1.

Traducerea
Capitolul 11 . Fibre n Bucl ( local ) - FITL
Conexiunea ntre centrala telefonic local i utilizatorul final este numit "bucla
local". Aceasta este de departe cel mai mare i cel mai rspndit mediu de
comunicare din lume. Exist n lume, cteva sute de milioane de conexiuni de
bucla local.
Pn de curnd , au existat doar dou forme de bucl local :
1 . Conexiunile de reea de telefonie
2 . Conexiuni de televiziune prin cablu
Acestea au format reele separate i distincte de bucla local. Cu toate acestea,
timpurile se schimba. Noi servicii, cum ar fi accesul la internet de mare vitez
"video-on-demand" i necesitatea creterii semnificative a capacitii de bucl
local. Un mediu comercial competitiv nou a adus dorina de a oferi toate aceste
servicii de la o singur reea multi-funcie.
Centralei existente la bucla local din ntreaga lume, atunci cnd privit ca un
singur investiii este artefact cel mai valoros din lume . nlocuirea acestuia cu o
tehnologie mai bun nu va fi uor. Cu toate acestea , schimbarea ncepe i muli
oameni cred c tehnologia de fibr optic poate juca un rol important n noua reea
de bucla local .
11.1.1 Cerine de sistem
In noile reele bucla local trebuie s se ocupe de o mare varietate de noi aplicaii
i tipuri de trafic . Unele dintre acestea sunt prezentate mai jos :
Distribuia Analogica de televiziune

Aceasta este , probabil, cerina cea mai de baz . Limea de band necesar este
de 500 MHz . Semnalele de televiziune sunt subpurttoare multiplexate ntr-un
singur semnal larg de 500 Mhz . Traficul este doar ntr-o direcie ( de la punctual
central de distribuie la utilizatorul final ) . Toate fluxurile de semnal trimise de
fiecare utilizator final sunt la fel!
Video " La - Cerere "

Aceast aplicaie este n cazul n care utilizatorul final dispune de un film i este
jucat imediat la utilizatorul final individual . Din nou, aceasta este ntr-o direcie
pentru film si un canal n direcia de la utilizator la reea este necesar pentru a
comunica comenzi , cum ar fi selecia de film , pauz i napoi , etc.

Limea de band necesar ar putea fi analoaga, ca parte a unei subpurttoare a

semnalului de emisie multiplexat (de exemplu alocrile canalelor de peste 500
MHz ar putea fi utilizat). ntr-adevr, aceasta este ceea ce se face n unele sisteme
HFC.
Programul video ce provine de pe un disc server de undeva i e stocate n form
comprimata pentru a economisi spaiu de stocare pe disc. Acest lucru va fi de
obicei n format MPEG-2 si are un flux de date de aproximativ 6 Mbps. Acest
lucru ar putea fi livrat ca un 6 Mbps (maxim) de date digitale cu rat variabil de
curent, tot drumul pn la utilizatorul final.

Interactiv " Personal " Video Telefon

Unii oameni considera aceasta aplicarea "criminala", deoarece fata de cei ce

triesc departe de un mediu de ora mare n mod semnificativ este mai uor. n
afar de avantajele sociale evidente face lucrul de la domiciliu n mod semnificativ
mai eficace. De asemenea, ea face posibile lucruri, cum ar fi de diagnostic medical
la distan, etc
Aceast aplicaie necesit o cantitate diferit de lime de band n funcie de
calitatea dorit . Unii oameni considera ca 128 kbps poate oferi o calitate
corespunztoare . Muli ( probabil adecvat ) in sistemele de video- conferine
utilizeaza doar 384 kbps . Cu toate acestea , de foarte bun calitate, aceast
aplicaie are nevoie de o lime de band bidirectionala de 2 Mbps.
Video Conferinta
Conferina video are aceleai cerine de baz ca conferinele video personale
descrise mai sus . Cu toate acestea , calitatea trebuie s fie buna i avei nevoie , de
asemenea, de un punct central undeva unde semnalele pot fi combinate pentru a a
produce o singur imagine pentru utilizatorul final .
Cumparaturile de acasa

Conceptul aici este pentru imagini extrem de grafice de bunuri care urmeaz s
fie afiate la cerere , cu un timp de rspuns foarte rapid . In multe cazuri, aceasta va
fi o imagine n micare . n acest caz, cererea de sistem poate fi de pn la cteva
megabii pe secund . Totui, nu exist nici o problem cu sistemul de bruiaj sau
nod - la-nod ntrzieri ca utilizatorul este capabil s atepte cteva secunde nainte
ce un film sau secven este afiata. Desigur , un canal de la utilizator la sistem ( n
direcia amonte ) este necesar att pentru ca utilizatorul sa poata cuta bunuri i
( foarte important) ca s poat plasa comenzi .

Serviciul de telefonie ( POTS )

Dac avem un sistem de lime de band mare si am dori s-l folosim pentru
telefon regulat ( i modem regulamentar) si trafic . Aceasta este o lime de band
cu o foarte sczut aplicare ( 64 kbps digitali), dar are ntrziere critice nod-la
nod cu restricii . n plus , sunt toate folosite pentru a alimenta telefonul din reea .
Telefoanele sunt utilizate n situaii de urgen i au nevoie s fie disponibile atunci
cnd puterea local este pierduta . Aceasta este o provocare important .
Acces la Internet de mare vitez

n prezent, accesul la Internet este considerat ca fiind, probabil, pe termen scurt

o mare aplicaie. WWW n multe mintea oamenilor vine de la "ateapt ateapt
ateapt" mai degrab dect World Wide Web! Doi megabii total dublu este privit
ca o referin (cu condiia ca infrastructura de reea i serverele de aplicaii pot
sprijini aceast vitez.) Nu exist cerin puina aici pentru a minimiza bruiajul.
Cel mai mult trafic este client / server i bruiajul poate fi tamponat afar. (Desigur,
acest lucru se va schimba n cazul n care telefoanele Internet sau video interactiv
pe internet devin n orice mod serios!)
Viitorul de televiziune digital (sau HDTV)

Peste ceva timp n difuzarea programelor de televiziune n viitor (i a sistemelor

de cablu) se va schimba la un standard digital. Acest lucru va necesita mult mai
multa lime de band pe canal dect sistemul analogic. Exist mai multe sisteme
alternative de aici, dar vestea bun este c transmisia poate fi digitala i prin
urmare, va fi mai uor s se integreze cu alt trafic.
11.1.2 Reeaua de telefon existenta

Figura 362 . Tradiionala bucla-interna de cablare

Reeaua de telefonie " bucl local" const din conexiunea punct-la -punct ntre
utilizatorii finali (de obicei gospodarilor ) i un "birou central " ( schimb de
telefon ) . Aceste conexiuni iau forma de srm de cupru subire ( 24 sau 26 )
ecartament perechii rsucite . Lungimea lor maxim este de obicei ntre 4 km i la

7 km n funcie de grosimea srmii dei durata medie este semnificativ mai mic
dect aceasta ( 1-2 km ) . La punctul de intrare la Oficiul Central ( CO ) firele sunt
incluse de obicei n cabluri de pn la 600 de perechi . Aceste cabluri termina n
cutii de jonciune n strad n cazul n care sunt alte cabluri ( mai mici ), iau
legtura cu alte cutii de jonciune i n cele din urm la locaia utilizatorului final
( acas ) .
Aceasta topologie este buna pentru comunicaiile de voce analoga . Deoarece
analogia semnalului de voce este foarte ngust , de-a lungul anilor s-au dezvoltat
sisteme instalate cu multe caracteristici nedorite . Aceste caracteristici nu afecteaz
vocea semnalului prea mult, dar ofer o limitare foarte important pentru a fi
utilizate ca o mare vitez a sistemului de distribuie .
La sfritul anilor 1980 un sistem digital a fost dezvoltat folosind acest fir numit
" Band ngust Servicii integrate digitale de retea " ( n - ISDN ) . Acest lucru
ofer o conexiune digital bidirectionala de 144 kbps .
Astzi, folosind tehnici foarte sofisticate de procesare de semnal ( DMT i
CAP ) 117 a fost dezvoltat un sistem numit diferit HDSL , ADSL , VDSL sau
xDSL.
Viteza digitala in linia de abonat ( HDSL ) ofer un dublu in totalitate de date
( bi- directional ) in canal la 2 Mbps pe o conexiune de bucl de abonat existenta .
Linia Asimetrica Digitala de abonat ( ADSL ) permite 6 Mbps ntr-o singur
direcie ( de la sediul central pina la utilizator ) i 384 kbps n cealalt. DSL cu
foarte mare vitez ( VDSL ), permite pn la 20 Mbps n direcia aval , dar necesit
distane de cablu mult mai scurte ( cum ar fi de 200 de metri ). xDSL este doar un
mod generic de a vorbi despre toate celelalte . n sistemele propuse ( modemuri
prototip HDSL sunt disponibile n prezent ) semnalul digital este trimis pe linia
telefonic existent , fr a afecta cele 117existente in DMT este descris mai
departe n Dutton i Lenhard ( 1996) .
Asta este , putei utiliza n continuare un telefon analogic la modurile
tradiionale in acelai timp cu firul este utilizat pentru transmisii xDSL .
Protocoalele xDSL sunt totui la limita de cupru a perechii de fire rsucite la
bucla local a tehnologiei . Acest lucru este suficient astzi pentru ca e de mare
vitez la accesul la internet acas i pentru un singur canal video, dar ar putea s nu
fie adecvate pentru altceva .

11.1.3 Reele de televiziune prin cablu

Figura 363. Tradiional Sistem TV prin cablu

Industria de televiziune prin cablu s-a nascut din dorinta unor grupuri de
persoane pentru recepia televiziunii de bun calitate. n primele zile oamenii de
televiziune s-au reunit i au nfiinat "Antena comunitar TV" (CATV). Acest lucru
a fost doar pentru un numr de gospodrii pentru nfiinarea unei antene comune
pentru a mbunti recepia TV pentru ei nii.
Dup un timp, oamenii au realizat c ar putea pune alte (non-broadcast) surse de
programe de pe cablu i industria de cablu TV a fost nscuta.
Figura 363 prezint structura tipic de cablare a unei reele de cablu tradiionala.
Un cablu coaxial trece de-a lungul unei strzi i case. Amplificatoarele sunt
folosite pentru a stimula semnalul de la o strad la alta.
Acest sistem este un sistem de distribuie ntr-o direcie . Nici o comunicare ( pe
cablu ) nu este posibila n amonte de la casa de la sediul central ( centru de
distributie ) . La sistemele sale de vrf, extinse pe mai multi kilometri de la centrul
de distribuie i semnalul este amplificat pn la 7 ori de-a lungul in calea sa.
Unele sisteme de cabluri ajung la o dimensiune n care un singur cablu de la
centrul de distribuie sprijin pn la 200.000 de case! Desigur, acest lucru a
nsemnat c n cazul n care cablul a fost rupt n apropiere de centrul de distribuie
toate casele conectate pierd serviciul lor!
Acest fapt ridic ntrebarea general a calitii serviciilor . n mod tradiional
reelele CATV nu sunt proiectate pentru un nivel ridicat de disponibilitate a

sistemului. Semnalul este singura televiziune - divertisment. Noi nu avem tendina

de a deranja prea mult n cazul n care serviciul este pierdut pentru o zi sau dou
din cnd n cnd. Reelele de CATV n domeniu sunt de obicei instalate la niveluri
mult mai mici de calitate dect serviciul de telefonie. Dar ce se ntmpl dac vrem
s telefonam pe cablu? n mod clar sistemul de cablu trebuie s fie actualizat la
niveluri semnificativ mai ridicate de fiabilitate.
n principiu, semnalul pe cablu este doar acelai semnal ca cel de la o anten TV
obinuit - doar pentru semnalul de emisie. Acest semnal conine frecvene de pn
la 500 MHz. n ultimii ani, criptarea simpla a fost folosita pentru a oferi
posibilitatea de a percepe tarife diferite pentru diferite niveluri de servicii (canale
suplimentare, etc), precum i set-top box a aparut ca interfa ntre televizorul n
sine i cablul stabilit. Astzi, cele mai multe sisteme traditionale de cablu au fost
modernizate la sistemele " Fibra-cablu coaxial hibrida ", care sunt discutate n
continuare.
11.1.4 Retele cu Fibra-cablu coaxial hibride (HFC)

Figura 364. Reea de cablare Fibra-cablu coaxial hibrida (HFC)

Un sistem de HFC este o dezvoltare a sistemului de cablu tradiional. Utilizatorii

sunt conectati la un cablu coaxial (cupru), cablu de "autobuz", n strad la fel ca
ntr-un cablu obinuit de sistem.Diferena este c semnalul este transmis acum de
la centrul de distribuie a "Captului strzii" pe fibra monomod! Acest lucru ofer
un numr foarte semnificativ de mbuntiri:
1. Zona deservita poate fi un drum lung (de pn la 100 km) de la sediul central.
2. Calitatea semnalului este mbuntit n mod semnificativ, deoarece nu mai
este o cascad de amplificatoare electronice implicate.

