Drama creatorului de valori durabile in Meterul Manole- de Lucian Blaga

Ca i poezia, dramaturgia lui Blaga atest strnse legturi cu micarea modernist

C!iar "nsei denumirile pe care le d unora din piesele sale sunt mrturie direct a
"nruririi e#presioniste$ mister pgn %&amol#e'( )oc dramatic %*vanca'( pantomim
%+nvierea'
+n teatrul lui Blaga, ca i "n teatrul e#presionist, persona)ele nu sunt dect
simboluri pentru ,or-ele sti!iale ale vie-ii +n consecin-, la baza con,lictului
dramatic vor sta contradic-iile dintre aceste ,or-e, care ac-ioneaz "n spatele
persona)elor, i nu motive psi!ologice sau sociale, determinabile istoricete
Drama Meterul Manole a ,ost publicat la .ibiu "n /012 3este doi ani "n /010, la
4 aprilie, piesa vedea i lumina rampei, "n premier absolut, pe scena 5eatrului
6a-ional din Bucureti 3iesa se spri)in pe cunoscuta legend a Mnstirii
7rgeului, iar autorul altoiete pe sensul meta,oric al baladei populare ideea c tot
ce e cu adevrat durabil se ob-ine prin )ert,e Cunoscuta tem a )ert,ei zidirii este
cunoscut la toate popoarele din sud-estul 8uropei, dar balada romneasc este
unanim recunoscut ca ,iind cea mai aleas "ntruc!ipare artistic +nnoirea i
"nnobilarea acestui mit strvec!i prin valorile nemuritoare dobndite de
"ndrzneala, tenacitatea i )ert,a genera-iilor mai noi este strns legat de bog-ia,
strlucirea i unicitatea ar!itectonic a mnstirii de pe 7rge
Mesterul Manole este o reconsiderare lirico-,ilozo,icaa unui tipar mitic si
comportamental cu valoare e#emplara pentru e#istenta spirituala romaneasca
5eatrul mitic blagian are o vadita conototatie tragica , pentru ca asa este destinul
omului cu o inzestrare e#ceptionala , in ordine divina 9 un ales al sortii , iar in cea
omeneasca 9 un blestemat de acest !ar( de aceea, tovarasii lui Manole il
supranumeau compatimitor pe acesta si pe buna dreptate Mesterul 6enoroc
Destinul irepetabil al omului de geniu , adancit printr-o su,erinta nemarginita , l-a
preocupat pe Blaga si in scrierile sale ,ilozo,ice, atunci cand analizeaza implicatia
raporturilor creatie si absolutDin constiinta omului ca e o ,aptura limitata pe toate
planurile , se naste dorinta de a crea , con,runtata cu absolutul intruc!ipat de
Marele 7nonim :mul creator are nevoie de adevar , de intelegere sintetica a
armoniei lumii si de ,orme artistice nepieritoare , cele trei coordonate reunindu-se
in actul creator
:pera de arta implineste nevoia omului de a se depasi , dezmarginindu-si ,iinta ,
dar este si o cale de mantuire a spiritului omenesc 3utem practic descoperi,
cititind printre randuri , ca insasi autorul este un asa-zis Manole , el insusi
sacri,icandu-si viata in scopul creatiei , in scopul descoperirii de idei inovatoare ,
in scopul evolutiei spirituale a omului 5otodata arta pentru Blaga inseamna
rela#area spirituala , calea prin care su,ltetul se desparte de trup tinzand catre
spatiul cosmic , parasind spatiul teluric , este oarecum o cale de mantuire a
su,letului , o mantuire prin creatie si prin actul creator , un procedeu ce ar reda
ec!ilibru universal
Lucian Blaga comprim datele o,erite de partea introductiv a baladei i
e#pozi-iunea dramei "ncepe cu motivul surprii zidurilor Derutat i aproape
descura)at de acest ,enomen de neptruns, Manole msoar i socotete "n odaia sa
