura se va realiza dintr- un radier amortizat cu mecanisme de amortizare socuri si vibratii dispuse dupa o retea ortogonala, si care descarca pe suporti de beton armat. Suportii descarca pe un radier din beton armat de 1m grosime. Din conditii de mentenanta inaltimea libera a subsolului (spatiul dintre cele 2 radiere) va fi de 2.0m. Cladire Laboratoare Cladirea se invecineaza la vest cu cladirea Laser iar in sud cu cladirea Gama. Cladirea are un singur nivel cu 3 deschideri si 8 travei. Deschiderile marginale sunt de 13.10m iar deschiderea de mijloc este de 6.20m. Traveile sunt impartite in 7 de 10.20m si o travee de 3.90m. Cota 0.00 = 76.40 este definita drept cota finita a pardoselii la parter.
Sistemul vertical de preluare a solicitarilor este alcatuit din stalpi de 75x75cm din beton armat monolit. Sistemul acoperisului este format din placi de beton armat cu tabla cutata ce reazema pe pane. Panele reazema in sistem articulat pe ginzile principale. Grinzile principale reazema pe stalpi in sistem articulat. Factorul de comportare considerat in calcul are valoarea q = 3. Datorita temei de proiectare cu cerinte stricte de izolare la socuri si vibratii, infrastructura se va realiza dintr- un radier cu grosime de 60cm, amortizat cu mecanisme de amortizare socuri si vibratii dispuse dupa o retea ortogonala, si care descarca pe suporti de beton armat. Suportii descarca pe un radier din beton armat de 1,0m grosime. Din conditii de mentenanta inaltimea libera a subsolului (spatiul dintre cele 2 radiere) va fi de 2.0m. Betonul simplu de egalizare se va realiza din beton C 8/10 XC2, Dmax31mm, CEM II AS 32,5. La radier se va utiliza beton C 32/40 XC4-XA2-XM1, Cl 0.2, Dmax 31mm, S4, CEM II A-S 42,5N si armaturi din otel BST500, PC52 si OB37.
F-4.5-1-4.
Cod
Edi\ia 1 Revizia 3
Pag 18/41
Stalpii se vor executa din beton armat de clasa C 32/40 XC4, Cl 0.2, Dmax 16mm, S3, CEM II A-S 42,5N si armaturi din otel cu profil periodic PC52. Grinzile si panele metalice se vor realiza din otel S355JR, tirantii din otel S235JR. Sistemul de fundare este cu pat de balast cilindrat de 70cm grosime , un preradier de 20cm si un radier de 1.0m, din beton armat. Cladire gamma Regim de inaltime Subsol (tehnic)+Parter. Cota 0.00 = 76.40 este definita drept cota finita a pardoselii la parter. 15 travei de 8.10m cu 2 deschjideri de 14,45m si de 39,0m alcatuiesc trama rectangulara a partiului. In radierul baretat se va utiliza beton armat de clasa C35/45 XC2-XA2-XM1, Cl 0.2, Dmax16, S4, CEM II AS 42,5. Grosimea radierului este de 150cm In radierul amortizat se va utiliza beton armat de clasa C35/45 XC2-XM1, Cl 0.2, Dmax16,
Cod Edi\ia 1 Revizia 3 Memoriu tehnic structura Pr.nr.: 26/2011 Faza: P.T.+C.S-rev.01 Pag 19/41
F-4.5-1-4.
S4, CEM II AS 42,5. Grosimea radierului este de 150cm. Suprastructura se va executa din otel, S355JR. Tirantii se executa din otel S235JR. cu stalpii exteriori si arce din otel S355J2G3/G4+Z35. Stalpii interiori, grinzile de rulare si panele se executa din otel
Cladirea va fi echipata cu un pod rulant de 40tf. Invelitoarea se va realiza cu panouri termoizolante. Structura proiectata are factori de comportare diferiti pe cele doua directii principale de miscare. Astfel pe directie transversala factorul de comportare are valoarea q = 1.5 (cadru metalic combinat cu o contravantuire excentrica exterioara) iar pe directie longitudinala are valoarea q = 3. Cladirea cantina Regim de inaltime parter. Cota 0.00 = 76.15 este definita drept cota finita a pardoselii la parter. Structura conformata cu stalpi de beton armat de 50x50cm, grinda perietrala de beton armat si planseu dala de 22cm grosime. Factorul de comportare considerat in calcul are valoarea q = 2.5 Se va utiliza beton armat de clasa C25/30 XC1, Cl 0.2, Dmax16, S3, CEM II A-S 32,5N.
F-4.5-1-4.
Cod
Edi\ia 1 Revizia 3
Pag 20/41
Cladirea Cabina poarta Structura cladirii cabina poarta este conformata in cadre din beton armat cu regimul de inaltime de parter. Stalpii au sectiuni de 40x40cm, grinzile 30x60cm, placile au grosimi de 15cm si la console de 24cm. Factorul de comportare considerat in calcul are valoarea q = 5x1.15 = 5.75. La elementele suprastructurii se va utiliza beton armat de clasa C 20/25, XC4, Cl 0.2, Dmax 16mm, S3, CEM II A-S 32,5N si armaturi din PC52. Fundatiile sunt de tipul talpi armate ortogonale. Fundatiile se vor executa din beton armat de clasa C16/20 XC2, Cl0.2, Dmax16, S3, CEM II A-S 32,5N si armaturi din otel PC52. Inchiderile perimetrale se vor executa din zidarie.
F-4.5-1-4.
Cod
Edi\ia 1 Revizia 3
Pag 21/41
7. Etapele de realizare a radierului izolat la vibratii