3. Fiabilitatea este mbuntit n mod semnificativ, deoarece nu pot fi mai puini

utilizatorii finali cu privire la o singur conexiune la sediul central. (De obicei,
acest lucru este doar n jurul anului 2000, dar poate merge n continuare la fel de
mare ca 20.000 n zonele cu densitate mare a populaiei, cum ar fi ntr-un ora
mare.)
Caracteristicile acestei conexiuni sunt unice . Aceasta este doar utilizarea pe
scar larg a modularii analogice de lasere de comunicaii ! Tehnica se numete "
subpurttoare multiplexa " ( SCM ) . Semnalul este preparat n centrul de
distribuie exact ca i cum ar urma s fie pus direct pe cablu. Adic, in multipurttoarea RF sunt amestecate i este produs un flux unic compozit cu o lime de
band de 500 MHz. Acest flux este apoi utilizat pentru a modula un emitor laser,
utiliznd modulaia analogic! Dup cum este descris n alt parte n aceasta
modulare analogica de curent injectarea in laser este foarte dificil din cauza
neliniaritatii n rspunsul laserului.
Sistemele practice fac modularea curentului prin injectarea cu laser, dei n
ultima vreme au nceput s fie utilizate modulatoarele externe. Laserele implicate
sunt special concepute pentru aceast aplicaie. Aceasta este utilizarea comun
major de modulare analoga a unui semnal optic (n sistemele de comunicaii).
Exist o a doua utilizare pentru staiile de baz de telefonie mobil cum este
descrisa n 11.2, " staie de baz a telefonului mobil " de la pagina 518.

Figura 365 . Alocarea de spectru propus pentru Bi -Directionala HFC

HFC este tot mai mult utilizat pentru comunicarea cu utilizatorii finali
individuali . Aceasta comunicare poate fi pe deplin bidirecionala ca n cazul de
acces la Internet sau n principal numai n sens unic, un canal de control napoi ca
n aplicaia video la cerere. Pentru a realiza acest lucru HFC este mbuntit n
urmtoarele moduri:
. Limea de band a sistemului de comunicaii este mrit la 750 MHz (n unele
sisteme 1 GHz). Acest lucru necesit un nivel semnificativ mai mare de practici de
instalare a cablului dect a fost tradiional n industrie.

 . Limea de band deasupra liniei 500 MHz este alocat pentru amonte
suplimentar i canale din aval . Figura 365 prezint un sistem de alocare a limii
de band pe cablu.
. Se introduce un nou protocol pentru a permite schimbul de mediu comun in
autobus (n direcia amonte ) a mai multor surse . ( Aceasta este partea cea mai grea
.)
. Fibrele suplimentare sunt necesare pentru a transporta traficul ctre amonte .
( Este posibil aplicarea semnalului amonte pe aceeai fibr ca i cea din aval dar ,
n general, acest lucru nu se face . )
. Pentru a accesa sistemul, fiecare utilizator final ( cas ) are nevoie de un "
modem de cablu ", care este un dispozitiv RF ce plaseaz traficul amonte pe cablu
n conformitate cu regulile de protocol MAC (controlul accesului la mediu).
HFC este atractiv pentru c este o extensie a unui sistem existent i costurile
sunt relativ sczute . Cu toate acestea , natura comun a conexiunii utilizatorului
final ofer o limitare semnificativ pentru creterile viitoare ale vitezei.
Aceasta natura comun a cablului combinat cu nevoia de comunicare
individual punct-la-punct cu utilizatorii finali nseamn c mult mai puine case
pot fi cazate pe o conexiune. Ce se ntmpl aici, prin urmare, este faptul c zona
de deservire a conexiunii HFC este rupta n mai multe zone de servicii mai mici.
Fiecare dintre aceste zone mai mici, necesit acum propria sa fibr amonte dedicata
la centrul de distribuie (sediul central). Cu toate acestea, fiecare nod de fibra este,
probabil, gzduit n aceeai locaie fizic. Acest lucru conduce la necesitatea punctla-punct paralela ntre locul nodului de fibra i centrul de distribuie. WDM
multiplexare este un avantaj evident aici, deoarece economisete avnd un numr
mare de fibre paralele. La momentul descris, nu exist un standard aprobat pentru
aceast alocare.
11.1.5 Fibra in curba/Strada/In vecinatate ( FTTC / FTTS / FTTN )
Dup cum s-a menionat mai sus, HFC are o limitare inerent sever n faptul c
folosete un mediu comun (un cablu autobus) pentru accesul utilizatorului final.
Muli oameni cred c acest lucru nu este suficient pe termen lung. Sugestia este de
a utiliza cablarea radiala pe strad astfel c exist o conexiune dedicat pentru
fiecare utilizator final. Acest lucru ofer o capacitate extrem de mare pentru fiecare
utilizator i mbuntete fiabilitatea i administrarea, dar are cost crescut. Acest
lucru a fost denumit "fibra de curba", dar ultimul cuvnt este adesea nlocuit pentru

a indica o zon de servicii mai mare sau mai mica.

Figura 366. Fibra de curba cu cablare alternativa

Figura 366 prezint arhitectura general i diverse protocoale alternative care ar

putea fi utilizate pentru pri ale sistemului. Pn n prezent, n timp ce exist
sisteme de proces n FTTC operarea n diferite pri ale lumii nu exist nici un
system utilizat oriunde.
Trei lucruri par a fi, n general, de acord cu privire la sistemele de FTTC:
1. Nevoia de o lime de band mare de la centrul de distribuie pn la utilizatorul
final pentru efectuarea serviciilor tradiionale de televiziune de difuzare. Multi
oameni simt c modalitatea
cea mai eficient de manipulare este un semnal analogic tradiional.
2. Utilizarea de fibre SM de la centrul de distribuie la bordur.
3.Nevoia de conexiune n principal radiala ntre utilizatorii finali i centrul de
distribuie (sediul central).
Cei mai multi dintre ceilali parametri de sistem nu sunt de acord cu sigurana.
Probabil c primul este alegerea de cablu pentru a fi utilizat de la nodul de fibra
local a utilizatorului final:

Prin cablu coaxial

Coaxial a fost folosit n studii (a se vedea seciunea urmtoare de pe Trial

Cambridge). Acesta are un prt scazut i o tehnologie bine cunoscut. Ea are o
lime de band pe distane scurte n exces de 1 GHz i pot fi utilizate tehnici
simple de modulaie. Cea mai mare parte a echipamentului de utilizator final poate
fi foarte aproape sau la fel ca i pentru HFC. Cu toate acestea, coaxial este

voluminos i greu. Acest lucru face dificila utilizarea de tip stea cablare n mediul
suburban.
Telefon cuplu sucit ( TTP )

TTP ( srm de telefon tradiional ) a fost utilizat n studii FTTC ntr -un
numr de locuri . Pentru distane foarte scurte ( cum ar fi 50 de metri ), putei
obine viteze destul de mari ( n jurul valorii de 50 MHz ), fr o procesare special
a semnalului sau o codificare . Dac tehnici cum ar fi VDSL sunt utilizate la viteze
mult mai mari ( de pn la 20 Mbps ) poate fi obinut de pe distane lungi ( 200 la
500 de metri ) .
Dac cablul va fi instalat nou, clasa UTP 5 poate fi utilizata, pentru ca tripleaz
aproximativ potenialul de lime de band peste TTP existente. Cu toate acestea,
mare atractie de a folosi TTP este n zone foarte dens populate, unde firele
existente pot fi reutilizate pentru noul sistem. n marea cretere de situaii de via
urban, acest lucru poate fi foarte important pentru ca cea mai mare parte a cablului
coaxial se poate face inutilizabil.
Fibra Multimod

Fibra este, desigur, cea mai bun soluie tehnic. n acest caz, n care distanele
sunt aproape ntotdeauna mai puin de 500 de metri conexiunea multimod (chiar i
pas cu index) ar fi perfect adecvata. Cu toate acestea, GI fibra multimod este
relativ scumpa n comparaie cu monomod.
Fibra de Plastic i HPCS

Acest lucru este mai mic n limea de band de fibr de sticl standarda, MM,
dar costul de a se altura ei n domeniu i in dispozitive de pigtailing este
semnificativ mai mic dect pentru standard, MM.
Fibra Monomod

Aceasta este, desigur, cel mai bun mediu tehnic, dar este, de asemenea, cel mai
costisitor. Fibra monomod n sine este foarte sczut n cost cu o schimbare. Costul
major este n ataarea dispozitivelor (pigtailing). ntr-o reea optic pasiv
adevrata fibra SM este aproape o cerin. Acest lucru este discutat n continuare
n 11.1.6, "Reele optice pasive (PON)" la pagina 516.
Apoi, exist problema modului de a partaja conexiunea amonte ntre nodul local
i distribuia centrala. n acest caz, probabil WDM este tehnologia de alegere,
deoarece motivul pentru care folosim FTTC este de a oferi o capacitate foarte mare
pentru fiecare utilizator final i n prezent este dificil de a obine mult mai mult de
2,5 Gbps pe un singur canal.

Cu toate acestea, n fiecare canal WDM trebuie s continue submultiplexarea.

Pentru aceasta exist mai multe tehnici posibile. Cu toate acestea, pentru
standardul subpurttoarei de distribuie TV (analog) multiplexarea pare a fi
tehnologia de alegere n care pachetul (sau celule) folosind multiplexarea ATM
pare a fi alegerea de comunicaie digital.
11.1.5.1 Proces Cambridge
n 1996, un sistem interesant de distribuie FTTC a fost judecat n Cambridge in
Marea Britanie. n timp ce conectarea la utilizatorul final (case) a fost prin cablu
coaxial TV standard , structura de reea este inovatoare i interesanta. Este un
indicator bun pentru ceea ce se poate ntmpla n viitor cu reele optice.