de lucru, "n prezen-a stare-ului Bogumil i a unui persona) ciudat ;man, care
doarme "ntins pe duumea un somn agitat, bntuit de vedenii teri,iante, ce-l ,ac
uneori s tresar i s se comporte "n netire .tare-ul Bogumil are pentru situa-ia
desperat "n care se a,l constructorii o singur solu-ie - )ert,a 3entru Manole,
)ert,a unei ,iin-e umane este ira-ional i el continu s se ,rmnte "n ne!otrre
Con,lictul dramei "ncepe "n momentul "n care intr "n scen Mira, so-ia lui Manole
Mira cunoate ,rmntarea interioar a so-ului su i a "n-eles s,atul stare-ului
Bogumil +ntre cei doi so-i are loc un sc!imb de replici, la care contribuie i ;man
"n visurile sale, din care Manole "n-elege c s,atul stare-ului Bogumil nu e lipsit de
tlc, dar "n acelai timp "i d seama i de puternica dragoste ce-i leag pe cei doi
so-i 7cum con,lictul e clar i de,initiv instalat( el e de natur interioar, izvort din
"n,runtarea lucidit-ii meterului care construiete "nc multe altare, cu necesitatea,
care pentru Manole e ira-ional, de a sacri,ica un om, i nu pe oricine, ci pe
propria-i so-ie 8lementele con,lictului sunt, aadar, pe de o parte, devoranta
pasiune pentru construc-ie, pe de alta, intensa dragoste pentru via-, pentru
,rumuse-ea i puritatea ei, toate "ntruc!ipate de Mira Manole este obligat de )ocul
sor-ii s aleag "ntre biseric - simbol al <oca-iei creatoare - i Mira - simbol al
vie-ii, al dragostei, al purit-ii omeneti$ biserica i Mira sunt cele dou =)umt-i=
ale personalit-ii eroului >r una din ele, meterul e anulat ca om Constatm deci
un ec!ilibru per,ect al ,or-elor con,lictului, i de aici caracterul tragic al acestuia
Blaga va insista asupra acestor ,rmntri interioare, ,cnd din persona)ul su un
erou de tragedie antic, acolo unde balada rezolv aparent simplu - mai mult prin
sugestie - un con,lict strnit de clari,icarea "n vis a cauzei prbuirii zidurilor
Con,lictul piesei lui Blaga e tragic pentru c e ,r ieire *eirea din con,lict nu
poate avea loc dect prin moartea eroului, o moarte necesar, ,r "ndoial, iar nu o
sinucidere, cum am ,i tenta-i, poate, s credem, sau o moarte accidental, ca "n
balad +ntreaga des,urare a ac-iunii relev condi-ia tragic a creatorului de valori
durabile, a,lat "n lupt cu propriul su destin
*ar dincolo de aceast semni,ica-ie, mitul con,er momentului "n-elesuri nebnuite
Meta,ora ,emeie-biseric, devenit transparent prin "nsi des,urarea ac-iunii,
trimite cu gndul la voca-ia zmislirii, "n care biserica e simbol al plsmuirii, unei
valori estetice eterne, aa cum ,emeia reprezint simbolul eternit-ii prin neclintitul
ei destin de a perpetua, nscnd, :mul Din acest punct de vedere "n concep-ia lui
Blaga Mira nu este un persona) cu o identitate social i temporal precis, e un
simbol, i "n acelai timp, un purttor de cuvnt al autorului, care o dat cu
des,urarea "ntmplrilor desci,reaz i semni,ica-iile lor +n acelai ,el trebuie
vzut i ;man, persona) sti!ial el "nsui i simbol, totodat, al ,or-elor ira-ionale
dezln-uite "mpotriva ra-ionalului Manole, dei simbol i el ca mai toate celelalte
persona)e, evolueaz totui ca un caracter cu o puternic i problematic
personalitate, cu o individualitate distinct, trindu-i intens i neabtut destinul
su de martir al ,rumosului etern