Realizarea radierului superior care necesita conditii stricte de amortizare socuri si vibratii, se va executaintr- o etapa a II-a. Etapizarea executiei se prezinta in continuare: I. REALIZAREA SUPORTULUI Se realizeaza infrastructurile inferioare ale celor dou obiecte (Cladirea Gamma si Cladirile Lasser-Laboratoare) II. REALIZAREA SUPRASTRUCTURILOR CELOR DOUA OBIECTE Realizarea suprastructurilor se va face fara a se executa inchiderile laterale III. MONTAREA PODULUI RULANT SI MONITORIZAREA TASARILOR IV. EXECUTAREA RADIERULUI AMORTIZAT FAZA a I-a Faza a I-a a realizarii radierului amortizat se constituie din executarea independenta a celor doua radiere amortizate aferente celor dou obiecte (Cladirea Gamma si Cladirile Laser-Laboratoare). Acesta faza contine mai multe subetape dup cum urmeaza: IV.1. Realizare esafodaj IV.2. Montare predale prefabricate din beton si piese metalice ce urmeaza a fi inglobate IV.3. Turnare radier in ploturi de maxim 300mc pentru a evita fenomene nedorite datorate contractiei betonului IV.4. Dupa intarirea betonului din radierul superior (atingerea a cel puin 70% din clasa prescrisa a betonului) se vor monta sistemele de atenuare a vibratiilor IV.5. Sistemele de atenuare a vibratiilor se pun in sarcina, dupa care se demonteaza si se evacueaza esafodajele si se caleaza cele doua radiere independente mai putin cele aferente zonei de rost neturnat dintre cele doua mari radiere, cel aferent obiectului Gamma si cel aferent obiectului Lasser. V. REALIZAREA STRUCTURILOR INTERIOARE, MASIVE, DE BETON AFERENTE OBIECTULUI GAMMA VI. REALIZAREA FAZEI a II-a A RADIERULUI AMORTIZAT Acest lucru implica executarea legaturii intre cele doua radiere amortizate
prin betonarea rostului lasat intre cele doua mari radiere. VII. SE VA MENTINE MONITORIZAREA TASARILOR PE PARCURSUL EXPLOATARII CONSTRUCTIILOR GAMMA SI LASSER-LABORATOARE, URMAND A SE EFECTUA REGLAJE PE VERTICALA ALE RADIERULUI AMORTIZAT PANA LA CONSUMAREA TUTUROR TASARILOR DIFERENTIATE.
8. Precizari privind sistemul de fundare indirecta aferent cladirii Gamma

Pentru cladirile aferente infrastructurii de cercetare ELI-NP din cadrul Institutului National de Cercetare Dezvoltare pentru Fizica si Inginerie Nucleara "Horia Hulubei" a fost proiectata o fundatie pe barete forate avand dimensiunile in plan de 2.70m x 1.00m. In zona centrala a radierului infrastructurii lungimea baretelor este de 28.5m, pentru restul radierului rezemarea se face pe barete forate avand lungimea de 25.0m. Baretele au fost modelata de grinzi pe mediu elastic (Winkler) Condiiile de exploatare a acestui obiectiv deosebit de important au impus limitri drastice ale tasrilor i vibraiilor construciilor speciale, aceasta conducnd la alegerea unei fundri indirecte . Soluia care a rezultat din calcul este aceea unei fundri a radierului pe barete dispuse ntr-un aranjament optim n plan. Reconsiderarea ncrcrilor prezentate lin cadrul Studiului de Fezabilitate a condus la adoptarea soluiei prezentate n continuare, solutie pentru care firma GEOSTRUCT a realizat calculul prezentat in continuare . Fundarea se va realiza indirect prin intermediul unor fundaii de adncime-barete de 100 cm grosime cu fi activ de 25,10 m sub radier si respectiv 26,60 m pe o zona a unei elipse centrale. Latimea baretelor va fi de 2.70m. Baretele vor conlucra pentru transmiterea ncrcrii la teren prin intermediul radierului inferior de beton armat de 1.50m grosime. Baretele vor fi ncastrate n radierul inferior pe o nlime de 10cm. Proiectarea a avut la baz urmtoarele date: 1 . tema de proiectare; 2. studiul geotehnic executat de Experco ISPIF iunie 2010; 3. consultri cu beneficiarul; 8.1. ANALIZA PRIN CALCUL A STRII DE EFORTURI I DEFORMAII A TERENULUI DE FUNDARE INDUSE DE FUNDAREA INDIRECT A CLDIRII GAMMA Cladirea Gamma are dimensiuni in plan de 124.60x42.10m. Sistemul de fundare consta ntr-un radier pe barete de dimensiuni 2.70x1.00m. Att baretele ct i radierul au fost considerate ca fiind realizate din beton clasa C25/30. Baretele au fost dispuse ntr-un aranjament uniform pe direciile celor dou axe ale cldirii pentru a se asigura rigiditile necesare pe aceste direcii. Aranjarea baretelor sub radier este ilustrat in Figura 4.1. Fia baretelor msurat de sub radier este de 26.60m pentru baretele situate n treimea central (marcate cu rosu in Figura 4.1) i de
25.10m pentru restul baretelor (marcate cu cyan in Figura 4.1) Figura 4.1 PROGRAMUL DE CALCUL UTILIZAT I IPOTEZE DE CALCUL Analiza strii de eforturi i de deformaii induse n masivul de pmnt de fundaia radier pe barete, s-a realizat prin metoda elementului finit utilizndu-se programul PLAXIS 2D ver.2010. Stratificaia i parametrii geotehnici ai terenului utilizai n analiz sunt cei prezentai capitolul 2 Date geotehnice. Pentru straturile de pmnt din amplasament, s-a admis ipoteza comportrii elastoplastice a pmntului dup o lege constitutiv de tipul hardening soil. Cele 8 rnduri de barete-pmnt (simetrice fa de axa radierului) au fost asimilate cu incluziuni alctuite dintr-un material echivalent de tip Mohr-Coulomb. 8.2. COEFICIENI ELASTICI PENTRU BARETELE SISTEMULUI DE FUNDARE A CLDIRII GAMMA Coeficienii elastici de rigiditate la ncrcri verticale (Kv) au fost determinai pe baza deplasrilor verticale calculate ale ansamblului fundaie-teren i a ncrcrilor efective la baza radierului. Rezultatele au fost defalcate n funcie de poziia rndului de barete fa de axa radierului (rndul 1 fiind cel mai apropiat de axa radierului, iar rndul 4 fiind cel mai ndeprtat). n Tabelul 5.1 sunt prezentate valorile coeficientului Kv pentru cele 4 rnduri de barete din partea stnga a axei de simetrie a radierului, pentru celelalte 4 rnduri situaia fiind simetric. Coeficientii elastici de rigiditate la incarcari verticale (Kv) in regim static si dinamic de solicitare (K'v) Nr. rand Kv K'v kN/m kN/m Rand 1 27000 81000 Rand 2 35000 105000 Rand 3 42000 26000 Rand 4 48500 145500 n regim dinamic de solicitare (seismic): K'v = 3xKv Coeficienii elastici de rigiditate la ncrcri orizontale (Kh) i la ncrcri rotiri (K ) Coeficienii elastici de rigiditate la ncrcri orizontale (Kh) i la ncrcri rotiri (K) au fost determinai pe baza metodei ncrcrii pilotului (baretei) izolat, considerat ncastrat ntr-un mediu elastic liniar de tip Winkler. Metoda este prezentat n normativul NP 123-2010 i n STAS 2561-3-1990. Modulul coeficientului reaciunii laterale mh a fost luat in calcul cu valoarea 9000 kN/m4. Bareta de dimensiuni 2.70x1.00m a fost ncrcta pe ambele direcii (pe direcia laturii lungi i a laturii scurte) cu o for unitar i, respectiv, cu un moment unitar. Valorile obinute sunt prezentate n Tabelul 5.2. Tabelul 5.2 Coeficienii elastici de rigiditate la ncrcri orizontale (Kh) i la ncrcri rotiri (K) n regim static i dinamic de solicitare (Kh, K) Direcie solicitare Kh K K'h K' kN/m kNm/rad kN/m kNm/rad
Direcia laturii scurte Direcia laturii lungi
118000 180000
1400000 6100000
354000 540000 1
4200000 8300000
8.3. DATE CARE REZULTA DIN INCERCAREA IN TEREN A BARETELOR DE PROBA Incercarea in teren a baretelor de proba face parte integranta din programul de studii, cercetare si proiectare stabilit pentru lucrarea respectiva. Detaliile de executie ale fundatiilor pe barete se definitiveaza numai pe baza rezultatelor incarcarilor de proba asupra unor barete executate pe amplasament cu aceeasi tehnologie si cu aceleasi utilaje avute in vedere in proiect.Ori de cate ori este posibil, si in special la constructiile de importanta deosebita, incarcarile de proba vor fi programate chiar de la fazele de proiectare anterioare detaliilor de executie. In cazul in care numarul total al baretelor din lucrare este de 50 sau mai mic, se admite ca elementele necesare detaliilor de executie sa se stabileasca initial prin calcule, utilizand formulele recomandate in prezentele instructiuni tehnice, urmand ca incarcarile de proba sa se execute odata cu inceperea lucrarilor. Detaliile de executie se vor definitive pe baza rezultatelor incarcarilor de proba. Numarul baretelor de proba se stabileste in functie de numarul total estimat al baretelor de pe amplasament, de complexitatea conditiilor geotehnice, de datele existente asupra unor barete de proba de pe amplasamente invecinate, de timpul si importanta constructiei, etc.Acest numar nu va fi mai mic de 1% din numarul total de barete. La constructiile sensibile la tasari diferentiate se recomanda ca pe langa baretele de proba sa sa efectueze incarcari si asupra unor barete care raman in lucrare, numite barete de verificare.Numarul baretelor de verificare se va lua in acest caz de cel putin 5% din numarul total al baretelor. Programul minimal de incarcari de proba pe un amplasament consta din incarcarea unei barete la compresiune axiala.In cazul cand baretele sunt supuse unor solicitari orizontale importante (H>0.05V) se va recurge si la incarcarea unei barete la sarcina orizontala cu respectarea prevederilor NP045-2000. La lucrarile cu un numar redus de barete (sub 15) se admite ca programul minimal sa fie realizat pe barete de verificare, din lucrare. La aceasta categorie de lucrari, proiectantul poate renunta in mod exceptional la incarcarile de proba, apreciind capacitatea portanta de calcul, daca se dispune de rezultatele unor incarcari de proba in conditii de teren similare. La constructiile la care este necesara limitarea deformatiilor (orizontale si verticale)incarcarile de proba se vor face indiferent de numarul baretelor din lucrare. In corpul baretelor de proba se vor implanta instrumente care sa permita determinarea deformatiilor in lungul baretelor si obtinerea, pe aceasta cale, a eforturilor care se transmit prin frecare pe suprafata laterala precum si a eforturilor transmise la baza(transferul de incarcare) In functie de posibilitati se vor utiliza si alte sisteme de masurare a deformatiilor (traductori cu coarda vibranta, traductori electrorezistivi,etc.) In vederea unei mai bune valorificari a rezultatelor incarcarilor de proba si a imbunatatirii, pe aceasta cale, a prescriptiilor de proiectare, unitatile care efectueaza incarcarile de proba pe barete sunt obligate sa transmita un set din rezultatele inregistrate la INCERC laboratorul fundatii si incercari nedistructive, sos.Pantelimon nr.266, sector 2, Bucuresti,
cod 73559. In anexa III se prezinta continutul minimal al referatului ce trebuie elaborat la incheierea incarcarii de proba pe bareta.
9. Precizari legate de sistemul de amortizare a vibratiilor

