Sunteți pe pagina 1din 5

Sindromul Cushing este o anomalie (boala) rara care apare atunci cand organismul

este expus la o cantitate mult prea mare a unui hormon, numit cortizol. Sindromul
Cushing este de asemenea cunoscut ca si hipercortizolism (hipercorticism).
In mod normal nivelul de cortizol este crescut in sange in urma unor reactii
functionale hormonale. Hipotalamusul (regiunea centrala a diencefalului situata la
baza creierului, sub talamus si deasupra hipofizei, care este legata de hipofiza cu o
tija, tija pituitara) secreta hormonul eliberator de corticotropina (CH) care
stimuleaza glanda pituitara (hipofiza) sa secrete hormonul adrenocorticotrop (!C"H).
!poi, !C"H#ul stimuleaza glandele suprarenale producand cortizol.
Cortizolul actioneaza la nivelul intregului organism si in mod special intervine in
reglarea presiunii sangvine si a metabolismului. In cazul in care organismul produce
o cantitate prea mare de cortizol # sau in cazul administrarii unor medicamente cu
actiune asemanatoare cortizolului # apar o serie de simptome. Sindromul Cushing
poate determina obezitate, modificari ale pielii si fatigabilitate (oboseala) precum si
unele afectiuni ca diabetul zaharat, hipertensiunea arteriala, depresia si osteoporoza.
$aca sindromul Cushing nu este tratat poate cauza moartea.
Hormonul paratiroidian, Parathormon
%landele paratiroide secreta un hormon cu structura polipeptidica numit
parathormon (&"H). olul fiziologic al paratiroidelor se exercita prin intermediul
acestui hormon, care actioneaza atat asupra oaselor, cat si asupra rinichilor,
mentinand in limite fiziologice raportul calciu'fosfor.
(olecula parathormonului este un polipeptid ce contine )* de aminoacizi. +iosinteza
sa se realizeaza sub forma unui pre#pro#hormon cu ,,- resturi de aminoacizi. $in
clivarea acestuia la nivel ribozomal rezulta pro#hormonul cu ./ de aminoacizi, care
este transportat in aparatul %olgi si convertit in &"H propriu#zis. Hormonul isi
datoreaza activitatea primilor 0* de aminoacizi din lantul sau.
Secretia &"H si eliberarea sa in circulatia sanguina se realizeaza prin exocitoza.
&rincipalul factor ce regleaza secretia de &"H este calciul ionic din plasma.
Hipocalcemia are efecte stimulatorii, iar hipercalcemia inhiba secretia hormonului,
prin mecanismul actiunii directe a calciului asupra celulelor principale din tesutul
glandular paratiroidian.
Ionii fosfat nu intervin direct asupra paratiroidei, ci prin intermediul modificarilor
produse in concentratia ionilor de calciu. Cresterea nivelului de fosfati din plasma
insotindu#se de scaderea calciului, determina activarea secretiei de &"H si invers, cu
repercursiunile respective asupra eliminarii urinare a acestora.
In afara actiunii cuplate asupra balantei fosfo#calcice, &"H creste reabsorbtia ionilor
de magneziu si hidrogen, in timp ce scade pe cea a sodiului, potasiului,
aminoacizilor. &"H inhiba de asemenea reabsorbtia bicarbonatului in tubul proximal,
intr#un mod asemanator aceleia a fosfatului.
1itamina $
0
exercita efecte inhibitorii asupra secretiei de &"H, prin reactii de feed#
bac2 negativ realizate de excesul de calciu seric.
In general, reactiile de reglare a secretiei de &"H sunt cuplate cu ale calcitoninei, mai
ales la copii si tineri.
!ctiunea parathormonului asupra oaselor se caracterizeaza prin mobilizarea calciului
si fosforului din tesutul osos, reducerea matricei osoase, oprirea cresterii osului si
transformarea osteoblastelor in osteoclaste.
3a nivelul rinichiului actiunea &"H se caracterizeaza prin stimularea eliminarii urinare
de calciu si fosfor. Cresterea secretiei de &"H va determina o crestere a cantitatilor
de calciu si mai ales de fosfor eliminate prin urina. &arathormonul scade reabsorbtia
fosfatilor la nivelul tubilor renali si ca atare creste cantitatea de fosfati eliminata prin
urina.