Figura 367. Structura retelei Procesului Cambridge Trial

Cele mai importante caracteristici ale reelei sunt urmtoarele:

Conectarea la utilizatorul final

Aa cum se arat n figura 367 conexiunea la utilizatorul final este radial

(punct-la-punct) de la un centru de distribuie ntr-un dulap echipament amplasat
ntr-o zon local restrns. Asa este un sistem FTTC.
Fiecare utilizator final este conectat la puntul central printr-un cablu coaxial TV
punct-la-punct. Aceasta este o parte costisitoare deoarece la cablu pe strad trebuie
s avei mai multe cabluri care cltoresc mpreun de la punctual central de
distributie la fiecare cas. Cu toate acestea, cablul coaxial de TV la distanele

implicate este un mediu cu o lime de band foarte mare (competitiv n

capacitatea de lime de band cu fibre MM).
Echipament de distribuire a punctului central

Fiecare punct central are dou piese separate de echipamente :

1 . Un " nod fibre " exact ca ntr-un sistem HFC
Acest nod primete un semnal optic ntr-o direcie de la un centru de distribuie
prin cablu, folosind CSM. Semnalul este primit, in format electronic, amplificat i
apoi pus pe fiecare conexiune prin cablu de utilizator final.
2 . Un comutator ATM
Acest comutator este conectat n amonte la un punct de distribuie propriu (care
poate fi un punct diferit de punctul de distribuie TV prin cablu). Exist o
conexiune ATM punct-la-punct de la acest comutator pentru fiecare utilizator final.
Fiecare utilizator final are o conexiune dedicat. Cu toate acestea, conexiunea ATM
i conexiunea CATV mprtesc acelai cablu coaxial pentru utilizatorul final.
Partajarea conexiunii utilizator final

Cablul la utilizatorul final este mprtit electronic de ctre divizia de frecven

de multiplexare (FDM). Desigur, toate canalele TV sunt FDM oricum, dar
conexiunea ATM se adaug ca o "banda" pe cablu. Aceast conexiune ATM
alocatspaiul de frecvene 0-30 MHz pe cablu i este utilizat n ambele direcii.
Pentru a pune n aplicare aceast filtrare este utilizat electronic pasiv.
La un nivel tehnic sistemul funcioneaz foarte bine.
. La conexiunea de 25 Mbps ATM la fiecare casa sunt o mulime de limi de
band pentru toate serviciile de reea menionate mai devreme n acest capitol.
. Conexiunea amonte a comutatorului ATM este printr-o conexiune de fibre de 155
Mbps SM.
. Video la cerere este livrata n form comprimat (folosind compresie MPEG), la
o rat variabil de pn la 4 Mbps.
. Distribuia de TV standarda este exact la fel ca ntotdeauna.
. Nu exist nici un telefon pe sistem dei ar fi foarte uor de aduga.
Acest sistem ar putea fi un indicator real pentru viitor. Dei se folosete o
cantitate semnificativ de mecanisme electronice din puncetele centrale de

distribuie (un comutator ATM!), Switch-uri sunt mici n capacitate, limitate n

funcie i, n consecin, foarte sczute n cost. n cazul n care cablul coaxial la
utilizatorul final a fost nlocuit cu o fibr MM folosind lasere, ar avea CD-uri ntradevr ar fi un sistem foarte interesant.
11.1.6 Reele optice pasive (PON)

Figura 368 . Retele optice pasive - Solutii poteniale

Se pare c , dac poate fi gsit un mod rentabil pentru a construi una , apoi o
reea optic total pasiva ar fi cea mai bun soluie pe termen lung pentru reeaua de
acces . Motivele pentru aceast evaluare sunt dup cum urmeaz :
1 . Se presupune c astfel de reea ar avea o lime de band foarte mare ( cel puin
potenial ) pentru fiecare utilizator final . Acest lucru ar permite pentru viitor
( neprevzute ), aplicaii de nalt lime de band .
2 . O reea fr componente active din aceasta este probabil s aib nevoie foarte
redusa pentru ntreinere . ( Componente pasive merg prost mai des dect cele
active . ) Astfel, este probabil s fie foarte de incredere .
3 . Echipamentele pasive de reea necesit o ntreinere mult mai puina dect o fac
echipamentele active . Prin urmare, nu trebuie s fie uor accesibil pentru
ntreinere . Acest lucru fac posibile echipamentele site-ului , astfel c este mai
puin accesibil pentru vandali , etc. Desigur, avei n continuare nevoie de acces
uneori - dar nu trebuie s fie destul de convenabil .
4 . n orice retea reala, PON , probabil, va avea nevoie de amplificatoare n cadrul
reelei . Prezena acestora ar nsemna c reeaua nu mai era foarte pasiva . Cu toate

acestea , pomparea de la distan ar putea fi o posibil soluie la dorina de a

elimina toate componentele electronice .
O caracteristic care este cheia pentru reelele buclei locale este c ele se
schimba foarte mult. Utilizatorii noi sunt adugati i cei vechi ndeprtati foarte
frecvent. Cablurile (chiar i cele subterane) sunt tiate sau rupte relativ de multe ori
din motive ca nu au legtur cu sistemul. De exemplu, cablul poate fi tiat sau
deteriorat de cineva care a spat un an pentru a instala o conduct de ap sau de
cineva care construia un drum nou de acces sau de un accident auto de demolare a
unui stlp de telefon. Deci, este foarte important ca orice noua tehnologie la bucla
local s fie foarte uor de instalat i de ntreinut. n acest sens fibrele sunt cu mult
mai dificile (i mai scumpe) decat cablurile de cupru .
Pn n prezent , au existat mai multe modele propuse de PON raportate n
domeniul tiinific in literatura de specialitate, dar sunt puine ( dac exist ), studii
de teren i nu au existat sisteme PON dislocate . Principalul motiv pentru acest
lucru a fost costul foarte ridicat de capital, de fibre, echipamente i dispozitive . Ar
fi uor de realizat n prezent pentru a construi un PON folosind Tehnologia WDM
i fibrele SM care au satisfcut toate cerinele . Cu toate acestea , ea ar costa ,
probabil, peste treizeci sau patruzeci de mii dolari pentru utilizator ! Noi avem
nevoie de un sistem care cost cteva sute de dolari pentru utilizator ( pentru
echipamentele de capital ) . Presupunnd c costul de instalare va fi similar ,
indiferent care este sistemul de proiectare utilizat .
11.1.6.1 Arhitecturi alternative
Cnd un PON este sugerat pentru prima oar de muli oameni pentru concluzia
c reeaua ar oferi un "canal clar" de conexiune bidirectionala de CO la utilizatorul
final, folosind o anumit form de WDM. In timp ce acest lucru este ideal, exist
multe alternative. Dac, de exemplu, ONU119 a fost un splitter optic simplu,
atunci ambele conexiuni din aval i amonte ar fi partajate. Acest lucru ar fi logic
similar sistemului HFC descris mai devreme n 11.1.4, " Retele de fibr-coaxial
hibrida (HFC) " la pagina 511. n acest design, chiar dac utilizatorii nu sunt
nirati de la un cablu "autobuz" ruleaz n jos pe strad, ele sunt conectate logic de
la un autobuz la ONU (care devine un punct central). Schemele de protocol de
acces similare cu cele utilizate n HFC ar trebui s fie utilizate aici. O schem de
TDM poate fi utilizat n direcia amonte pentru a oferi utilizatorilor un acces
partajat la sistem. .
Un astfel de sistem ar putea trimite canale de televiziune din aval ca un singur
canal CSM n banda de 1300 nm. Se poate folosi apoi un singur canal CSM care s
conin mai multe (cu modulaie digital) conexiuni de utilizator final in aval n
banda de 1550 nm. Amonte ar putea fi manipulat n banda de 1500 nm de TDM.
119 unitate de reea optic

11.2 Telefonia mobila in baza de statie

Figura 369. Sistemul de Telefonie Mobila celulara cu statia de baza central indepartata

Creterea, nmugurirea sistemelor de comunicaii personale (PCS), cum ar fi

serviciile de telefonie mobil i de date mobile prezint o problem semnificativ a
operatorilor de reea.
Sistemele PC-urile sunt alctuite din zone geografice mici, numite "celule".
Fiecare celul poate fi de la civa kilometri n diametru (n zonele de consum
redus) la doar cteva sute de metri n diametru (n zonele mari a cererii). Fiecare
celula are propriul radio, staie de baz. Frecvenele (lungimile de und) utilizate
n fiecare celul sunt diferite de cele utilizate de celulele adiacente, dar aceleai
frecvene sunt reutilizate de mai multe ori n tot sistemul. Acesta este modul n
care obinem un numr mare de canale de la un mic spectru de frecvene
disponibile.
Deoarece sistemul dobndete tot mai muli utilizatori, celulele sunt fcute mici
i mai mici pentru a se adapta traficului. Aceasta aduce o problem major. Staia
de baz a echipamentului trebuie s fie plasata ntr-o locaie sigur, bine
ntreinuta, unde accesul este uor pentru personalul de serviciu. Amplasarea
echipamentelor staiilor de baz este costisitoare i dificila. O alternativ foarte
atractiv este de a utiliza configuraia ilustrat n figura 369.
Staia de baz este plasata ntr-o locaie central (Baza de Gara Central) i
antena este plasata n domeniu. Acest lucru permite amplasarea multor (probabil
toate staiile pentru o zon de ora) staii ntr-o locaie central n care personalul
tot timpul poate fi disponibil pentru ntreinere i ele pot fi stocate

Figura 370 . Sistemul de comunicaie - vedere logica

n scopul de a face sistemul de anten la o distan o conexiune de fibr folosind

multiplexare subpurttoare (CSM) n domeniu este utilizat ntre CBS i PRBS
(Passive Radio Base Station).
Acest lucru este prezentat n Figura 370. Acesta este acelai tip de comunicare
cum a fost descris anterior pentru HFC.
. Staia de baz funcioneaz destul de normal ca i cum ar n cazul n care au fost
amplasate n interiorul su celul .
. Semnalul exact construit ca i cum ar fi fost s fi plasate direct pe antenna ( dar,
desigur, nu la capacitatea maxim) este folosit pentru a modula un suport optic .
acest lucru este modulare analogice i necesit fie un laser foarte special sau o
atenie modulator extern concepute pentru comunicare pentru a fi satisfctoare
( avei nevoie de un rspuns liniar ) .
. La antena la distan (PRBS ), semnalul este primit pe o simpl diod PIN
receptor , alimentat la un amplificator de putere i de acolo la anten .
. n sens invers acelai proces are loc .
. Semnalul primit la antena este filtrat pentru a se asigura c numai semnale n
interiorul intervalului de interes sunt prezente , amplificat , i folosit pentru a
modula un semnal optic .
. napoi la staia de baz semnalul este primit pe o diod PIN i hrnite napoi la
un receptor de staie de baz standardul ( nemodificat ) . Acest lucru
permiteechipamentului minim care trebuie pstrat la locul de anten i , prin
urmare, ofer fiabilitate ridicat i costuri reduse .
Deoarece densitatea de conexiuni se acumuleaz este de ateptat ca WDM vor fi
utilizate pentru a fibr partaja link-uri n reea .
11.2.1.1 Non-Mobile Radio

Este evident c structura descris mai sus susinere telefoane mobile ar putea la
fel de bine s fie utilizate pentru a sprijini telefoane fixe. n ntreaga lume exist
un interes considerabil n a face acest lucru ca este o economie mare a costurilor n
ndeprtarea nevoie de conexiunea cu fir (sau fibros), dedicate utilizatorului final.
Acesta a fost canvased ca un concurent pentru conexiuni cablate.
n mod logic, este aceeai structur aa cum este descris mai devreme n 11.1.5,
"Fibre-to-the-Curb/Street/Neighbourhood (FTTC / FTTS / FTTN)" la pagina 513
cu conexiune prin cablu ntre ONU i utilizatorul nlocuit cu o legtur radio.
totui un sistem ca acesta nu ar fi o tehnologie de foarte mare lime de band. Ar
fi un tehnologie bun pentru telefon i conexiune foarte sczut de date de vitez i
poate bine ofera un cost mai mic dect installations.120 fix
11.3 Lecturi suplimentare
Yih-Kang Maurice Lin, Dan R. Spears i Mih Lin (1989)
Fibre-Based Arhitecturi reelei locale de acces: IEEE Communications
Magazine, octombrie 1989. pp 64-73
120 Costul aplicaiei mobile este semnificativ mai mare prin necesitatea de a
sprijini mobilitatea \ utilizatorilor. n cazul n care utilizatorii nu sunt mobile
costul sistemului este semnificativ mai mic.
Nicholas J. Frigo (1996)
Acces local Reele optice: IEEE reea, din noiembrie / decembrie 1996.
pp 32-36

Capitolul 12 . Directii de cercetare

12.1 Undele soliton
Unii cercettori ( Mollenauer , 1991 ), se lucreaz la o nou metod de nmulire
impulsuri ntr -o fibr fr dispersie . Cuvntul " soliton " este o contracie de "
soluie solitar "fraza deoarece fenomenul reprezint un singur soluie aecuaiei de
propagare . De asemenea , n fizica , particulele au tendina de a fi numit cu
solitonului - sufixul pe ( electroni , protoni , neutroni , fotoni ... ) i cuvntul prin
urmare, propune un comportament de particule cum ar fi .
n lumea de comunicaii optice exist un interes imens n solitoni . acest lucru
este datorit faptului c solitoni cltori fr dispersie niciun fel etalon ( extreme
dispersie ) de fibre . Nu este nevoie de compensare dispersie indiferent ct de mare
distana parcurs . Una din consecinele acestui fapt este c ea devine posibil s
aib fluxuri de date singur canal de ntre 100 i 200 Gbps ! n plus , ntr -un sistem
WDM exist puine ( unele, dar mici ) interaciunea dintre canale utiliznd
solitoni .
Efectul funcioneaz dup cum urmeaz :
. Dispersie cromatic n fibre standard, la lungimi de und mai mare de 1310 nm
cauze lungimi de unda mai scurte de a cltori mai repede dect cele mai lungi .
Astfel, un puls compus din mai multe lungimi de und tinde s se disperseze astfel
nctmai scurt lungimi de und tind s se ndrepte sprenceputulimpulsului .
Aceasta se numete " regimul de dispersie anormal " .
. Prezena luminii ntr -o fibr , la o intensitate suficient de ridicat determin o
foarte schimbare tranzitorie uoar ( scdea ) la indicele de refracie al sticlei .
. Lumina cltorete mai repede din sticla de un indice de refracie mai mic .
. Astfel, dac un impuls este suficient de intense pentru a modifica RI faza i
frecvena lumina n pulsul sunt modificate . Aceasta se numete modulaie de auto
- faz ( SPM ) i este cauzat de" efectul Kerr neliniar " . Acest lucru este discutat
n 2.4.5.4 , " Carrier - indusa de faza de modulare ( CIP ) ", de la pag. 73 . SPM
produce un ciripit unde efect lungimi de und mai au tendina de a trece
lanceputul unui impuls i cele mai scurte la sfritul . Aceasta este direcia opus
direciei de dispersiei cromatice ( la lungimi de und mai mare de 1310 nm n fibre
standard).
. Deci , dac avei un puls de intensitate suficient de mare i de scurt sufficient
duration121 cele mai rapide ( componente de nalt frecven ), la nceputul
impulsului sunt ncetinit un pic i mai lent ( componentele de joas frecven ), n
partea din spate au accelerat .