9.1. Criterii de vibratii Capacitatea de a transporta fasciculul de lumina laser si gama cu o acuratete extrema pe o anumita distanta (de ordinul a mai multe sute de metri) are o importanta cruciala. Acest aspect impune ca intreaga structura de podea pe zona de experimente si pe zona laser / sursa gama pe care o suporta dispozitivele optice este o banca optica masiva care este total independenta de vibratiile din mediu. Pe podeaua experimentala, principala cerinta o reprezinta capacitatea de a mentine unul sau mai multe fascicule (laser sau gama) in jurul valorii de 50 m din centrul tintei pentru 99% din durata experimentului. Asta nseamn ca fasciculele ar trebui sa mentina acest grad de coincidenta timp de mai multe zile. Pe baza cerintei mai sus mentionate, pentru construirea laserului planificat si a laboratoarelor aferente, au fost definite criterii de vibratii puternice pentru a asigura exploatarea laboratoarelor in conditiile de tema data. 9.2. Criterii de vibratii Constructia aferenta laserului si constructia pentru experimente: < 1E -10 g/Hz (1~200 Hz) Aceasta limita este definita ca Densitatea Spectrului de Putere (PSD). Pentru o mai buna comparatie cu celelalte criterii (viteza vibratiilor), limita este transformata intr-un spectru PSDeff in m/s/ SQR(Hz). Suprafata laboratorului Laser: < 1 m pentru f < 10 Hz; Aceasta limita de deflectie este de asemenea transformata intr- o viteza a vibratiilor. Este definita ca un spectru al valorilor de varf de 1/3 de octava. Informatii specifice se pot gasi in caietul de sarcini special, privind sistemele de atenuare a vibratiilor si socurilor, ce face parte din prezenta documentatie.
10. Precizari legate de securitatea si sanatatea in munca (SSM)