In functie de valoarea &"H si a calciului seric se poate stabili un diagnostic de boala,
astfel4
# &"H (pg'm3) ,-#5- si Ca seric (mg'd3) ).-#,/.5 # valori normale
# &"H (pg'm3) 65- si Ca seric (mg'd3) 6,/.5 # hiperparatiroidism primar.
# &"H (pg'm3) 65- si Ca seric (mg'd3) 7,/.5 # hiperparatiroidism secundar
# &"H (pg'm3) 75- si Ca seric (mg'd3) 6,/.5 # hipercalcemie de cauza non#
paratiroidiana
# &"H (pg'm3)7,- si Ca seric (mg'd3) 7).- # hipoparatiroidism
# &"H (pg'm3) ,-#5- si Ca seric (mg'd3) 7).- # hipocalcemie de cauza non#
paratiroidiana
calcitonn Hormon tiroidian # tiroida secret8 un hormon, care a fost
denumit calcitonin (sau tirocalcitonin8) cu rol 9n sc8derea nivelului calciului sanguin,
deci opus 9ntr#o anumit8 m8sura paratiroidei. (ecanismul de apari:ie al unor afec:iuni
osoase (ca osteoporoza ;i osteopetroza) sau unele boli endocrine este str<ns corelat
cu efectele calcitoninei.=
Catecolamine
%rup de substante cu rol major in raspunsul la stres al organismului # cele mai
importante catecolamine sunt4 adrenalina (epinefrina)
si noradrenalina (norepinefrina).
Cortizolul este hormonul corticosteroid secretat de glandele suprarenale (din
colesterol) in conditii de stres. Secretia de cortizol este stimulata de !C"H (hormonul
adrenocorticotropic secretat de hipofiza anterioara) si CH (corticotropina secretata
de hipotalamus) si are un ritm circadian, creste dimineata dupa trezire (in > 0/ ? *-
minute de la trezire) si scade catre seara, cel mai mic nivel se atinge la 0 ore dupa ce
adormim.
VASOPRESN Hormon cu ac:iune vasoconstrictoare ;i antidiuretic8 secretat de
hipofiza posterioar8.
Angiotenina este un hormon peptidic care determin8 vasoconstric:ie, ;i, ulterior,
cre;terea tensiunii arteriale. !cesta este parte a sistemului renin8#angiotensin8.
!ngiotensina stimuleaz8 eliberarea de aldosteron, hormon corticosuprarenal.
!ldosteronul determin8 reten:ia de sodiu, care la fel duce la cre;terea tensiunii
arteriale.
!ipa"a
3ipaza este o glicoproteina, care in prezenta sarurilor biliare si a colipazei,
transforma grasimile in acizi grasi si glicerol. &ancreasul reprezinta sursa majora a
acestei enzime. $upa o leziune pancreatica, lipaza apare in circulatie aproximativ in
acelasi moment cu amilaza, dar ramane crescuta o perioada mai indelungata decat
aceasta (@#,/ zile).
3ipaza serica este de obicei normala la pacientii fara afectare pancreatica, care insa
prezinta valori crescute ale amilazei asociate cu ulcerul peptic, adenita salivara,
boala inflamatorie intestinala, obstructie intestinala.
Coexistenta unei lipaze normale cu o amilaza crescuta poate fi un indicator util
pentru prezenta macroamilazemiei.
aportul lipaza'amilaza serica poate fi util in diferentierea pancreatitei de etiologie
alcoolica de cea non#alcoolica. !stfel, un raport 6A este sugestiv pentru etiologia
alcoolica.
Benobarbital # Sedativ, hipnotic cu actiune prelungita, anti#convulsivant.
Sarcoido"a este o afecCiune granulomatoas8, multisistemic8, de etiologie
neprecizat8, ce afecteaz8, 9n special, adulCii tineri Di persoanele de v<rst8 mijlocie.

Sarcoido"a este o boal8 sistemic8 ce afecteaz8 mai multe grupe de organe. (ult
timp, boala a fost cunoscut8 sub denumirea de #oala $enier%$oec&%Schauman'
&oate fi afectat orice organ, mai frecvent apar afecCiunile pulmonare, leziunile oculare
Di leziuni ale pielii. (ai pot fi afectate ficatul, splina, ganglionii limfatici, glandele
salivare, inima, sistemul nervos, muDchii, oasele Di alte organe. 3a majoritatea
bolnavilor nu este necesar8 instituirea tratamentului sistemic, maladia involu<nd,
adesea, spontan, mai ales la cei careprezint8 eritem nodos.

Sarcoido"a este 9nsoCit8 de aparitia unor zone de inflamaCie, numite granuloame, 9n
mai multe organe, inflamaCia din sarcoidoz8 reprezint<nd r8spunsul organismului
uman la anumiCi factori declanDatori.