Dar "ntmplrile se precipit &idurile cad din nou i meterii lui Manole sunt
tenta-i tot mai mult de ideea abandonrii lucrrii ?*, ca i cum noul eec nu era de
a)uns, din partea lui <od un sol aduce un ultimatum Mistuit de arderea patimii
sale creatoare i urmrit de ideea )ert,ei, Manole ,gduiete spre uluirea zidarilor
o nou "ncercare Cu rspunsul dat de Manole lui <od ac-iunea se apropie de
punctul culminant Dar comple#itatea compozi-ional a dramei izvorte din
comple#itatea persona)ului ei principal +n permanen- Manole evolueaz pe dou
planuri ,undamentale a,late "ntr-o strns condi-ionare reciproc$ unul psi!ologic i
unul al ,aptelor +n ordine psi!ologic, ac-iunea ei, i o dat cu ea, persona)ul
atinge punctul ma#im al "ncordrii "n momentul !otrrii de a )ert,i %cnd Manole
spune solului c =biserica se va ridica=, !otrrea e de,initiv'( "n ordinea ,aptelor,
punctul culminant e marcat de zidirea Mirei "n temeliile bisericii
.olul pleac i Manole trebuie s deslueasc zidarilor tlcul ,gduielii lui @nii
vor s-l prseasc, dar marele meter le strecoar "n su,let sentimentul unui destin
implacabil care cere o )ert, Aotrrea e pecetluit prin )urmnt Dup trei zile de
ateptare "n,rigurat, "n care meterii se istovesc "n tot ,elul de bnuieli de "nclcare
a )urmntului, ale unuia, "mpotriva celuilalt i ale tuturor "mpotriva lui Manole,
apare Mira .e ,ace un nou pas spre "mplinirea unui destin Mira "ns vine pentru a
pre"ntmpina un omor pe care-l ,ace rspunztor pe stare-ul Bogumil 5recnd prin
c!inuri mai presus de puterea unui om, Manole "ncearc s evite )ert,irea Mirei, dar
zidarii si "l constrng cu virtutea )urmntului ,cut 7colo deci unde balada
"ncerca evitarea zidirii 7nei prin invocarea ,or-elor naturii, Blaga "i pune eroul "n
con,runtare direct cu propriii si colaboratori pentru a releva ,ine-ea
mecanismelor su,leteti antrenate "n trirea de ctre marele meter a propriului su
destin +n balad natura era un persona) oarecum e#terior "ntr-o "ntmplare
oarecare( nevoile teatrului modern oblig pe poet la "ntruc!iparea ,or-elor naturii "n
oameni Dramatismul va ,i mai intens, dat ,iind con,runtarea direct dintre ei
Manole "mplinete destinul, cci patima de a zmisli ,rumosul e ne"ndurtoare +n
psi!ologia ,rmntat a lui Manole, momentul !otrrii de a )ert,i, reprezint "n
ordinea luptei omului cu natura, la scar istoric, momentul trans,igurat artistic al
neutralizrii opozi-iei dintre natur i cultur Manole e aici, prin sacri,iciul ,cut,
un erou civilizator, care d oamenilor o nou valoare, etern-durabil, aa cum
3rometeu, tot prin sacri,iciu, le dduse ,ocul
Blaga nu prsete nici o clip condi-ia omului &idarii triesc din plin ,ebra
constructiv a celorlal-i, dar obsesia vaierului care rzbate din zid i comportarea
Mirei "n ultimele ei clipe de via- "l robesc tot mai mult 5ot mai puternic devine
contiin-a c pentru el, ca individ, sacri,iciul nu mai "nseamn izbnd, ci
sectuirea tuturor puterilor su,leteti Bolnav de iubirea lui pentru Mira, muncit de
inutilitatea sacri,icrii celei mai de pre- ,iin-e, care-i apar-inea trup i su,let, "n
gestul suprem al renun-rii nemaigsind iari nici un sens, Manole se rzvrtete
"mpotriva propriei sale ,apte i a celui care i-o ceruse i vrea s sparg zidul pentru