 . Astfel , dac lungimea impuls iintensitatea dreptate , cele dou efecte

( cromatice dispersie i SPM ), un echilibru i pulsul vor rmne mpreun , fr
dispersie peste destul de distance.122 lung
121 30 pn la 50 picosecunde - sau despre un centimetru . 122 Undele soliton se
poate ntmpla n alte medii unde valurile se propage , cum ar fi valuri n ap .
Revista Scientific American Decembrie 1994 are un articol excelent pe acest
subiect .
Nota , pe msur ce cltoresc solitoni nc sufer atenuare i , prin urmare,
necesit amplificare s i pstreze caracteristicile specifice non- dispersive .
Ceea ce se ntmpl este echilibrarea a dou efecte de dispersie din fibra - Efecte
ale dispersiei cromatice iefectul de modulare sine faz ( SPM ) . este interesant c
avei nevoie de un mediu de dispersie ( cum ar fi fibre standard, ) pentru a face
acest lucru lucru . Acest lucru se datoreaz faptului c formarea soliton este un
echilibru ntre dou neliniar efecte . Dispersia creat de cele dou efecte trebuie s
fie n direcii opuse altfel tot ce -ar lua este de dispersie a crescut . n fibre
standard, acest lucru nseamn avei nevoie pentru a funciona n " regim de
dispersie anormal " ( lungimi de und mai mult 1310 nm ) , deoarece este numai n
acest interval de lungimi de und care GVD operat pentru a pune n lungimi de
und scurte primul . Astfel, un soliton pot cltori fr dispersie ntr-o dispersie
mediu pentru atta timp ct puterea sa este meninut . Dacpulsul disperseaz uor
Procesul de comprimare este mbuntit ipulsul revine la forma sa stabil . Dac
puls ngusteaz din orice motiv , atunciprocesul de compresie este redus i se
extinde pentru a forma sa natural din nou . Dac ai lansa un puls de aproximativ
energia drept i de aproximativ durata dreapta n un mediu de fibre , apoi , dup o
foarte scurt cltorie pe fibra ea va evolua n Sech caracteristic ( secant
hiperbolic ), forma de soliton .
Efectuarea de lucru transmisie soliton implic utilizarea de amplificatoare la
intervale regulate i de lucru cu un semnal care este mult mai intens dect tipic
existent sisteme. Aceasta este marea problem practic de transmisie soliton . Dup
cum sa discutat n alt parte n aceast carte sunt foarte reale i limite destul de
mic putere maxim pe semnalul impuse de efecte , cum ar fi SBS i SRS . Astfel,
pentru a pstraforma soliton i caracteristicile pe care trebuie s amplifice la
intervale de ntre 10 i 50 km ! Cu toate acestea , solitoni ofer o perspectiv de
transmisie practic fr erori pe foarte distane lungi ( dei amplificat de-a lungul
drum ) , la viteze de peste 100 Gbps . la face uz de sisteme de solitonice va trebui ,
de asemenea, de a utiliza TDM optic ca electronice sisteme, la care trebuie s fi
conectata link-ul nu poate funciona la aceste foarte ridicat viteze .
Tehnologia Soliton este n stadiul de prototip de laborator chiar acum , dar se
pare foarte atractiv pentru link-uri de lung distan n viitor .

12.1.1 Undele soliton negri

Dac avei un mic decalaj ntr-un fascicul optic nentrerupt de mare putere sau
o foarte lung puls , decalajul n fasciculul poate comporta exact ca un soliton
regulat ! aceste lacune sunt numite solitoni " ntunecate " .
12.1.2 Light Guiding Light (Undele soliton spaiale)
n meniunea anterioar a Undelor soliton efectul a fost utilizat pentru a
comprima i inei mpreun ( n timp ) impulsuri optice n cadrul unei structuri
ghid de und ( o ) de fibre . Dac trimitei un fascicul foarte intens de lumin ntrun bloc de substan de dispersie ( cum ar fi silice ) se formeaz un fascicul care
unete n direcie transversal , fr spaial ( lateral ) dispersie . Astfel se
deplaseaza inmaterial ca dei era ntr- un ghid de und dei nu este !
Ce se ntmpl este c fasciculul construiete propriul ghid de und ca urmare a
RI aspect modificarea puterii optice foarte mare . Acest lucru este cauzat de crearea
unei echilibru ntre efectele difracie i SPM . Difracia este un foarte asemntoare
mecanism de dispersie . Procedeul este acelai ca pentru solitoni temporale ct
descrise n 12.1, " Undele soliton ", la pagina 521 cu excepia faptului c efectul
este mai degrab spaial dect temporal .
Un ghid de und construite n acest fel , cu un fascicul de lumina intensa ar
putea fi folosit ca un ghid de lumin la alte lungimi de unda ! Astfel, am putea
construi foarte repede switch-uri optice i poate chiar dispozitive logice prin care
lumina pur i simplu de-a lungul grinzi de ( lungimi de und diferite ) lumin .
De cercetare n acest domeniu este nc n faz incipient , dar perspectivele sunt
fascinante .

12.2 Fibre avansate

De la mijlocul anului 1970, nu a fost mare entuziasm i o mulime de cercetare
n fibre sintetice sau artificiale de la halogenuri metalice grele. Cele mai atractive
dintre acestea este de zirconiu fluorur.
n teorie, aceste pahare ar putea avea atenuare la nivelul 0.01 sau 0.001 dB pe
kilometru. Acest lucru sugereaz perspectiva de cablu se ntinde att timp ct,
probabil, 5000 km fr a necesita repetoare sau amplificatoare! Ai putea traversa
Oceanul Atlantic fr a avea nici o component activ n cale. Implicaiile pentru
reducerea costurilor aici sunt enorme.
Sticla mai cercetate aici este numit de sticl ZBLAN. ZBLAN standuri pentru
zirconiu, bariu, lantan, aluminiu i sodiu (Na). Acestea sunt utilizate n combinaie
ca fluoruri lor. Cu toate acestea elementul dominant formatoare de sticl este

fluorur de zirconiu. Pentru a obine un pahar cu un indice de refracie mai mic de

a utiliza ca placare parte din zirconiu se nlocuiete cu hafniu (denumit n prezent
ZHBLAN sticl).
Optim (cea mai mic atenuare) fereastr de lungime de und de sticl ZBLAN
este de aproximativ 2,55 nm. Acest lucru nseamn c s-l foloseasc noile lasere
i detectoare ar trebui s fie dezvoltat la aceast lungime de und (destul de lung).
Fibre, cu toate acestea ar putea avea n mod semnificativ fire mai groase (spun 15
microni) i s rmn singur moded. Acest lucru ar nsemna c noi ar putea
transmite la puteri mult mai mari dect ne-am folosi pe sticla obinuit, deoarece
Intensitatea cmpului (electric i magnetic) este mai mic n miez mai mare. ntradevr, acest lucru ar formeaz o cu totul nou tehnologie de transmisie optic.
Cu toate acestea, la mijlocul anilor 1990, cele mai multe din aceasta cercetare a
ncetat. au existat probleme semnificative cu structuri cristaline formeaz n sticl
i crearea pierderi foarte mari de imprastiere. Cercetatorii au fost, n general, n
imposibilitatea de a realiza Cifrele de atenuare foarte mici, care au fost promise.
Cu toate acestea, exist nc utilizarea sticl de fluor n unele dispozitive optice.
De exemplu, este folosit ca un pahar de gazd pentru Pr dopat amplificatoare de
fibre.

12.3 Tehnologie de plastic

Fibre din material plastic ( a se vedea 2.5 , " Plastic Optical Fibre ( POF ) " de la
pagina 74 ) a fost disponibil de mai muli ani i este utilizat n multe de ni
( distane scurte ) aplicaii . ea are a fost lent pentru a fi adoptate pentru
telecomunicaii , dar totui mult de cercetare este continuitatea vizeaz
mbuntirea acesteia . Amplificatoare de plastic ( a se vedea 5.2.4 , " Plastic Fibre
Amplificatoare "la pagina 178 ), au fost, de asemenea , recent a demonstrat .
cuvntul " Plastic " este un pic neltoare i este , n general, mai bine s vorbim
despre materialele " organice " ca multe dintre materialele utilizate nu sunt strict
materiale plastice . Totuiplastic termen este utilizate pe scar larg .
In prezent exist o cantitate semnificativ de cercetare n dou suplimentare
domenii :
1 . Utilizarea de semiconductori din plastic pentru a face lasere , i
2 . Dezvoltarea tehnologiei de plastic pentru a fi utilizate n dispozitive ghid de
und planare .
Ambele aceste direcii de cercetare au ca scop reducerea costurilor de optic
componente - probabil ajung la un " sistem " de tehnologie , inclusiv lasere din
material plastic , fibre i dispozitive .

In prezent un ghid de und Gratar router ( WGR ), cum ar fi cel descries n

5.7.3 , " ghid de und Zabrele routere ( WGRs ) " la pagina 222 cost n jur de US
4.000 dolari pentru fabricarea n cantiti comerciale folosind SOI ( siliciu pe
izolator - n acest caz, Silicon ) technology.123 n industria IT este de ateptat ca
acest cost va fi redus la aproximativ 250 USD termen de doi ani ( pn n 1999 ) .
Un WGR plastic s-ar putea de asemenea costa in jur de doar 20 $ pentru a
produce . Stimulentul din spatele acestei cercetari este evident .
12.3.1 Dipozitive din plastic plane ondulate
n prezent, multi cercetatori investigheaza posibilitatea de a folosi plastic pentru
a construe dispozitive plane ghid de und . Motivaia aici este n primul rnd
pentru a reduce costul dispozitive, cum ar fi WGRs , dar exist alte beneficii
poteniale , precum i .
Lucrarea de Y. Shi et al . ( 1996) descrie construcia modulatori tip MZI
utilizarea straturilor subiri de poliuretan pe un substrat de siliciu . n acest
caz,polimerul este att un cost mai mic dect tehnologia materialelor cristaline ,
dar are o mult mai mare coeficientul electrooptic i deci produce un dispozitiv mai
bine . Aceste dispozitive au fost produs de " acoperire de spin " polimer pe un
substrat de siliciu plat . acestea modulatoare produc performan adecvat pentru
multe aplicaii comerciale la un costuri relatrilor, mai mic dect dispozitive
competitive . n acest caz, este rezonabil s se asteapta ca acestea vor fi disponibile
pe piata destul de repede .
Poate fi posibil s se fac chiar mai bine dect polimer de acoperire pe silice sau
siliciu . pentru exemplu , poate fi posibil s se construiasc dispozitive folosind
tehnologia similar celei utilizate n discul CD - ROM . Discuri CD - ROM sunt
fabricate folosind injectie mase plastic Tehnicile de turnare . Aceste tehnici au
dovedit a furniza foarte mare precizie la un cost extrem de sczut !
12.3.2 Laseri Semiconductor din plastic
Problema evident n a face lasere de plastic este c avei nevoie pentru a pompa
de energie n ele ( cum faci cu toate lasere ) ! Dar plastic este , n general, un
izolator i aa pompare are pn avut recent s fie de lumin produs ntr-un alt
laser. Lasing a fost demonstrat n materii organice nc din 1966 cu un laser rubin
auxiliary surs de energie . Costul unui laser pomp i un modulator extern face
costul total al unui dispozitiv de pompaj optic neatractive .
Cu toate acestea , recent, o nou clas de materiale optice a fost inventat care
semiconducts la fel ca materiale cristaline . Exist dou clase diferite de aceste
materiale semiconductoare organice :
1 . Materiale polimer pe baz de