10.1. Cadrul legal privitor la SSM Pentru eliminarea oricaror accidente de munca si a consecintelor daunatoare igienii si sanatatii oamenilor, se vor lua de catre executant toate masurile organizatorice necesare, in vederea cunoasterii, insusirii si aplicarii de catre toti lucratorii a urmatoarelor reglementari: Legea securitatii si sanatatii in munca nr. 319 / 2006 HGR nr 1425/2006 Norme metodologice de aplicarea a legii nr 319/2006 HGR nr. 300/2006 Cerinte minime de securitate si sanatate pt santierele temporare sau mobile HGR nr. 1048/2006 - Cerinte minime de securitate si sanatate pt utilizarea de catre lucratori a echipamentelor individuale de protectie la locul de munca HGR nr. 1051 /2006 Cerinte minime de securitate si sanatate pt manipularea manuala a maselor care prezinta riscuri pt lucratori HGR nr. 1091/2006 Cerinte minime de securitate si sanatate pt. locul de munca HGR nr. 971/2006 Cerinte minime pt semnalizarea de securitate si/sau de sanatate la locul de munca HGR nr. 355/2007 Supravegherea sanatatii lucratorilor, modificata prin HGR nr. 37/2008 HGR nr. 1058/2006 Cerinte minime privind imbunatatirea securitatii si protectia sanatatii lucratorilor care pot fi expusi unui potential risc datorat atmosferelor explozive HGR nr. 601/2007 Modificarea si completarea unor acte normative din domeniul securitatii si sanatatii in munca Legea nr. 307/12.07.2006 Aparea impotriva incendiilor C 300/1994 Normativ de prevenire si stingere a incendiilor pe durata executarii lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora
F-4.5-1-4.
Cod
Edi\ia 1 Revizia 3
Pag 27/41
10.2. Evaluarea riscurilor Riscurile ce pot sa apara in cursul procesului de executie a cladirilor ce se constituie in investitia ELI NP Magurele, jud. Ilfov, Romania, sunt urmatoarele : lucrari care expun muncitorii la riscul de a fi ingopati sub alunecari de teren datorita neexecutarii corecte a sprijinirilor de maluri necesare lovirea lucratorilor cu bucati de materiale ale unor elemente structurale si/sau nestructurale care cad datorita echilibrului precar n care se afla, sau n care au fost aduse datorita unor proceduri incorecte folosite lovirea lucratorilor de utilaje n miscare pe raza lor de actiune lovirea cu resturi de materiale, a lucratorilor care opereaza intr- un spatiu de la un anumit etaj in conditiile lipsei de coordonare si de comunicare, in conditiile in care la etajul imediat superior se executa operatii ce pot produce caderi accidentale de resturi de materiale si/sau scule lovirea lucratorilor in timpul deplasarii cu sau fara materiale si/sau scule transportate, in conditiile in care nu este asigurat un iluminat corespunzator si nu au fost curatate caile de evacuare caderea lucratorilor de la inaltime, datorita naturii activitatii desfasurate si procedurilor folosite caderea lucratorilor n deplasare pe scari sau transportnd diverse sarcini absenta montarii balustradelor de protectie absenta semnalizarii corespunzatoare a locurilor cu potential pericol prabusirea schelelor, platformelor de lucru, balustradelor de protectie si/sau a pasarelelor datorita utilizarii unor dispozitive si utilaje cu defecte sau incorect asigurate agatarea n timpul deplasarii, a ncaltamintei si/sau a mbracamintei necorespunzatoare, de diversele obstacole ntalnite, ce poate conduce la pierderea echilibrului si la cadere inteparea in timpul manipularii si transportului pieselor cu aschii si/sau cuie utilizarea incorecta a uneltelor, a sculelor periculoase, a utilajelor si masinilor lucratorii trebuie sa nu procedeze la scoaterea din functiune, la modificarea, schimbarea sau nlaturarea arbitrara a dispozitivelor de securitate proprii electrocutarea de la cordoanele aparatelor de taiat, sudat etc. la care s- a deteriorat
izolarea lucrari in apropierea unor linii electrice sub tensiune prezenta deseurilor, reziduurilor si/sau a ambalajelor, precum si a scurgerilor necontrolate de fluide combustibile poate favoriza, in anumite conditii, propagarea focului pe suprafete exterioare ntinse, precum si in/din interiorul cladirii rasinile, diluantii, lacurile si vopselele sub forma de depuneri in cabinele de vopsire si tubulaturile de ventilatie prezinta in timp tendinta de autoaprindere la contactul cu aerul; aceeasi caracteristica o au uleiurile si grasimile lucrari la care expunerea la substante chimice sau biologice prezinta risc particular pentru securitatea si sanatatea lucratorilor lucrari la care accesul pe orice suprafata de material care nu prezinta suficienta siguranta este permis fara conditionarea folosirii corespunzatoare lipsa din partea lucratorilor a comunicarii catre sefii lor directi a situatiilor de munca despre care au motive ntemeiate sa le considere pericol pentru securitatea si sanatatea lucratorilor instalatiile electrice proiectate, dar si cele realizate - utilizate in cadrul organizarii de santier trebuie sa nu prezinte pericol de electrocutare la atingere directa si/sau indirecta caile de evacuare si iesirile de urgenta trebuie sa fie in permanenta libere pentru a nu se produce accidente de impiedicare si cadere in timpul evacuarii absenta semnalizarii in conformitate cu legislatia in vigoare a caile de evacuare si a iesirilor de urgenta creaza riscul de accidentare la evacuare absenta echipamentelor si dispozitivelor autorizate de stingere a incendiilor pe perioada desfasurarii lucrarilor de constructii si instalatii aferente, dimensionate si amplasate corespunzator, creaza riscul propagarii incendiului absenta iluminatului natural si acolo unde este necesar si a celui artificial a incaperilor unde se desfasoara activitati dar si a cailor de circulatie creaza riscul de accidente intrarea de acces in santier si perimetrul acestuia trebuiesc clar marcate si delimitate, pentru a nu permite accesul persoanelor neautorizate in interiorul santierului astfel evitndu- se riscul de accidente al persoanelor straine. echipamentelor si mijloacelor
F-4.5-1-4.
Cod
Edi\ia 1 Revizia 3
Pag 29/41
10.2.1. Evaluarea riscului n ceea ce priveste executantul Antreprenorul general va asigura santierul cu personal lucrator cu pregatire profesionala adecvata lucrarilor la care urmeaza sa participe. Se vor obtine avizele medicale necesare, se vor lua masuri organizatorice astfel nct sa se amenajeze la santier un punct de acordare a primului ajutor. Se vor lua toate masurile organizatorice pentru ca ntreg personalul lucrator angrenat n lucrarile de executie de la ELI NP Magurele, sa cunoasca prevederile proiectului si reglementarile n domeniul SSM. Se va asigura dotarea lucratorilor cu echipamentele de protectie specifice. Se vor ntocmi, semna si tine la zi fisele de instructaj SSM. Se va asigura controlul integritatii partilor electrice (cordoane, prize, stechere) de la aparatele de taiat, gaurit si/sau sudat. Se va asigura controlul periodic al utilajelor de transport pe orizontala si verticala in incinta santierului, a schelelor si esafodajelor. 10.2.2. Evaluarea riscului n ceea ce priveste sarcina de munca Se vor utiliza echipamente de munca in stare buna de functionare corespunzator cerintelor si specificului lucrarii. Sculele, uneltele, dispozitivele si utilajele trebuie sa indeplineasca cerintele HG nr. 1146/2006 privind cerintele minime pentru utilizarea in munca a echipamentelor de munca. 10.2.3. Evaluarea riscului de mediu Programul de lucru pentru activitatile n aer liber sa fie adaptat conditiilor de mediu. Se vor asigura conditiile adecvate de higiena muncii pentru lucratori : grupuri sanitare, vestiare, apa potabila etc. Se vor crea conditiile pentru lucru la inaltime, n conditii de asigurare a SSM. Lucrul la inaltime va fi intrerupt temporar, in perioadele cu ploi, zapada, vant puternic. Va fi aprovizionat santierul cu echipamente de lucru pentru sezonul rece. Asigurarea incalzirii spatiilor n care se desfasoara activitati in sezonul rece.
In ceea ce priveste gestionarea transportul si depozitarea deseurilor, aceste activitati se vor efectua cu respectarea prevederilor din urmatoarele reglementari: OUG nr. 195/2005 Cerinte privind protectia mediului inconjurator Legea nr. 426/2001 privind regimul deseurilor OUG nr. 61/2006 modificarea Legii nr. 426/2001 Legea nr. 431/2003 privind gestionarea deseurilor reciclabile HG nr. 349/2005 privind depozitarea deseurilor 10.3. Masuri specifice de siguranta si securitatea muncii Caile de circulatie si/sau evacuare vor fi libere de orice obstacol (ex: resturi de materiale) ce ar putea provoca caderea accidentala a personalului operant tranzitant si vor fi luminate suficient pentru asigurarea vizibilitatii (natural si acolo unde apare ca necesar si artificial). Echipamentele individuale de protectie impotriva caderii n gol vor fi in mod obligatoriu realizate si certificate in conformitate cu standardele si normativele de echipamente de protectie individuala in vigoare. Se vor folosi doar scari, schele si esafodaje certificate iar lucrul la naltime se va executa numai sub supraveghere tehnica. Lucrul la naltime este permis numai daca locul de munca a fost amenajat si dotat din punct de vedere tehnic si organizatoric astfel ncat sa previna caderea de la inaltime a lucratorilor si de asemenea s- au asigurat conditiile mprejmuirii si semnalizarii corespunzatoare adecvate. Nu se vor lasa unelte si/sau materiale pe scari, parapeti, copertine si/sau schele ntrucat pot sa cada si sa accidenteze persoane. Nu se vor depozita nici macar provizoriu scule si/sau materiale pe podelele cailor de circulatie/ evacuare. Instalatiile trebuie proiectate realizate si utilizate astfel inct sa nu prezinte pericol de incendiu, electrocutare, iar lucratorii sa fie protejati corespunzator contra riscurilor de electrocutare directa sau indirecta. Instalatiile electrice trebuiesc executate de catre personal calificat. Se va asigura iluminatul artificial acolo unde este cazul in toate incaperile de pe raza santierului, acolo unde lumina naturala nu este suficienta si/sau acolo unde programul de lucru se suprapune cu orarul de iluminare naturala scazuta. Instalatiile de iluminat
provizorii pentru iluminarea posturilor de lucru trebuiesc amplasate astfel incat sa nu prezinte risc de accidentare pentru lucratori. Schelele se verifica a fi montate pe teren drept si solid. Nu se vor pune bucati de lemn, pietre, caramizi etc. sub picioarele schelelor. Se vor verifica prinderile dintre tronsoanele diferite de schela. Se va interzice de catre conducerea santierului, executarea lucrarilor la inaltime in conditii meteorologice nefavorabile (vant puternic, polei, descarcari atmosferice, precipitatii importante etc). Este interzisa aruncarea de la inaltime a a deseurilor si/sau a altor resturi de materiale. Atunci cand riscurile nu pot fi evitate sau reduse suficient prin mijloace tehnice de protectie colectiva ori prin masuri, metode sau procedee de organizare a muncii, angajatorul trebuie sa prevada semnalizarea de securitate si/sau de sanatate la locul de munca, in conformitate cu prevederile HG nr. 971/2006. Asigurarea din partea conducerii antreprenorului general a serviciilor medicale care asigura prevenirea, depistarea, dispensarizarea bolilor profesionale si a bolilor legate de profesie, precum si mentinerea sanatatii si a capacitatii de munca a lucratorilor in conformitate cu HG nr. 355/2007. Asigurarea din partea conducerii antreprenorului general a echipamentul individual de protectie cu respectarea prevederilor din HG nr. 115/2004, privind stabilirea cerintelor esentiale de securitate ale echipamentelor individuale de protectie si a conditiilor pentru introducerea lor pe piata, cu modificarile ulterioare. Echipamentele individuale de protectie trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: sa fie corespunzator pentru riscurile implicate, fara sa conduca el insusi la un risc marit; sa corespunda conditiilor concrete, existente la locul de munca; sa ia in considerare cerintele ergonomice si starea de sanatate a lucratorului; sa se potriveasca in mod corect persoanei care il poarta, dupa toate ajustarile necesare. Masurile de mai sus sunt enuntiative si nu limitative, ele vor putea fi completate de constructor cu elementele specifice, considerate ca necesare, n scopul protectiei si sigurantei n munca.
F-4.5-1-4.
Cod
Edi\ia 1 Revizia 3
Pag 32/41
11. Controlul calitatii si receptia lucrarilor la structura