a-i elibera iubita Dar zidarii "l opresc$ biserica pe care o concepuse, opera pentru
care sacri,icase totul nu mai apar-ine autorului ei, ci eternit-ii ; Clinescu
gsete "n aceast scen esen-a clasic a interpretrii =pe care o d L Blaga mitului
Meterului Manole Meterul vrea s drme biserica, dar norodul "l d la o parte
Mul-imea nu vrea s tie de autor, el nu recunoate dect opera=
>inalul dramei din nou se disociaz de balad +n balad, dup terminarea bisericii,
marele meter declara, c vrea s construiasc =7lt monastire,B 3entru pomenire,B
Mult mai luminoasB ?i mult mai ,rumoasC= +n dram, insisten-a autorului se
concentreaz asupra condi-iei dramatice a creatorului, de unde gestul de rzvrtire
"mpotriva propriei lui opere Biserica rmne dreapt 8a are acum zugrveli,
clopote i cr-i Domnitorul vine cu alai s vad minunea i s se bucure de
strlucirea ei Boierii i clugrii "ns "l acuz pe Manole de crim i socotesc
biserica lui ="ntiul lca al lui 7nticrist= 7cest con,lict "n aparen- secundar nu
este, de ,apt, altceva dect e#teriorizarea unor contradic-ii e#istente "n su,letul lui
Manole, "nc de la "nceputul dramei 8l se i mani,est de alt,el prin dezacordul
dintre marele meter i stare-ul Bogumil i prin ezitrile lui Manole de a se !otr"
asupra )ert,ei *zvorul acestei contradic-ii se a,l "n incompatibilitatea mitului
precretin al )ert,ei cu religia cretin, care nu accept ideea uciderii .e clari,ic
ast,el sensurile mitice pe care le aduce "n dram Bogumil, clugr atemporal, alt,el
dect clugrii care cer osndirea lui Manole pentru crim Dar osnda nu mai
a)unge la marele meter 8l i-a depit condi-ia, cucerind eternitatea i atingnd
absolutul prin crea-ia sa zmislit din su,erin- Dudecarea lui Manole prin
raportarea la cea ce tocmai isprvise nu mai e posibil 8l nu mai apar-ine clipei,
nici mcar timpului istoric, ci pur i simplu timpului 6u "ntmpltor Blaga "i
localizeaz drama pe 7rge "n )os, dar "ntr-un timp mitic romnesc, adic "ntr-un
timp ini-ial, ,r determinare precis, "n care se "nc!eag, prin e#presia miturilor,
situa-iile ar!etipale, etern repetabile, ale unui popor, "n spe- poporului romn
Mul-imea "nsi care-l aps pe Manole "mpotriva clugrilor i boierilor,
sancti,ic esen-a mitic a eroului$ =6oi strigm, boierii url, noi aprm, clugrii
osndesc - to-i suntem )os, Manole singur e sus, singur deasupra noastr, deasupra
bisericiiC= La propriu i la ,igurat, cci Manole se urc "n adevr "n turl, trage
clopotul, dup care se arunc "n gol
3ropria lui moarte, etern ca orice moarte, "i eternizeaz opera 7st,el amndoi,
autor i oper, ating absolutul
Dei Manole este cel ce ,iltreaz "ntreaga putere i ,or- a )ert,ei, zidarii nu rmn
nici ei strini de su,erin- se de ideea c au dat minunii cldite de ei tot ce aveau
mai bun, inclusiv linitea i ec!ilibrul su,letesc 8i au "nvenicit capodoper lor cu
propriile lor su,lete
Dup cum tim balada se "nc!eie cu moartea tuturor constructorilor, semni,ica-ie
nu numai a sacri,iciului total, dar i a rzbunrii voievodului egoist care vrea s ,ie
singurul ctitor al unei asemenea capodopere Blaga insa ,las "n via- pe meteri ca
pe nite dovezi vii i concrete ale adevrului c marile izbnzi ale omului vor cere
ne"ntrerupt noi i mari sacri,icii umane +n esen-a lor, ,iecare dintre zidari e un
meter Manole