2 . Cu greutate molecular mic ( non- polimer ) materiale organice

Pn n prezent , oamenii s-au produs LED-uri organice (OLED ), destinate
pentru afiaj aplicaiile care folosesc materiale organice semiconductoare . A se
vedea lucrarea lui Z. Shen et colab . ( 1997) .
n momentul de fa autorul tie de nici o rapoarte de organic de success lasere
semiconductoare ( OSLs ) , dar multe dintre premisele necesare au fost studiat .
Lucrarea de V. Bulovic et al . ( 1997) descrie construcia unui laser realizate din
materiale semiconductoare organice . Cu toate claserul a fost pompat optic , acest
proiect a permis studiul de multe dintre aspectele legate de proiectare dispozitiv
pentru un OSL pompat electric . Acest laser a fost realizat dintr -un strat subire
dintr-un organice semiconductor numit ALQ 124 dopat ( ntre 1 % i 10 % ), cu
un colorant cu laser numit DCM.125 Principiul de funcionare este similar cu cel
descris n 5.2.1.6 , " Co- Dopani " la pagina 166 . DCM este mediul lasing dar
esteALQ care este pompat . De pompare a fost realizat optic la 337 nm i
lungimea de und a fost lasing 645 nm . Materialele organice au fost acoperite cu
rotire pe un substrat de siliciu . era constatat c lungimea de und lasing poate fi
reglat ntre 620 nm i 650 nm prin ajustarea concentraiei de dopant ( DCM ) . Pe
lngdispozitivul dovedit a avea variaie lungime de und foarte puin cu schimbri
de temperatur .
Studiul de mai sus este nc un drum lung de a atinge un dispozitiv electric
pompat dar perspectivele arata foarte interesant . Procesul de fabricaie este mai
simplu dect prin urmare, c pentru materialele cristaline i ar trebui s produc un
dispozitiv de cost mai mic .
Desigur, problema stabilitii pe termen lung a unor astfel de dispozitive este
nc s fie evaluate . Unii oameni simt c polimerii se pot degrada n timp, dar alii
spun probleme c similare au fost rezolvate cu alte materiale plastice .
12.4 Cod optic Division Multiple Access ( CDMA )
Code Division Multiple Access ( CDMA ) este unul dintr-o familie de transmisie
tehnici denumit generic " spectru mprtiat " . Aceste tehnici sunt bine dezvoltat n
lumea de sisteme de comunicaii radio. n lumea optic CDMA a fost sugerat ca o
posibila tehnologie n dou roluri :
1 . LAN medii partajate optice
2 . Reelelor de acces local
Conceptele de spectru mprtiat i de CDMA par s contrazic intuitie normal.

n cele mai multe sisteme de comunicaii vom ncerca pentru a maximiza

cantitatea de semnal util putem potrivi ntr-o lime de band minim . n spectru
mprtiat vom ncerca s se rspndeasc n mod artificial un semnal pe o lime
de band mult mai mare dect este necesar . In CDMA transmitem 124 ALQ este
o abreviere pentru tris - ( 8 -hidroxichinolin ) aluminiu .
125 DCM este o abreviere pentru 4 - ( dicianometilen ) - 2 - metil - 6 - ( 4 dimethylaminostyryl ) - 4H - piran .
semnale multiple n aceeai band de frecven , folosind acelai modularea tehnici
n acelai timp ! Gndirea tradiional ar sugera c comunicare nu ar fi posibil n
acest mediu . Exist, desigur,
motive foarte bune pentru a face acest lucru . ntr-un sistem de spectru mprtiat
vom folosi unele tehnica artificial pentru a extinde cantitatea de lime de band
utilizat . Aceasta are urmtoarele efecte :
Capacitatea de Gain

Utilizarea Legea Shannon-Hartly pentru capacitatea unui canal bandlimited este

uor pentru a vedea c pentru o putere semnal dat cu att mai mare lime de band
utilizat, mai mare capacitatea canalului. Deci, dac vom extinde spectrul de o
anumit semnal avem o cretere a capacitii de canal i / sau o mbuntire a
semnal-zgomot.
Acest lucru este valabil i uor pentru a demonstra pentru anumite sisteme, dar
nu pentru alii. Sisteme "ordinare" modulaie de frecven (FM) rspndit
semnalul de mai sus minim teoretic necesar i se obine o cretere demonstrabile
n capacitate. Unele tehnici de rspndire a spectrului realiza o cretere
semnificativ a capacitii, dar altele nu.
Legea Shannon-Hartly

Legea Shannon-Hartly ofer capacitatea de a bandlimited canal de comunicaii

n prezena "Gauss" zgomot. (Fiecare canal de comunicare are zgomot Gaussian.)
Capacitate = B log2(1+

P
2NB )

n cazul n care P reprezint puterea semnalului , N putere de zgomot i B

disponibil lime de band .
Este uor de vzut c cu P i N a avut loc , creterile de capacitate constante ca
crete de lime de band ( dei nu la fel de rapid) . Deci , pentru un anumit canal
capacitatea , puterea necesar scade odat cu creterea limii de band utilizate .

Cu ct limea de band mai mic puterea de care avem nevoie pentru a utiliza
pentru o dat capacitate .
Securitate

Spectru mprtiat a fost inventat de oameni de comunicaii militare pentru

scopul de comunicaii cmpul de lupt . Semnale de spectru mprtiat au o
respingere excelent a blocrii intenionate ( putere staie de bruiaj trebuie s fie
foarte mare pentru a fi de succes ) . n plus ,Direct Sequence ( DS ) rezultate
tehnic ntr- un semnal care este foarte greu de distins de zgomotul de fond , cu
excepia cazului tii secvena specific cod aleatoriu utilizat pentru a genera
semnalul . Astfel , nu numai c sunt DS semnale greu de gem , ele sunt extrem de
dificil de decoda ( dac nu avei cheia ) i destul de greu de detectat oricum , chiar
dac tot ce vreau s tiu este atunci cnd ceva este n curs de transmitere .
Imunitate la multipath Distorsiune

Unele tehnici de raspandire a spectrului avea o mult mai bun performan n

prezena rspndire dect oricare disponibil pe ci multiple Tehnica de band
ngust. Acest lucru va fi discutat mai trziu.
Interferene Respingerea

Semnalele spectru mprtiat poate fi primit chiar n prezena foarte ngust

puternic de interferen semnale (de pn la 30 dB, poate de mai sus a vrut
semnal).

Multiplexare Tehnica (CDMA)

Unele tehnici de frecven rspndire a permite transmiterea muli canale

complet separate i independeni pe aceeai frecven i la n acelai timp cu alte
semnale, similare.

12.4.1 Sequence Spread Spectrum direct (DSSS)

De asemenea, numit "de zgomot Pseudo" (PN), DSSS este o tehnic popular
pentru rspndirea spectru. Figura 371 arat cum este generat semnalul.

Figura 371. Direct Sequence Spread Spectrum Modulation - transmitor

1.Fluxul de date binare (datele utilizatorului) este folosit pentru a "modula" un pic
pseudo-aleatoare flux.Rata de acest curent pseudo-aleatoare de bii este mult mai
rapid (de la 9 pn la 100 de ori) dect rata de date de utilizator. Biii de fluxul de
pseudo-aleatoare sunt numit chips-uri.Raportul dintre viteza a fluxului de cip i
datele flux este numit raportul rspndire.
2.Form de "modulare" este de obicei folosit doar o operaie efectuat EOR ntre
cele dou fluxuri de bii.
3. Ieirea din fluxul de bii mai rapid este folosit pentru a modula o frecven radio
(RF) sau purttor optic.
4. Orice tehnic de modulare adecvat ar putea fi utilizate, dar n sistemele de radio
practice un foarte simplu keying schimbare de faz bi-polar (BPSK) abordare este,
de obicei, adoptat.
n sisteme optice de codificare NRZ este de obicei folosit .
Ori de cte ori un operator de transport este modulat rezultatul este un semnal de
rspndire , cudou " benzi laterale "deasupra i dedesubtul frecven purttoare .
Aceste benzi laterale sunt rspndite pe un intervalplus sau minusfrecvena de
modulare . Benzile laterale transporta informaiile ieste comun pentru a
suprimatransmitereasuportului ( i uneori unul dintrebenzi laterale ) . Se poate
observa cu uurin climea ( rspndirea ) din fiecare band lateral area fost
nmulit cu raportul rspndire .
La prima vedere, acest lucru poate fi destul de greu de neles . Ne-am extins
spectruldar pentru a face acest lucru , am crescut rata de bii de exact rspndirea
de semnalraport . Cu siguran beneficiile extinderea spectrului ( cum ar
fiamplificarea capacitiiipoteza de mai sus) sunt negat de rata mai mare de bii ?
Secretul DSSS este n modul n care semnalul este primit . Receptorul tiebit
stream - pseudo-aleatoare ( pentru c are acelai generatorul de numere
aleatorii ) .Semnalele de intrare n etapa de procesare analogice sunt corelate cu
cunoscuteflux pseudo-aleatoare . Astfelfluxul cip ndeplinete funcia unui
cunoscutde und fa de care ne-am corela de intrare .

Receptoare corelaionale pot fi construite n mai multe moduri, dar ele aproape
ntotdeauna ia forma unei linii de ntrziere exploatat. Exist mai multe moduri de
a face acest lucru. dou Exemple sunt dup cum urmeaz:
1. ntr-un dispozitiv optic, putem detecta semnalul optic nti, apoi utilizai pentru
a conduce o suprafa electronic Acoustic Wave (SAW) filtru. Aceasta
funcioneaz, dar necesit o receptor cu un rspuns foarte nalt frecven,
deoarece trebuie s rspund la cip Rata mai degrab dect rata de bii.
2. Toate-optice filtrele corelaionale sunt posibile i au marele avantaj c
electronica asociate acestora nu trebuie s fie foarte rapid.

Figura 372 . Direct Sequence Spread Spectrum modulare . Un flux de pseudo- aleatoare de
biimult mai rapid ( de aici de 9 ori viteza ) dect rata de date este EORed cu datele .rezultat
flux de bii este apoi utilizat pentru a modula un semnal purttor . Aceasta duce la o mult mai
largsemnal .