Proiectul structurii de rezistenta va fi verificat la exigentele Af, A1 si A2. Referintele legate de materiale si de tehnologia de executie se gasesc in Caietul de sarcini pentru structura. Cu minimum 10 zile inaintea inceperii lucrarilor va fi anuntat Inspectoratul n Constructii jud. Ilfov, pentru luarea in evidenta si aprobarea programului de faze determinante. In cazul fazelor determinante stabilite de proiectant, este obligatorie participarea proiectantului si invitarea delegatului Inspectoratului n Constructii jud. Ilfov. Este interzisa continuarea lucrarilor fara atestarea fazei determinante. Nu se considera valabile procesele verbale de receptie calitativa ncheiate numai de constructor. Nu se admite trecerea la o noua faza de executie nainte de ncheierea procesului verbal referitor la faza precedenta, daca aceasta urmeaza sa devina o lucrare ascunsa. Daca se constata neconcordante fata de proiect si/sau fata de prevederile prescriptiilor tehnice n vigoare, se vor stabili si consemna masuri necesare de remediere, iar dupa executarea acestora se va proceda la o noua verificare, finalizata prin ncheierea unui nou proces verbal. Verificarea lucrarilor de constructii se face in baza urmatoarelor reglementari: Legea calitatii in constructii nr. 10/1995, HG nr. 272/1994 Regulament privind controlul de stat al calitatii n constructii Legea nr. 608/2001 modificata, completata si republicata in 2008 privind evaluarea conformitatii produselor HG nr. 622/2004 (modificata si completata prin HG nr. 796/2005) republicata in 2007, privind stabilirea conditiilor de introducere pe piata a produselor pentru constructii HG nr. 675/2002 Modificarea si completarea regulamentului privind agrementarea tehnica a produselor, procedeelor si echipamentelor noi in constructii, pt produsele nereglementate la nivel comunitar sau neacoperite de specificatii nationale Od. MTCT nr. 1558/2004 Regulament pentru atestarea conformitatii produselor pentru constructii HG nr. 925/1995 Regulament de verificare si expertizare tehnica de calitate a proeictelor, a executiei lucrarilor si a constructiilor,
HG nr. 766/1997 Regulamente privind calitatea in constructii, cu completrile si modificarile din HG nr. 675/2002 C 54-1981 Instructiuni tehnice pt incercarea betonului cu ajutorul carotelor C 56-1985 Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii HG nr. 808/2010 Regulament de organizare si functionare al Inspectoratului de Stat in Constructii ISC, care modifica HG nr. 1378/2009 Receptia lucrarilor de constructii este reglementata prin HG nr. 273/1994 Regulament de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora, completata cu HG nr. 1303/2007.
12. Urmarirea comportarii in exploatare