Blaga aprecia in eseul ,ilozo,ic E.patiul mioritic ca $ 6umai poporul roman a
crezut ca )ert,a tine cumpana unei ,apte ceresti Mesterul Manole isi )ert,este sotia
pentru o biserica *ata o sublimare F a stravec!iului motiv de aproape incredibila
cruzime Deci autorul condamna oarecum pe Manole pentru uciderea , insa, in
acelasi timp il considera un erou , o victima a creatiei , un martir al artei creatoare
3entru Manole reusita este mai presus decat o viata umana, pentru el creatia
devenise o boala incurabila intr-o stare avansata .o,ianicul %intelepciunea divina',
despre care vorbeste Blaga, reprezinta convingerea spiritului ortodo# ca
transcendentul se reveleaza in om din proprie initiativa , artistul ,iind un mesager ,
Eun receptacul al unei transcendente coboratoare, care i-a dat o vocatie unica de a
o,eri modele oamenilor
Daca in teatrul antic tragedia era provocata de ,orte e#terioare omului , in drama de
sorginte e#prsionista , din care ,ace parte si aceasta opera , aceasta %tragedia'
devine una a interioritatii , ,iind declansata de constiinta umana si dilemele ei
7st,el creatorul intra in con,lict cu legile morale si principiile crestine pe care le
incalca deopotriva $ el este s,asiat de con,lictul launtric de-a ucide%)erta ,iind ceruta
de practicile stravec!i , impusa prin staretul Bogumil' si patima de a construi,
resimtita ca o ,atalitate traita intens, dincolo de limitele ,irii
:mul nu poate avea de partea lui , pana la capat, viata, iubirea si creatia , ,iind
obligat sa sacri,ice e#istenta si implinirea a,ectiva pentru a realiza o opera unica ,
practic este ,ortat sa aleaga una dintre aceste trei simboluri universale Dusti,icarea
morala a )ert,ei umane nu e#ista , ea este doar estetica si poate c!iar aparenta,
protagonistul ezitand intre doua valori la ,el de indreptatite 9 viata si creatia (
iesirea din con,lictul dilematic o reprezinta doar ispasirea prin moarte : data
inc!eiata, opera de arta nici nu-i mai apartine , intrand in circuitul de valori
universale Cand omul-Manole se razvrateste impotriva !arului artistic si , implicit
, a destinului care i-a trimis Eboala creatiei , voinds sa-si distruga singur opera ,
mesterii si multimea adunata il impiedica , deorece biserica este de-acum a tuturor
3utem, intr-o oarecare masura ,evident , sa-l comparam pe Dionis a lui Mi!ai
8minescu cu Manole tocmai prin prisma dorintei lor de a tinde catre absolut , catre
un tot ce nu poate ,i de,init in cuvinte sau in ,apte , a vrut sa devina ei insusi
Dumnezeu *nsa si ei , ca marii artisti unici si geniali ca Mozart , LudGig van
Beet!oven , .te,an Luc!ian , van ;og! , au ,ost pedepsiti de catre destin datorita
cutezantei lor de a atinge per,ectiunea Manole insasi isi pierde cumpatul
pre,erand o viata de dupa moarte alaturi de catre sotia sa , Mira , )ert,ita datorita
spiritului creator , in sc!imbul celei reale, o viata care pentru Manole era lipsita de
perspective
: alta interpretare simbolica a )ert,ei este e aceea ca )ert,a pentru creatie nu poate
,i aleatorie si nici disociata de ,iinta creatorului , care trebuie sa sacri,ice o parte
din sine pentru zamislirea operei de arta
Cu toate aceste "ntrebari si ,ramntari ne dam seama ca c!iar de la
"nceput persona)ul a ales drumul creatiei pentru ca zidind manastirea