12.4.2 Code Division Multiple Access ( CDMA )

Tehnica DSSS d natere la o nou modalitate de partajare de lime de band .
multiplu emitoare i receptoare pot folosi aceleai frecvene simultan fr a
interfera unele cu altele ! Acesta este un produs al tehnicii DSSS .
Receptorul coreleaz semnalul primit cu un cunoscut ( doar pentru ea ) aleator
secven - toate celelalte semnale sunt filtrate .
Acest lucru este interesant , pentru c este ntr-adevr acelai proces ca FDM .
Cnd vom primiun post de radio obinuit ( canale sunt separate prin FDM ) , am
ton la acel post .Procesul de tuning implic ajustarea un circuit rezonant la
frecvena vrempentru a primi . Acest circuit permite frecvena selectat s treac i
respinge toate celelaltefrecvene . Ceea ce face de fapt este selectarea o und
sinusoidal de laprintre multe alte valuri sinusoidale de filtrare selectiv . Dac
avem n vedere un DSSSsemnal ca o form de und modulat , atunci cnd exist
mai multe semnale care se suprapun DSSSapoi procesul de filtrare necesar pentru a
selecta unul dintre ele din printre multe altele este exactacelai lucru ca i selecia

de frecven FDM cu excepia faptului c avem forme de und carenu sunt

sinusoidale de n form . Cu toate acestea ,DSSS " ciobire secvene "( pseudoaleatoare de numere de secvene ) trebuie s fie ortogonale ( independeni ) . din
fericireexist mai multe modaliti de bun simple de generare ortogonale pseudoaleatoaresecvene .
Pentru ca aceasta s funcioneze, este nevoie de un filtru de primire, care poate
selecta un singur semnal DSSS dintre toate cele amestecate. n principiu, ai nevoie
de un filtru care se poate corela semnalul complex cu o secven aschiere cunoscut
(i respinge toate altele). Exist mai multe tehnici de filtrare disponibile, care va
face doar asta. Dispozitiv de obicei utilizate pentru acest proces de filtrare este
numit o und acustic de suprafa (SAW) filtru.
CDMA are un numr de caracteristici foarte importante:
" Statistic " Alocarea de Capacitate

Orice receptor DSSS special experienele altor semnale DSSS ca zgomot .Acest
lucru nseamn c putei continua adugarea de canale pn cnd zgomotul de
semnal - la -raport devine prea mare i ncepe s obtinerea erori de bii . Efectul
este capachete de multiplexare pe un link . Putei avea mai multe conexiuni active
iatt timp cttotalul ( trafic de date ) rmne sub capacitatea canalului toate
voinfuncioneaz bine . De exemplu , ntr- un sistem de telefonie mobil ,
( folosind DSSS peste radio) , aproximativ 35 % din timp, pe un canal de fapt, are
un sunet (restulde timp este de lacune i de a asculta discursul n alt direcie ) .
Dac vau cteva sute de canale de voce CDMA peste ceea ce se ntmpl
esteputere medie este limita de canal - astfel nct s se poate ocupa mai multe
voce Conexiunile sunt posibile dect prin FDM sau TDM metode .
Acest lucru este valabil i pentru traficul de date pe o reea LAN sau de acces n
cazul n caretraficul este n mod inerent rafale n natur . Cu toate acestea , ea are
aplicaie particular ntransmisie devoce , deoarece , atunci cnd sistemul este
overcommitted nu exist nici oPierderea in serviciu, dar numai o degradare n
calitate de voce . degradare ncalitate ( n scdere de cteva bii ) este o problem
serioas de date, dar nu pentru voce .
Trupe nici Garda de timp sau de paz

ntr-un sistem TDM atunci cnd mai muli utilizatori mprtesc aceeai canal
nu trebuie sfi o modalitate de a se asigura c acetia nu transmit simultan i
distrugesemnal reciproc . Deoarece nu exist nici o modalitate de foarte precise de
sincronizareceasuri ( n funcie de timpul de propagare ) un interval de timp trebuie
s li se permitntrecaptul de transmisie unul utilizatorului i nceputul celui
urmtor .Aceasta se numete " timp de gard " . La rate de date lent , nu este prea
important, dar la fel deViteza devine mai mare cnd vine vorba de a domina

tranzitat sistem . CDMADesigur, nu are nevoie de un timp de gard - staii pur i

simplu transmite ori de cte oriei sunt gata .
n FDM ( i WDM ) sisteme , spaiu de frecven nefolosit se aloc
ntreBenzile pentru c este imposibil s se asigure un control precis al frecvenei
.Aceste benzi de gard reprezint spaiu de frecven irosit . Din nou , n
CDMAacestea nu sunt necesare deloc .
Cerin pentru Power Control

Receptoare DSSS nu poate distinge un semnal a crei concentraie este mai mic
de aproximativ20 dB sub alte semnale similare . Astfel, n cazul n care mai multe
emitoare suntsimultan activ un transmitor aproape de receptor ( aproape )
voin pturun semnal de la un emitor care este mai departe .
Rspunsul la aceast este de a controla puterea de transmisie a tuturor staiilor
de aac ei au puterea semnalului aproximativ egal la receptor . ntr -unde tip
reflexiv - stele optic topologie LAN aceasta nu este o problem, deoarece acolova
fi foarte mic variaie a nivelului de semnal . Dar n unele posibil
accesulconfiguraii de reea ar putea fi o limitare .
Mai uor de Management System

Cu sisteme de FDM i TDM utilizatorii trebuie s aib frecvene i / sau

intervale de timpcare le este atribuit printr-un proces de administraia central . tot
cenevoie cu CDMA este pentru staiile de comunicare s aib aceeai cheie .
12.4.3 CDMA optic practic
CDMA optic este nc foarte mult o tehnologie de cercetare . La nceputul anilor
1990 a fosta propus ca o tehnologie pentru reele LAN medii partajate , dar de
atuncimprtitemediu n sine LAN sa dovedit a fi mai costisitoare dect reelele
de comutare pe baz de stele . astfelnu exist o mulime de interes n LAN mediu
comune n nicioptice i electronicelume .
Astzi ns gsirea unei tehnologii low-cost pentru transportul n amonte ntrunreea optic pasiv este o provocare important i important . CDMA ar putea
binefie o alegere bun aici .
Sisteme practice CDMA optice au unele diferene fa de cele RF :
1 . n loc de a folosi un generator de numere aleatorii pentru a genera
implantareasecven o secven fix numai atta timp ct un bit de date este
probabil s fie utilizate .De exemplu, ai putea avea 31 de chips-uri pe bit i
secvena aschiere ars fie aceleai pentru fiecare bit transmis .

2 . Zero bii de date nu sunt transmise deloc . Acest plase pentru a spune c un pic
de 1 ( pentruun anumit utilizator final ), este transmis ca o secven de invariant 31
- cip .
3 . Codificrile utilizate ntr -un sistem optic trebuie s fie diferite de cele utilizate
nun sistem de RF ca nu avem o stare de semnal negativ n opticcomunicaii .
Avem doar stri pozitive ( sau zero ) .

12.5 Optical Time Division Multiplexing ( OTDM )

Time Division Multiplexing ( TDM ) este o tehnica de timp onorat n format
electroniccomunicaii . Acesta ofer o modalitate foarte simpl i eficient a submprirea unuidigitale de date de mare vitez flux n mai multe fluxuri de date de
vitez mai lent . ntr-adevr, cele mai multelink-uri de comunicaii optice sunt ntradevr fluxuri de date TDM dar TDM se facemai degrab dect n format
electronic optic i sistemul de transport optic proceseaz osingur flux de mare
vitez . SDH i SONET sunt standarde pentru TDM electronic pesteun suport optic
.
Exist mult interes n TDM pentru comunicaii optice , dar acest lucru este de
interes pentrumotive complet diferite de motivele pe care le folosim TDM n lume
electronic .Practic problema este c putem face semnale optice merge de multe ori
mai repededect cele electronice asociate . Putem demonstra transmisie soliton
laprobabil 200 Gbps , dar cele mai rapide modulatoare va merge doar la probabil
30 Gbps .Treizeci Gbps este foarte rapid , ntr-adevr pentru circuite electronice .
Ca i n cazul tuturor " limitele tehnologice ", aceast limit modificri
( imbunatateste ), cu n curs de desfuraredezvoltarea tehnologiei . Cu toate
acestea , se pare c viteza maxim a unuilink-ul optic este probabil s rmn mult
mai rapid dect viteza maxim aelectronice de conducere . Electronica vor primi
mai repede n timp - dar apoi , aa vaoptica .
OTDM are scopul de a permite fluxul de semnal optic pentru a rula la viteze
semnificativn plus fa de viteza maxim a electronicii .

12.5.1 Concept TDM

Figura 373 . Time Division Multiplexing ( TDM ) - Concept

Figura 373 ilustreaz principiul de divizare timp multiplexare . n ilustraiaExist

patru fluxuri pic cam lent vitez fuzionat ntr-un singur flux de mare vitez lade
patru oriviteza de oricare dintre semnalele componente . Fiecare flux de intrare
esteatribuit un bit din fiecare patru , la rndul su . Exist un numr de puncte
pentru a nota :
. n ilustraia suntem alocarea de locuri ( intervale de timp ), n datele de mare
vitezflux la nivel individual de bii . Acest lucru nu este necesar . n
electronicecomunicaii n timp lume " sloturi " ntr-un sistem TDM sunt de multe
ori alocate pebaza de grupuri de 8 - bii sau chiar n grupuri mai mari, cum ar fi 53
- byte " celule " , etcCu toate acestea , n TDM optic sistemele propuse folosi
tehnica " - intercalare bit "aproape exclusiv .
. Fluxul de date este aranjat n modele repetitive de canale de timp , de obicei,
numite" Cadre" . n exemplul unui cadru ar fi doar patru bii . Astfel de intrare
canal xar putea fi alocate numr de bii 3 n fiecare cadru .
. Nu este necesar pentru fiecare flux lent de vitez pentru a fi la fel.
pentruexemplu , am putea TDM trei semnale de la rate diferite prin alocarea unui
altnumrul de bii n fiecare cadru de timp pentru fiecare flux . Astfel, fluxul de
intrare 1 s-ar putea aloc numere de bii 1 , 3 , 5 , 7 ... , conducta 2 se aloc biii 2 ,
6 ,10 ... si flux 3 bii 4 , 8, 12 ... n acest exemplu curentul 1 ar fi de dou oriRata
de curent , fie 2 sau 3 flux .
. Exist foarte puine ntrziere experimentat de fluxuri vitez mic din cauza lor
cltoreasc peste viteza " trunchi " mai mare . Nu va fi nevoie de unele Viteza de potrivire de tamponare la punctele de multiplexare i demultiplexare , dar acest
lucru poate fi , de obicei, limitat la un singur bit .
. Odat ce sunt alocate sloturile de timp fiecare flux de semnal subordonat are un
fix i rata de date invariant . Acest lucru poate fi schimbat prin realocarea bii , dar
acest lucru este dificil de a face dinamic , are nevoie de timp i de resurse deeuri .

 . Fiecare flux de semnal trebuie s fie sincronizat cu fluxul de viteza mai mare !
acest lucru este Problema cea mai important n TDM . Fiecare flux lent de vitez
trebuie s emit sale bii la exact rata corect sau nu va fi ori atunci cnd un pic
trebuie s fie transmis i nu a ajuns nc sau ori unde ajung prea multe bii i
unele trebuie aruncat . Nici una din aceste situaii este compatibil cu transmisie
fr erori . Desigur, la destinatie fiecare flux lent de vitez trebuie s fie primite la
exact rata care biii sunt livrate de la mare Speed One . TDM nu ia prizonieri !
12.5.2 Principii TDM reea

Figura 374 . Principiul unei reele TDM

Figura 374 ilustreaz principiul general al unei reele TDM . De dragul de

ilustrare , vom presupune c datele sunt multiplexate n uniti de un singur octet .
n figura am ilustrat un 1 Mbps legtur sincron ntre cele dou din urm
utilizatori ( User A i B utilizator ) . Reeaua este configurat dup cum urmeaz :
. Utilizatorul A este conectat la o legtur dedicat Nod B la o vitez de 1 Mbps
( 125000 bytes / sec ) . Reinei c momentul pentru link-ul este furnizat de Nod nu
B de ctre utilizatorul final . Acest lucru nseamn c Nod B trimite un semnal de
ceas pentru fiecare utilizator A timp n care un bit este de a fi trimis .
. Nodul B a fost creat cu o regul care spune c " de fiecare dat cnd un octet
este primit pe Link 1 loc in timp - slot de x de Link 2 " .
. Nod B are o conexiune cu nodul A la o vitez de 4 Mbps . conexiunea noastr
ntre utilizatorii finali este alocat pentru acest link i astfel devine fiecare al
patrulea octet pe Link 2 .
. Un nod are o regul care spune c " ori de cte ori timp - slot de x de Link 2
sosete ia date n ea i punei-l n timp - slot de y de Link 3 " .

 . Un nod la nod C este un link de 10 Mbps , care va efectua, de asemenea noastre

end-user conexiune . Astfel, doar 1 octet la 10 pe link-ul va aparine aceast special
conexiune end - user .
. Nod C la Nod E este de la 4 Mbps ( aceleai ca i B la A ) i din nou ne-am lua
fiecare patrulea octet .
. E nod este conectat direct la utilizator B la o vitez dedicat de 1 Mbps . Pontaj
pentru acest link este din nou furnizat de reeaua nu utilizatorul final .
. Reinei c fiecare conexiune este bidirecional ( dei strict , nu are nevoie s fi )
.
Astfel, avem o conexiune end-to-end n care datele sunt transmise de-link-link
un octet la un moment dat ntr-un mod strict controlat. Desigur, conexiunea 10
Mbps i conexiunea 4 Mbps trebuie s aib o surs de sincronizare strict identice.
Dac relaie de sincronizare ntre cele dou link-uri a fost de a varia chiar uor
pierdere sau corupie de date ar rezulta.
Conexiunile pot fi stabilite n dou moduri:
1. De gestionare a reelei
n acest caz, nodul este numit un "cross-connect". Configurare conexiune sau
rupere jos poate dura de la cteva minute pn la cteva zile.
2. de semnalizare
Semnalizare mijloace de cerere, n timp real de ctre utilizatorul final. configurare
conexiune poate dura de la aproximativ 10 ms pn la aproximativ o secund n
funcie de tipul de de reea i dimensiunea-l lui. n acest caz, nodurile sunt numite
"switch".
Cea mai cunoscut reea TDM pornit este reeaua de telefonie. n optice lume,
care funcioneaz la viteze mult mai mari, este probabil la nceputul reelelor va fi
cross-conecteaz numai.