Urmarirea comportarii in timp a constructiei este o componenta a sistemului calitatii in constructii, care se desfasoara pe toata perioada de viata a constructiei si este o activitate sistematica de culegere si valorificare a rezultatelor inregistrate din observari si masuratori asupra unor fenomene si marimi ce caracterizeaza proprietatile constructiei. Valorificarea rezultatelor se poate face prin urmatoarele modalitati: interpretare, avertizare sau alarmare, prevenirea avariilor, etc). Scopul urmaririi comportarii in timp a constructiei este de a obtine informatii in vederea asigurarii aptitudinii constructiei pentru o exploatare normala, evaluarea conditiilor pentru prevenirea incidentelor, accidentelor si avariilor, respectiv diminuarea pagubelor materiale, de pierderi de vieti omenesti si de degradare a mediului. Reglementarile legislative care fac referire la raspunderile ce revin persoanelor fizice si/sau juridice, implicate n utilizarea/exploatarea constructiilor realizate ca urmare a unui proces investitional sunt: Legea Calitatii in Constructii nr. 10/1995 cu modificarile si completarile din HG nr. 498/2001 si Legea nr. 506/2007 HG nr. 766/1997 Reglementari privind asigurarea calitatii constructiilor si urmarirea comportarii in exploatare a acestora cu modificarile si completarile din HG. nr. 675/2002 Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii republicata in 2004 impreuna cu Normele Metodologice de Aplicare 2009
OG. nr. 63/2001 Infiintarea Inspectoratului de Stat n Constructii HG. nr. 925/1995 Regulament de verificare si expertizare tehnica de calitate a proiectelor, a executiei lucrarilor si a constructiilor HG. nr. 273/1994 Regulament de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii eferente acestora si Norme tehnice de intocmire a Cartii tehnice a constructiilor P 130/1999 Normativ pentru urmarirea comportarii in timp a constructiilor si instalatiilor aferente. In conformitate cu HG. nr. 273/1994 si cu Legea nr. 10/1995, proprietarul trebuie sa intocmeasca si sa tina la zi Cartea tehnica a constructiei, iar continutul cadru al acesteia este detaliat n cadrul HG. nr. 273/1994 publicat in Monitorul Oficial nr. 193/1994 si este structurat in 4 capitole : Cap. A : Documentatia privind proiectarea Cap. B : Documentatia privind executia Cap. C : Documentatia privind receptia Cap. D : Documentatia privind exploatarea, ntretinerea, repararea si urmarirea comportarii in timp. Raspunderile ce revin proprietarilor constructiilor in scopul mentinerii pe toata perioada de existenta a performantelor functionale, tehnice si calitative a constructiei se refera la: punerea in functiune exploatarea constructiilor cartea tehnica a constructiei urmarirea comportarii in exploatare urmarirea curenta urmarirea speciala
In conformitate cu HG. nr. 766/1997 urmarirea comportarii in exploatare se face prin :
Urmarirea curenta este o activitate sistematica de observare a starii tehnice a constructiei care corelata cu activitatea de intretinere, are scopul mentinerii aptitudinilor pentru exploatare. Urmarirea curenta se face pe toata perioada de existenta a constructiei. In conformitate cu normativului P 130/1999 Normativ privind urmarirea comportarii in timp a constructiilor, investitorul beneficiarul are obligatia verificarii comportarii prin
examinare vizuala directa o data pe trimestru, precum si dupa orice eveniment deosebit (cutremur, inundatie, explozii, incendii, caderi masive de zapada, etc.). Persoanele care efectueaza urmarirea curenta denumiti responsabili cu urmarirea comportarii constructiei au in conformitate cu HG nr. 766/1997, anexa 4, cap. II, art. 16, urmatoarele obligatii : sa cunoasca toate detaliile privind constructia si sa tina la zi Cartea Tehnica a constructiei, precum si Jurnalul evenimentelor sa efectueze urmarirea curenta sa semnaleze proprietarului situatiile constatate in cadrul urmaririi curente care necesita luarea unor masuri pentru restabilirea aptitudinilor pentru exploatare Masurile de restabilire a aptitudinilor sunt lucrari de interventie care pot fi lucrari de intretinere, lucrari de refacere sau lucrari de modernizare. Lucrarile de intretinere sunt determinate de uzura sau degradarea normala si au ca scop mentinerea starii tehnice a constructiei. Lucrarile pot consta in efectuarea periodica a unor remedieri sau reparari a finisajelor, straturilor de uzura, invelitorilor si/ sau interventii la instalatii si echipamente. Lucrarile de refacere sunt determinate de producerea unor degradari importante si au ca scop refacerea sau imbunatatirea starii tehnice ramase dupa producerea evenimentului. Lucrarile de refacere se realizeaza prin remediere, reparare sau consolidare, pe baza de proiect intocmit de personal specializat si verificat conform legii. Lucrarile de modernizare sunt determinate de schimbarea cerintelor sau a functiunilor inclusiv extinderi. Aceste lucrari se pot executa cu mentinerea sau cu imbunatatirea starii tehnice dupa caz. Lucrarile de modernizare se realizeaza prin reconstructie si uneori consolidare pe baza de expertiza tehnica intocmita de expert tehnic atestat, proiect tehnic intocmit de personal specializat si verificat de verificator de proiecte atestat pentru exigenta necesara conform legii. In conformitate cu normativul privind comportarea in timp a constructiilor P 130/1999 proprietarul unei unitati structurale distincte are urmatoarele obligatii: raspunde de activitatea de urmarire curenta a comportarii constructiei sub toate formele organizeaza activitatea de urmarire curenta a comportarii constructiei prin mijloace si
personal propriu, sau prin contract cu o firma specializata comanda inspectarea extinsa si expertizarea tehnica atunci cnd este cazul comanda expertiza tehnica la expirarea duratei de serviciu (50 ani), sau atunci cand se schimba destinatia, conditiile de exploatare, sau cand se constata deficiente semnificative asigura pastrarea si integritatea Cartii tehnice a constructiei si a Jurnalul de evenimente hotaraste luarea masurilor de interventie necesare mentinerii aptitudinilor pentru exploatarea normala la instrainarea sau inchirierea constructiei sau a unor parti din aceasta, stipuleaza in cadrul contractului indatoririle ce decurg cu privire la urmarirea comportarii in exploatare nominalizeaza persoanele insarcinate cu urmarirea curenta Obligatiile administratorilor si utilizatorilor sunt : raspund de realizarea obligatiilor contractuale stabilite cu proprietarul asigura intretinerea curenta semnaleaza proprietarului degradarile survenite in timpul exploatarii pentru luarea de catre acesta a masurilor de interventie ce se impun Obligatiile responsabililor cu urmarirea comportarii constructiei : cunosc in detaliu continutul instructiunilor privind urmarirea comportarii in exploatare a constructiei pentru care au fost nominalizati cunosc in detaliu continutul Cartii tehnice a constructiei intocmesc, pastreza si completeaza la zi Jurnalul de evenimente controleaza o data pe trimestru si dupa evenimente deosebite (cutremur, inundatie, ploaie torentiala, incendiu, explozie, caderi masive de zapada, supraincarcari accidentale cu materiale, etc) intocmesc rapoartele privind urmarirea curenta a constructiei informeaza proprietarul despre continutul rapoartelor si aspectele constatate, astfel incat acestia in cunostinta de cauza sa intreprinda masurile de interventie necesare Personalul desemnat cu urmarirea curenta va intocmi rapoarte ce vor fi mentionate in Jurnalul de evenimente si vor fi incluse in Cartea tehnica a constructiei. In conformitate cu normativul P 130/1999 urmarirea curenta se face la urmatoarele