creatorul se zideste pe sine "nsusi, se "mplineste total "n si prin
creatie 7legnd iubirea, dragostea de viata ar ,i "nsemnat propria sa
negare, anulare de creator
+n primul rnd mesterul trebuie sa aleaga "ntre pasiunea pentru
creatie si iubire Dupa ce alege creatia, el constientizeaza ca a
realizat numai )umatate de )ert,a$ +ntre su,erinta si asteptare se
pare ca din su,letul meu nu am dat spicul cel mai scump si cel mai
curat Dert,irea Mirei este doar )umatate de )ert,a pe care Manole se
va grabi sa o "mplineasca prin propriul sau sacri,iciu Creatia
reprezinta pentru Manole pasiune si blestem$ patima coborta "n om e
,oc ce mistuie e pedeapsa si blestem Lamentatiile persona)ului
Doamne, Doamne, de ce m-ai parasitH e#prima singuratatea tragica a
omului parasit de creatorul sau
3entru a realiza o opera durabila, nemuritoare, creatorul trebuie sa
sacri,ice orice legatura care obliga %iubire, copii, prieteni' pentru
a se dedica e#clusiv creatiei Creatia presupune "nsa nu numai
sacri,icarea celuilalt %Mira' ci si sacri,iciul de sine 7st,el
moartea mesterului nu este un accident ca "n balada populara ci este o
moarte voluntara 6umai prin disparitia creatorului se poate impune o
opera de arta, o dogma, o ideologie %mitul cristic' 8ste necesara
deci o asimilare totala "n creatie si mesterul este constient de acest
lucru
3iesa urmareste gradat criza su,leteasca a persona)ului de la
oscilatiile dramatice "ntre gnd si ,apta la revolta si blestem, la
patima devotatoare a creatiei urmata de o epuizare su,leteasca Blaga
,oloseste modalitati e#presioniste$ reductia e#presionista %persona)e
idei', eul supratensionat, lupta cu ,ortele oarbe ale naturii,
dezlantuirile sti!iale ale naturii
:riginea con,lictului dramatic este pasiunea pentru creatie care
devine patimire Drama persona)ului principal poate ,i cuprinsa "n
doua cuvinte$ revolta si creatie, mai precis a crea prin revolta ,ata
de cer, ,ata de oameni, ,ata de porunca lui <oda Con,lictul interior
nu poate evolua dect "ntr-un singur sens$ disparitia creatorului
Moartea lui Manole nu este deci o pedeapsa pentru vina de a-si ,i
zidit sotia, ci reprezinta o necesitate logica impusa de conditia
creatorului &idind, )ert,ind si murind mesterul se integreaza
nemuririi, se "mplineste total "n si prin creatie .acri,iciul devine
ast,el adevarata si suprema masura a umanului
Dramatismul persona)ului rezulta din plasarea lui sub semnul unei
serii con,lictuale si a interogatiei absolute +n ciuda reductiei, a
esentializarii e#presioniste, persona)ul este comple# prin
,ramntarile sale dramatice, prin "ntrebarile pe care-si le pune, prin
starile su,letesti att de contradictorii prin care trece
%consternare, durere, speranta, ,renezie creatoare, bucurie, secatuire
su,leteasca'
Dramaturgul concentreaza materialul epic o,erit de partea introductiva
a baladei Drama "ncepe cu motivul surparii zidurilor$ mesterul se
lupta sapte ani, lupta zadarnicita de cele saptezeci si sapte de
prabusiri 8l cauta prin ratiune, prin socoteli sa "nvinga raul
8,ortul prelungit si zadarnic este e#primat c!iar de mester$ De sapte
ani pierd credinta, pierd ziduri si somn Drama persona)ului este
ampli,icata de constientizarea caracterului irational, absurd al
