Sunteți pe pagina 1din 2

De ce 40% e putin si care va fi cheia alegerilor de la toamna

George Jiglau,
Rezultatele alegerilor europarlamentare de ieri au prilejuit confirmarea unor asteptari, cateva surprize si multe
necunoscute in perspectiva alegerilor de la toamna.
1. PSD a obtinut un scor foarte bun, dar nu suficient de bun. In ciuda aparentelor, acest 40% nu ar trebui sa il
bucure pe Victor Ponta, deoarece PSD a capitalizat deja tot bazinul electoral pe care il are la dispozitie. Cel
mult, s-ar mai putea baza pe electoratul PPDD sau PRM, mai sensibil la argumente subtiri, dar chiar si cu aceste
voturi ramane departe de un 50% care sa ii asigure linistea pentru turul 2. Iar PSD stie asta. In aceasta cheie
trebuie interpretat dialogul suav dintre Iliescu si Dragnea de la ora 21 si agitatia continua legata de USL si
proiectul fara baza ideologica atat de drag romanilor in 2012.
2. PNL nu a iesit sifonat, ci doar Crin Antonescu, pentru moment. PNL a revenit la scorul specific competitiilor
electorale in care participa singur, in permanenta intre 15% si 20%, iar numarul de europarlamentari este unul
multumitor. Toti cei care trebuiau sa castige mandate (pana la Hellvig inclusiv) au facut-o. Demisia cuplului
Antonescu-Johannis este totusi de bun augur pentru partid, iar congresul care se prefigureaza va prilejui
limpezirea apelor. Ne putem astepta inclusiv la discutii semnificative despre orientarea ideologica a partidului,
avand in vedere declaratia lui Antonescu privind orientarea liberalilor catre PPE.
3. PMP si Traian Basescu sunt marii pierzatori ai alegerilor. Un scor macar apropiat de 10% le-ar fi acordat ,,the
upper hand" in toata discutia care va urma despre candidatul dreptei. Dar, dupa ce a trecut la mustata de pragul
electoral, discursul doamnei Udrea despre victoria PMP e cel putin haios.
4. PDL este, cred, principalul castigator al alegerilor. Scorul dublu fata de cel al PMP ii salveaza pozitia lui
Vasile Blaga si ii acorda parghii de influenta nesperate in raport cu celelalte partide care se opun PSD. Inclusiv
in raport cu Traian Basescu. Daca PNL se reorienteaza catre PPE, acesta va depinde de bunavointa PDL, fara de
care nu poate deveni membru al grupului european. Pe de alta parte, apare o problema neasteptata. Catalin
Predoiu, investit de partid cu candidatura, nu poate emite pretentii la aceasta competitie si e dificil de identificat
un alt candidat cu potential din interiorul partidului.
In perspectiva prezidentialelor apar, urmatoarele doua luni vor lamuri trei aspecte majore:
1. Batalia de la varful PNL. Va fi revalidat Antonescu, proaspat pricopsit cu imaginea ,,omului de cuvant",
care isi asuma esecurile si are grija de claritatea ideologica a partiduluiV Va fi propulsat Johannis, sasul cu
imagine mai buna in tara decat in propriul orasV Va reveni Tariceanu, dupa esecul lamentabil al infiintarii unui
nou partidn
2. Relatia PDL-PMP-FC. Pornind de la premisa ca aceasta tripleta este depozitara fidelilor (politicieni si
alegatori) lui Traian Basescu, rezultatul dinamicii dintre cele trei partide va influenta semnificativ competitia
electorala.
3. Candidatul PSD. Numele lui Victor Ponta este pe buzele tuturor. Continui totusi sa cred ca nu va candida
sau, daca o va face, va fi o varianta pierzatoare. Cota de incredere de 35-40% este similara cu cea a partidului.
Ponta nu poate mobiliza alte bazine electorale, iar ,,cazierul" sau public ridica multe mingi la fileu adversarilor.
Plagiatul, Rosia Montana, gazele de sist, pretul benzinei, ,,Fa, Doina!" - toate sunt elemente care pot fi
exploatate. Sa nu uitam ca turul 2 din 2009 a fost intors in doar cateva zile, Basescu jucand exclusiv ,,cartea
mogulilor". Iar Geoana era mai putin atacabil atunci decat e Ponta acum.
Doua elemente pot da peste cap calculele:
1. Un candidat sustinut de PSD, dar si de o parte a partidelor de dreapta. Am amintit de mai multe ori numele lui
George Maior, despre care atat PSD, cat si PMP/Basescu au afirmat ca ar fi o solutie buna. Intrarea lui Maior ar
fi, cum spun americanii, un ,,game changer". Competitia s-ar mai juca doar pentru palmares.
2. Un tur 2 in care un candidat PSD ar intre cu circa 45%, iar un candidat al partidelor de dreapta ar avea un
sprijin cumulat (PNL-PDL-PMP-FC si altii) intre 40-45%, ar putea reduce competitia la o singura necunoscuta:
electoratul maghiar. Cu UDMR aflat la guvernare, PSD ar putea capitaliza acest vot. Totusi, UDMR nu este
straina de tactici politice care sa ii maximizeze castigurile, deci lucrurile nu ar fi jucate. Dupa alegerile din 2004,
UMDR semnase deja protocolul de colaborare guvernamentasa cu PSD cand a virat catre Alianta D.A.
Apartenenta la familia populara europeana poate fi mereu un argument pentru sustinerea unui candidat de
dreapta, iar daca acesta ar fi un membru al unei minoritati etnice - sa spunem, Klaus Johannis - lucrurile ar fi si
mai simple.
Politica romaneasca e mai vie decat credem. Daca bucuriile pe care ni le prilejuiesc partidele prin politicile
publice pe care le promoveaza sunt rare, macar sa ne dotam fiecare cu o punga mare de floricele si sa ne uitam
ca la un film bun de actiune.