capitole: Situatia terenului de fundare (tasare, umezire avansata, alunecare) Fundatii (deplasare, rotire) Structura de rezistenta (fisurare, coroziune, distrugeri locale de elemente) Pereti de compartimentare (fisurare, coroziune, exfoliere, condens) Instalatii : electrice (contacte in stare buna, circuite fara suprasolicitari cu sigurante corespunzatoare, tablouri electrice protejate), integritatea instalatiei de paratrasnet si impamantare coloane si instalatii sanitare si coloane si elemente de incalzire sa fie etanse sa nu produca scurgeri. instalatii de gaze sa nu existe scurgeri, interventiile sa se faca obligatoriu numai de personal acreditat La aparitia unor deteriorari ce se considera ca pot afecta rezistenta, stabilitatea si durabilitatea constructiei (urmare a unor evenimente exceptionale) personalul desemnat cu urmarirea curenta va atentiona proprietarul, iar acesta va comanda o inspectare extinsa apoi daca este cazul o expertiza tehnica. Inspectia extinsa va fi efectuata de specialisti atestati, cu experienta in domeniul cercetarii experimentale a constructilor (conform NP 130/1999 pct. 3.2.3). Raportul privind inspectia extinsa va fi inclus in Cartea tehnica a constructiei, iar proprietarii sunt obligati sa duca la indeplinire concluziile raportului. Urmarirea speciala este definita in cadrul HG nr. 766/1997 drept o activitate specifica, regulata, de investigare a unor parametrii ce caracterizeaza constructia sau parti ale ei. Urmarirea speciala se realizeaza de catre personal tehnic de specialitate atestat. Urmarirea speciala se efectueaza cu mijloace de observare si masurare complexe si specializate, adaptate obiectivelor specifice. Urmarirea speciala se instituie la cererea Inspectoratului in constructii sau la cererea proprietarului. In cadrul urmaririi curente, in afara celor expuse la acest capitol si suplimentar fata de acestea, avand in vedere pe de o parte specificul cladirilor gamma, laser si laboratoare de amortizare a socurilor si vibratiilor la valori foarte restrictive, iar pe de alta parte datorita valorile mari ale incarcarilor gravitationale ce trebuie transmise terenului de fundare, in
cadrul proeictului in faza detalii de executie se vor detalia si pozitiona reperi de tasare ce vor fi cititi periodic, in cadrul programului de urmarire curenta. In situatia in care valorile tasarilor sunt semnificative (2~4cm) va fi solicitat proiectantul de specialitate care impreuna cu furnizorul mecanismelor de atenuare a socurilor si vibratiilor vor emite masuri corective. Urmarirea tasarilor constructiilor prin metode topografice face parte integranta din activitatea de urmarire a comportarii constructiilor desfasurata in baza prevederilor legale privind asigurarea durabilitatii, sigurantei in exploatare, functionalitatii si calitatii constructiilor. Prin aceleasi prevederi sunt stabilite raspunderile, care in activitatea de urmarire a comportarii constructiilor, atat in faza de executie, cat si de exploatare revin beneficiarului de investitie, proiectantului, executantului si beneficiarului de dotaie. Obligativitatea urmaririi in anumite conditii a tasarii constructiilor rezulta si din STAS 274590, respectand prevederile STAS 10493-91. Pentru determinarea deplasarilor pe verticala prin masuratori topometrice se folosesc: repere de referinta (repere de tasare), amplasati in afara zonei de influenta a tasarii constructiei marci de tasare (repere mobile) fixate pe constructie Reperii de referinta se vor amplasa : - in afara drumurilor, comunicatiilor subterane etc. si a altor zone unde este posibila distrugerea reperelor - in afara zonelor afectate de presiunile transmise de fundatii terenului - in zone cu umpluturi insuficient consolidate - in pamanturi sensibile la umezire, capatul inferior al reperului se va incastra sub talpa pamantului sensibil la umezire, pe o adancime de min 1.0m in pamanturi nisipoase si de min 2.00m n pmnturi argiloase, dar nu mai puin de 5.0m in cazul unei grosimi a stratului sensibil la umezire de peste 10.0m Numarul reperelor de referinta trebuie sa fie de minim 3, la distanta de maxim 60.0m fata de constructie. Reperele de referinta se vor proteja prin imprejmuire vopsita in culori contrastante. Dupa montarea reperului trebuie sa i se transimta cota de la cele mai apropiate puncte ale retelei geodezice de stat. Pe parcursul masurarii deplasarilor verticale trebuie controlata stabilitatea reperelor de referinta la fiecare ciclu de observatie si prin citiri incrucisate sau raportare la repere din
reteaua geodezica. Marcile de tasare sunt repere mobile de nivelment, care se alcatuiesc si se fixeaza in elementele de constructie, astfel incat sa fie asigurata conservarea lor in timp, pe intreaga durata a efectuarii observatiilor si sa permita efectuarea masuratorilor atat in timpul executiei, cat si in timpul exploatarii constructiilor. Marcile de tasare se pot mota si fixa la partea inferioara a constructiei, de- a lungul perimetrului, iar pozitiilor minim obligatorii sunt : - La colturile cladirii - De o parte si de alta a rosturilor de tasare - Pe stalpii aflati in zonele cu solicitari dinamice importante Incastrarea marcilor de tasare in elementele de rezistenta se face in general prin executarea unor gauri, in care corpul marcii se cimenteaza cu mortar de ciment, la o cota adecvata deasupra cotei trotuarului. La constructiile metalice, marca va fi fixata prin puncte de sudura. Se va tine seama ca locul de amplasare al marcilor sa permita asezarea mirei in pozitie verticala (asezarea mirei sa nu fie impiedicata de cornise, console de balcoane, copertine, etc.). Urmarirea deformatiilor unei constructii datorate deformatiilor terenului de fundare, prin metode topografice consta in masurarea modificarii cotelor unor puncte izolate, materializate prin marci de tasare fixate de constructie, prin raportarea la repere de referinta din reteaua geodezica. Nivelmentul initial, pentru cotarea reperelor de referinta trebuie executat cu atentie, in conditii atmosferice favorabile, in sens direct si invers, sau cu dou orizonturi. Acest nivelment este deosebit de important, intrucat erorile cotelor reperelor, de care ulterior se vor lega toate observatiile efectuate asupra marcilor, denatureaza in mod sistematic valoarea tasarilor inregistrate. Intervalele de timp pentru efectuarea masuratorilor pot fi de o data pe luna in primul an, o data la 3 luni in cel de al II-lea an si o data la 6 luni in cel de al III-lea an, apoi o data pe an pana la atenuarea tasarilor (conform indicatie din ST 016/1997 pct. 4.1.3. Clasa conventionala de precizie a masuratorilor deplasarilor verticale si orizontale este II, pentru care valoarea tasarilor estimate in proiect este 30~100mm, eroarea admisibila a deplasarii verticale este de 1.0mm si eroarea admisibila a deplasarii orizontale este de 2.0mm.
Masurarea deplasarilor verticale se poate face printr- una din urmatoarele metode (sau o combinatie intre acestea): - nivelment geometric - nivelment trigonometric - nivelment hidrostatic - metoda cu laser - fotogrametrie Conditiile tehnice pentru nivelmentul geometric in functie de clasa de precizie sunt prezentate in ST 016/1997 tab. 4.2. Rezultatele masuratorilor de tasare se transmit, dupa fiecare ciclu de observatii, proiectantului care pe baza interpretarii lor avizeaza asupra mentinerii programului sau sistrii programului de observatii. Responsabilul desemnat cu urmarirea curenta va intocmi cate un dosar cu deplasarile constructiei pentru fiecare din cladiririle : laser, gamma si laboratoare, dosare ce vor contine: - fisele de masuratori ale tasarilor - diagramele cu variatia in timp a incarcarilor si miscarii constructiei - fisele sintetice Dosarul tasarilor se va pastra la beneficiar pe toata durata de existenta a constructiei. Detaliile pentru reperele de referinta se gasesc in ST 016/1997 anexa I. Detaliile pentru marcile de tasare se gasesc in ST 016/1997 anexa II. Instructiunile de intocmire a fisei cu masurarea tasarilor se gasesc in ST 016/1997 anexa V. Instructiunile de intocmire a fisei cu diagrama de evolutie in timp a tasarilor se gasesc in ST 016/1997 anexa VI. Instructiunile de intocmire a fisei sintetice se gasesc in ST 016/1997 anexa VII. Intocmit ing. Bogdan Georgescu sef pr. structura ing. Emil Tanase
F-4.5-1-4.
Cod
Edi\ia 1 Revizia 3
Pag 41/41