)ert,ei care i se cere$ .avrsirea unui act pagn pentru
spiritualitatea crestina
Con,lictul interior, optiunea "ntre pasiune si iubire este ampli,icat
de con,licte secundare 7st,el mesterii se revolta "mpotriva lui
Manole si vor sa abandoneze constructia Ba, mai mult, banuiesc ca
mesterul si-ar ,i anuntat sotia despre )uramntul ,acut Dintre toate
sotiile Mira este aceea care apare pentru a "mpiedica un omor care i
se pare "mpotriva ,irii Blaga ,oloseste meta,ora ,emeie-biserica care
trimite la vocatia creatiei, a nasterii 7st,el biserica este simbolul
creatiei care "nvinge timpul >emeia este eterna prin destinul ei de a
da viata
Manole "ncearca sa evite )ert,irea Mirei, dar mesterii "l obliga sa-si
respecte )uramntul .pre deosebire de balada, unde mesterul invoca
,ortele naturii pentru a evita )ert,irea Mirei, "n piesa lui Blaga
mesterul este pus "n con,runtare directa cu colaboratorii sai, deci
,ortele naturii din balada sunt reprezentate de oameni "n piesa lui
Blaga
&idirea Mirei are o dubla semni,icatie$ ea "nseamna "mplinirea totala
a creatorului, dar "n acelasi timp si neutralizarea opozitiei dintre
natura si cultura Mesterul este aici un erou civilizator care da
oamenilor o noua valoare, o valoare estetica, etern durabila
Cu pretul unor ,ramntari dramatice, mesterul opteaza pentru creatie
Din acest moment el este cuprins de o adevarata ,ebra creatoare Dupa
ridicarea bisericii este obsedat de c!inurile ,emeii, ,ramntat de
remuscari si simte o mare secatuire su,leteasca 7ceasta stare
su,leteasca se e#teriorizeaza "n drama sub ,orma revoltei "mpotriva
propriei creatii Mesterul vrea sa zdrobeasca zidurile pentru a-si
elibera sotia, dar este "mpiedicat de ceilalti mesteri pentru ca
biserica nu mai apartine unui individ, autorului, ci eternitatii
Domnitorul urmat de boieri vine sa vada manastirea Boierii si
calugarii "l acuza pe mesteri de crima si considera biserica "ntiul
lacas al lui 7nticrist 7cest con,lict secundar e#teriorizeaza "n ,ond
nepotrivirea, incompatibilitatea dintre mitul crestin, care nu accepta
uciderea si mitul pagn, precrestin al )ert,ei calugarii cer
pedepsirea lui Manole pentru crima 3edeapsa nu-l mai poate a)unge pe
mester pentru ca aceasta si-a depasit conditia cucerind eternitatea
atingnd absolutul prin creatia sa nascuta din su,erinta si
sacri,iciu Mesterul nu mai apartine timpului istoric ci prin )ert,a
si creatia sa apartine unui timp mitic
Multimea trece si ea printr-un proces de clari,icare, de
constientizare, a)ungnd "n ,inal sa "nteleaga destinul de e#ceptie a
mesterului 8a, multimea, este aceea care-l apara pe Manole "mpotriva
calugarilor si a boierilor$ 6oi strigam, boierii urla, noi aparam,
calugarii osndesc -- toti suntem )os, Manole singur e sus( singur
deasupra noastra, deasupra bisericii
&idarii participa si ei la su,erinta mesterului Dupa terminarea
bisericii si moartea lui Manole ei traiesc aceeasi secatuire
su,leteasca$ 6u vom sti cum sa ne mai gasim un loc "n viata, vom
rataci din loc "n loc, Doamne, ce stralucire aici si ce pustietate "n
noi .pre deosebire de balada unde toti mesterii mor din porunca lui
<oda, "n piesa lui Blaga acestia ramn "n viata ca niste dovezi vii
ale adevarului ca toate marile creatii necesita mari sacri,icii