+eriliul este un metal foarte toxic, expunerea la acest metal provoac8 boala numit8
berilioz8 care este caracterizat8 printr#un proces inflamator la nivelul pl8manilor cu
formare de noduli. Este un metal care nu absoarbe radia:iile F
PO!()RE Simptom clinic caracterizat prin eliminare de urin8 9n cantitate mai mare
dec<t cea normal8.
Gicturie # Inversarea ritmului normal al urinarilor, volumul urinii nocturne ajungand sa
reprezinte mai mult de jumatate din volumul total eliminat in decurs de A* ore
(normal noaptea se elimina maxim ,'* din volumul total de urina pe A* de ore).
Hematurie
&rezenta a sangelui in urina. bolile cele mai frecvente ce stau la originea unei
hematurii sunt infectiile urinare, tumorile si papiloamele vezicii, adenoamele si
cancerele prostatei, calculii rinichiului sau ai ureterei, tumorile rinichiului,
tuberculozele urinare.
H hematurie poate fi macroscopica, decelata chiar de pacientul a carui urina este de
culoare rosie, rozalie sau bruna si care contine uneori cheaguri sangvine. Ea mai
poate fi microscopica4 urina are atunci o culoare normala, sangele nefiind decelat
decat la examenul microscopic. "ratamentul consta in tratarea bolii care sta la
originea hematuriei.
$iabetul zaharat de tip A (insulino#independent) este o boala endocrina caracterizata
prin anomalii metabolice, in special ale metabolismul glucidic.
$iabetul apare cand pancreasul secreta cantitati insuficiente de insulina sau modul in
care organismul utilizeaza insulina este deficitar. Insulina este hormonul care asigura
necesarul energetic celular, prin utilizarea glucozei (zaharului) de catre celule. In alt
rol al acestui hormon este de a stoca surplusul de zahar in depozite la nivelul
muschilor, tesutului adipos si ficatului.
Cand secretia de insulina este deficitara sau daca exista rezistenta la actiunea
acesteia in tesuturile tinta, nivelul zaharului in sange (glucoza din sange, glicemia)
este mult prea mare iar tesuturile nu o mai pot utiliza pentru producerea de energie.
$aca nivelul glicemiei este persistent crescut apar complicatii la nivelul ochilor, inimii,
vaselor de sange, nervilor si rinichilor.
*ia#etul "aharat de tipul + ? , cunoscut 9n trecut ca dia#et "aharat non%
inulinodependent ,N(**-. sau dia#etul adultului ? este o afec:iune
metabolic8 caracterizat8 de un nivel ridicat al glicemiei 9n contextul unei rezisten:e la
insulin8 ;i unei deficienCe relative de insulin8.
JAK
!cesta este opus diabetului zaharat
de tipul ,, 9n care exist8 o deficienC8 absolut8 de insulin8, cauzat8 de
distrugerea celulelor insulare din pancreas.
J0K
Simptomele clasice sunt setea
exagerat8, urinarea frecvent8 ;i senza:ia constant8 de foame . $iabetul de tip A
reprezint8 aproximativ ./L din cazurile de diabet, 9n timp ce restul de ,/L sunt
reprezentate 9n principal de diabetul zaharat tip , ;i diabet gesta:ional . Se crede
c8 obezitatea constituie cauza principal8 a diabetului de tip A la persoanele
predispuse genetic la aceast8 boal8.
NE/R0 +oal8 care const8 9n inflamarea rinichilor.
+oala !ddison este o boala destul de rara, ce apare atunci cand glandele
adrenergice (suprarenalele), localizate in partea superioara a rinichilor, nu produc
cantitati suficiente de hormoni, in special cortizol si mai rar aldosteron.
Cortizolul actioneaza asupra majoritatii organelor si este important pentru
functionarea normala a organismului. %landele adrenergice elibereaza cortizol pentru
a ajuta organismul sa raspunda la stresul provenit in urma unor boli, procedee
chirugicale, nasteri sau alte cauze. !ldosteronul retine sarea si apa in organism si
mentine tensiunea arteriala.
&roductia de hormoni la nivelul glandei adrenergice este reglata de la nivel cerebral,
din hipotalamus si de la nivelul glandei pituitare (hipofizare). Hipotalamusul
stimuleaza glanda pituitara sa produca un hormon adrenocorticotrop(!C"H), care la
randul lui va stimula producerea de cotizol la nivelul glandei suprarenale.
In cazul in care productia de cortizol este scazuta datorita secretiei insuficiente de
cauza adrenergica boala poarta numele de insuficienta adrenergica primara
(hipocortizolemie) sau boala !ddison. In cazul in care hipotalamusul sau glanda
pituitara nu functioneaza corect si este o cantitate scazuta de !C"H, boala este
insuficienta adrenergica secundara.