4.mem Tehn Structura MAGURELE

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

4.mem Tehn Structura MAGURELE

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Beneficiar :IFIN-HH Denumire : INFRASTRUCTURA DE CERCETARE ELI-NP ROMANIA Adresa : Str. Reactorului nr.

30, Magurele, ILFOV

Pr.nr.: 26/2011 Faza : P.T. + C.S. revizia 1 Data : mai 2012

MEMORIU TEHNIC GENERAL

2. Incadrare in clase si categorii

de Model de asig. a calitatii 3 2 2 2

Clad. Cantina Bazine Clad. Oaspeti Cabina Poarta imprejmuire

III III III III III

1.00 1.00 1.00 1.00 1.00

3. Referinte normative si baza legala a proiectului structurii

reguli pentru cladiri.

generale si reguli pentru cladiri.

EN 1994-1-1:2004/NB:2008 Eurocod 4: Proiectarea structurilor compozite de otel si

generale si reguli pentru cladiri.

Memoriu tehnic structura

Pr.nr.: 26/2011 Faza: P.T.+C.S-rev.01

4. Date sintetice despre amplasament

2 puncte 1 punct 3 puncte

Memoriu tehnic structura

Pr.nr.: 26/2011 Faza: P.T.+C.S-rev.01

Memoriu tehnic structura

Pr.nr.: 26/2011 Faza: P.T.+C.S-rev.01

= efectul pe structura al actiunii permanente i, luata cu valoarea sa

= efectul pe structur al actiunii variabile i, luata cu valoarea sa

Memoriu tehnic structura

Pr.nr.: 26/2011 Faza: P.T.+C.S-rev.01

Memoriu tehnic structura

Pr.nr.: 26/2011 Faza: P.T.+C.S-rev.01

6. Descrierea constructiilor din punct de vedere structural

Memoriu tehnic structura

Pr.nr.: 26/2011 Faza: P.T.+C.S-rev.01

Memoriu tehnic structura

Pr.nr.: 26/2011 Faza: P.T.+C.S-rev.01

Memoriu tehnic structura

Pr.nr.: 26/2011 Faza: P.T.+C.S-rev.01

Memoriu tehnic structura

Pr.nr.: 26/2011 Faza: P.T.+C.S-rev.01

Memoriu tehnic structura

Pr.nr.: 26/2011 Faza: P.T.+C.S-rev.01

Memoriu tehnic structura

Pr.nr.: 26/2011 Faza: P.T.+C.S-rev.01

7. Etapele de realizare a radierului izolat la vibratii

8. Precizari privind sistemul de fundare indirecta aferent cladirii Gamma

Direcia laturii scurte Direcia laturii lungi

9. Precizari legate de sistemul de amortizare a vibratiilor

10. Precizari legate de securitatea si sanatatea in munca (SSM)

Memoriu tehnic structura

Pr.nr.: 26/2011 Faza: P.T.+C.S-rev.01

Memoriu tehnic structura

Pr.nr.: 26/2011 Faza: P.T.+C.S-rev.01

Memoriu tehnic structura

Pr.nr.: 26/2011 Faza: P.T.+C.S-rev.01

11. Controlul calitatii si receptia lucrarilor la structura

12. Urmarirea comportarii in exploatare

In conformitate cu HG. nr. 766/1997 urmarirea comportarii in exploatare se face prin :

Memoriu tehnic structura

Pr.nr.: 26/2011 Faza: P.T.+C.S-rev.01

S-ar putea să vă placă și