12.5.3 Principii TDM optic

Figura 375. Configurarea TDM optic

Figura 375 ilustreaz o metod propus special pentru construirea unei TDM
optic sistem. Sistemul ilustrat arat patru fluxuri fuzionat ntr-o singur. Tehnica de
modulare folosit este de codificare RZ aa cum sa discutat n 7.2.1.4, "RZ
codificare" pe pagina 305. RZ codificare este folosit, deoarece amelioreaz extrem
de dificil problema de sincronizare diferite fluxuri de bii n sloturi de timp
adiacente. (n RZ codificare un 1-bit este reprezentata de laser pe stat pentru doar
prima jumtate a bit-timp.) Nu va fi ntotdeauna unele bruiaj n fluxul lent flux de
bii n care este amestecat n repede
flux. n plus, orice puls optic va fi n form, mai degrab dect ptrat clopot.
astfel indiferent de ceea ce facem nu va fi decalaje ntre bii. Sistemul funcioneaz
n modul urmtor:
1 . Fiecare interval de timp ( ilustrat de sgei orientate n jos ) este sub- divizat
n4 ori bii .
2 . Fiecare bit de timp ( n conformitate cu codul RZ n uz ) este n continuare
mprit n doujumti . Pentru un bit " 1" n prima jumtate a timpului de bii
va fi ocupat de o opticpuls ( i a doua jumtate va fi nchis ) . Pentru un " 0 "
bittot timpul de bii va fintuneric .
3 . Un laser produce un puls scurt ( de o jumtate de vreme bit) , la nceputul de
fiecare datSlot . n acest exemplu, laserul este ON pentru o optime din intervalul
de timp .Aceasta se poate face n mai multe moduri . Diode laser de auto- pulseaz
au fostpropuse (a se vedea 3.3.7 , " Mode - Inchidere si auto- pulseaz Lasere "
pepagina 117 . ) . Cu toate acestea un laser standard cu un modulator extern sau
unmodulator integrat poate fi mai potrivit pentru c dorim s evitm cu
laserciripit .

4 . Semnalul laser este mprit de 4 - moduri . ( Exist multe modaliti de a face

acest lucru -concatenate cuple 3 dB fiind cele mai evidente . ) A- spaiu liber
planarcuplaj va face , de asemenea, acest lucru i s-ar fi folosit n cazul n care au
fost construite tot dispozitivul TDMpe un singur substrat plan .
5 . Fiecare semnal ( cu excepia unuia ) este apoi ntrziat cu o sum fix . Aceast
ntrziere esteuor i convenabil furnizate prin folosirea unei bucle de fibre
standard. Desigurfiecare semnal este ntrziat de o sum diferit .
6 . Apoi, fiecare semnal este modulat separat pentru a transporta propriu de
informaii unicflux . Trucul aici este de a sincroniza modulatoarele date cu precizie
care rspunsul lor va fi mult mai lent dect un singur bit de timp ( la viteza complet
link ) .
7 . Semnalele sunt apoi re - combinate ( probabil folosind concatenate repartitoare
3 dB sau un cuplaj spaiu liber ) pentru a forma un singur flux de date .
8 . n tot acest semnalul original a pierdut o cantitate foarte mare de energie .
fiecare puls va pierde un minim de 6 dB n fiecare din 4 direciii splitter
combiner . n plus, va exista pierdere demodulator . Ar fi un foarte bun modulator
cazul n care pierderea de inserie a fost de numai aproximativ 6 dB . Deci, n total,
fiecare Ieire bit puls va fi de cel puin 18 dB ( i, poate, la fel de mult ca 25 dB )
mai puin amplitudinea pulsului iniial , deoarece a prsit laserul de transmisie .
ntregul curs atunci trebuie amplificat pentru a ajunge la o rezisten adecvat
pentru transmisie pe legtura . ntr-adevr , n cazul n care transmisia soliton
urmeaz a fi utilizat ( i ne nu pot merge la 100 Gbps voteaza orice alt mod ) , nu
va trebui s fie un foarte mare nivel de amplificare . Nivelul de putere trebuie s fie
n jur de 3 MW sau mai sus pentru o soliton pentru a forma . Prin urmare, vom fi
probabil n cutarea n jurul valorii de 40 dB sau mai mult de obine de la
amplificator ! ( Aceasta nu este o problem pentru un EDFA multe etape , dar nu
exist o provocare interesant aici n design amplificator de a gestiona amplificat
emisie spontan . )
12.5.4 Semnalul de multiplexare TDM
Provocarea interesant n OTDM vine n primirea i demultiplexing semnal . n
principiu, acest lucru este relativ uor de a face pe cale electronic , dar electronice
nu va merge aa de repede ! Acesta este motivul pentru care vom folosi OTDM n
primul rnd . noi Vreau OTDM s funcioneze la 100 Gbps i de mai sus i n
prezent viteza maxima ai putea face acest lucru cu electronice este de aproximativ
30 sau 40 Gbps . Deci, avem nevoie pentru a face acest lucru optic .

Figura 376 . DemultiplexareOTDM Stream

Pentru a demultiplexa fluxul de date OTDM trebuie s ne extrage fiecare lent

( er ) date de mare vitez flux pe baza de sincronizare . Exist dou procedee aici :
Extragereadatelor

Datele pentru un singur canal poate fi extras dup cum se arat n Figura 376 . A
Neliniare optic Bucl Mirror ( NOLM ) este utilizat ca o poart pentru a selecta
fiecare puls n-lea ( n figur n = 8 ) din fluxul TDM . Principiile un NOLM potrivit
pentru acest scop sunt discutate n 5.9.3.3 , "NOLM ca Logic Gate ", la pagina
245 .
Adauga / Arunca Multiplexing

Un dispozitiv capabil de a fi , fie un multiplexor add / pictur sau un simplu

demultiplexor este discutat n 5.9.3.4 , " ADM optic pentru OTDM folosind Mach
- Zehnder Interferometer " la pagina 246 .
Extragerea Timing

Fiecare bit din semnalul de vitez mai mare este identificat prin timpul de sosire
sale . astfel prima problem este de a obine un semnal de ceas electronic ( la o rat
mai lent de una din fluxurile componente ) i s se asigure c acesta este
sincronizat cu precizie la fluxul de intrare de bii . Acesta este cel mai dificil aspect
al OTDM .

12.6 Pachete comutat Optical Networks

Figura 377 . Comutare de pachete - Principiul

Reelele de comutare de pachete sunt de departe cea mai comuna forma de date
reea . Aici vom folosi datele de cuvinte pentru a nelege orice informaie care nu
este n timp real voce sau video. IP ( Internet ) , SNA , X.25 i ATM sunt exemple
de pachete comutate reele .
ntr -o reea cu comutare de pachete de date sunt transferate de la un utilizator la
altul n grupuri de bytes diferit numite pachete, celule , rame sau blocuri . Dei
exist diferenele tehnice ntre aceti termeni ( de obicei, n funcie de contextul n
care sunt utilizate ) principiul implicat este acelai :
. Un pachet de date este trimis de la un utilizator la reea . Acest lucru poate fi
variabil n lungime i delimitat de unele secvene de control sau poate fi fixat n
lungime .
. Pachetul conine un antet prefixate n fa care conine informaie care permite
reelei s stabileascdestinaia la care Datele trebuie s fie dirijate . Acest antet
poate fi format dinadresa de reea a destinaia dorit sau un identificator care
permite reelei de a alege care de o selecie de rute predefinite (numite circuite )
urmeaz s fie utilizate pentru date.
. Nodul de reea ( de asemenea , numit un comutator ) primete pachetul i l
plaseaz pe o conexiune de legtur de ieire spre destinaie .
. Acest lucru se ntmpl prin mai multe etape , pn cnd pachetul ajunge la final
destinaie utilizator .
Exist o serie de caracteristici importante aici :
1 . Muli utilizatori finali pot trimite la acelai utilizator final destinaie n acelai
timp .
2 . Fiecare legtur nod - la - nod n cadrul reelei este partajat pe un (de obicei )
primul venit - primul servit n rndul tuturor utilizatorilor finali . Aceasta este o
form de bloc de - multiplexare ca menionat la 10.1.3 , " Partajarea Fibre " la
pagina 459 .
3 . Transfer de date n cadrul reelei este asincron . Nu exist nici o sincronizare
relaia dintre datele care sosesc ntr- un nod i transferul acestuia mai departe .
Exist o serie de funcii necesare nechipamente de reea pentru a implementa un
comutare de pachete structura :

Logic

ntr -o reea cu comutare de pachete electronic , cand un pachet ajunge la un nod

ea este primit n ntregime mai nti . Logic este apoi necesar n nodul la
determina care link-ul de ieire este cel corect pentru acest pachet . acest Funcia
variaz n complexitate i se realizeaz cu ajutorul informaii de la antetul
pachetului .
ntr-un sistem optic se poate evita necesitatea de a primi i de a stoca pachetul .
Am putea avea o schem de decizie foarte simplu c, pe baza logicii sale privind
primii bii din pachetul ( n antet ) . Ar fi posibil s se realizeze operaia de
comutare capachetul este recepionat fr a fi nevoie de a depozitai-l asigurat
calea de ieire ( link ) este gratuit . Cu toate acestea , avem nevoie s efectua logic
pe pri aleantetului pentru a determinadestinaia pachetul .
Depozitare

Pentru c nu se poate garanta c link-ul de ieire corespunztoare este

disponibil atunci cnd este necesar trebuie s fie capabil de a stoca pachetul pn
la link-ul este gratuit .
Flow i congestiei control

Pentru c exist ntotdeauna o posibilitate de prea multe date sunt trimise la

aceeai destinaie sau acelai intermediar legtur cauzeaz congestionare a reelei
trebuie s existe un mecanism pentru a controla fluxul de date n cadrul reea .
Dac este necesar, avem nevoie de un mecanism pentru a spune utilizatorilor finali
pentru a opri transmiterea sau s ncetineasc atunci cnd este nevoie .
n momentul de fa fiecare dintre funciile de mai sus este extrem de dificil de
efectua complet optic :
. Putei stoca date ntr-o linie de ntrziere optic , dar acest lucru este extrem de
limitat i l introduce Probleme de sincronizare de sincronizare .
. Putei efectua funcii logice i de rutare limitate optic cu condiia ca logic
decizie necesar este extrem de simpl .
Ar fi bine pentru a efectua logica n electronic furnizat informaia a fost capabil s
rmn optic .
. Flux i controlul congestiei necesit, de asemenea logic semnificativ pe care nu
putem face astzi ndomeniul optic .
Dar n timp ce exist un nceput , necesitatea de a combina toate aceste lucruri
ntr-un dispozitiv de lucru face de comutare de pachete optic ( cel puin n reele
nodale ), un vis pentru ( de departe ) viitor .

12.7 Interconnects optice

n termen de dispozitive electronice de mari dimensiuni , cum ar fi computere i
switch-uri de comunicaii componente i subansambluri sunt conectate mpreun,
folosind fire electrice . ca viteze de circuit i de dispozitive crete problemele n
utilizarea de conexiuni cabluri electrice crete n mod semnificativ .
Exist mai multe tipuri de interconexiuni . ntre componente pe un cip , ntre
chips-uri de pe un card de circuit , ntre carduri pe un backplane i ntre rame . O
regul general este c, lungimea de interconexiuni devine mai atunci numrul de
transmisii de legatura devine mai puin solicitate . Cip - a chip conexiuni implica
de multe ori sute de fire . Cadru - to- cadru conexiuni sunt de obicei, ntre 20 i 50
de fire paralele .
Ca viteze de electronice au crescut nu a fost n cretere nevoie de process
semnalul nainte i dup transmiterea pe o interconectare . n plus, n calitate de
viteza crete exist o nevoie tot mai mare de a proteja perechi de fire individuale
etc nseamn cabluri de mari i scumpe .
n principiu, o interconectare optic ofer avantaje semnificative de peste o
electronic unul :
Insensibilitate la EMI

Link-uri optice sunt , n sine, imune la problemele EMI . Ei nu allege up

interferene din jurul cmpurilor electromagnetice i ei nu fac crea orice .
Din pcate, acest lucru nu este adevrat , deoarece receptoare optice necesit de
multe ori o mulime de ctig i un dispozitiv de ctig ridicat ( receptor ), n
imediata apropiere de alte circuite electronice poate provoca de multe ori o
problem . O sugestie pentru minimizareaIME este de a utiliza cel mai nalt posibil
, astfel nct puterea emitorului putei utiliza amplificare minim de la receptor .
Nici o problema cu sol Loops

Pentru conexiuni ntre cadre ( ca distincte din interiorul ei ) bucle de la sol poate
fi o problem cu conexiuni electronice, dac nu eti foarte atent n
proiectareaconexiunii . Desigur conexiuni optice nu au nici o probleme cu bucle la
sol .
Caracteristici Skew mbuntite

Cabluri multi- strand toate au o problem cu oblic - care este un semnal pe o

srm care sosesc nainte de semnalul de companie pe un alt fir . Aceast problem
este mult mai severe n cabluri electrice dect n cele optice .

Mai puin complexe ( i costisitoare ), Signal Processing Necesar

Aa cum crete viteza de procesare electronic are nevoie pentru a obine mult
mai complex doar pentru a conduce pe link-ul . Cu alte cuvinte , chiar dac cablul
este la numai civa metri n lungime nc poate cere procesarea complex a
semnalului analogic . optic tranceivers vor costa mai mult dect cele electronice ,
dar acest cost va fi cel puin parial compensat de o economie n costurile de
electronice analogice de a conduce o conexiune de cupru . Astzi , exist un interes
semnificativ n utilizarea interconexiunilor optice pentru conexiuni ntre cadre de
echipamente . Asta este , pentru distane de pn la 1 100 de metri , probabil, la
viteze de pn la 1 GB ( gigaoctet ) pe secund .
Exist muli oameni n curs de dezvoltare sisteme de interconectare optic
prototip pentru acest mediu . Marea provocare este costul . Hardware-ul electronic
este foarte cost competitiv i orice interconectare optic ar trebui s fie foarte sczut
n cost cu o schimbare de concura cu cupru . Sistemele propuse au de obicei
urmtoarele caracteristici :
1 . Ei folosesc fibre MM .
Deoarece costul dominant implicat este n construirea conectori precise i
montarea le- a cablurilor este extrem de important pentru a permite tolerane mari .
acest lucru este realizat prin utilizarea de fibre MM .
2 . Multiple ( 20 pn la 50 ) fibre paralele sunt utilizate ntr -un cablu plat .
n momentul de fa unor interconexiuni optice sunt folosite n echipament
specializat dar nc nu sunt utilizate n general . Sisteme de timpuriu de nalt
performan ( 1 Gbps ) devin disponibile la preuri competitive i este de ateptat
c vor ctiga acceptare relativ rapid n echipamente high end .

12.8 Detectare coerent

Este aproape de la sine neles c ieirea detectoarelor discutate n Capitolul 4 , "
Detectoare optice " la pagina 133 nu este la frecvena ( lungime de und ) din
lumina ( electronica nu ar merge aa de repede ) . Ceea ce vei obine este de
impulsuri electrice ( sperm ), similar cu inflexiunile din semnalul original .
Acest lucru este la fel ca funcionarea unui " set de cristal " . Un set de cristal
foloseste un acordabile circuit rezonant pentru a selectafrecvena i apoi de ieire
este alimentat la o simpl redresor jumtate val ( cristal ) . Ieirea este doar
semnalul original rectificat . Acest lucru , foarte simplu , metoda de detecie se
numete " detectare incoerent " .
Cele mai multe receptoare radio electronice utilizeaz o metod destul de
diferit , numit " heterodine detectare " . n optic detectarea heterodine lume se

numete " de detectare coerent " . ( n electronic cuvntul coerent este folosit
ntr-un sens mult mai ngust . Aceasta este rezervat pentru sistemele n care
detectorul de " blocare ale " lafaza semnalului primit . )

Figura 378 . Un sistem de transmisie optic Utilizarea coerent de detectare

Detecie optic coerent ( aa cum este ilustrat n figura 378 ) are dou avantaje
majore peste detectare incoerent :
1 . Receptoare poate fi semnificativ mai sensibile dect cele incoerente ( de la 15 la
20 dB ) . n general, acest lucru este valabil de sisteme raportate n literatura de
specialitate . Cu toate acestea , unii cercettori ( Green 1992) susin c detectoare
incoerente construit cu un preamplificator optic poate fi la fel de sensibile i sunt
mult mai puin complex .
2 . n sistemele WDM , n cazul n care exist mai multe canale ambalate strns
mpreun , detectare coerent permite o mult mai bun de respingere a
interferenelor de la adiacente canale . ( Acest lucru permite canale pentru a fi
ambalate mai strns mpreun . )
n plus , exist i alte avantaje , cum ar fi respingerea bine zgomotul . Sisteme de
detectare coerente optice pot fi utilizate pentru toate tipurile posibile de modulare
( ASK , FSK , PSK , POLSK ) , cu toate acestea , au nevoie de semnificativ o
linewidth mai mic dect limea de band a semnalului modulator . Acest lucru
nseamn c nu putei utiliza detectoare coerente cu emitoare LED ( sau cu
nemodificate lasere Fabry - Perot ) .

De asemenea , ei nu vor lucra n prezena oricrui nivel semnificativ de

frecven ciripit . Astfel , n cazul n care ASK ( OOK ) este folosit , fie trebuie s
fac ceva pentru a transmitorului la minimiza ciripit sau ar trebui s utilizai un
laser fix cu un modulator extern .
Principiul de detectare coerent este relativ simplu : Cnd dou semnale
( electric, optic , sunet , etc ) de aproximativaceeai frecven sunt amestecate ,
apoi frecvene suplimentare reprezentnd suma i diferena dintre cele dou
originalului Semnalele sunt generate .
Noi folosim acest principiu , atunci cnd de tuning instrumente muzicale . Cnd
dou instrumente juca aceeai not uor de ton cu un altul , putei auzi un rapid
variaie n intensitate a sunetului combinat . Aceast variaie este " diferena
frecven . " ( uneori , unkindly , a spus s sune " ca o capr dadaca " . ) ca
Instrumentele sunt ajustate fa de una de alta i diferena este de numai cteva Hz
atunci putei conta pe cicluri .
Un receptor coerent optic face exact acest lucru .
. O surs de lumin local ( numitoscilatorul local - LO ) este utilizat pentru a
genera o frecven foarte aproape defrecvenasemnalului purttor .
. Cele dou semnale sunt amestecate mpreun .
. Ele sunt apoi alimentate ntr-un detector .
n cazul n care detectoarele erau infinit rapid , i n cazul n care semnalele
electronice ar putea apropia de frecven de lumina , atunci va trebui s pun un
filtru trece-jos n partea din fa a detector . n acest caz, nu . Detectorul va trece
doar " diferenta frecven ", pentru c nu este suficient de rapid pentru a detecta
orice altceva!
. Ceea ce trebuie acum este o diferen de frecven n format electronic care
conine toate inflexiunile din semnalul original .
. Semnalul amplificat este acum printr -o serie de etape .
. Semnalul amplificat poate fi acum prelucrate ( filtrat , detectat ) de ctre oricare
dintre tehnici stabilite de electronice .
Avei posibilitatea s " tune " receptorul la aproape orice frecven prin varierea
frecvenei LO . Desigur , feedback-ul n diverse forme , este necesar de a face un
sistem de genul asta stabil . Sistemul este ilustrat n Figura 378 , la pagina 539 .
Exist dou probleme semnificative cu recepie coerent , ambele din care pot fi
rezolvat , dar la un cost :

1 . Receptoare optice coerente sunt foarte sensibil la polarizare i standard, fibra

optica single-mode nu respect polarizare . Cu toate acestea , polarizare modificri
ncet i n sisteme cu un singur canal poate fi compensat. n Sisteme WDM
multicanal , dobndirea de polarizare a unui canal de repede dup de tuning este
destul de o provocare . ( Cu toate acestea ntr -un sistem WDM , dac am folosit ca
fibre pstrat polarizare , am putea pune canale alternative la ortogonale polarizri i
ambalaj canalele chiar i mai strns mpreun . ) Diverse soluii ( inclusiv cu
ajutorul a dou detectoare cu polarizare ortogonal ) au fost sugerate - dar acest
lucru ar crete n mod semnificativ costurile unei astfel de dispozitiv .
2 . Stabilizarea frecvenele de att emitor i receptor n aproape tolerane este
foarte dificil .
Prototip receptoare coerente au fost disponibile n laboratoarele de la mijlocul din
anii 1980 i au fost folosite n multe experimente . Cu toate acestea , la cunotine
de autor , receptoare coerente nu sunt nc disponibile n orice commercial sistem .

12.9 Lecturi suplimentare

Daniel J. Blumenthal , Paul R. Prucnal i Jon R. Sauer ( 1994)
ntreruperi de pachete fotonice : Arhitecturi i implementri experimentale :
Proceedings de IEEE , Vol. 82 , nr 11 , noiembrie 1994. pp 1650-1667
V. Bulovic , V.G. Kozlov , P. E. Burrows i S.R. Forrest ( 1997)
Organice semiconductoare Lasere : De la infra - ro u la albastru pe o " Chip de plastic " :
IEEE Lasere i Electrooptics Society Newsletter , Vol. 11 , nr 5 octombrie
1997. pp 3-5
A. D. Ellis et al . ( 1995)
Ultra- High-Speed OTDM Networks Folosind Semiconductor Amplificator - Based
Noduri de procesare : IEEE J. de Lightwave Technology , Vol. 13 , nr 5 , mai
1995 . pp 761-770
Fumitomo ascunde , i colab . ( 1996)
Polimeri semiconductoare : o noua clasa de solid-state materiale cu laser :
tiin , Vol. 273 , 27 septembrie 1996 . pp 1833-1836
Kenneth P. Jackson , et al . ( 1985)
Optic Fibre Delay -Line Signal Processing : IEEE Transactions on Teoria microunde si tehnici , Vol. MTT
- 33 , No 3 , martie 1985. Pp 193-210
Richard A. Linke ( 1989)
Sisteme optice heterodine Communications : IEEE Communications Magazine, octombrie 1989. pp 36-41
Linn F. Mollenauer , James P. Gordon i Stephen G. Evangelides ( 1991)
Multigigabit transmisii solitonice parcurge distane ultralong : Laser Focus Lume , noiembrie 1991. pp
159-170
Paul R. Prucnal , Mario A. Santoro i Rui Ting Fan ( 1986)
Spread Spectrum Fiber-Optic Local Area Network Utilizarea Prelucrarea optic :
IEEE J. de Lightwave Technology , Vol. LT - 4 , No5 , mai 1986. pp 547-554
Jawad A. Salehi ( 1989)
Code Division Multiple Access Tehnici - n reelele de fibra optica Partea 1 : Principii fundamentale :
IEEE Transactions on Communications , Vol. 37 , Nu 8 , august 1989. pp 824-833
Z. Shen , PE Burrows , V. Bulovic , SR Forrest i ME Thompson ( 1997)
Trei culori , acordabile , organice dispozitive emi toare de lumin : Science, Vol. 276 , 27 Iunie 1997. pp
2009-2011
Yongqiang Shi , i colab . ( 1996)
Fabricarea i Caracterizarea High-Speed poliuretan - Disperse Red 19 integrat electrooptic Modulatori de
aplicaii sistem analogic : IEEE J. de subiecte selectate n Quantum Electronics , Vol 2 , No 2 , iunie 1996.
Pp 289-299
Dave M. Spirit , Andrew D. Ellis i Pete E. Barnsley ( 1994)
Ora optic Division Multiplexing : Sisteme si Retele : IEEE Revista Communications , decembrie 1994.
pp 56-62